Viața Nouă, ianuarie-martie 1974 (Anul 30, nr. 9033-9108)

1974-01-15 / nr. 9043

lata nouă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^ ANUL XXX­­ NR. 9043 MARȚI 15 IANUARIE 1974 umm*'tiu Cum iși îndeplinesc consiliile de control muncitoresc și comisiile pe domenii de activitate din întreprinderi atribuțiile ce le revin ? In contextul marilor sarcini cu care este confruntată economia județului Galați în anul 1974, un rol de însemnătate majoră revine consiliilor de control muncitoresc al activității econo­mice și sociale și comisiilor pe domenii, care sînt chemate să fructifice bogatele valențe ale experienței și gîndirii colective, să sprijine conducerile întreprinderilor în rezolvarea operativă și competentă a problemelor producției. „Cum își îndeplinesc aceste organisme atribuțiile care se re­vin, ce trebuie făcut pentru perfecționarea activității lor în viitor?, iată pe scurt întrebarea la care, în numărul de astăzi al ziarului nostru, ne răspund: I Ing. Victor Scorțeanu, directo­rul întreprinderii Laminorul de tablă. Desfășurîndu-și activitatea sub permanenta îndrumare a organi­zației de partid, consiliul de con­trol muncitoresc al activității e­­conomice pe domenii și sociale și comisiile din întreprinderea noastră și-au adus o reală con­tribuție la înfăptuirea în condițiuni a sarcinilor care bune au stat în fața întregului colectiv. La nivelul consiliului de control muncitoresc, precum și la nivelul fiecărei comisii în parte au fost abordate o serie de probleme de maximă importanță, cum sunt în­cadrarea în consumurile specifi­ce de materii prime și materiale și reducerea acestora, organiza­rea științifică a producției și a muncii, respectarea tehnologiilor de fabricație, calificarea și ridi­carea calificării cadrelor. De a­­semenea, în atenția acestor orga­nisme s-au aflat stabilirea unor măsuri pentru creșterea capacită­ților de producție, introducerea pe scară largă a acordului global și alte probleme ce țin de dome­niul diversificării producției, de mecanizarea procesului de fabri­cație și de creșterea productivi­tății muncii Toate aceste măsuri, aplicate, au creat cadrul propice nu numai îndeplinirii sarcinilor care ne-au revenit pe anul 1973, dar au condus în mod direct la depășirea propriilor angajamente asumate. Prin analizele întreprinse, prin propunerile făcute putem spune deci că fiecare comisie în parte, și-a adus o contribuție directă la îndeplinirea planului, la o mai bună informare a organului de conducere colectivă, a comitetu­lui de partid în vederea luării ce­lor mai eficiente decizii. Dar, așa după cum rezultă și din întrebarea de față, important este să perfecționăm activitatea acestor organisme, să o ancorăm în mai mare măsură în proble­mele ce trebuie rezolvate în a­­cest an. De aceea, în urma unei ședințe de analiză a comitetului oamenilor muncii ținută către fi­nele lunii decembrie 1973, în ca­re am analizat activitatea pe a­ceastă linie, am stabilit o nouă problematică ce urmează a fi studiată și rezolvată de către consiliul de control muncitoresc și comisiile pe domenii. Astfel, am prevăzut ca fiecare comisie, corespunzător specificului său, să analizeze în diferite sectoare de activitate ale unității, cele mai stringente probleme de care de­pinde înfăptuirea sarcinilor și să vină cu propuneri concrete pen­tru perfecționarea muncii acestor colective Indicii de utilizare mașinilor, gradul de încărcare­a a salariaților, preocuparea pentru mecanizarea și automatizarea producției, mai buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei, cali­tatea și implicațiile acesteia asu­pra situației economico-financia­­re, iată doar cîteva din proble­mele cuprinse în programul de acțiune al consiliului de control muncitoresc și comisiilor pe do­menii de activitate. Prin materi­alizarea lor în practică, ele vor ajuta efectiv la luarea celor mai judicioase decizii în vederea re­alizării exemplare a sarcinilor ce ne revin pentru anul 1974. Ing. Nicolae Ecobici, directorul I.M.A.I.A Galați, încă de la început ne-a preo­cupat îndeaproape buna funcțio­nare a acestor organisme pentru a deveni realmente pîrghii viabi­le de analiză, de dezbatere și de înfăptuire a planurilor stabilite, pentru creșterea răspunderii co­lectivelor de oameni ai muncii în întreaga activitate a întreprin­derii. In acest scop, consiliul de control muncitoresc și comisia pentru calitatea producției au desfășurat o activitate susținută pentru înfăptuirea măsurilor de asigurare a calității, de efectuare a unui riguros control pentru se împiedica ieșirea pe porțile fa­­­bricii a oricăror produse care nu corespund normelor de calitate stabilite. Acest lucru s-a realizat atî­t prin întărirea spiritului de disciplină în muncă, eliminîndu-se tendințele de automulțumire, cît și prin întărirea controlului eco­nomic, controlului de partid în toate sectoarele de activitate. Conștienți că ritmul rapid în care se dezvoltă întreaga noastră economie cere măsuri energice în domeniul pregătirii cadrelor, începînd de la muncitorii califi­cați pînă la cadrele de conduce­re, în întreprinderea noastră, prin comisia pentru problemele de or­ganizare a producției și a mun­cii, s-au inițiat cursuri de perfec­ționare a pregătirii profesionale a muncitorilor, diferențiate pe me­serii, iar în cadrul comisiei de ingineri și tehnicieni, lunar, se prezintă teme de specialitate cu­­prinzînd ultimele noutăți tehni­ce. In lumina directivelor Congre­sului al X-lea al partidului cu (Continuam in pag.alt­a) Intrată recent în pro­ducție, noua instalație de nichelaj cu tamburi de la întreprinderea „11 Iu­nie“ Galați, a debutat în acest an cu bune rezul­tate. FESTIVALUL DE TEATRU, POEZIE PATRIOTICĂ $1 REVOLUȚIONARA AL PIONIERILOR $1 ȘCOLARILOR Cînd totul este, sincer și curat Numai cine a făcut vreodată parte dintr-un juriu își poate da seama cit de dificilă este sarcina de a compara, de a nota și selec­ta valorile... întreprinderea aces­tuia devine Încă și mai grea a­­tunci cînd este vorba de copii. Serioși nevoie mare, pionierii pun In cuvintele și cintecele pe care le rostesc atita sutLt* Incit, fără să vrei, exigentele critice pe măsură ce îți dai seama scad că, acolo pe scenă, totul este sincer și curat, pornit din îndemnuri in­terioare care dezvăluie sentimen­te clădite cu grijă de școală, sen­timente statornice în care nu în­cap note false sau ginduri ascun­se. Și apoi, oricîte ambiții ar fi în joc — ale elevilor sau ale pro­fesorilor — trebuie să fim drepți și să ne gîndim că nu pot apare concomitent în fiecare școală străluciri interpretative în­­ toate genurile artistice, drept pentru care o competiție de talia aces­tui festival județean urmărește și altceva decit descoperirea în prim plan a talentelor autentice. Acest „altceva“ este poate și mai im­portant pentru o instituție de în­­vățămînt, căci nu este puțin lucru să realizezi în condiții optime con­tactul noilor generații cu arta, cu frumosul, să stabilești un acord lipsit de stridențe între toate la­turile procesului de educație. Băiatul acela cu cravată roșie, RADU MACOVEI și LICA RUGINĂ (Continuare în pag. a ll-a) Tehnologii moderne - producții record - relație firească, necesară în fiecare unitate agricolă Există în practica agricolă un sistem de reguli, un oarecare cod, dacă l-am putea numi așa, după care o lucrare sau alta, intr-un domeniu sau altul (cultura cerea­lelor și plantelor tehnice, în zoo­tehnie, viticultură, legumicultura, de pildă) trebuie să se execute în­­tr-un anumit fel, și mai precis, în acel mod recomandat de știință ca fiind o cale sigură către de a se ajunge la producții superioa­re. In limbajul, nu numai al spe­cialiștilor, ci și al celorlalți lu­crători din agricultură, sistemul despre care vorbeam este denu­mit tehnologie și termenul, pe care nu încercăm să-l supunem aici unei explicitări amănunțite, cuprinde, de fapt, totalitatea mă­surilor tehnice care se cer res­pectate cu strictețe pe toată dura­ta procesului de producție. Firește, este foarte important pentru agricultură, unde condițiile­­ naturale în special pot diferite de la o zonă la alta sau și uneori chiar în cadrul aceleiași u­­nități, să se stabilească cît mai corect aceste tehnologii, dar tot atît de important este ca acestea să fie aplicate cu cea mai mare strictețe, avîndu-se în vedere, du­pă cum foarte bine se știe, că neglijarea unor măsuri tehnice poate să însemne foarte mult pentru producție. Referindu-se la acest aspect al activității din agricultură, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la Plenara co­mună a C. C. al P. C. R. și Consi­liului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale a României din noiembrie anul trecut, sublinia că este necesar să facem mai mult pentru „...mobilizarea tuturor for­țelor oamenilor muncii de la sate. In vederea executării fiecărei munci agricole la timpul optim, cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnicii moderne“ Așadar, ia­tă o sarcină de mare răspundere pentru toti lucrătorii din agricul­tură, pentru organele și organiza­țiile de partid și în mod deosebit pentru specialiștii din unitățile a­­gricole. Pornind de la această idee, l-am rugat pe tovarășul inginer Ion Țîru, cercetător principal, să ne facă unele precizări în legătură cu metodologia stabilirii tehnologiilor de cultură specifice județului Ga­lați și perspectivele îmbunătățirii acestora. — Din considerente lesne de în­țeles, Institutul de cercetări pen­tru cereale și plante tehnice Fun­­dulea nu poate elabora (cu ex­cepția unor culturi: in, cînepă, ri­cin, bumbac, sfeclă de zahăr, plan­te medicinale) tehnologii valabile în toate zonele țării. Tocmai de a­­ceea s-a luat măsura ca în fiecare județ, deci și la Galați, să se de­plaseze cadre de specialiști din domeniul cercetării care să stabi­lească împreună cu un grup de specialiști din județul respectiv tehnologiile de cultură pentru po­rumb, floarea-soarelui, plante de nutreț etc. Acest lucru s-a făcut și la Galați. Ne-am întîlnit cu ca­dre de specialiști de la Direcția generală agricolă județeană, Trus­tul I.A.S., cu ingineri șefi din uni­tăți mari și care au o experiență îndelungată, prilej cu care am dis­cutat tehnologiile de bază și s-au făcut adaptările specifice zonei în care este situat județul Galați. Trebuie să spun că dezbaterile au fost extrem de interesante și s-au făcut propuneri valoroase. Aces- Discuție consemnată de : V. BUCUR (Continuare in pag. alto) * Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de mar­mură a Casei de cultură din Si­naia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Stu­denții și securitatea europeană" care s-a desfășurat la București. La întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ște­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim­­secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tine­retului, Nicu Ceaușescu, vicepre­ședinte al Consiliului Uniunii A­­sociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți: Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, pri­marul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul re­prezentanților tineretului studi­os. Participanții la seminarul in­ternațional, importantă reuniune universitară și-au manifestat de­plina satisfacție de a se întflni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edifica­rea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dez­volta în conformitate cu năzuin­țele sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei gene­rații și rolului ei în soluționarea (Continuare in pag. a­ll­a) CUVIHTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să a­­dresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfac­ția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune univer­sitară consacrată securității eu­ropene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împreju­rări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în di­recția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea re­lațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fruc­tuoasă în scopul dezvoltării eco­­nomico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largă, popoarele de pretutindeni. Trebuie să mențio­nez că tineretul, tineretul univer­sitar, a jucat și joacă un rol ac­tiv în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale Întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezul­tate : a început conferința gene­­ral-europeană, sunt în curs lucră­rile de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate na­țiunile. După cît am fost infor­mat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe re­acționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene, impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperia­­liste. Desigur, pot fi — și sunt — di­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De alt­fel, nu numai în problemele in­ternaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri de­osebite — în înseși științele natu­rii și tehnice asupra unor pro­bleme apar păreri sau soluții de­osebite — și aceasta nu e cu ni­mic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa , numai atunci cînd asu­pra diferitelor probleme care pre­ocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejude­căți, fără pretenția că cineva de­ține monopolul adevărului abso­lut, pornindu-se deci de la înțe­legerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de că­utări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite so­luții pentru organizarea mai bu­nă a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează nici un fel existenta părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de a­­cord printr-o circulară sau știu eu cum, și toată lumea mai ridice mîinile că e de acord să și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri so­ciale diferite, cînd există concep­ții pase filozofice și concepții religi­diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oa­meni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi con­siderăm că tineretul, la fel toate popoarele — ca o parte c a popoarelor lor — trebuie să a­ a­bordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperia­listă, colonialistă, neocolonialis­­tă, pentru a asigura fiecărei na­țiuni dreptul la o dezvoltare li­beră, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este pro­blema care se pune­ astăzi în fa­ța lumii­ (Aplauze puternice). Care este locul tineretului u­­niversitar, în această lume ? Du­pă părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, ală­turi de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor for­țelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica in­ternațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și inte­lectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este che­mat să fie unul din factorii cei mai activi in realizarea acestei noi politici în viața internaționa­lă. Cei care astăzi se află pe băn­cile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii— care pînă la urmă, nu au grani­țe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai a­­șa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dez­voltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai în această grandioasă luptă activ t­u o lume mai dreaptă și cea­mai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Ori­unde în lume — în Europa, în A­­merica Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotăritoare pentru soarta multor popoare, a însăși omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs satisfacție întîlnirile recente mare pe care le-am avut cu studenții din cîteva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constata­rea plăcută că tineretul universi­tar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependen­ța țărilor lor de monopolurile im­perialiste, de a asigura ca bogă­țiile nationale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul po­por, pentru a-și asigura bunăsta­rea și fericirea. Tineretul univer­sitar se găsește în primele rînduri ale acestei lupte drepte și mărețe. In același spirit cred că trebuie să acționeze și tineretul din Eu­ropa. Desigur, Europa este un con­tinent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are succe­se mari în dezvoltarea sa econo­mică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătățit, de schimbat și în Europa. In Europa sunt țări socia­liste, sunt și țări capitaliste,­­ și trebuie să înțelegem că securita­tea europeană înseamnă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalității și să realizăm realmente o noua politică în Eu­ropa. Să facem ca Europa să de­vină un continent al păcii și co­laborării, care să exercite o in­fluență puternică în lume, să asi­gure triumful politicii noi de ega­litate între toate națiunile, al unei lumi a păcii și dreptății sociale. (Aplauze puternice). Știu că preocupările tuturor ce­lor de pe băncile universităților sunt de a învăța, de a-și însuși prețioasele cuceriri ale științei și culturii universale; dar în același timp nu putem și nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societății o­­menești. Preocupîndu-vă de a vă însuși tot ce e mai înaintat în știința și cultura universală, tre­buie să fiți totodată în primele rînduri ale luptei pentru afirma­rea în lume a principiilor de ega­litate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea în­tre popoare, între tineret, între ti­neretul universitar din Europa, și din întreaga lume. Și, dacă într-o anumită măsură această reuniune din București a contribuit la a­­ceasta, atunci într-adevăr putem­ spune că ea are rezultate pozitive. Aș dori să vă rog pe toți cei prezenți să adresați colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezen­tați, urarea mea, a poporului ro­mân, de noi succese în întreaga activitate a studențimii și tinere­tului din țările respective, de în­tărire a colaborării și unității ti­neretului în lupta pentru drepta­te socială, pace și colaborare, pentru o Europă a securității și a cooperării pașnice, pentru o lume mai bună în care fiecare națiune să se poată dezvolta așa cum do­rește. Vă doresc multă sănătate, suc­ces deplin în activitatea dumnea­voastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Sarcinile s-au „prelucrat“, dar mai puțin se înfăptuiesc in practică Pe un cer senin, soarele stră­lucea din plin, în pofida crivățu­lui înverșunat ce biciuia trecătorii grăbiți și caldarimul „pătat" ici­­colo cu zăpadă. Este ora 10,40 și pașii ne poartă în hala pe a că­rei ușă stă scris: secția mecanică. Ne aflăm la întreprinderea de me­canică navală. Așa ar putea să înceapă un reportaj despre rea­lizările colectivelor de muncă din această întreprindere în primele zile ale anului 1974. Ne-am propus însă să relatăm unele aspecte le­gate de felul în care nu se apli­că măsurile tehnico-organizatori­­ce stabilite aici pentru mai buna gospodărire a energiei și a combustibilului. Mai electrice precis, la ora amintită în această hală ardeau încă, un bec cu vapori de mercur și trei tuburi fluorescente (două dintre ele în imediata a­­propiere a biroului șefului ate­lierului mecanică-reparațîi, între­ținere, sculerie). —r Știți unde este întrerupăto­rul acestor două tuburi fluorescen­te și de ce ard încă la această oră? ne-am adresat lăcătușilor Nicolae Petrea și Vasile Lupașcu. Cei doi au ridicat mirați privirile spre locul indicat și tînărul Lu­pașcu învîrtește de comutator precizând: „Nu toți sînt con­știenți de faptul că trebuie să fa­cem economie de energie electri­că". In completare, Nicolae Petrea ne spunea: „Noi am avut unele lu­crări în altă secție și ne-am în­tors de foarte puțin­ timp. E mul­tă lumină în bară și nu am ob­servat că mai ard încă... O ne­glijență a electricianului de ser­viciu". Intr-adevăr, era multă lumină, dar nimeni nu a văzut sau nu a vrut să vadă că electricianul de serviciu (pe care am încercat în zadar să-l găsim) a uit­at să stin­gă luminile. Un aspect asemănă­tor am întîlnit și la secția forță­­mecanică. Asemănător, prin faptul că și aici erau lumini aprinse încă de la începutul schimbului. Nu mai puțin de 11 becuri cu vapori de mercur își revărsau lumina în concurență cu cea care venea de afară. Este într-adevăr sarcina e­­lectricianului să oprească la timpul potrivit circuitele electrice în ca­zul celor relatate anterior. Dar este și de datoria fiecăruia dintre muncitorii aflați în hale, a șefi­lor formațiunilor de muncă de a lua măsuri operative spre a curma risipa de energie. La secția turnătorie a aceleiași întreprinderi constatăm că s-a ie­șit din „monotonia luminilor aprin­se". In schimb aici se risipea ga­zul metan. „De ce funcționează a­­cest arzător?“, întrebăm pe mai­strul turnător Stancu Magda. — E frig, iar aerotermele nu funcționează de multă vreme, pre­cizează interlocutorul. Ne încăl­zim și noi cum putem, mai ales ȘTEFAN GANEA (Continuare in pag. a IV-a) ÎN ACȚIUNEA DE ECONOMISIRE A COMBUSTIBILILOR SI ENERGIEI ELECTRICE I

Next