Viața Sindicală, iulie-august 1947 (Anul 4, nr. 133-141)
1947-07-01 / nr. 133
2 Desechilibrul bugetar al țării apasă greu pe priul muncitor 7 ®* ^*”5stru de Finanțe încasează mai ușor cât cele datorate de afaceriștii îmbogățiți Printre măsurile propuse, în numele Partidului Comunist Român de tov. Gheorghiu-Dej, pentru redresarea economică a țării — măsuri care au fost :vît** un regim, de guvern — este și aceea a însănătoșirii situației financiare și monetare. Se nine întrebarea: Va isbâ idi oare, toată strădania de redresare a țârii, dacă se va continua cu politica bugetară, pe care o duce în prezent Ministerul de Finanțe? Este știut că în ansamblul măsurilor economice ale Guvernului, legea bugetară și bugetul pe anul financiar 1947^48 au fost întocmite astfel, încât ,,se asigură în întregime acoperirea cheltuelilor Statului prin venituri bugetare ordinare" pe baza unui echilibru bun intre venituri și cheltueli. Contrar acestei prevederi, în fapt se constată că cheltuelile Satului nu sunt acoperite pe căi bu:’*f*re ordinare, adică numai din venituri provenite din impozitele directe și indirecte. Astfel — pentru a da un exemplu — în primele două luni ale anului bugetar în curs, cheltuelile Statului au fost acoperite în proporție de prin credite de la BNR și emisiuni ale tezaurului. —Iată, deci, cum înțelege Ministerul Finanțelor să asigure buna și legala executare a bugetului Statului. Rânduelile actualei legi bugetare prevăd, în vederea asigurării echilibrului bugetar, acoperirea tuturor cheltuelilor prin venituri bugetare ordinare și împiedicarea oricăror acoperiri prin credite și împrumuturi de natură a produce deficite bugetare și inflație. Dar, Ministerul Finanțelor nu respectă dspozițiunile acestei legi. In lunile Aprilie și Mai 1947, cheltuelile bugetare ale Statului s’au ridicat la cca. 13 500 miliarde lei Din această sumă, 9.750 miliarde lei s’au acoperit prin credite dela BNR și nouă emisiuni monetare Prin urmare, numai 25% din cheltuelile Statului au fost acoperite din venituri" ordina'e. Stuația precară In care se află executarea bugetului se datorește, în principal, următor rior cauze: 1) Impunerile nu se fac pe baza și încasările veniturilor de obiective, ale contribuabililor — „obligând înainte de date să achite impozitul acele categorii sociale care au de unde plăti ,categorii între care sunt foarte mulți care trag profituri uriașe în urma stărilor economice actuale”, așa cum a arătat într’o comunicare, recent făcută în Adunarea Deputaților. tov. Ion Vinte. Greutatea sarcinilor finanțelor publice nu trebue să apese pe umerii salariaților ai micilor meseriași, iar bogățitașii care realizează venituri mari din speculă și exploatarea clasei muncitoare să suporte sarcini fiscale neînsemnate. Impozitul, fie direct sau indirect, trebue să lovească cu putere în beneficiile marilor întreprinderi industriale și comerciale; el trebue să izbească în profiturile mari ale chaburilor, afaceriștilor speculanților, contrabandiștilor și traficanților de bursă neagră și, mai ales în îmbogățiții de răsboi.In privința acestora din urmă, se impune adoptarea grabnică a unei legi pentru controlul averilor tuturor profHorilor de război și de după război). 2) In aparatul fiscal se găsesc încă multe elemente necinstite, care comit mari abuzuri Și ilegalități Sunt încă multe organe de impunere și percepere corupte și venale, care prin activitatea lor „speriată’’ prejudiciază bunul mers al încasărilor bugetare. Datorită acestora, Statul sufere pagube de sute de miliarde de lei. Evazionismul fiscal se practică pe scară întinsă datorită complicității organelor de inspecție și control financiar cu contribuabilii lipsiții de patriotism fiscal. Nereușind să-și încaseze veniturile prevăzute in buget, din impozitele pe salarii motivele arătate mai sus, Ministerul Finanțelor recurge, pentru acoperirea cheltuelilor sale, la credite și, mai ales, la nouă emisiuni monetare, angajând Statul și mai mult pe panta inflaționismului Datorită politicii fiscale nedemocratice, cât și a defectuoasei sale organizări. Ministerul Finanțelor lovește în interesele poporului muncitor, favorizând, în schimb, pe profitori și îmbogățiți-Dacă Ministerul de Finanțe nu va proceda la măsuri radicale de reorganizare a aparatului fiscal cu înlăturarea neîntârziată a elementelor rupte și abuzive, dacă nu cese va recurge la un sistem mai just de impunere pe baza voiturilor reale ale contribuabililor — cu precădere ale îmbogățiților de răsb M; și dacă nu se va lichida biuroratismul parazitar și reacționar din această instituție, nu vom putea realiza toate măsurile elaborate de Ministerul Industriei și Comerțului. Noi știm că „unii” nu vor ca opera de refacere a țării să reușească, dar masa salariaților vrea ca această operă să triumfe pe deplin. Cu înlăturarea tuturor piedicilor, ISTRATE CORNESCU Cme sabotează aprovizionarea economatelor colective ale salariaților particulari - O serie de directori în cercetarea Justiției * Ce fac achizitorii de mărfuri a acestor economate Salariații sindicaliști din cele 2000 Întreprinderi mici comerciale »1 industriala din Capitală, au reușit cu mari eforturi prin lupta lor să obțină înființarea de economate colective. In prezent ființează ÎS economate dintre cari șapte sunt destinate salariaților angajați Armele comerciale și birouri. Felulul cum funcționează ele lasă însă mult de dorit, necesitând luarea de severe măsuri pentru sancționarea drastică a celor însărcinați cu aprovizionarea acestor economate. Una din cele mai mari plăgi ale acestor economate sunt directorii, adică, salariați puși să conducă treburile în favoarea salariaților dar, cari, fără nici un scrupul se dedau la cele mai odioase forme de căpătuială pe spinarea atât a patronatului cât și a celor ce sunt Înscriși in economate. Jafuri In toată regula de aprobări In regulă se obțin cote de mărfuri repartizate de Ministerul Industriei și Comerțului, cote cari nu al“11*, din cauza sustragerilor, in totaltat ca lor in mâinile salariaților Unii achizitori de Pe lângă aceste economate se deplasează in provincie pentru procurarea de mărfuri, insă sumele incredințate lor nu sunt folosite efectiv in acest scop ei manevrate In afaceri speculative. Ei cumpără mărfuri și le plasează apoi prin orașele de provincie unde pot să tragă maximum de profit. Aceasta durează 2-3 săptămâni, după care, ghiftuiți de afacerile învârtite, se reîntorc raportând că n'au găsit mărfurile respective, restituind sumele primite și din care au grijă să rețină cheltuelile de deplasare. Și astfel, peste 20.000 membri ai economatelor colective se aleau... răbdări prăjite. Dar... urciorul nu merge de multe ori la apă Resortul economic al Sindicatului Funcționarilor din magazine, sesizat de aceste fapte a început o acțiune de demascare a celor vinovați Astfel, de curând a fost descoperit colonelul deblocat LUPESCU, de la conducerea economatului Nr. 3, care se îndeletnicea cu acte de natura celor relatate mai sus, lucru pentru care a fost dat pe mâna Justiției și condamnat la 8 luni închisoare. Tot pentru fapte de acest gen, numitul GARNESCU, „director” la economatul 19 se află la cercetarea poliției pentru sustrageri de mărfuri in valoare de cca. mi miliard. La economatul nr. 2, directorul WEBER a fost descoperit făcând o tranzacție cu colectorul respectiv asupra unei aprobări dat de MIC pentru achiziționarea de brânză, cazul fiind in cura de cercetare. Deasemeni, la economatul nr. 12, s’a descoperit că se desface la salariați pastramă cu viermi Așadar, iată o serie de cazuri ceru pun In lumină sistemele folosite de unele elemente patronale, sisteme prin care se sabotează direct aprovizionarea salariaților Sindicatul respectiv duce o activitate de combatere a elementelor compromise de la economate și aceasta constituie o pildă și pentru celelalte sindicate care trebuesc să lupte en dârzenie până la definitiva înlăturare a sabotorilor și afaceriștilor din fruntea economatelor. Ședința săptămânală a Comisiei Locale București - Sarcinile sindicaliștilor în chestiunea repartizării brațelor de muncă. - Cum trebue să procedăm cu elementele dușmănoase din întreprinderi Ședința săptămânală a Comisiei Locale din București prilejuește de fiecare dată o trecere prin revistă a problemelor care frământă masele de salariați și cristalizează sarcinile care stau în fața sindicatelor- Cum trebue să pregătim repartizarea brațelor de muncă Măsurile de refacere economică, elaborate de tov. Gheorghiu-Dej, prevăd, ca un punct foarte important, justa repartizare a brațelor de muncă. Pentru a trece la aplicarea practică a acestui punct de program, trebue să cunoaștem bine situația intreprinderii, să știm unde se află un balast de salariații unde este nevoie de brațe de muncă. Pentru aceasta toate compete de indicate trebue să cunoască T[~. feet situația întreprinderilor și să întocmească tabele cu fabricele care au nevoie de muncitori, precizând și categoria. calificați sau necaliificați, etc. "Această importantă măsură este de un covârșitor interes pentru planificarea și sporirea producției. Nu este mai puțin adevărat că reacțiunea încearcă să folosească și acest prilej, străduindu-se să ia contact cu cei comprimați și strecurândurle șoapte diversioniste Noi trebue să avem grijă ca aceste manevre ale reacțiunii să nu reușească Mai întâi demascarea și apoi eliminarea fasciștilor din fabrici Vigilența antifascistă care însuflețește pe sindicaliști necesități un jurf discernământ politic. Intr*adevăr, elementele înrăite și dușmănoase rn gramonl democrat care s’au strecurat în diverse întreprinprinderi, provocând și sabotând după directivele „istoricilor“, trebuesc svârlite afară fără nicio cruțare. Dar eliminarea fasciștilor trebue să se operă însăși a salariații De aceia cozile de topor și Iachelele reacționare trebuesc mai întâi demascate politicește In fața întregii mase salariate, iar apoi acestea să-i alunge din sânul ei. Duminică 29 Iunie a- e. cu ocazia deschiderii școalei sindicale de zbor fără motor înființată din inițiativa Comisiei Locale a avut loc la Petroșani un frumos meeting aviatic la care a participat și tov. Gh. Apostol, Președintele Confederației Generale a Muzcii. Meetingul a fost deschis de tov. GH. APOSTOL, care printre altele, în aplauzele entuziaste ale celor prezenți, a promis sprijinul O. G M. acestei școli aviatice sindicale arând elevilor și instructorilor spor la muncă. Pentru reușita meetingului ,s-au dat concursul următoarele escadrile de avioane: Serv. aerian C. F. R., în frunte cu Secția Aviației Sportive din cadrul Uniunii C F. R.. — escadrila Ministerului de Interne în frunte cu excelenții piloț Săvescu Eugen Niculescu Constantin, acrobatul Rosman C-tin și parașutistul Traian Dumitrescu Popa— escadrila Minist. Informații comandor aviator Romanițeanu Iond escadrila Minist Sănătății, mandor aviator Mogoș Ntn» șscadrila Președ. Consiliului de Malștri S-au remarcat următorii piloți: Omnișan Dumitru, Răducanu HTrsu Florea din echipe CFR- lui, pilot acrobat Rosman C-tin parașutistul Popa Dumitru care ,«curând un «alt comandat a eschis parașuta letrl de la pământ la numai M Programul s’a încheiat la orele 5 seara Duminecă 1 Iulie a. e., «e va osebi de la CfmpinaENTRUL AERONAUTIC SINDICAL PETROL CAMPINA ASUL aviator Rosman din Sinicatul DGAC. — CFR-istul ȚUUIANU și parașutistul POPA DUMITRESCU, apar din nou în program, deasemenea și o serie aviatori ai sborului fără rotor vor demonstra câteva intresante acrobații. Vor fi prezenți reprezentanții Confederației Generale a Muncii , frunte cu Tov. GH. APOSTOL'reședințele C. G M. precum I reprezentanți al Guvernului- VIAȚA SINDICALA Un director abuziv și profitor Urmare din pag. I Asig. Sociale, sau din materialele fioroase neinventariate ce se află în magazia din Bd. Basarab nr. 58 După cum s’a mai constatat, din această ultimă magazie s’au ridicat numeroase materiale neinventariate, duse la atelierul de reparații auto și trecute apoi în devize ca materiale noui cumpărate de pe piață. Toate obiectele, materialele și lucrurile găsite în mașină sunt sustrase din depozitele Asig. Sociale și lucrate la atelierele acestei instituții. Acest director are și atitudini antisindicale Interesându-ne la forurile sindicale ale Asigurărilor Sociale am mai putut afla că numitul director împreună cu ajutorul său, subdirectorul Aurel Dănescu și avocatul Gigi (Bébé), șeful atelierului, nu respectă drepturile salariaților declarând fățiș că nu-i pasă nici de C. G. M. De curând au fost concediați fără preaviz doi salariați: maisstrul tâmplar Trandafir Ion și lucrătorul mecanic Moldoveanu, pentru că au avut curajul să ceară drepturile celorlalți muncitori și să se opună matrapazlâcurilor celor trei șefi abuzivi. Iată clar că d. director este și un dușman al muncitorimii, fără să mai adăugăm tratamentul neomenos la care sunt supuși lucrătorii din atelierul auto. De nenumărate ori aceștia au stat flămânzi fiindcă mașina care trebuie să le aducă mâncarea de la cantină și să le facă toate aprovizionările este la dispoziția numai a directorului Stănoiu. Cum pot fi tolerate asemenea elemente ? Și, ca o ultimă informație în articolul de față, vrem să subliniem că ing. Stînoiu și-ar construi? În ultimii trei ani, exact trei case frumoase : una la C. Lung, a doua la via sa din com. V. Călugărească și a treia locuința din București. Este oare posibil ca din leafa ce o primește să-și fi putut agonisi banii necesari construcțiilor făcute până acum ? Dar mobilatul lor nu a costat nimic ? In privința avocatului. »«Ai de atanar, ne Întrebăm ce caută vara acesta într'un serviciu care nu-l specialitatea lui ? Comisia de comprimări a Asig. Sociale a avut grijă să treacă pe tabelul de comprimați ? Aceiaș întrebare privește și pe Ing. Dan Stănoiu, pentru care postul ia Asig. Sociale este numai prilej de căpătuială. Apoi, în chestiunea întrebuintății abuzive a mașinii Asig. Sociale, nu este o sfidare a nevoilor atâtor asigurați cari se află internați în spitalele acestei instituții, spitale fără posibilități de transport pentru aprovizionările lor cu medicamente, alimente, etc. ? Șeful inspectoratului general administrativ al Asigi Sociale, Nicolae Cristescu, ce măsuri înțelege să lași ce-a făcut până acum ? S'a efectuat vre-un control sau o verificare a depozitului din Dudești-Cioplea ? ...Și când te gândești că toate furturile au fost aruncate în spatele unor persoane „necunoscute"... Dar, iată că de data aceasta poliția a fost aceia care a făcut cunoscută una din persoanele „Invizibile" și „inviolabile" care opera din anonimat. Atât pentru azi și promitem că ne vom mai ocupa atât de STANOIU cât și de alți profitori de teapa lui. I. O. Georgescu Problemele economice și sociale Urmare din pag. T. pă intrarea în vigoare a deciziilor de salarizare : „s’au dus acțiuni pentru reducera cotelor de impunere și aplicarea impozitului regresiv pentru câștigurile realizate din munca în acord și ore suplimentare. Astfel s’a obținut ca impozitele pe salarii să înceapă dela coeficientul 3 V” și „La baza propunerilor de refacere economică a Ministerului de Industrie și Comerț, sub conducerea tov. Gheorghiu-Dej, a stat și stă ideea sănătoasă că o adevărată politică națională, care să corespundă în totul nevoilor reale ale țărei și care să ne asigure independența și progresul din toate punctele de vedere, nu poate fi alta decât legată de existența unei industrii grele, puternice, care să poată asigura desvoltarea și eroarea altor ramuri industrtale“. „Pornind de la aceste principii juste, Ministerul Inustriei și Comerțului a început munca sa în această direcție, pregătind cadrul de măsuri menite a asigura aplicarea unui program de refacere economică”. „In fruntea acestor măsuri se află legea de înființare a oficiilor industriale”. „Oficiile Industriale au rolul de a imprima un curent sănătos la aparatul economic al țării și un stimulent pentru orice inițiativă constructivă a particularilor care vor dori să conlucreze, în mod cinstit la refacerea economică a țării”. După ce enumeră sarcinile oficiilor raportul trece la enințarea sarcinilor noastre, ale mișcării sindicale în legătură cu aplicarea măsurilor economice ale guvernului, adoptată în urma propunerilor maximum 9% pentru clasa I-a de salarizare. Pentru câștigurile realizate din munca în acord sau ore suplimentare de asemenea s-a obținut ca impozitele să nu fie mai mari decât 5*/« indiferent de suma realizată’’. Diferențele de salarizare între funcționarii publici și cei particulari au fost reduse. Minimul de existență a fost ridicat la 700.000 lei. Partidului Comunist Român. „Măsurile preconizate trebue să devină propriile noastre angajamente”. Industria minieră, industria petroliferă, cu ajutorul sindicatelor respective, trebue să atingă cifra de producție propusă. „In timpul cel mai scurt producția țării noastre trebue să atingă cel puțin 70% din producția dinainte de război, căci numai astfel vom avea asigurată o mărire reală a puterii de cumpărare a salariilor”. Pentru îndeplinirea acestei sarcini trebue ca sindicatele să stea în fruntea acțiunilor pentru întărirea disciplinei în muncă, este necesară introducerea muncii în acord „orice mărire a salariului pentru cei ce nu lucrează în acord trebue să fie o consecință firească a mărirei producției”; este necesară munca de lămurire și de apropiere a tehnicienilor. „Repartiția rațională a brațelor de muncă, trebue să fie astfel îndeplinită încât fiecare salariat să vadă în această măsură un pas mai departe făcut pe drumul îmbunătățirii situației lui materiale”. Stabilizarea monetară trebue să sprijinim pe țăranul sărac și mijlocaș, să sprijinim desvoltarea agriculturii — căci aceasta înseamnă îmbunătățirea situației noastre din punctul de vedere al aprovizionării; să sprijinim guvernul în măsurile financiare pe care le va lua pentru realizarea în cursul acestui an a stabilizării monetare. „Muncitorimea își dă seama că realizarea acestui plan economic îi dă siguranța că ieșirea din criză nu se va face pe spinarea ei și că de astădată greutățile, în mare parte, vor trebui să fie suportate de păturile avute”. Autonomia Asigurărilor Sociale După ce arată că autonomia Asigurărilor Sociale este un vechiu deziderat al mișcării sindicale și că acest deziderat a fost înscris în rezoluția Congresului Mișcării Sindicale din Ianuarie 1945, sunt enumerate foloasele introducerii aceste autonomii, care ar face ca instituția Asigurărilor Sociale să fie gospodărită de înșiși cei interesați, de înșiși asigurații: 1) banul asiguraților va fi gospodărit cu folos; 2) birocratismul va fi lichidat și se va putea purcede în descongestionarea instituției; 3) asistența medicală va deveni o realitate ; 4) asigurările vor fi înzestrate cu clinici, sanatorii, ustensile, etc.; 5) se va putea înfăptui o reglementare justă a ajutoarelor de boală și accidente; 6) o îmbunătățire a regimului pensiilor; 7) stabilirea unei juste contribuții (cotizații) a asiguratului. De aceea Confederația Generală a Muncii toată tăria pentru realizarea acestui deziderat, va acționa cu Autonomia Asigurărilor Sociale. Măsurile economice ale guvernului și poziția C. G. M.-ului față de situația economică Marea bătălie Partidele Istorice vor încerca o sabotare a lor (a măsurilor) pentru că văd în realizarea acestor măsuri economice, pierderea perspectivei pentru ele de a mai spera vreodată să repună mâna pe puterea politică, văd totodată spulberată speranța lor de a mai reface economia țării numai pe spinarea poporului muncitor”. „întreaga mișcare sindicală trebue să răspundă ca un bloc de granit în această bătălie a reconstrucției țării demascând și luptând împotriva tuturor elementelor sabotoare și reacționare”. Alegerile sindicale Urmare din pag. 1. In vederea aplicării principiilor democrației muncitorești vor fi menționate criteriile după care trebue să corespundă candidații următoarelor condiții: CE SE CERE UNUI CONDUCĂTOR SINDICAL 1. Să fie membru activ al sindicatului cu cotizația la zi; 2. Să fie cinstit; 3. Să activeze conform cu dispozițiunile statutare și îndrumărilor forurilor superioare ale mișcării sindicale; 4. Să nu fi făcut parte din vre’o organizație fascistă sau cu tendințe reacționare; _ duș -a mănoase regimului nostru democrat. Alegerile sindicale trebue să asigure cimentarea unități ti a pozițiilor câștigate de mișcarea sindicală, să asgure întărirea organizatorică și des votarea ei Mișcarea noastră sindicală este acum mult mai matură, mai formală, mai plină cu experiență, decât a fost cu un an și jumătate în urmă Cunoaștem mi bine pe acei sindicaliști cari și-au consacrat timpul lor liber, sănătatea lor, capacitatea lor, în interesul mișcării sindicale ?Sau înfruntat toate greutățile care s’au ivit in calea desvoltării acestei no^cărî Dacă vom aprecia toți aceștia la justa lor valoare, dacă vom lua toate măsuri],» pentru mobilizarea maselor, vom putea asigura mișcării tindoale conducere de jos în sus, care să o corespundă intereselor masei organizate. Intereselor clasei muncitoare. In fața forțelor democratice stau sarcini uriașe în vederea realizării Platformei Program a Blocului Partidelor Democrate, inclusiv a programului minimal al Guvernului pentru reconstrucția și stabilizarea economică ce va avea ca rezultat îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorlor-Lupta de clasă se ascute. De asemenea și lupta între forțele democratice progresiste și între rămășițeile fasciste și reacționare aflate în slujba forțelor imperialiste internaționale dușmane păcii între popoare și a bunei stări a mossi-lor. In această luptă, clasa muncitoare are un rol conducător în fruntea forțelor democratice populare progresiste. In vederea îndeplinirii acestui rol, sindicatele trebue să fie bine organizate, capabile de luptă și bie conduse Așa cere Interesul clasei muncitoare AUTONOMIA SINDICALA ALEGERILE TREBUE SA INTAREASCA SI SA ASIGURE INDEPENDENȚA ȘI AUTONOMIA MIȘCĂRII SINDICALE. " In vederea acestui scop, alegerile organelor de conducere sindicală vor trebui să oglindească caracterul de organizație de masă a clasei muncitoare. Deci criteriul principal pentru ca cineva să fie ales în conducerea sindicală va fi munca pe care a depus-o în interesul mișcării sindicale, în ce măsură a Înțeles caracterul și sarcinile ei ?i in ce măsură a aplicat în practică acele principii ale mișcării sindicale care tind ca munca și lupta depusă să servească intereselor oamenilor muncii Datorită faptului că aceste principii, adică structura proprie organizatorică a mișcării cale, erarhia organizatorică, sindiIndependența și autonomia ei, n’au fost înțelese perfect de toată lumea, unele organe sindicale au fost încălecate, ocolite și rolul lor diminuat Prin introduceri și respectarea In mod just a autonomiei sindicale, se vor evita toate abaterile de acest fel. Deasemenea cu ocazia nouilor alegeri, trebue să se pună capăt și sistemului — care s’a dovedit dăunător, — de a se alege în conducerile sindicale înalți demnitari, funcționari în posturi de conducere la Stat, în Învățământ, în instituții, fabrici, uzine sau birouri. In unele fabrici și sindicate majoritatea covârșitoare a membrilor o formează femeile, tuși în conducerile sindicale to. a fost ales un număr foarte mic de femei (De exemplu , în branșele textile, metalo-chimică, C.A.M.). Acest fapt dovedește cât de adâncă mai este rămășița subaprecierii muncii depusă de femei, cât de mare este neîncrederea în capacitatea încă lor organizatorică și de conducere. Femeile muncitoare manuale și Intelectuale trebue să fie alese în organe]e de conducere sindicală, ținându-i seama de capacitatea lor și de îndatoririle ce le țne de îndeplinit mișcarea sindicală și față de femei Alegerile tirebuesc începute în luna Iulie și este necesară terminarea tar pani te 1 Septembrie ee. ftunce» organizat rnca Urmare din pag. L Munca Confederației Generale a Muncii din România dusă pe teren, ajutată de Comisiile Locale, de secretariatele regionale precum și de toate sindicatele din țară, s’a dus în următoarele economic: organizatoric, direcții: cultural, cu femeile, cu tineretul, presa, relațiile internaționale, sportul, administrația. In domeniul problemelor economice sindicatele au desfășurat o actltate plină de înfăptuiri rodnice, realizate într’un interval de timp relativ scurt- Realizări In acest răstimp, reacțiunea, profitând de situația grea conomică a țării, a pornito serie de acțiuni sabotoare criminale împotriva regimului și nostru democratic, speculând și sabotând efortul de reconstrucție, provocând scumpiri artificiale, ascunzând recolta ținând prin aceasta să înfometeze poporul și să dezorganizeze viața economică a țării. Față de aceste acte criminale ale dușmanilor poporului, sindicală muncitorimea conștientă In misiunea sa în cadrul statului democratic, unită în Confederația Generală a Muncii, a câștigat: — reglementarea salariilor din 6 Decembrie 1945, prin care s’a pus capăt la o serie de nedreptăți privind încadrării ei’ — legile economice din 3 Mai 1945 care au avut un mare rol în combaterea speculei și menținerii puterii de cumpărare a salariaților — calificarea a o serie de meserii și specialități care nu erau recunoscute în trecut ; — legiferarea și aplicarea statutelor diferitelor categorii de salariați publici; — contractele colective pe anii 1946 și 1947 prin care s-au reglementat raporturile dintre salariați și patroni pe o bază corectă de salarizare; — ajutorul de iarnă, ajutorul de copil, concediile de boală, concediile de odihnă, economate, cantine, etc. Produce's . Dar muncitorimea conștientă a înțeles și nevoiie țării, care, pentru a se putea reface, are în primul moment nevoii de o producție ridicată. Deaceea ea nu a precupețit nici o clipă pentru a ridica cât mai mult producția Astfel se pot da exemplele muncitorilor din Văile Jiului și Trotușului, care au dublat producția. Sau pe Valea Prahovei, unde dustriile au fost refăcute in* st producția mărită. La fel și la București, tn întreprinderile industriale ca Malaxa. Vulcan, Lemaître, Woff. S . B. sau la Brașov la uzinele I.A.R. In mod deosebit trebue menționat efortul muncitorilor de la C.F.R. care în nenumărate ore de lucru suplimentare și gratuite au izbutit în acest răstimp să repună în stare de functonare transporrile și circulația pe CF R. Activitatea culturală In domeniul cultural, după doi ani și zece luni, de la reorganizarea sindicatelor se poate cu drept cuvânt vorbi de o mișcare culturală sindicală- Azi, marilor mase muncitorești le este dată posibilitatea "țp să-și desvolte cunoștințele și aptitudinile pe teren cultural. Activitatea culturală a sindicatelor pe toată țara a fost și este îndrumată de Comitetul Central al C.G.M. prin Comisia Culturală Centrală Pe acest tărâm s-au înfăptuit realizări frumoase. Astfel, în Confederație a funcționat o școală de cadre și din cele 7 serii cât a avut această școală, au promovat 545 elevi In toată țara au funcționat cca. 680 școli cu peste 25 000 elevi. Pentru pregătirea lor, s’au tipărit 13 teze diferite într’un tiraj de 420.000 exemplare. Lupta împotriva filmului a înregistrat analfabedeasemeni rezultate pozitive. Astfel, în toată țara au funcționat peste 600 școli de analfabeți cu 28 000 elevi Pe teren artistic-cultural s’au realizat înfăptuiri cari sunt demne de relevat. Astfel, există și activează 6 ° 0 coruri sindicale 200 orchestre și fanfare muncitorești cca 6 ° 0 •chipe de teatru. 130 echipe de dansuri Toate aceste echipe artistice au dat în decurs de doi ani peste 15,° 00 reprezentații, șezători și festivaluri în uzine, sate sau cazărmi. Nici secțiile de editură și cinematograf nu au fost mai prejos. Astfel, s’au editat până în prezent. 48 diferite cărți și broșuri în 684.000 ex. precum și fotomontaje fotografii, afișe, etc. După datele care există, azi in țară avem peste 3.000 biblioteci s.noicale cu peste 1 400.000 volume. In domeniul cinematografiei, s’au înființat 120 cinematgrafe sindicale și 4 caravane cinematografice Dar atât nu este de ajuns. Sarcini mari stau în fața mișcării sindicale. Ele cer o cotitură în munca culturală Deaceea, munca culturală sub toate formele ei trebue să devină o muncă de ridicare a conștiinței de clasă a maselor de salariați și acestei munci trebue să i se acorde cea mai mare importanță- Tineretul In munca cu tineretul s’a ajuns să avem în 13 Uniuni resoarte de tineret, cari în majoritatea cazurilor activează bine. Din datele existente reiese că în organizații sindicale avem până în prezent organizați 110.589 tineri până la 21 ani și 32.445 tineri ucenici, bieți și fete. Aportul tineretului în munca de refacere a țării a fost destul de însemnată, ei formând brigăzi voluntare de lucru cari s’au remarcat în zelul depus in muncă. (Exemplul: brigăzile dela Cluj). In presă si in relațiunile internaționale, munca a fost dusă cu succes, realizându-se pe deoparte o regulată apariție a ziarului C G.M. „Viața Sindicală” în românește și în limba maghiară. Totodată, s-a asigurat difuzarea în presă a tuturor știrilor cu caracter sindical menite să fie luate la cunoștință de toată lumea. Pe teren internațional, si au strâns relațiile internaționale sindicale cu țările vecine și se editează un buletin lunar internațional sindical. In sport, munca a durt in acest răstimp o desvoltare mare. 90%/s din sportul românesc este cel sindical. Astfel, putem enumăra: 412 secții de foot-ball, secții volley, 80 atletism, 150 3»box. 60 ster, 40 natație 150 șah, 100 popice, 100 ping-pong, și încă multe alte secții. In numărul viitor vom publica rezoluția votată cu unanimitate de Coiitetul Central al C. G. M, în minima ședința planară. înființarea de nouă școli tehhnice profesionale pentru muncitori la Baia Mare, s'a înființat de curând din inițiativa 8tndiestului Metalo-Chimic, o școală tehnică profesională pentru muncitori metalurgiști. Cursurile se țin în localul școlii de subingineari și sunt predate de bigmerii uzinei „Phönix”. Se predau cunoștințe superioare de tehnologie, chimie, electromecanică, matematici, topirea metalelor, laborator, etc. In afară de muncitorii din Sindicatul Metalo-Chimic, care au primit cu entuziasm această inițiativă, s’au mai înscris la cursurile școalei tehnice și un mare număr de lucrători tineri din regiune. Prin țfinja Sindicatului Weta 5o-Chixnic din Craiova, a luat ființă un curs tehnic profesional pentru lierătorii înscriși în «cetit gkiifictt Tovarășul inginer Klefin de la fabrica „Brătășeanlu”, care predă partea tehnică, este foarte mulțumit de ușurința e, care își însușesc noțiunile atât de necesare profesiunii lor, cei 25 de lucrători înscriși la această școală.