Viața Nouă, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 8724-8798)

1973-03-28 / nr. 8795

B­1 Ö­Li O í­y­x. A fata noua ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P.C.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^1 ANUL XXIX — Nr. 8795 MIERCURI 28 MARTIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI HNTRALA universitara .M. EMINESCU* IAȘI Proletari din toate țările, uniți-vă ! AGENDA CAMPANIEI AGRICOLE Fiecare parcelă care s-a zvîntat trebuie grabnic pregătită și semănată! Specialiștii din unități au obligația sa urmărească zilnic starea tere­nului Întîrzierile pot fi recuperate nu­mai printr-o temeinica organizare a muncii Vremea însămînțărilor de primă­vară, deși amînată serios din cauza zăpezilor abundente căzute la mij­locul acestei luni, se apropie, cu zi ce trece. Este timpul, așadar, ca în fiecare unitate să se ia măsurile ce se cuvin pentru desfășurarea o­­perativă și în cele mai bune condi­ții tehnice a acestui principal obi­ectiv al campaniei agricole care ne așteaptă. De altfel, în ciuda unor greutăți ivite prin menținerea în sol a u­­nui exces de umiditate, în multe din unitățile agricole din județul nostru s-a trecut la pregătiri inten­se. Este foarte adevărat că, deo­camdată, nu se poate lucra cu toa­­te forțele. Se fac încercări, se de­pistează solele mai zvîntate d pe alocuri, unde starea terenului a permis s-a și trecut la executarea lucrărilor de pregătire a solului. De acest lucru am avut prilejul să ne convingem ieri, cu ocazia u­­nui raid întreprins prin cîteva co­operative agricole din raza de ac­tivitate a S.M.A.-urilor Pechea, Co­­rod și Cudalbi. Ca un aspect po­zitiv, consemnăm mai întîi faptul că în toate secțiile de mecanizare pe care le-am vizitat pregătirile au fost terminate, întregul set de ma­șini ce urmează să fie folosit la lucrările de primăvară este gata— potrivit unei expresii cunoscute a mecanizatorilor — de a intra în brazdă. La Grivița, la ora cînd ne a­­flam la sediul secției de mecani­zare se aștepta să sosească de la cooperativa agricolă cantitățile și sortimentele de semințe necesare pentru ultimele probe la toate ce­le 13 semănători SPC-6 și SU-29 — care vor începe lucrul nu peste multă vreme. O parte din mecani­zatori erau ocupați cu instalarea dispozitivelor de erbicidare, lucra­­­re ce se va executa, Japt c­­m ne informa mecanicul de întreținere, tov. Gheorghe Stanciu, înaintea pregătirii solului prin discuție. Cum s-au făcut sondaje pe te­ren și în funcție de situația exis­tentă s-a constatat că tocmai pes­te două-trei zile se poate începe lucrul în cîmp, o acțiune în plină desfășurare ieri, aici, și la care au participat un număr însemnat de cooperatori a fost efectuarea lu­crărilor de primăvară în viticultu­ră , tăierile și dezgropatul. Circa 200 de cooperatori s-au a­­flat ieri la lucru și în plantațiile viticole ale cooperativei agricole Cudalbi I , se instalau spalierii din beton, se ascuțeau și pregăteau ara­cii care vor fi folosiți ca material de susținere, se executau tăierile necesare. Președintele cooperativei, tovarășul Ionică Mihalcea, ne spu­nea că în ultimele zile s-a făcut un control atent pe fiecare sală în parte pentru depistarea parcele­lor mai zvîntate și pe care se pot începe lucrările. In punctul­­ „Ți­ganca“ de pildă, pe o tarla situată în pantă și cu un sol nisipos ieri s-a lucrat toată ziua la pregătirea terenului cu două grape cu discuri, urmînd ca spre prînz, după apre­cierea tovarășului președinte să se treacă chiar la însămînțarea prune­lor hectare cu plante furajere­ (roa­­zăre). Deși pe sole restrînse, întîmpi­­nînd unele greutăți din cauza umi­dității excesive, unele din lucrările agricole de primăvară au fost de­clanșate și la cele două cooperati­ve din comuna Matca. La C.A.P. „Calea nouă", spre exemplu, un tractor (deocamdată numai unu) singur !) a fost folosit la alături. Președintele cooperativei, tov. Ion Catană și directorul S.M.A.-ului Corod, tov. Dumitru Dănăilă, care urmăreau și se interesau despre condițiile de lucru, ne spuneau că în cursul zilei (ieri, deci) vor fi controlate toate solele care au ră­mas nearate în toamna trecută și acolo unde se poate se va trece de îndată la lucru. Și aici, au fost mobilizați un număr mare de co­operatori (peste 250 de oameni) la efectuarea lucrărilor de sezon în legumicultură și viticultură. S-a lucrat la repicat, la aplicarea lu­crărilor de îngrijire în răsadnițe, la amenajarea unei noi sere solar pe o suprafață de circa 2 500 m­p etc. din La cealaltă cooperativă agricolă localitate, „Drumul belșugu­lui" obiectivul principal al muncii desfășurate ieri l-a format ridica­rea unui dig pe o lungime de 300 m și care va apăra împotriva even­tualelor revărsări ale pinului ce străbate comuna o suprafață de V. BUCUR (Continuare în pag. a IV-a) în unele unități agricole (la C.A.P. „Calea nouă“ — Matca spre exemplu), pe solele zvîntate s-a lucrat ieri la executarea ară­turilor. Foto : GFI. BERCOV In fotografie : Vedere parțială a sectorului aglomerare de la Combinatul siderurgic Galați Fr.fr. ■ PAT Foto : PAUL POPA ÎN SPIRITUL DOCUMENTELOR PLENAREI C.C.aL P.C.R. din 28­ .februarie..1”» 2"martie a..1* O obligație de răspundere a fiecărei întreprinderi: Contractele cu strictețe: — onorate la termen­ „Comitetele de partid județene, municipale și orășenești, organi­zațiile de partid din unitățile e­­conomice — precizează Rezoluția Plenarei C.C. al P.C.R. — din 28 februarie — 2 martie 1973 — vor trebui să controleze cu mai multă exigență modul în care se acționează pentru realizarea ritmi­că a producției, respectarea cu strictețe a contractelor de apro­vizionare și desfacere, îndeplinirea integrală a sarcinilor ce revin unităților în cadrul programului de cooperare cu alte întreprin­deri“. Iată, în ultimă instanță, o pre­vedere care evidențiază încă oda­tă, importanța și obligativitatea respectării stricte contractuale, încadrarea a disciplinei organică a producției fiecărei unități , în mecanismul complex al economiei naționale. Cum îi răspunde unei astfel de sarcini colectivul întreprinderii „11 Iunie“ Galați? Din discuția purtată cu tova­rășii inginer Nică Mihalcea, di­rectorul întreprinderii și Gheor­ghe Chițu, director adjunct, pre­cum și cu alte cadre cu munci de răspundere din întreprindere, asupra modului de înfăptuire a obligațiilor contractuale, rezultă că atît atenția organelor de con­ducere de la nivelul unității, cît și a celor din secțiile și sec­toarele de bază, a fost perma­nent orientată spre realizarea la timp a contractelor economice, conform termenelor scadente, mo­tivat de faptul că în cursul a­­cestui prim trimestru de activita­te, numărul contractelor econo­mice, încheiate cu diverși bene­ficiari interni și externi este mai mare cu 86 față de aceeași pe­rioadă a anului precedent. De la început reținem că fac­torii din conducerea întreprinderii furnizoare au întocmit și tentat beneficiarilor în cursul pre­a­­nului 1972 un însemnat număr de cataloage comerciale, albume și prospecte, au participat la tîr­­guri anuale și au organizat ex­poziții de produse, prilej cu care au fost prezentate, pe lîngă ve­chile accesorii metalice de maro­­chinărie , încălțăminte și un număr de 48 produse noi intrate în producția de serie la întreprin­derea gălățeană. Concomitent, de­legații unității producătoare s-au deplasat la întreprinderile benefi­ciare unde au discutat pe larg condițiile de calitate, adaptările și îmbunătățirile constructive, tehnologice și estetice care tre­buie aduse produselor recent ac­ceptate de către beneficiar, mo­dalitățile de efectuare a recep­ției, precum și termenul de garan­ție. Rodul acestor preocupări s-a materializat în acoperirea cu contracte economice a întregului volum de producție care în tri­mestrul I al anului în curs este cu 4 791 000 lei mai mare față de cel realizat în perioada similară a anului 1972. I. DIMA (Continuare in pag. a ll-a) La 3 zile structura de rezistență a unui nivel de bloc Inițiativa „La 3 zile­­ structura de rezistență a unui nivel de bloc" lansată pe parcursul anului trecut in cadrul Șantierului de construc­ții nr. 2 al T. C. Galați, de către colectivul de muncă coordonat de maistrul Alexandru Stan, a înce­put din nou să fie aplicată in construcția locuințelor din microra­­ionul Dunărea. După cum ne-a informat ingine­rul Emilian Santa, șeful de șanti­­er, în ziua de luni 26 martie a.c. betoniștii comunistului Alexandru Stan au pus in operă prima be­nă de beton special din cantitatea de 1­000 m­c pe care o reclamă glisarea structurii de rezistență a blocului O­8, cu care șantierul nr. 2 își deschide activitatea de glisa­re din cursul anului prezent. ÍN FIECARE UNITATE ECONOMICĂ - O STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ SUPLĂ, O CONDUCERE TOT MAI EFICIENTA câștigă sectoarele purtătoare de progres tehnic . CERCETAREA ȘI PROIECTAREA După cum se cunoaște, condu­cerea partidului nostru a ridicat deseori problema apropierii ca­drelor tehnice de activitatea pro­ductivă, problema orientării spe­cialiștilor spre acele sectoare de activitate care-și aduc cel mai mult contribuția la creșterea gra­dului de eficiență în activitatea economică. Iată de ce trebuie sub­liniat de la bun început faptul că normele­­ prevăzute în Decre­tul recent emis de Consiliul de Stat — normele unitare de struc­tură pentru unitățile economice, urmăresc o cît mai rațională re­partizare a sarcinilor de conduce­re, utilizarea judicioasă și în chip rodnic a tuturor cadrelor tehni­­co-inginerești, a specialiștilor de înaltă calificare, în sensul de­­plasării acestora către activități direct și efectiv productive, de concepție, de cercetare și proiec­­tare. In ceea ce ne privește di­rect, normalizările stabilite vor consolida de această dată sectoa­rele noastre de cercetare și pro­iectare metalurgică. Spun aceasta întrucît cu toată străduința noas­tră, de la înființarea Centrului de proiectări și cercetări metalurgice, n-am reușit să întărim această u­­nitate la nivelul cerințelor. Avem foarte mare nevoie de cadre de specialitate în ramurile cercetare și proiectare, avem nevoie de oa­meni, cu experiență în producție, care să contribuie la realizarea mai bine a osmozei între laturile esențiale ale muncii în siderurgie, cercetare producție. In acest con­text așteptăm cu încredere ca­drele ce ne vor fi repartizate. Din punct de vedere al încadră­rii lor nu se ridică nici o proble­mă. Ii primim ca oameni de va­loare, ca specialiști contribuie la ridicarea capabili să eficienței, la cuprinderea mai bine a sarci­nilor ce revin Centrului de cerce­tări și proiectări metalurgice. A­firm de asemenea că noi am dus lipsa unor cadre, atît cantitativ, cît și calitativ. Practic, întărirea sectoarelor noastre, îndeosebi cele de cerceta­re și proiectare, va determina re­zolvarea unor probleme stringen­­te. Amintesc, de exemplu, fap­­­­tul că Centrul nostru își va ma­jora volumul de documentații, va reuși să abordeze mai eficient unele teme de cercetare ce se impun cu acuitate în unitățile metalurgice, siderurgice și de con­strucții. Totodată, întărirea nu­merică a cercetătorilor, proiectan­ților și altor specialiști va contri­bui direct la scurtarea întocmirii documentațiilor și duratei stu­diilor specifice de cercetare, la a­ Ing. V. GROSU director al C.P.C.M. Galați (Continuaie ín pog­o­r­­I) Preocupările conducerii partidu­lui și statului nostru pentru per­fecționarea continuă a întregii vieți economice și sociale s-au concreti­zat, cu fiecare an în parte, în ob­ținerea unor succese remarcabile în domeniul planificării, organizării și conducerii și implicit, în creșterea permanentă a volumului producți­ei materiale. In acest context, De­cretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unită­țile economice vine sa justifice, în primul rînd, eforturile făcute de statul nostru în ultimii ani pen­tru calificarea și perfecționarea pregătirii cadrelor la toate nivelele și se încadrează armonios cu pre­vederile Legii nr. 2 din 197] refe­ritoare la perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din u­­nitățile socialiste de stat. Ținîndu se cont de ne­es­i­ta­tea o­­biectivă a conducerii, de gradul de complexitate al acestei funcțiuni, de principiile­ și metodele moderne de conducere și, pornindu-se de la ra­ționalizările repetate ale flu­xului informațional, studiin­du-se în detaliu și evaluîn­du-se corespunzător gradul de com­plexitate al fiecărui post, s-a ajuns — pentru prima dată — la necesi­tatea de a se stabili norme unitare de structură pentru toate unitățile economice — obiectiv care deter­mină optimizări constructive sub aspect organizatoric. Interdependența dintre calitatea și tehnologia procesului de condu­cere — atribute ale activității con­ducătorilor — posibilitățile de apli­care a metodelor moderne de con­ ing. VASILE SADICI d­irector al Uzinei Laminorul de tablă Galați (Continuate in pag a II a) Un drum mai scurt pentru materializarea deciziilor I CITIȚI IN PAG. A ll-A O rubrIcĂ de SPORT ce a­vem în față cinci diplo­me braziliene care poar­tă însemnele onorifice a­­le Salonului internațio­nal de artă, găzduit de orașul Porto Alegre, capitala statului Polo Grande do Sul, unde în­tre 5 și 20 septembrie 1972 e­­levi din întreaga lume au expus din lucrările lor cele mai bune. Spre îndepărtata și frumoasa Americă Latină a pornit așadar și mesajul artistic, încărcat de frumusețe, al pionierilor români, care ostenesc pe ogorul artelor și se întrec cu penelul în cău­tarea originalității. Au­ înțeles desigur că cele cinci diplome ele participare asupra cărora privi­rea nu s-a oprit cu încîntare au fost oferite unor reprezentanți ai orașului dunărean, ai orașu­lui nostru care știe, prin sluji­torii săi din lumea cărților, să întrețină flacăra creației, să o purifice la izvoarele nesecate a­­le frumuseților românești. Nume­le lor, ale virtuoșilor care au străbătut cu emoție drumul afir­mării, sunt de altfel cunoscute în cercurile cravatelor roșii : Geor­­geta Potrn, Fonica Bodescu, Va­­silica An­ghel, Tincuța Iftemie­­­ile la Școala generală nr. 12 și Valentin Trandafir de­ la Școala generală nr. 25. Sunt cunoscute, pentru că picturile lor, înainte de a trece oceanul, au fost de nenumărate ori consemnate în diferite concursuri și expoziții, au făcut obiectul unor compa­rații riguroase, au trezit speran­țe și au dat satisfacție unor pro­fesori care au înțeles că talen­tul se afirmă nu întîmplător, ci prin muncă și eforturi statorni­ce. Cercul, numit sugestiv „In fața șevaletului” — de la Școala ge­nerală nr. 12, are deja tradiție. De patru ani, profesoara Doina Ștefănescu cultivă în rîndul dis­cipolilor săi dragostea pentru a­­ceastă artă minunată, care este pictura, se apleacă cu toată aten­ția și, desigur, cu toată dragos­tea asupra înlădițelor care vor crește avînd ca pildă arborii înalți... Au fost mai întîi expozițiile organizate în cadrul școlii, apoi acelea de la Casa pionierilor și la Casa de cultură a sindicate­lor , apoi, tablourile au fost ex­puse la Muzeul de artă româ­nească modernă și contempora­nă... Copiii au început să înțe­leagă. Nu, jocul cu culorile nu mai era un joc cu păpuși, șe­valetul, la rîndu-i, nu mai era un simplu suport pentru o a­­ventură a vîrstei care atinge cu imaginația mirificul. Cercul Doinei Ștefănescu — consolidat prin succese — a de­venit și este încă un cerc al de­venirilor autentice, unde condui­ta artistului amator este dirijată cu subtilitate și metodă pedago­gică superioară. Pînzele copiilor au fost pri­mite apoi la Sala Dalles din Ca­pitală, bucu­riindu­-se de succes la expoziția organizată de Consili­ul Național al Pionierilor. In sfârșit, la Paris, elevii gălățeni cuceresc în concursul patr­onal de UNICEF, șase mențiuni. George­­­ta Folia obține cu­ prilejurile mai sus amintite „consacrarea“, adjudecîndu-și, de altfel, în com­petiția „Nuferii Dunării“ locul 1. Cele cinci diplom­e se impun deed - atenției în mod firesc. Școa­la nr. 12 ș­i desigur, Școala nr. 25 unde învață Valentin Tranda­fir — demonstrează că acolo unde există interes, acolo unde există­­ dăruire, pot izbucni talen­te, pot găsi terenul fertil pentru o creștere riguroasă. RADU MACOVEI „Speranțele“ confirmă

Next