Viața Nouă, ianuarie-martie 1974 (Anul 30, nr. 9033-9108)
1974-01-15 / nr. 9043
lata nouă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN GALAȚI AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^ ANUL XXX NR. 9043 MARȚI 15 IANUARIE 1974 umm*'tiu Cum iși îndeplinesc consiliile de control muncitoresc și comisiile pe domenii de activitate din întreprinderi atribuțiile ce le revin ? In contextul marilor sarcini cu care este confruntată economia județului Galați în anul 1974, un rol de însemnătate majoră revine consiliilor de control muncitoresc al activității economice și sociale și comisiilor pe domenii, care sînt chemate să fructifice bogatele valențe ale experienței și gîndirii colective, să sprijine conducerile întreprinderilor în rezolvarea operativă și competentă a problemelor producției. „Cum își îndeplinesc aceste organisme atribuțiile care se revin, ce trebuie făcut pentru perfecționarea activității lor în viitor?, iată pe scurt întrebarea la care, în numărul de astăzi al ziarului nostru, ne răspund: I Ing. Victor Scorțeanu, directorul întreprinderii Laminorul de tablă. Desfășurîndu-și activitatea sub permanenta îndrumare a organizației de partid, consiliul de control muncitoresc al activității economice pe domenii și sociale și comisiile din întreprinderea noastră și-au adus o reală contribuție la înfăptuirea în condițiuni a sarcinilor care bune au stat în fața întregului colectiv. La nivelul consiliului de control muncitoresc, precum și la nivelul fiecărei comisii în parte au fost abordate o serie de probleme de maximă importanță, cum sunt încadrarea în consumurile specifice de materii prime și materiale și reducerea acestora, organizarea științifică a producției și a muncii, respectarea tehnologiilor de fabricație, calificarea și ridicarea calificării cadrelor. De asemenea, în atenția acestor organisme s-au aflat stabilirea unor măsuri pentru creșterea capacităților de producție, introducerea pe scară largă a acordului global și alte probleme ce țin de domeniul diversificării producției, de mecanizarea procesului de fabricație și de creșterea productivității muncii Toate aceste măsuri, aplicate, au creat cadrul propice nu numai îndeplinirii sarcinilor care ne-au revenit pe anul 1973, dar au condus în mod direct la depășirea propriilor angajamente asumate. Prin analizele întreprinse, prin propunerile făcute putem spune deci că fiecare comisie în parte, și-a adus o contribuție directă la îndeplinirea planului, la o mai bună informare a organului de conducere colectivă, a comitetului de partid în vederea luării celor mai eficiente decizii. Dar, așa după cum rezultă și din întrebarea de față, important este să perfecționăm activitatea acestor organisme, să o ancorăm în mai mare măsură în problemele ce trebuie rezolvate în acest an. De aceea, în urma unei ședințe de analiză a comitetului oamenilor muncii ținută către finele lunii decembrie 1973, în care am analizat activitatea pe această linie, am stabilit o nouă problematică ce urmează a fi studiată și rezolvată de către consiliul de control muncitoresc și comisiile pe domenii. Astfel, am prevăzut ca fiecare comisie, corespunzător specificului său, să analizeze în diferite sectoare de activitate ale unității, cele mai stringente probleme de care depinde înfăptuirea sarcinilor și să vină cu propuneri concrete pentru perfecționarea muncii acestor colective Indicii de utilizare mașinilor, gradul de încărcarea a salariaților, preocuparea pentru mecanizarea și automatizarea producției, mai buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei, calitatea și implicațiile acesteia asupra situației economico-financiare, iată doar cîteva din problemele cuprinse în programul de acțiune al consiliului de control muncitoresc și comisiilor pe domenii de activitate. Prin materializarea lor în practică, ele vor ajuta efectiv la luarea celor mai judicioase decizii în vederea realizării exemplare a sarcinilor ce ne revin pentru anul 1974. Ing. Nicolae Ecobici, directorul I.M.A.I.A Galați, încă de la început ne-a preocupat îndeaproape buna funcționare a acestor organisme pentru a deveni realmente pîrghii viabile de analiză, de dezbatere și de înfăptuire a planurilor stabilite, pentru creșterea răspunderii colectivelor de oameni ai muncii în întreaga activitate a întreprinderii. In acest scop, consiliul de control muncitoresc și comisia pentru calitatea producției au desfășurat o activitate susținută pentru înfăptuirea măsurilor de asigurare a calității, de efectuare a unui riguros control pentru se împiedica ieșirea pe porțile fabricii a oricăror produse care nu corespund normelor de calitate stabilite. Acest lucru s-a realizat atît prin întărirea spiritului de disciplină în muncă, eliminîndu-se tendințele de automulțumire, cît și prin întărirea controlului economic, controlului de partid în toate sectoarele de activitate. Conștienți că ritmul rapid în care se dezvoltă întreaga noastră economie cere măsuri energice în domeniul pregătirii cadrelor, începînd de la muncitorii calificați pînă la cadrele de conducere, în întreprinderea noastră, prin comisia pentru problemele de organizare a producției și a muncii, s-au inițiat cursuri de perfecționare a pregătirii profesionale a muncitorilor, diferențiate pe meserii, iar în cadrul comisiei de ingineri și tehnicieni, lunar, se prezintă teme de specialitate cuprinzînd ultimele noutăți tehnice. In lumina directivelor Congresului al X-lea al partidului cu (Continuam in pag.alta) Intrată recent în producție, noua instalație de nichelaj cu tamburi de la întreprinderea „11 Iunie“ Galați, a debutat în acest an cu bune rezultate. FESTIVALUL DE TEATRU, POEZIE PATRIOTICĂ $1 REVOLUȚIONARA AL PIONIERILOR $1 ȘCOLARILOR Cînd totul este, sincer și curat Numai cine a făcut vreodată parte dintr-un juriu își poate da seama cit de dificilă este sarcina de a compara, de a nota și selecta valorile... întreprinderea acestuia devine Încă și mai grea atunci cînd este vorba de copii. Serioși nevoie mare, pionierii pun In cuvintele și cintecele pe care le rostesc atita sutLt* Incit, fără să vrei, exigentele critice pe măsură ce îți dai seama scad că, acolo pe scenă, totul este sincer și curat, pornit din îndemnuri interioare care dezvăluie sentimente clădite cu grijă de școală, sentimente statornice în care nu încap note false sau ginduri ascunse. Și apoi, oricîte ambiții ar fi în joc — ale elevilor sau ale profesorilor — trebuie să fim drepți și să ne gîndim că nu pot apare concomitent în fiecare școală străluciri interpretative în toate genurile artistice, drept pentru care o competiție de talia acestui festival județean urmărește și altceva decit descoperirea în prim plan a talentelor autentice. Acest „altceva“ este poate și mai important pentru o instituție de învățămînt, căci nu este puțin lucru să realizezi în condiții optime contactul noilor generații cu arta, cu frumosul, să stabilești un acord lipsit de stridențe între toate laturile procesului de educație. Băiatul acela cu cravată roșie, RADU MACOVEI și LICA RUGINĂ (Continuare în pag. a ll-a) Tehnologii moderne - producții record - relație firească, necesară în fiecare unitate agricolă Există în practica agricolă un sistem de reguli, un oarecare cod, dacă l-am putea numi așa, după care o lucrare sau alta, intr-un domeniu sau altul (cultura cerealelor și plantelor tehnice, în zootehnie, viticultură, legumicultura, de pildă) trebuie să se execute într-un anumit fel, și mai precis, în acel mod recomandat de știință ca fiind o cale sigură către de a se ajunge la producții superioare. In limbajul, nu numai al specialiștilor, ci și al celorlalți lucrători din agricultură, sistemul despre care vorbeam este denumit tehnologie și termenul, pe care nu încercăm să-l supunem aici unei explicitări amănunțite, cuprinde, de fapt, totalitatea măsurilor tehnice care se cer respectate cu strictețe pe toată durata procesului de producție. Firește, este foarte important pentru agricultură, unde condițiile naturale în special pot diferite de la o zonă la alta sau și uneori chiar în cadrul aceleiași unități, să se stabilească cît mai corect aceste tehnologii, dar tot atît de important este ca acestea să fie aplicate cu cea mai mare strictețe, avîndu-se în vedere, după cum foarte bine se știe, că neglijarea unor măsuri tehnice poate să însemne foarte mult pentru producție. Referindu-se la acest aspect al activității din agricultură, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la Plenara comună a C. C. al P. C. R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României din noiembrie anul trecut, sublinia că este necesar să facem mai mult pentru „...mobilizarea tuturor forțelor oamenilor muncii de la sate. In vederea executării fiecărei munci agricole la timpul optim, cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnicii moderne“ Așadar, iată o sarcină de mare răspundere pentru toti lucrătorii din agricultură, pentru organele și organizațiile de partid și în mod deosebit pentru specialiștii din unitățile agricole. Pornind de la această idee, l-am rugat pe tovarășul inginer Ion Țîru, cercetător principal, să ne facă unele precizări în legătură cu metodologia stabilirii tehnologiilor de cultură specifice județului Galați și perspectivele îmbunătățirii acestora. — Din considerente lesne de înțeles, Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice Fundulea nu poate elabora (cu excepția unor culturi: in, cînepă, ricin, bumbac, sfeclă de zahăr, plante medicinale) tehnologii valabile în toate zonele țării. Tocmai de aceea s-a luat măsura ca în fiecare județ, deci și la Galați, să se deplaseze cadre de specialiști din domeniul cercetării care să stabilească împreună cu un grup de specialiști din județul respectiv tehnologiile de cultură pentru porumb, floarea-soarelui, plante de nutreț etc. Acest lucru s-a făcut și la Galați. Ne-am întîlnit cu cadre de specialiști de la Direcția generală agricolă județeană, Trustul I.A.S., cu ingineri șefi din unități mari și care au o experiență îndelungată, prilej cu care am discutat tehnologiile de bază și s-au făcut adaptările specifice zonei în care este situat județul Galați. Trebuie să spun că dezbaterile au fost extrem de interesante și s-au făcut propuneri valoroase. Aces- Discuție consemnată de : V. BUCUR (Continuare in pag. alto) * Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană" care s-a desfășurat la București. La întrevedere au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, primsecretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți: Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu vii și îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului studios. Participanții la seminarul internațional, importantă reuniune universitară și-au manifestat deplina satisfacție de a se întflni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționarea (Continuare in pag. alla) CUVIHTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Aș dori, în primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitară consacrată securității europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii politici de forță și dictat, în așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largă, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale Întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate : a început conferința general-europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cît am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sunt încă destule obstacole de învins, mai există încă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene, impun mai mult ca oricînd unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite — în înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cît se poate de natural să fie așa , numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează nici un fel existenta părerilor diferite. Pînă la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau știu eu cum, și toată lumea mai ridice mîinile că e de acord să și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții pase filozofice și concepții religidiferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel toate popoarele — ca o parte c a popoarelor lor — trebuie să a abordeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, într-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii (Aplauze puternice). Care este locul tineretului universitar, în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare în politica internațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncitoresc, țărănesc, cît și intelectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi in realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii— care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. In aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai în această grandioasă luptă activ tu o lume mai dreaptă și ceamai bună. Aceasta este, după părerea mea, rolul și menirea tineretului universitar în zilele de astăzi. Oriunde în lume — în Europa, în America Latină, în Asia, în Africa, pretutindeni — se pun probleme hotăritoare pentru soarta multor popoare, a însăși omenirii. Trebuie să spun că mi-au produs satisfacție întîlnirile recente mare pe care le-am avut cu studenții din cîteva țări din America Latină. Cu acest prilej, am făcut constatarea plăcută că tineretul universitar de pe acest continent este preocupat de a lichida dependența țărilor lor de monopolurile imperialiste, de a asigura ca bogățiile nationale ale fiecărui stat să fie stăpînite de propriul popor, pentru a-și asigura bunăstarea și fericirea. Tineretul universitar se găsește în primele rînduri ale acestei lupte drepte și mărețe. In același spirit cred că trebuie să acționeze și tineretul din Europa. Desigur, Europa este un continent cu tradiții, cu istorie, cu o veche civilizație, care are succese mari în dezvoltarea sa economică. Dar sunt multe lucruri de îmbunătățit, de schimbat și în Europa. In Europa sunt țări socialiste, sunt și țări capitaliste, și trebuie să înțelegem că securitatea europeană înseamnă a învăța să conlucrăm în mod liber, pe principiul egalității și să realizăm realmente o noua politică în Europa. Să facem ca Europa să devină un continent al păcii și colaborării, care să exercite o influență puternică în lume, să asigure triumful politicii noi de egalitate între toate națiunile, al unei lumi a păcii și dreptății sociale. (Aplauze puternice). Știu că preocupările tuturor celor de pe băncile universităților sunt de a învăța, de a-și însuși prețioasele cuceriri ale științei și culturii universale; dar în același timp nu putem și nu trebuie să admitem ca tineretul universitar să rămînă în afara preocupărilor privind dezvoltarea societății omenești. Preocupîndu-vă de a vă însuși tot ce e mai înaintat în știința și cultura universală, trebuie să fiți totodată în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate, de umanism, de dreptate socială. In acest spirit am dori noi să se dezvolte conlucrarea între popoare, între tineret, între tineretul universitar din Europa, și din întreaga lume. Și, dacă într-o anumită măsură această reuniune din București a contribuit la aceasta, atunci într-adevăr putem spune că ea are rezultate pozitive. Aș dori să vă rog pe toți cei prezenți să adresați colegilor, prietenilor dv. din toate centrele universitare pe care le reprezentați, urarea mea, a poporului român, de noi succese în întreaga activitate a studențimii și tineretului din țările respective, de întărire a colaborării și unității tineretului în lupta pentru dreptate socială, pace și colaborare, pentru o Europă a securității și a cooperării pașnice, pentru o lume mai bună în care fiecare națiune să se poată dezvolta așa cum dorește. Vă doresc multă sănătate, succes deplin în activitatea dumneavoastră, multă fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Sarcinile s-au „prelucrat“, dar mai puțin se înfăptuiesc in practică Pe un cer senin, soarele strălucea din plin, în pofida crivățului înverșunat ce biciuia trecătorii grăbiți și caldarimul „pătat" icicolo cu zăpadă. Este ora 10,40 și pașii ne poartă în hala pe a cărei ușă stă scris: secția mecanică. Ne aflăm la întreprinderea de mecanică navală. Așa ar putea să înceapă un reportaj despre realizările colectivelor de muncă din această întreprindere în primele zile ale anului 1974. Ne-am propus însă să relatăm unele aspecte legate de felul în care nu se aplică măsurile tehnico-organizatorice stabilite aici pentru mai buna gospodărire a energiei și a combustibilului. Mai electrice precis, la ora amintită în această hală ardeau încă, un bec cu vapori de mercur și trei tuburi fluorescente (două dintre ele în imediata apropiere a biroului șefului atelierului mecanică-reparațîi, întreținere, sculerie). —r Știți unde este întrerupătorul acestor două tuburi fluorescente și de ce ard încă la această oră? ne-am adresat lăcătușilor Nicolae Petrea și Vasile Lupașcu. Cei doi au ridicat mirați privirile spre locul indicat și tînărul Lupașcu învîrtește de comutator precizând: „Nu toți sînt conștienți de faptul că trebuie să facem economie de energie electrică". In completare, Nicolae Petrea ne spunea: „Noi am avut unele lucrări în altă secție și ne-am întors de foarte puțin timp. E multă lumină în bară și nu am observat că mai ard încă... O neglijență a electricianului de serviciu". Intr-adevăr, era multă lumină, dar nimeni nu a văzut sau nu a vrut să vadă că electricianul de serviciu (pe care am încercat în zadar să-l găsim) a uitat să stingă luminile. Un aspect asemănător am întîlnit și la secția forțămecanică. Asemănător, prin faptul că și aici erau lumini aprinse încă de la începutul schimbului. Nu mai puțin de 11 becuri cu vapori de mercur își revărsau lumina în concurență cu cea care venea de afară. Este într-adevăr sarcina electricianului să oprească la timpul potrivit circuitele electrice în cazul celor relatate anterior. Dar este și de datoria fiecăruia dintre muncitorii aflați în hale, a șefilor formațiunilor de muncă de a lua măsuri operative spre a curma risipa de energie. La secția turnătorie a aceleiași întreprinderi constatăm că s-a ieșit din „monotonia luminilor aprinse". In schimb aici se risipea gazul metan. „De ce funcționează acest arzător?“, întrebăm pe maistrul turnător Stancu Magda. — E frig, iar aerotermele nu funcționează de multă vreme, precizează interlocutorul. Ne încălzim și noi cum putem, mai ales ȘTEFAN GANEA (Continuare in pag. a IV-a) ÎN ACȚIUNEA DE ECONOMISIRE A COMBUSTIBILILOR SI ENERGIEI ELECTRICE I