Viața Nouă, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 8724-8798)

1973-03-21 / nr. 8789

TNNiversitara ,M. EMINESCU"­LAȘI­ ) In fotografie : Silueta unui nou cargou de 15 000 tone, la Șantie­rul naval Galați. Foto : G. BER.COV r i. Tovarășii ing. V. Sadici, director, și Gh. Bona, contabil șef, de la Uzina Laminorul de tablă, ne vorbesc astăzi des­pre CONSILIUL DE CONTROL MUNCITORESC ȘI CO­MISIILE PE DOMENII DIN ÎNTREPRINDERI. La începutul lunii februarie a.c., a­­dunările generale ale oamenilor mun­cii sau ale reprezentanților acestora, în calitatea lor de foruri superioare de conducere a unităților economice, urmînd prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972, au aprobat — pentru fiecare unitate — membrii consiliului de control muncitoresc și pe cei ai co­misiilor pe domenii de activitate, cre­­înd astfel noi organisme care să spri­jine organele colective de conducere în realizarea sarcinilor lor de zi cu zi — pe baza unor informări tot mai complexe și cu o competență tot mai deplină. Sîntem convinși de faptul că, în vederea continuării pe o treaptă , su­perioară a procesului construcției so­cietății socialiste multilateral dezvol­tate, se impune luarea de măsuri co­respunzătoare, folosirea tot mai efi­cientă a tuturor capacităților de pro­ducție, a forței de muncă, perfecționa­rea aprovizionării tehnico-materiale, aspecte care, prin gradul de dificul­tate ce-l prezintă, nu pot fi rezolva­te optim decît prin organizarea pro­ducției și a muncii pe criterii științi­fice, creînd pe măsura necesităților instrumente și pîrghii tot mai eficien­te la îndemîna conducerii. „Principala condiție a valorificării cu maximum de randament a poten­țialului nostru tehnico-economic — arăta de altfel tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la Conferința Naționa­lă a partidului — este promovarea pe scară largă a cuceririlor științei mo­derne, a conducerii economice, per­fecționarea continuă a organizării pro­ducției și a muncii". Subliniind importanța punctului de plecare în acțiunea de perfecționare a conducerii și planificării economiei și încercînd a prefigura rolul și im­portanța noilor organisme create, pu­tem afirma că în procesul conducerii metodele moderne adaptate la speci­ficul nostru îmbunătățesc simțitor ac­tivitatea și rezultatele se reflectă vi­zibil în toți indicatorii de plan. In uzina noastră — comparînd reali­zările anului 1972 cu cele ale anului 1965, rezultă clar că în timp ce­ vo­lumul producției creste în tonaj cu 22 la sută, cel al eficienței face un salt calitativ de aproape 4 ori mai mare, beneficiul crescînd în același in­terval cu 85 la sută, iar totalul acu­mulărilor nete­­ cu peste 86 la suta. Putem afirma astfel că metodele a­­plicate deși n-au nume sonore, țin (Continuare in pag. a lll-a) Cu planul trimestrial îndeplinit Străduindu-se să înfăptuiască în mod exemplar sarcinile de plan, precum și angajamentele luate în întrecerea socialistă, colectivul muncă al stației de îmbuteliere dle oxigenului, de pe platforma Com­a­binatului siderurgic, a înscris în a­­genda realizărilor un succes demn de consemnat și anume : îndeplini­rea înainte de termen a planului trimestrului I­n.c. In acest context, pînă la sfîr­­șitul lunii martie, colectivul de aici este hotărît să realizeze suplimen­tar, aproximativ 135 000 cmc o­­xigen, ceea ce va permite o mai deplină aprovizionare a beneficia­rilor platformei gălățene și a ce­lor din industria județului. Aspect din secția de îmbuteliere a uleiului de la Fabrica de conser­ve, Tecuci. f fața noua ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI Al P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 8789 MIERCURI 21 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Proletari din toate țările, uniți-vă ! In fotografie . Se elaborează o nouă șarjă de oțel la Combinatul siderurgic din Galați. r în pag. a IV-a - Sesiunea specială a Consiliului de Securitate Un nou proiect de rezoluție in sprijinul Repu­blicii Panama - Prezențe româ­nești ■ Norvegia Vizita ministru­lui afacerilor ex­terne al Româ­niei IN SPIRITUL DOCUMENTELOR PLENAREI C.C. AL P.C.R.­­ vi". ■ din 28 februarie — 2 martie a. c ■......... ......................................................................... .............im ...... ...... ............. . ...........................................................................ii.............. i n I Activitatea de întreținere și reparații - in strins raport cu exploatarea In condiții de siguranțe depline a fondurilor fixe Sarcinile trasate de Conferin­ța Națională a partidului și an­gajamentele asumate de colecti­vele de salariați din întreprin­derile județului Galați de realiza cincinalul înainte de ter­a­men au impus și impun încă îmbunătățirea organizării și des­fășurării activității productive, în scopul folosirii mai depline a suprafețelor și capacităților de producție, a tuturor fondu­rilor fixe din dotare. Referindu-se la aceste pro­bleme, în cuvîntarea la încheie­rea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie a.c., to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia că : „O deosebită aten­ție va trebui acordată în con­tinuare folosirii depline a capa­cităților de producție. Sporirea producției pe această cale impu­ne o preocupare mult mai mare pentru întreținerea corespunză­toare­­ utilajelor și instalațiilor". Reiese cu claritate că împlini­rea dezideratului de creștere a producției de bunuri materiale prin folosirea maximă a capaci­tăților de producție necesită in­tensificarea acțiunilor de gospo­dărire judicioasă a mașinilor, u­­tilajelor, instalațiilor, luarea unor asemenea măsuri care să asigure funcționarea continuă și în de­plină siguranță a acestora. Gospodărirea judicioasă a fondurilor fixe din dotarea în­treprinderilor, în afara faptului că derivă din asigurarea condi­țiilor de realizare a sarcinilor de plan, este impusă și de nu­meroase legi și acte normative care stabilesc atribuțiile și răs­punderile privind siguranța funcționare a mașinilor, utila­­n­telor, instalațiilor, aparaturii de măsură, control și automatiza­re, începînd cu ministerele și pînă la întreprindere, secție, maistru sau muncitor. Prin controalele efectuate de Inspectoratul teritorial Galați asupra modului cum sînt gos­podărite fondurile fixe de către întreprinderile din județul nos­tru, s-a constatat ca în majori­tatea unităților se acționează cu fermitate pentru utilizarea deplină a capacităților de pro­ducție, prin desfășurarea unei activități de întreținere și re­parații intense, menita să ducă la prevenirea avariilor, reduce­rea întreruperilor și stagnărilor datorate defecțiunilor la utilaje și instalații. O sursă importantă de folo­sire mai bună a capacităților de producție care e utilizată însă în mai mică măsură de între­prinderi, o constituie reducerea timpilor de imobilizare în re­parații, prin creșterea gradului de pregătire tehnico-materială și efectuarea reparațiilor în trei schimburi, inclusiv în zilele de repaus. Din păcate, tocmai a­­ceastă latură a activității de re­parații, în speță fiind vorba de pregătirea tehnico-materială — este încă deficitară în multe întreprinderi. Pentru o serie de utilaje — mai ales din import — nu este asigurată documen­tația pieselor de schimb, așa cum este cazul cu mașinile de scos și stivuit din secțiile depo­zit de materii prime, aglomera­re, foarfecile de debitare din sectorul laminoare, de la Com­binatul siderurgic Galați și Ing. ION MANUC inspector șef al Inspectoratului teritorial Galați pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe (Continuate in pag. a­ll­a) De la Comandamentul județean de apărare împotriva inundațiilor • Mijloacele de intervenții ne­cesare — motopompele, agregatele de aspersiune, pompele cu motoare etc — au fost verificate și pregă­tite în vederea acționării rapide.­­ Pe lângă faptul că nu toate zonele considerate critice din lun­cile riurilor patrulează în perma­nență echipe de lucrători cu sar­cini precise, în multe comune s-a acționat concret pentru a asigura scurgerea normală a surplusului de apă rezultată prin topirea zăpezii.­­ In zona satului Podoleni, 60 de țărani cooperatori au participat la astuparea breșelor descoperite in digul de apărare. De altfel, în toa­tă comuna Barcea cetățenii au fost antrenați de consiliul popular co­munal pentru desfundarea tuturor șanțurilor de scurgere.­­ In comuna Braniștea s-au desfundat podețele de la șoseaua națională, s-au deblocat de zăpa­dă riul Birlădelul și canalele de irigație pentru a se facilita o scur­gere normală a apei.­­ In zona kilometrului 66 de pe linia de cale ferată Galați — Bîrlad s-au declanșat ieri lucrări­le de consolidare a terasamentu­­lui. In acest scop s-au transpor­tat 60 de tone de balast. Pentru a stăvili infiltrația apei s-au continuat, ieri, lucră­rile de întărire a terasamentului și la kilometrul 41. Noi reglementări în organizarea învâțămîntului de arhitectură Ministerul Educației și Invăță­­mîntului a stabilit noi reglemen­tari în organizarea și desfășurarea învâțămîntului de arhitectură. Du­pă promovarea anului III al sec­țiilor de conductori-arhitecți — care funcționează în centrele uni­versitare București, Cluj, Iași Tim­­ișoara — și, respectiv, după ob­și­ținerea diplomei, absolvenții­­ pot trece în anul IV în vederea obți­nerii titlului de arhitect — la In­stitutul de arhitectură „Ion Min­­cu" din Capitală — în ordinea me­diilor obținute în decursul studii­lor. Cifra de școlarizare pentru în­­vățămîntul superior de arhitectu­ră ,a precizat lectorul universitar Gheorghe Burloiu, director adjunct în Ministerul Educației și Invăță­­mîntului, este — anul acesta de­ 40 la sută din numărul con­ductorilor arhitecți, locurile fiind repartizate, proporțional, între ce­le patru centre universitare în care funcționează secții de conduc­tori-arhitecți. (Agerpres) Preocupări pentru creșterea produc­­tivitatii muncii Alături de măsurile tehnico-or­­ganizatorice luate pentru asigura­rea îndeplinirii în bune c­ondițiuni a sarcinilor maximale ale planului pe anul curent, colectivul Secției de mobilă de bucătărie Galați ma­nifestă o susținută preocupare pen­tru găsirea și aplicarea în practică a noi procedee tehnologice care să conducă la creșterea productivității muncii. In această privință, un colectiv format din inginerul Ion Gheor­­ghiu, maistrul Ion Cerbu și lăcă­tușul Ion Darie, a proiectat și e­­xecutat trei dispozitive pneumatice pentru încleiat sertarele garniturilor de mobilă. Introduse în fabricație, acestea conduc la creșterea cu 25 la sută a productivității muncii. ZOOTEHNIA —■ să producă «"■"iibii in [ini ■ [UNK] [UNK]iiii Plinii... pe măsura sarcinilor actuale Desfășurăm acțiuni multiple pentru rentabilizarea fermelor Deși de la constituirea întreprin­derilor inter­poperatiste pentru creșterea animalelor a trecut mai puțin de două luni și jumătate, avem motive, cred că este și tim­pul să nu ne mai considerăm la început de drum. Cert este că prin rezultatele obținute pînă la aceas­tă dată, (poate că încă nu la ni­velul la care le dorim) se contu­rează cu claritate faptul că în a­­ceastă nouă formă organizatorică, zootehnia dispune de toate condi­țiile pentru a deveni un sect­or productiv și rentabil în ansamblul agriculturii noastre. In tot acest timp, preocupați de organizarea producției și a muncii, am reușit să rezolvăm probleme socotite pî­nă nu demult, foarte greu de so­luționat. Una dintre acestea, de o însemnătate hotărîtoare pentru des­fășurarea normală a întregii acti­vități este aceea a personalului de deservire, a asigurării îngrijitorilor necesari. După cum se știe, în ma­joritatea cooperativelor asociate (Măstăcani, Chiraftei, Foltești, Vlă­­dești) în cadrul întreprinderii noas­tre, specializată în creșterea vaci­lor pentru lapte, marea fluctua­ție a îngrijitorilor, uneori lipsa acestora, sau, de ce să n­ o spu­nem, încadrarea unor persoane în mod necorespunzător, au fost prin­cipalele cauze care au contribuit la obținerea unor rezultate econo­mice și de producție nesatisfăcă­­toare. Tocmai de aceea am considerat necesar ca, încă de la început să ne îndreptăm i­ntenția cu toată se­riozitatea asupra recrutării și în­cadrării unor îngrijitori corespun­zători. In această direcție, am primit desigur, și sprijinul consi­liilor de conducere ale cooperati­­velor agricole care fac parte din asociație, dar de mare ajutor ne-a fost și ne sunt posibilitățile sporite de cointeresare a lucrătorilor prin aplicarea sistemului de retribuire în acord global și, mai ales asi­gurarea în baza acestui sistem, așa cum este reglementat și în recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R., venitului minim garantat de 1 200 a lei lunar. Fără a exagera, o dată rezolva­tă această problemă am spus că putem porni la treabă­ ca Să lămuresc mai bine de ce am acor­dat atîta importanță acestui lu­cru aș aminti, aici, un singur e­­xemplu : la ferma Stoicani, — și nu numai acolo — nu lipsa de ing. EMIL NELEASA directorul întreprinderii intercoope­­ratiste pentru creșterea taurinelor Foltești (Continuare in pag. a­ll-a) Problemă actuală și de perspectivă : • Combaterea poluării atmosferei Viața culturală a satului : • Tinerețea vîrstelor • Flacăra omeniei • Mîndria de a fi locuitor al orașului ­­ameni pe stradă, cu­mf M treburi sau numai plim­­­­bindu-se , oameni in fiecare uzină, în fieca­re instituție ; în autobuze, tre­nuri — pretutindeni oameni, pretutindeni viață. Se muncește, se construiesc noi edificii, exis­tă bucurii, mai sunt încă și ne­cazuri. Viața pulsează ritmic în­noirile, tot viața purifică, transformă regenerează, conștiințe, caractere. Intimplările unei zile sunt de dimensiuni diferite ; re­tina cotidiană le înregistrează pe toate, fie că este vorba de spectaculoase premiere indus­triale, de noi inițiative în mun­că ori numai de o banală că­lătorie cu autobuzul sau de vi­zionarea unui film. Tot zilnic se petrec o seamă de fapte, mi­nore poate, dar oricum nedori­te, urîte chiar, fapte ce dezgo­lesc, pentru o clipă, tarele de educație ale unor semeni noștri. Există și victime, de­ai­meni lezați moral ori fizic ca­de urmările unor asemenea porniri individuale. Iar scena unde ele se desfășoară se află in mijlo­cul masei de cetățeni. Atunci, in astfel de momente, o forță uriașă, dreaptă și implacabilă ar trebui să intervină­­ opinia pu­blică. Dar de multe ori aștep­tarea este zadarnică. Oameni, altfel onorabili, buni familiști sau corecți salariați, trec mai departe liniștiți , nu vor să audă și nici să vadă ce se întîmplă în jur, nu iar în ajutorul se­menilor lor, nu doresc compli­cații, nu iau atitudine față de vinovat. Dacă ei, personal, ar fi fost deranjați, desigur cu to­tul asta le-ar fi fost atitudinea... Vom expune mai jos mai multe întîmplări, fapte reale, in care personajul central al aces­tor rînduri — opinia publică — a făcut sau nu ceea ce trebuia să facă. ... Era intr-o vineri către sea­ră. In piața „30 Decembrie, un colț de stradă o fem­eie ex­la punea spre vinzare ..Programul Pradio-TV”, publicație — se știe — cu mare căutare. Dau să cumpăr. Femeia mă avertizează: „Costă un leu și cincizeci de bani !”. Ceva se revoltă in mi­ne : „Cum așa ? Dar ceea ce faci dumneata se numește spe­culă...“. Cîțiva binevoitori se a­­mestecă : „Las-o, dom'le, după ce că-ți servește iară coadă DAN PLAEȘU (Continuare in pag. o li­a) Un imperativ al educației cetățenești. Opinia publică­ în acțiune t

Next