Viața Sindicală, iulie-august 1947 (Anul 4, nr. 133-141)

1947-07-01 / nr. 133

2 Desechilibrul bugetar al țării apasă greu pe priul muncitor 7 ®* ^*”5stru de Finanțe încasează mai ușor cât cele datorate de afaceriștii îmbogățiți Printre măsurile propuse, în numele Partidului Comunist Român de tov. Gheorghiu-Dej, pentru redresarea economică a țării — măsuri care au fost :vît** un­­­­ regim,­ de g­u­­vern — este și aceea a însănă­toșirii situației financiare și monetare. Se nine întrebarea: Va is­­­bâ­ idi oare, toată strădania de redresare a țârii, dacă se va continua cu politica bugetară, pe care o duce în prezent Mi­nisterul de Finanțe? Este știut că în ansamblul măsurilor economice ale Gu­­­vernului, legea bugetară și bugetul pe anul financiar 1947^48 au fost întocmite ast­fel, încât ,,se asigură în în­­­tregime acoperirea cheltuelilor Statului prin venituri bugetare ordinare" pe baza unui echi­­­libru bun intre venituri și cheltueli. Contrar acestei prevederi, în fapt se constată că cheltuelile S­atului nu sunt acoperite pe căi bu:’*f*re ordinare, adică numai din venituri provenite din impozitele directe și indi­recte. Astfel — pentru a da un exemplu — în primele două luni ale anului bugetar în curs, cheltuelile Statului au­­ fost acoperite în proporție de prin credite de la BNR și emisiuni ale tezaurului. —Iată, deci, cum înțelege Ministerul Finanțelor să asigure buna și legala executare a bugetului Statului. Rânduelile actualei legi bu­getare prevăd, în vederea asi­gurării­ echilibrului bugetar, acoperirea tuturor cheltuelilor prin venituri bugetare ordi­nare și împiedicarea oricăror acoperiri prin credite și îm­­­prumuturi de natură a produce deficite bugetare și inflație. Dar, Ministerul Finanțelor nu respectă d­­spozițiunile acestei legi. In lunile Aprilie și Mai 1947, cheltuelile bugetare ale Statului s’au ridicat la cca. 13 500 miliarde lei Din acea­stă sumă, 9.750 miliarde lei s’au acoperit prin credite dela BNR și nouă emisiuni mo­ne­­­tare Prin urmare, numai 25% din cheltuelile Statului au fost acoperite din venituri" ordi­­­na'­e. S­tuația precară In care se află executarea bugetului se datorește, în principal, urmă­­tor­ rior cauze: 1) Impunerile nu se fac pe baza și încasările veniturilor de obiective, ale contribua­bililor — „obligând înainte de d­ate să achite impozitul acele categorii sociale care au de unde plăti ,categorii între care sunt foarte mulți care trag profituri uriașe în urma stări­lor economice actuale”, așa cum a arătat într’o comunicare, recent făcută în Adunarea De­putaților. tov. Ion Vinte. Greutatea sarcinilor finan­­­țelor publice nu trebue să a­pese pe umerii salariaților ai micilor meseriași, iar bogă­ți­tașii care realizează venituri mari din speculă și exploata­­­rea clasei muncitoare să su­porte sarcini fiscale neînsem­nate. Impozitul, fie direct sau indirect, trebue să lovească cu putere în beneficiile marilor întreprinderi industriale și co­merciale; el trebue să izbească în profiturile mari ale c­h­abu­­ri­lor, afaceriștilor speculanți­­­lor, contrabandiștilor și trafi­canților de bursă neagră și, mai ales în îmbogățiții de răs­­boi.­­In privința acestora din urmă, se impune adoptarea grabnică a unei legi pentru controlul­ averilor tuturor pro­fHorilor de război și de după război). 2) In aparatul fiscal se gă­sesc încă multe elemente ne­cinstite, care comit mari abu­zuri Și ilegalități Sunt încă multe organe de impunere și percepere corupte și venale, care prin activita­tea lor „speriată’’ prejudiciază bunul mers al încasărilor bu­getare. Datorită acestora, Sta­tul sufere pagube de sute de miliarde de lei. Evazionismul fiscal se practică pe scară în­tinsă datorită complicității or­­­ganelor de inspecție și control financiar cu contribuabilii lip­siții de patriotism fiscal. Nereușind să-și încaseze ve­niturile prevăzute in buget, din impozitele pe salarii motivele arătate mai sus, Mi­nisterul Finanțelor recurge, pentru acoperirea cheltuelilor sale, la credite și, mai ales, la nouă emisiuni monetare, anga­jând Statul și mai mult pe panta inflaționismului Datorită politicii fiscale ne­­democratice, cât și a defectu­oasei sale organizări. Ministe­­­rul Finanțelor lovește în inte­resele poporului muncitor, fa­vorizând, în schimb, pe profi­tori și îmbogățiți-Dacă Ministerul de Finanțe nu va proceda la măsuri radi­cale de reorganizare a apara­tului fiscal cu înlăturarea ne­întârziată a elementelor rupte și abuzive, dacă nu ce­se va recurge la un sistem mai just de impunere pe baza vo­iturilor reale ale contribuabi­lilor — cu precădere ale îmbo­gățiților de răsb­ M; și dacă nu se va lichida biuror­atismul parazitar și reacționar din a­­ceastă in­stituție, nu vom putea realiza toate măsurile elabo­rate de Ministerul Industriei și Comerțului. Noi știm că „unii” nu vor ca opera de refacere a țării să reușească, dar masa salariați­lor vrea ca această operă să triumfe pe deplin. Cu înlăturarea tuturor pie­dicilor, ISTRATE CORNESCU Cme sabotează aprovizionarea economatelor colective ale salaria­ților particulari - O serie de directori în cercetarea Justiției * Ce fac achizitorii de mărfuri a­ acestor economate Salariații sindicaliști din ce­le 2000 Întreprinderi mici comerciale »1 industriala din Capitală, au reușit cu mari eforturi prin lupta lor să obțină înființarea de econo­­mate colective. In prezent ființează ÎS economate dintre cari șapte sunt destinate salariaților angajați Armele comerciale și birouri. Fe­lu­lul cum funcționează ele lasă însă mult de dorit, necesitând luarea de severe măsuri pentru sancționarea drastică a celor însărcinați cu apro­vizionarea acestor economate. Una din cele mai mari plăgi ale acestor economate sunt directorii, adică, salariați puși să conducă treburile în favoarea salariaților dar, cari, fără nici un scrupul se dedau la cele mai odioase forme de căpătuială pe spinarea atât a pa­tronatului cât și a celor ce sunt Înscriși in economate. Jafuri In toată regula de aprobări In regulă se obțin cote de mărfuri repartizate de Mi­nisterul Industriei și Comerțului, cote cari nu al“11*, din cauza sus­tragerilor, in total­tat ca lor in mâi­nile salariaților Unii achizitori de Pe lângă aceste economate se de­plasează in provincie pentru procu­rarea de mărfuri, insă sumele in­­credințate lor nu sunt folosite efec­­tiv in acest scop ei manevrate In afaceri speculative. Ei cumpără mărfuri și le plasează apoi prin orașele de provincie unde pot să tragă maximum de profit. Aceas­ta durează 2-3 săptămâni, după ca­re, ghiftuiți de afacerile învârtite, se reîntorc raportând că­ n'au gă­sit mărfurile respective, restituind sumele primite și din care au grijă să rețină cheltuelile de deplasare. Și astfel, peste 20.000 membri ai economatelor colective se ale­au... răbdări prăjite. Dar... urciorul nu merge de multe ori la apă Resortul economic al Sindicatului Funcționarilor din magazine, sesi­zat de aceste fapte a început o ac­țiune de demascare a celor vino­vați Astfel, de curând a fost descope­rit colonelul deblocat LUPESCU, de la conducerea economatului Nr. 3, care se îndeletnicea cu acte de natura celor relatate mai sus, lu­cru pentru care a fost dat pe mâ­na Justiției și condamnat la 8 luni închisoare. Tot pentru fapte de acest gen, numitul GARNESCU, „director” la economatul­­ 1­­9 se află la cerce­tarea poliției pentru sustrageri de mărfuri in valoare de cca. mi mi­liard. La econ­omatul nr. 2, directorul WEBER a fost d­escoperit făcând o tranzacție cu colectorul respectiv asupra unei aprobări dat de MIC­ pentru achiziționarea de brânză, ca­zul fiind in cura de cercetare. Deasemeni, la economatul nr. 12, s’a descoperit că se desface la sa­lariați past­ramă cu viermi­ Așa­dar, iată o serie­­ de cazuri ceru pun In lumină sistemele folosite de unele elemente patronale, sisteme prin care se sabotează direct aprovizio­narea salariaților Sindicatul respectiv duce o acti­vitate de combatere a elementelor compromise de la economate și a­­ceasta constituie o pildă și pentru celelalte sindicate care trebuesc să lupte en dârzenie până la definiti­va înlăturare a sabotorilor și afa­ceriștilor din fruntea economate­­lor. Ședința săptămânală a Comisiei Locale București - Sarcinile sindicaliștilor în chestiunea repar­tizării brațelor de muncă. - Cum trebue să pro­cedăm cu elementele dușmănoase din întreprinderi Ședința săptămânală a Co­misiei Locale din București pri­lejuește de fiecare dată o trecere prin revistă a proble­melor care frământă masele de salariați și cristalizează sarci­nile care stau în fața sindica­telor- Cum trebue să pregă­tim repartizarea brațelor de muncă Măsurile de refacere econo­­mică, elaborate de tov. Gheor­ghiu-Dej, prevăd, ca un punct foarte important, justa repar­tizare a brațelor de muncă. Pentru a trece la aplicarea practică a acestui punct de pro­­gram, trebue să cunoaștem bine situația intreprinderii, să știm unde se află un balast de salariați­­i unde este nevoie de brațe de muncă. Pentru a­­ceasta toate compete­ de in­dicate trebue să cunoască T[~. feet situația întreprinderilor și să întocmească tabele cu fa­­bricele care au nevoie de mun­citori, precizând și categoria. calificați sau necaliificați, etc. "Această importantă măsură este de un covârșitor interes pentru planificarea și sporirea producției. Nu este mai puțin adevărat că reacțiunea încear­că să folosească și acest pri­lej, străduindu-se să ia con­tact cu cei comprimați și stre­­curându­rle șoapte diversioniste Noi trebue să avem grijă ca a­­ceste manevre ale reacțiunii să nu reușească­ Mai întâi demascarea și apoi eliminarea fas­ciștilor din fabrici Vigilența antifascistă care însuflețește pe sindicaliști ne­cesită­ți un jurf­­ discernământ politic. Intr*adevăr, elemen­tele înrăite și dușmănoase rn gramonl democrat care s’au strecu­rat în diverse între­prin­­prinderi, provocând și sabo­­tând după directivele „istori­cilor“, trebuesc svârlite afară fără nicio cruțare. Dar elimi­­narea fasciștilor trebue să s­e operă însăși a salariații De aceia cozile de topor și Ia­che­lele reacționare trebuesc mai întâi demascate politicește In fața întregii mase salariate, iar apoi acestea să-i alunge din sânul ei. Duminică 29 Iunie a- e. cu ocazia deschiderii școalei sindi­­cale de zbor fără motor înfiin­țată din inițiativa Comisiei Lo­cale­ a avut loc la Petroșani un frumos meeting aviatic la care a participat și tov. Gh. Apostol, Președintele Confederației Gene­rale a Muz­cii. Meetingul a fost deschis de tov. GH. APOSTOL, care­ printre altele, în aplauzele entuziaste ale celor prezenți, a promis sprijinul O. G­ M. acestei școli aviatice sindicale arând elevilor și in­structorilor spor la muncă. Pentru reușita meetingului ,s-au dat concursul următoarele escadrile de avioane: Serv. ae­rian C. F. R., în frunte cu Sec­ția Aviației Sportive din cadrul Uniunii C­ F. R.. — escadrila Ministerului de Interne­ în frun­te cu excelenții piloț­ Săvescu Eugen­ Niculescu Constantin, a­­crobatul Rosman C-tin și para­șutistul Traian Dumitrescu Popa­­— escadrila Minist. Informații comandor aviator Romanițeanu Ion­d escadrila Minist Sănătății, m­andor aviator Mogoș Ntn» ș­­scadrila Președ. Consiliului de Malștri S-au remarcat următorii piloți: Omnișan Dumitru, Răducanu H­­T­rsu Florea din echipe CFR- lui, pilot acrobat Rosman C-tin parașutistul Popa Dumitru care ,«curând un «alt comandat a eschis parașuta letrl de l­a pământ la numai M Programul s’a încheiat la orele 5 seara­ Duminecă­­ 1 Iulie a. e., «e va osebi de la Cf­mpina­ENTRUL AERONAUTIC SIN­DICAL PETROL CAMPINA ASUL aviator Rosman din Sin­­icatul DGAC. — CFR-istul ȚU­­UIANU și parașutistul POPA DUMITRESCU, apar din nou în p­rogram, deasemenea și o serie aviatori ai sborului fără rotor vor demonstra câteva in­­tresante acrobații. Vor fi prezenți reprezentanții Confederației Generale a Muncii , frunte cu Tov. GH. APOSTOL­­'reședințele C. G­ M­. precum I reprezentanți al Guvernului- VIAȚA SINDICALA Un director abuziv și profitor Urmare din pag. I Asig. Sociale, sau din materia­lele fioroase neinventariate ce se află în magazia din Bd. Ba­sarab nr. 58 După cum s’a mai constatat, din această ul­timă magazie s’au ridicat nu­meroase materiale neinventa­riate, duse la atelierul de re­parații auto și trecute apoi în devize ca materiale noui cum­părate de pe piață. Toate obiectele, materialele și lucrurile găsite în mașină sunt sustrase din depozitele Asig. Sociale și lucrate la a­­telierele acestei instituții. Acest director are și atitudini antisindicale Interesându-ne la forurile sindicale ale Asigurărilor So­ciale am mai putut afla că numitul director împreună cu ajutorul său, subdirectorul Aurel Dănescu și avocatul Gigi (Bébé), șeful atelierului, nu respectă drepturile salariaților declarând fățiș că nu-i pasă nici de C. G. M. De curând au fost concediați fără preaviz doi salariați: mais­­strul tâmplar Trandafir Ion și lucrătorul mecanic Moldo­­veanu, pentru că au avut cu­rajul să ceară drepturile celor­lalți muncitori și să se opună matrapazlâcurilor celor trei șefi abuzivi. Iată clar că d. di­rector este și un dușman al muncitorimii, fără să mai a­­dăugăm tratamentul neome­­nos la care sunt supuși lucră­torii din atelierul auto. De ne­numărate ori aceștia au stat flămânzi fiindcă mașina care trebuie să le aducă mâncarea de la cantină și să le facă toate aprovizionările este la dispo­ziția numai a directorului Stănoiu. Cum pot fi tolerate asemenea elemente ? Și, ca o ultimă informație în articolul de față, vrem să sub­liniem că ing. Stînoiu și-ar con­strui? În ultimii trei ani, exact trei case frumoase : una la C. Lung, a doua la via sa din com­. V. Călugărească și a treia lo­cuința din București. Este oare posibil ca din leafa ce o pri­mește să-și fi putut agonisi banii necesari construcțiilor fă­cute până acum ? Dar mobilatul lor nu a costat nimic ? In privința avocatului. »«A­i de atan­ar, ne Întrebăm ce caută vara acesta într'un serviciu care nu-l specialitatea lui ? Comisia de comprimări a Asig. Sociale a avut grijă să­ treacă pe tabelul de comprimați ? Aceiaș între­bare privește și pe Ing. Dan Stănoi­u, pentru care postul ia Asig. Sociale este numai prilej de căpătuială. Apoi, în chestiunea întrebuin­­tății abuzive a mașinii Asig. So­ciale, nu este o sfidare a ne­voilor atâtor asigurați cari se află internați în spitalele aces­tei instituții, spitale fără posi­­bilități de transport pentru a­­provizionările lor cu medica­mente, alimente, etc. ? Șeful inspectoratului general administrativ al Asigi Sociale, Nicolae Cristescu, ce măsuri în­țelege să la­și ce-a făcut până acum ? S'a efectuat vre-un con­trol sau o verificare a depozitu­lui din Dudești-Cioplea ? ...Și când te gândești că toate furturile au fost aruncate în spa­tele unor persoane „necuno­scute"... Dar, iată că de data aceasta poliția a fost aceia care a făcut cunoscută una din persoanele „Invizibile" și „inviolabile" care opera din anonimat. Atât pentru azi și promitem că ne vom mai ocupa atât de STANOIU cât și de alți profitori de teapa lui. I. O. Georgescu Problemele economice și sociale Urmare din pag. T.­ pă intrarea în vigoare a deci­ziilor de salarizare : „s’au dus acțiuni pentru reducera cotelor de impu­nere și aplicarea impozitu­lui regresiv pentru câștigu­rile realizate din munca în acord și ore suplimentare. Astfel s’a obținut ca impo­zitele pe salarii să înceapă dela coeficientul 3 V” și „La baza propunerilor de refacere economică a Mi­nisterului de Industrie și Comerț, sub conducerea tov. Gheorghiu-Dej, a stat și stă ideea sănătoasă că o adevărată politică națio­nală, care să corespundă în totul nevoilor reale ale țărei și care să ne asigure independența și progresul din toate punctele de ve­dere, nu poate fi alta de­cât legată de existența u­­nei industrii grele, puter­nice, care să poată asigura des­volt­area și eroarea altor ramuri i­ndustr­tale“. „Pornind de la aceste principii juste, Ministerul I­nustriei și Comerțului a început munca sa în acea­stă direcție, pregătind ca­drul de măsuri menite a asigura aplicarea unui pro­gram de refacere econo­mică”. „In fruntea acestor mă­suri se află legea de înfiin­țare a oficiilor industriale”. „Oficiile Industriale au rolul de a imprima un cu­rent sănătos la aparatul economic al țării și un sti­mulent pentru orice iniția­tivă constructivă a parti­cularilor care vor dori să conlucreze, în mod cinstit la refacerea economică a țării”. După ce enumeră sarcinile oficiilor raportul trece la e­­nințarea sarcinilor noastre, ale mișcării sindicale în legă­tură cu aplicarea măsurilor e­­conomice ale guvernului, a­­doptată în urma propunerilor maximum 9% pentru clasa I-a de salarizare. Pentru câștigurile realizate din munca în acord sau ore su­plimentare de asemenea s-a obținut ca impozitele să nu fie mai mari decât 5*/« in­diferent de suma realizată’’. Diferențele de salarizare între funcționarii publici și cei particulari au fost reduse. Minimul de existență a fost ridicat la 700.000 lei. Partidului Comunist Român. „Măsurile preconizate tre­bue să devină propriile noa­stre angajamente”. Industria minieră, industria petroliferă, cu ajutorul sindi­catelor respective, trebue să atingă cifra de producție propusă. „In timpul cel mai scurt producția țării noastre tre­bue să atingă cel puțin 70% din producția dinainte de război, căci numai astfel vom avea asigurată o mă­rire reală a puterii de cum­părare a salariilor”. Pentru îndeplinirea acestei sarcini trebue ca sindicatele să stea în fruntea acțiunilor pentru întărirea disciplinei în muncă, este necesară introdu­cerea muncii în acord „orice mărire a salariului pentru cei ce nu lucrează în acord trebue să fie o consecință firească a mă­­rirei producției”; este nece­sară munca de lămurire și de apropiere a teh­nicienilor. „Repartiția rațională a brațelor de muncă, trebue să fie astfel îndeplinită în­cât fiecare salariat să vadă în această măsură un pas mai departe făcut pe dru­mul îmbunătățirii situației lui materiale”. Stabilizarea monetară trebue să sprijinim pe țăra­nul sărac și mijlocaș, să spri­jinim desvoltarea agriculturii — căci aceasta înseamnă îm­bunătățirea situației noastre din punctul de vedere al a­­provizionării; să sprijinim gu­vernul în măsurile financiare pe care le va lua pentru rea­lizarea în cursul acestui an a stabilizării monetare. „Muncitorimea își dă seama că realizarea aces­tui plan economic îi dă si­guranța că ieșirea din criză nu se va face pe spinarea ei și că de astădată greu­tățile, în mare parte, vor trebui să fie suportate de păturile avute”. Autonomia Asigurărilor Sociale După ce arată că autonomia Asigurărilor Sociale este un vechiu deziderat al mișcării sindicale și că acest deziderat a fost înscris în rezoluția Congresului Mișcării Sindicale din Ianuarie 1945, sunt enumerate foloasele introducerii aceste autonomii, care ar face ca instituția Asigurărilor Sociale să fie gospodărită de înșiși cei interesați, de înșiși asigurații: 1) banul asiguraților va fi gospodărit cu folos; 2) birocra­tismul va fi lichidat și se va putea purcede în descongestio­narea instituției; 3) asistența medicală va deveni o realita­te ; 4) asigurările vor fi înzestrate cu clinici, sanatorii, us­tensile, etc.; 5) se va putea înfăptui o reglementare justă a ajutoarelor de boală și accidente; 6) o îmbunătățire a regi­mului pensiilor; 7) stabilirea unei juste contribuții (cotizații) a asiguratului. De aceea Confederația Generală a Muncii toată tăria pentru realizarea acestui deziderat, va acționa cu Autonomia Asigurărilor Sociale. Măsurile economice ale guvernului și pozi­ția C. G. M.-ului față de situația economică Marea bătălie Partidele Istorice vor încerca o sabotare a lor (a măsurilor) pentru că văd în realizarea acestor măsuri e­­conomice, pierderea perspectivei pentru ele de a mai spera vreodată să repună m­âna pe puterea politică, văd totodată spulberată speranța lor de a mai reface econo­mia țării numai pe spinarea poporului muncitor”. „întreaga mișcare sindi­cală trebue să răspundă ca un bloc de granit în această bătălie a reconstrucției țării demascând și luptând împotriva tuturor elementelor sa­botoare și reacționare”. Alegerile sindicale Urmare din pag. 1. In vederea aplicării princi­­piilor democrației muncito­rești vor fi menționate crite­riile după care trebue să corespundă candidații urmă­toarelor condiții: CE SE CERE UNUI CONDU­CĂTOR SINDICAL 1. Să fie membru activ al sin­dicatului cu cotizația la zi; 2. Să fie cinstit; 3. Să activeze conform cu di­spozițiuni­le statutare și în­drumărilor forurilor superi­oare ale mișcării sindi­cale; 4. Să nu fi făcut parte din vre’o organizație fascistă sau cu tendințe reacțion­are; _ duș -a mănoase regimului nostru de­mocrat. Alegerile sindicale trebue să asigure cimentarea unităț­i ti a pozițiilor câștigate de mișca­rea sindicală, să as­gure întări­­rea organizatorică și d­es vot­area ei­ Mișcarea noastră sindicală este acum mult mai matură, mai formală, mai plină cu ex­periență, decât a fost cu un an și jumătate în urmă Cunoaștem mi­ bine pe acei sindicaliști cari și-au consacrat timpul lor liber, sănătatea lor, capacitatea lor, în interesul mișcării sindicale ?Sau înfruntat toate greutățile care s’au ivit in calea desvoltării a­­cestei no^cărî Dacă vom aprecia toți aceștia la justa lor valoare, dacă vom lua toate măsuri],» pen­tru mobilizarea maselor, vom pu­tea asigura mișcării tind­oale conducere de jos în sus, care să o corespundă intereselor masei or­ganizate. Intereselor clasei mun­citoare. In fața forțelor democratice stau sarcini uriașe în vederea realizării Platformei Program a Blocului Partidelor Democrate, inclusiv a programului minimal al Guvernului pentru reconstruc­ția și stabilizarea economică ce va avea ca rezultat îmbunătă­țirea condițiilor de viață ale muncitor­lor-Lupta de clasă se ascute. De­ asemenea și lupta între forțele democratice progresiste și între rămășițeile fasciste și reacțio­nare aflate în slujba forțelor­­ imperialiste internaționale duș­­­­mane păcii între popoare și a­­ bunei stări a mossi-lor. I­n a­­ceastă luptă, clasa muncitoare are un rol conducător în frun­tea forțelor democratice popu­lare progresiste. In vederea îndeplinirii acestui rol, sindicatele trebue să fie bine organizate, capabile de luptă și b­ie conduse­ Așa cere Interesul clasei muncitoare AUTONOMIA SINDICALA ALEGERILE TREBUE SA IN­­TARE­ASCA SI SA ASIGURE INDEPENDENȚA ȘI AUTONO­­­­MIA MIȘCĂRII SINDICALE. " In vederea acestui scop, alegerile organelor de conducere sindicală vor trebui să oglindească carac­terul de organizație de masă a clasei muncitoare. Deci criteriul principal pentru ca cineva să fie ales în conduce­rea sindicală va fi munca pe care a depus-o în interesul miș­cării sindicale, în ce măsură a Înțeles caracterul și sarcinile ei ?i in ce măsură a aplicat în practică acele principii ale miș­cării sindicale care tind ca mun­ca și lupta depusă să servească intereselor oamenilor muncii­ Datorită faptului că aceste principii, adică structura proprie organizatorică a mișcării cale, erarhia organizatorică, sindi­In­dependența și autonomia ei, n’au fost înțelese perfect de toată lumea, unele organe sindi­cale au fost încălecate, ocolite și rolul lor diminuat Prin introduceri și respectarea In mod just a autonomiei sindi­cale, se vor evita toate abaterile de acest fel. Deasemenea cu ocazia nouilor alegeri, trebue să se pună ca­păt și sistemului — care s’a dovedit dăunător, — de a se a­­lege în conducerile sindicale înalți demnitari, funcționari în posturi de conducere la Stat, în Învățământ, în instituții, fabrici, uzine sau birouri. In unele fabrici și sindicate majoritatea covârșitoare a mem­brilor o formează femeile, tuși în conducerile sindicale to. a fost ales un număr foarte mic de femei­ (De exemplu , în bran­șele textile, metalo-chimică, C.A.M.). Acest fapt dovedește cât de adâncă mai este rămășița subaprecierii muncii depusă de femei, cât de mare este neîncrederea în capacitatea încă lor organizatorică și de conducere. Femeile muncitoare manuale și Intelectuale trebue să fie alese în organe]e de conducere sindi­cală, ținându-i seama de capa­citatea lor și de îndatoririle ce le țne de îndeplinit mișcarea sindicală și față de femei Alegerile tirebuesc începute în luna Iulie și este necesară ter­minarea tar pani te 1 Septem­brie e­­e. ft­unce» organizat rnca Urmare din pag. L Munca Confederației Gene­rale a Muncii din România dusă pe teren, ajutată de Co­­misiile Locale, de secretaria­tele regionale precum și de toate sindicatele din țară, s’a dus în următoarele economic: organizatoric, direcții: cul­tural, cu femeile, cu tineretul, presa, relațiile internaționale, sportul, administrația. In domeniul problemelor e­­conomice sindicatele au des­fășurat o actltate plină de în­făptuiri rodnice, realizate în­­tr’un interval de ti­mp relativ scurt- Realizări In acest răstimp, reacțiunea, profitând de situația grea conomică a țării, a pornit­­­­o serie de acțiuni sabotoare criminale împotriva regimului și nostru democratic, speculând și sabotând efortul de recon­strucție, provocând scumpiri artificiale, ascunzând recolta ținând prin aceasta să înfome­teze poporul și să dezorgani­zeze viața economică a țării. Față de aceste acte crimi­nale ale dușmanilor poporului, s­indicală muncitorimea conștientă In misiunea sa în cadrul statului democratic, unită în Confede­rația Generală a Muncii, a câștigat: — reglementarea salarii­lor din 6 Decembrie 1945, prin care s’a pus capăt la o serie de nedreptăți privind încadrării ei’ — legile economice din 3 Mai 1945 care au avut un mare rol în combaterea spe­culei și menținerii puterii de cumpărare a salariaților­ — calificarea a o serie de meserii și specialități care nu erau recunoscute în tre­cut ; — legiferarea și aplicarea statutelor diferitelor catego­rii de salariați publici; — contractele colective pe anii 1946 și 1947 prin care s-au reglementat raporturile dintre salariați și patroni pe o bază corectă de salarizare; — ajutorul de iarnă, aju­torul de copil, concediile de boală, concediile de odihnă, economate, cantine, etc. Produce's . Dar muncitorimea conștien­tă a înțeles și nevoiie țării, care, pentru a se putea reface, are în primul moment nevoii de o producție ridicată. De­aceea ea nu a precupețit nici o clipă pentru a ridica cât mai mult producția Astfel se pot da exemplele muncitorilor din Văile Jiului și Trotușului, care au dublat producția. Sau pe Valea Prahovei, unde dustriile au fost refăcute in* st producția mărită. La fel și la București, tn întreprinderile industriale ca Malaxa. Vul­can, Lemaître, Woff. S . B. sau la Brașov la uzinele I.A.R. In mod deosebit trebue menționat efortul muncitori­lor de la C.F.R. care în nenu­mărate ore de lucru suplimen­tare și gratuite au izbutit în acest răstimp să repună în stare de funct­onare transpor­­rile și circulația pe C­F R. Activitatea culturală In domeniul cultural, după doi ani și zece luni, de la reor­ganizarea sindicatelor se poate cu drept cuvânt vorbi de o mișcare culturală sindicală- Azi, marilor mase muncito­rești le este dată posibilitatea "țp să-și desvolte cunoștințele și aptitudinile pe teren cultu­ral. Activitatea culturală a sin­dicatelor pe toată țara a fost și este îndrumată de Comite­tul Central al C.G.M. prin Co­misia Culturală Centrală­ Pe acest tărâm s-au înfăp­tuit realizări frumoase. Astfel, în Confederație a funcționat o școală de cadre și din cele 7 serii cât a avut această școală, au promovat 545 elevi­ In toată țara au funcționat cca. 680 școli cu peste 25­ 000 elevi. Pentru pregătirea lor, s’au tipărit 13 teze diferite într’un tiraj de 420.000 exemplare. Lupta împotriva filmului a înregistrat analfabe­dease­­meni rezultate pozitive. Astfel, în toată țara au­ funcționat peste 600 școli de analfabeți c­u 28 000 elevi­ Pe teren artistic-cultural s’au realizat înfăptuiri cari sunt demne de relevat. Astfel, există și activează 6 ° 0 coruri sindicale 200 orchestre și fan­fare muncitorești cca­ 6 ° 0 •­­chipe de teatru. 130 echipe de dansuri Toate aceste echipe artistice au dat în decurs de doi ani peste 15,° 00 reprezen­tații, șezători și festivaluri în uzine, sate sau cazărmi. Nici secțiile de editură și cinematograf nu au fost mai prejos. Astfel, s’au editat până în prezent. 48 diferite cărți și broșuri în 684.000 ex. precum și fotomontaje fotografii, a­­fișe, etc. După datele care e­­xistă, azi in țară avem peste 3.000 biblioteci s.noicale cu peste 1 400.000 volu­me. In do­meniul cinematografiei, s’au înființat 120 cin­ematgrafe sindicale și 4 caravane cine­matografice­ Dar atât nu este de ajuns. Sarcini mari stau în fața miș­cării sindicale. Ele cer o coti­­tură în munca culturală De­aceea, munca culturală sub toate formele ei trebue să devină o muncă de ridicare a conștiinței de clasă a maselor de salariați și acestei mun­ci trebue să i se acorde cea mai mare importanță- Tineretul In munca cu tineretul s’a a­­juns să avem în 13 Uniuni re­­soarte de tineret, cari în ma­joritatea cazurilor activează bine. Din datele existente reiese că în organizații sindi­cale avem până în prezent or­ganizați 110.589 tineri până la 21 ani și 32.445 tineri ucenici, bieți și fete. Aportul tinere­tului în munca de refacere a țării a fost destul de însemna­tă, ei formând brigăzi volunta­re de lucru cari s’au remarcat în zelul depus in muncă. (E­­xemplul: brigăzile dela Cluj). In presă si in relațiunile in­­ternaționale, munca a fo­st dusă cu succes, realizându-se pe deoparte o regulată apari­ție a ziarului C­ G.M. „Viața Sindicală” în românește și în limba maghiară. Totodată, s-a asigurat difuzarea în presă a tuturor știrilor cu caracter sindical menite să fie luate la cunoștință de toată lumea. Pe teren internațional, si au strâns relațiile internaționale sindi­cale cu țările vecine și se edi­tează u­n buletin lunar inter­­național sindical. In sport, munca a durt in acest răstimp o desvoltare mare. 90%/s din sportul româ­nesc este cel sindical. Astfel, putem enumăra: 412 secții de foot-ball, secții volley, 80 atletism, 150 3»­box. 60 ster, 40 natație 150 șah, 100 popice, 100 ping-pong, și încă multe alte secții. In­ numărul viitor vom publica rezolu­ția votată cu unani­mitate de C­oii­tetul Central al C. G. M­, în minim­a ședința planară. înființarea de nouă școli tehhnice profesionale pentru muncitori la Baia Mare, s'a înființat de curând din inițiativa 8tn­­d­iestului Me­talo-Chimic, o șco­ală tehnică profesională pentru muncitori­ metalurgiști. Cursurile se țin în localul școlii de subingin­eari și sunt predate de bigmerii uzinei „Phönix”. Se predau cunoștințe superioare de tehnologie, chi­mie, electromecanică, matema­tici, topi­rea metalelor, labora­tor, etc. In afară de muncitorii din Sindicatul Metalo-Chimic, care au primit cu entuziasm această inițiativă, s’au mai înscris la cursurile școalei tehnice și un mare număr de lucrători ti­­neri din­ regiune. Prin țfinja Sindicatului Weta 5o-Chixnic din Crai­ova, a luat ființă un curs tehnic profesio­nal pentru lierătorii înscriși în «cetit gkiifict­t Tovarășul inginer Klefin de la fabrica „Brătășeanlu”, care pre­dă partea tehnică, este foarte mulțumit de ușurința e­, care își însușesc noțiunile atât de­ necesare profesiunii lor, cei 25 de lucrători înscriși la această școală.

Next