Viața Sindicală, octombrie 1947 (Anul 4, nr. 26-52)
1947-10-14 / nr. 37
Hișceree SM îc lâ $i rezoluția congresului PSD. Rezoluția Congresului Partidului Social-Democrat Român cu privire la realizarea unității politice, organizatorice și ideologice a clasei muncitoare, exprimă voința puternică a tuturor muncitorilor socialiști din România. Ea se îmbină cu voința muncitorilor comuniști, cari văd în această unificare chezășia desvoltării regimului nostru de democrație populară pe linia evoluției României spre socialism. Congresul Partidului Social-Democrat și-a însușit comunicatul din 27 Septembrie a. c. al Birourilor Politice ale Partidelor Social- Democrat și Comunist Român și fixează ca obiective principale ale clasei muncitoare în momentul de față : „să întărească și să adâncească în toate sectoarele colaborarea de Front Unic Muncitoresc și, în vederea consolidării democrației populare în România și a îndeplinirii misiunii istorice a clasei muncitoare, să pună în discuția forurilor de conducere respective, mijloacele practice pentru grăbirea înfăptuirii unității politice, organizatorice și ideologice a mișcării noastre muncitorești". ★ Condițiile necesare pentru a atinge acest punct crucial al evoluției mișcării muncitorești s’au făurit in răstimpul ultimilor ani de acțiune comună a celor două partide. Ele s’au făurit în primul rând la baza, la locul de muncă, în întreprinderi, unde muncitorii manualii și intelectuali, comuniști și socialiști, au avut de înfruntat aceleași greutăți, au avut de biruit aceiași dușmani, au luptat și au realizat umăr la umăr, aceleași isbânzi. Mișcarea sindicală din România are o contribuție deosebită în făurirea acestei voințe de unitate a clasei muncitoare. In focul bătăliilor date împotriva reacțiunii politice și a patronatului reacționar, mișcarea sindicală sub conducerea Confederației Generale a Muncii, a contopit într’o singura voință toată lumea muncitorească, a ridicat conștiința de clasă a muncitorimei, a îndrumat-o pe aceasta pe linia unei orientări juste și unice. In focul acestor bătălii sudura dintre muncitorii comuniști, socialiști și fără partid s'a întărit, — cum s'a văzut din recentele alegeri sindicale — încât astăzi se poate vorbi de existența condițiunilor necesare care să poata face din problema unificării politice a clasei muncitoare o problemă de mare actualitate. ★ Dar bătăliile trecutului au mai dovedit încă un lucru. Deseori acțiunile noastre au fost încetinite prin intervenția unor elemente putrede, necinstite, demagogice care căutau să semene desbinarea in sânul mișcării sindicale — desbinare ce ne-a dăunat atât în trecut. Aceste elemente nu erau decât uneltele social-democrației de dreapta (titeliști, etc.), la rândul ei agentura imperialismului străin. Alegerile sindicale au dovedit voința clasei muncitoare din România de a lichida aceste elemente din rândurile mișcării sindicale. Și tocmai de aceea muncitorimea voește să fie lichidate acele elemente și din înseși rândurile partidului social-democrat, oricum s’ar comporta ele astăzi din oportunism. Din mișcarea muncitorească trebue svârlită toată neghina, toate elementele putregăite, toți socialdemocrații de dreapta, gata să trădeze ca și amicii lor din străinătate — Blum, Ramadzer, Saragat — interesele clasei muncitoare, și, în acelaș timp, să fie prelucrată adânc în masele celor două partide concepția marxistă-leninistă ce trebue să ghideze acțiunile viitorului partid unic muncitoresc, ce trebue ferit de încercările de a fi mămolit în băltoaca oportunismului și a social-democrației de dreapta. Mișcarea sindicală va folosi de pe urma făuririi partidului unic muncitoresc, căci aceasta o va feri de fricțiunile și de nefastele disensiuni, ce au durat decenii, rezultate din coexistența a două partide muncitorești. Mișcarea sindicală a contribuit la coacerea condițiilor necesare pentru făurirea partidului unic muncitoresc. Unitatea politică și ideologică a clasei organizatorică muncitoare va constitui la rândul ei un factor de foarte mare importanță al desvoltării și înfloririi mișcării sindicale. Rezoluția votată de Congresul Partidului Social-Democrat pentru înfăptuirea partidului unic muncitoresc, răspunde sentimentului unanim al celor 1.500.000 de muncitori sindicalizați. Cum<=e Kd Tot despre Asigurărle Sociale „coordonează“ asistența tuberculoșilor Asigurările Sociale dispun în Capitală de 5 dispensare speciale Tbc. și în provincie de alte 24 asemenea dispersare, toi care se dă asistența medicală bolnavilor de Tbc. Funcțiorarea acestor dispensare este însă departe de a mulțumi pe asigurații bolnavi. Ele nu au localurile cele mai adecuate, nu au toate aparatura și mentarul necesar pentru un. d ..agnostic srai precis și une. tratamente speciale. Ele sunt lipsite mai ales de medicaminte. In ce privește personalul sanitar care le deservește, nu depune, afară de unele excepții, toată atențiunea și eforturile spre a mulțumi marea masă de bolnav, care se perindă în fața lor. Problema principală care se nea, referitor la aceste dispensare, era de a remedia toate lipsurile de care suferă ele, în special aceia privitoare la medicamente, de a le dota cu inventarul minimal necesar, de a revizui personalul păstrând acolo elementele cele mai bine pregătite în specialitate și totodată cele mai corecte și mai devotate instituției și bolnavilor. Ce face însă Conducerea Asigurărilor 1947 decide Sociale? In vara înființarea "Institut pentru Tbc“, nu unul în cadrul Direcției medicale ci în piață de ea, făcându-se abstracție de ,Serviciul central Tbc“ deja existent și care avea teortaj misiunea ce-i revine acum Institutului“. Explicația ? Trebuia făcut un joc de onoare unui medic foarte insistent. D-l dr. Blechman spec alist Tlec, in grațiile zeilor. Ca pe vremurile bune, s’a creat locul și instituția, pentru om. Dar dr. Blechman dorea să fie director, și a ajuns directorul astiutului TBC, cu dec o minsterolă în regulă. Dar d- dr. Blechman mai fusese numi în prmăvară, inspector general sanitar, pentru chestiunile de Tbc. Și atăt pe dr. Blechman conducând, prin atnbuțiunile sale de director al Institutului, toate serviciile și dispensarele și sanatoriile Tbc. , și totodată, prin calitatea și de inspectorul general sanitar, inspectând aceleași servicii și dispensare pe care le conduce. Dacă înainte de înființarea Institutului mai exista o normă, o regulă oarecare în conducerea asistenței medicale a tloc, toate serviciile existente fiind sub controlul „Serviciului Central Tbc“ de pe lângă Direcția medicală, astăzi este un adevărat haos. Nu casa Centrală, Direcța medicală, prin Serviciul Central Tbc, dă directive tuturor serviciilor, inclusiv ..Institutului“, ci Institutul dă directive Casei Centrale, adică serv. central The din direcția medicală. Din tooită anarhia aceasta, primii care suferă și vor suferi, sunt asigurații. One este acest dr. Blackman pentru care s’au răsturnat toate regulile unei conduceri normale și pentru care se creastă ad-hoc un institut și un post de director al institutului?cu delegație deocamdată, firește ). Este acelaș cu d. Dr. Blechman, medic primar la Dispensarul Tbc Nr. 1 care luni de zile nu și-a văzut de serviciu, considerând că este un personagiu prea însemnat spre a se cobori la simple consultații Cazierul său personal este plin de lipsuri și înlocuiri. Este acelaș cu d. dr. Blechman, medic la Ministerul Mun-Continuare în Pag II col. 4-5 IN UR.S.S CAILE FERATE IN NOUL PLAN CINCINA Ultimul plan cincinal 1945-1950 a stabilit* Auriferite donveni, nivelul de ptroevictie și de realizări necesare și posibile pentru forțele producătoare și muncitoare sovietice. In domeniul transporturilor, muncitorii de cale ferată sovietici au avut trei obiective principale : mărirea volumului de transporturi, ameliorarea indexului de calitate și construirea de nouă lnii ferate.De la an la an, ameliorarea și apropierea de țintele propuse a fost vizibilă. Astfel, comparativ cu 1945, volumul transporturilor a crescut în '.946 cu 13*/h, iar în ce privește transportul de călători, s'a depășit plafonul de dinainte de război, atingându-se cărna de 250 milioane de pasageri. In cuda tuturor greutăților, s’au constrat in 1948 1400 km. de linii ferate și au fost redate exploatări: 995 de poduri, 70O pompe de apă și 87 de elevatoare de mare capacitate. Electrificare și producție iar planul mai prevede și o seamă de alte lucrări. In primul rând se dă o mare importantă electrificării. Unii noui au fost sau sunt in curs de electrificare, cum este de pildă linia Moscova—Kastorestovo, Nicabino — Guckovo In Ural se face electrificarea secțiunilor Boșotlars, Nadudinsk și Zlatoust — Berdicaș, iar liniile electrificate LiningtaU — Granienbaum și Tallin — Pa«cula au fost redate traficului. In sectorul construcției de locomotive, progresul nu este mai puțin evident in producția de locomotive,, vagoane — construite în intregime din metal Continuare In pag. 11 aal. 7-5 ANUL III Seria ii. - Ns*. 37 ftiarți 14 OcL 1947 Redacții: Tel S.S4.9S Provincia : Tel 3,71.99 AdmtniitTBți«. Tel. 3 78,89 Bv. EUsabeta Nr. 20 Organ Central C GMS din România Sâmbătă după amiază, în sala , Transilvania", s'a deschis cel de al doilea Congres al Uniunilor Sindicatelor Almentare din România. Au participat 107 delegați reprezentând 65 sndicate alimentare și 15 sindicate de pescari, recent afiliate la Uniune. Deasemeni au numeroșs delegați luat parte și a celorlalte Unini și Sindicate ce au adus salutul lor prin : tovarășii Tudor Alexandru din partea Uniunii C. F. R., Marcel Breslașu din partea Uniuni Artiști — Scriitori — Ziariști; Crețu Dumitru — Salariaților Comunali; Uniunea Avramescu — Uniunea Profesorilor Secundari și Universitari, etc. Descinderea Congresului Ședința Congresului este deschisă de tov. Dumitru Săracu, președintele Uniunii Alimentare și membru în Comitetul Executiv al C. G. M. care după ce a sublinat condițiunile economice și politice în care se desfășoară cel de al doilea Congres al Uniunii, a evidențiat generosul sprijin acordat de Uniunea Sovietică fără de care nu am fi putut trece prin criza cauzată de cei doi ani de secetă și de răz 4 * * I Taxr ty*»«t.-i* fm\ msf^f*rint » 1 mm m t «mfon./ «iu ou u *>VtVjț I 41 l j T. T. 98.120-1»«. Ziua l-a și a li-a mm MUNCIIILOR AUHI«ARE „Să lovim cu toată puterea în trădătorii clasei muncitoare dela noi și de pretutindeni” - a spus tov. Gh. Apostol, la încheierea lucrărilor Congresului închiderea Congreselor Uniunilor Sindicate or C.F.R.—Metalo-Chimice și Minere boi (ovațiuni îndelungate pen După citirea raportului de trpi U. R S. S. și Generalissa- activitate organizatoric, cui -nu] Stalin). In încheere tov. Săracu arătat lupta pe care o dă clasa muncitoare din întreaga ume pentru demascarea imperialiștilor anglo-americani, caută să-și mențină priegiile de exploatare și dor 11are a popoarelorca Lupta popoarelor dintre_ Spania, Indonezia, etc este lupta tuturor popoarelor democrate, pentru pace și o viață liberă.Ordinea de zi este deschisă ,prin alegerea de omoare format presidiumului din tovarășii: Louis Saillant, secretarul general al F.S.M., Kuznețov, vice-președinte; Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ministrul Industriei și Comerțului; Cezar Rădăceanuiu, ministrul Muuncii și comitetul executiv C G. M. Prezidiumul activ este format din tovărășii : I. Olteanu, Dobre Petre, Giugine Bufrosina, Chira Gusti și Parapan Grigore. Se dă citire telegramelor sosite de la numeroase comitete de fabrică și sindicate din întreaga țară în care se urează Congresului o activitate rodnică in folosul Clasei muncitoare, rural și tineret de către tov I. Ciuciu, secretarul Uniunii, au luat cuvântul tovarășii: Levent Hermina, Cristache Miulescu, Hațiegan Ioan, Bodo Carol, ș. a., care au făcut o critică aspră secretarului Uniunii care nu a depus toate forturile pentru ca în sindiate să se ducă munca de lămurire. Iin această cauză, elementeteliste și național- țărăniste au putut să se camufleze îin fabricile Bragadiru, Luther, Speranța, etc. Continuare in pag III col. 2 I Sus. Tov. Gh Apostol vorbind la congresul Uniunii Sindicatelor Alimentare. Jos: Tov Dumitru Săraca- citindu și raportul. Tov. GH. GHEORGHIU-DEJ, în mijlocul prezidiumului dria Congresul Uniunii Sindicatelor ( E, (Reportajul în pag. 3-a) nii. Se deschid noi exploatări minere în V«"e * Jiului * Până In Decembrie va începe exploatarea la Uricani. ■ 141.500 tone cărbunii în Septembrie ■ Drapelul producție [UNK] pe Septembrie câștigat de Petrila. Dacă lași pe Valea Jiului Lupenii în urmă și te îndrepți spre Apus, la vre-o 15 km. da. de Uricani. Cercetarea subsolului din Uricani a dovedit că straturile de cărbune din aceste locuri sunt de aceeași calitate cu acelea din Lupeni. Odată acest lucru dovedit Uricani, s’au transformat într’un șantier în care minerii au pornit la deschiderea unui nou front de atac în inima masivului de cărbune. Până în Decembrie va începe exploatarea la Uricani Minerii aduși din Lupeni, cu voința și experiența lor, au început lucrările preliminare pentru exploatarea zăcămintelor. 500 muncitori lucrează la executarea terasamentului și podurilor liniei înguste care va lega noua mină cu Lupe Până în Decembrie două guri noi de mină vor fi date în exploatare la Uricani. Cărbunele extras va fi transportat pe linia îngustă la prepaație la Lupeni. Când pe gura nouei mine vor eși cele 12-15.000 tone de cărbune lunar, cât se apreciază că va fi producția. Uricanii vor intra, și ei în bătălia pentru câștigarea drapelului producției.Până atunci minerii lucrează ca să pătrundă în adânc și tot odată se gândesc că au de luptat cu forța celorlalte mine ca să -ți rămână mai pretor. Producția în Valea Jiului Drapelul producției pe luna Septembrie a fost câștigat de nina Petrila. Aceasta a realizat o produției de 49 071 tone Lupenii cu cele 44.071 tone au rămas puțin in uma. E drept că dela Lupeni au plecat atât acei veniți să deschidă noua mină dela Uricani, cât și minerii polonezi care s’au repatriat. La Aninoasa și Lonea se muncește deasemeni cu spor. Prima a produs 34.529 tone iar a doua 12.908 tone. In total Valea Jiului a produs în Septembrie 141.560 tone. Drapelul producții rămâne deocamdată timp de o lună la Petrila. Este drept că Petrila, Luneni, Aninoasa și Lonea au o tradiție și un sistem organizat de munca. Dar minerii de la Uricani intră în mina nouă cu voința de a face ca mina lor să treacă în frunte. In curând se va vorbi de noi munți de cărbuni dați la casă și de un concurent în plus in marea întrecere de pe Valea Jiului. Remus Gropeanu 1 Insămânțările de toamnă și sarcinile sindicaliștilor îndeplinirea piMuitu de însămânțări în timp a stabilit, consiliile o sarciă națională Toate organizațiile sindicale simt chemate să dea concursul Ordinul Comandmentului Unic de Însămânțări, către toate Prefecturile de Județ și Camerele agricole, sindicaliștilor în campaniile de însămânțări, tot astfel și acum, Consiliile Județene Sindicale, Comisiile Locale, Sindicatele și toți sindicaliștii, au datoria de a sprijini cu toate forțele lor realizarea planului de însămânțări din toamna aceasta. Acest sprijin constă în reparațiuni de unelte agricole, transporturi de sămânță și combustibil, precum și lămurirea țărănimii muncitoare că de succesul însămânțarilor depinde asigurarea pâinii pentru toată populația țării în anul ce vine. Sindicatele agricole vor trebui să mobilizeze toate energiile, astfel ca, până la 25 Octombrie să nu rămână nicio palmă de pământ nefnsămânțată. Măsurile ordonate de ASS anstei șiS de Interne în vederea campaniei de însămânțări Comandamentul Unic de Insămânțări,a trimis tuturor Prefecturilor de județ și Camerelor Agricole, un ordin semnat de d. Prof. Trăim Săvulescu, ministrul Agriculturii și Domeniilor și tov.Tephari Georgescu, ministru de Interne, cu privire la campania însămânțărilor de toamnă. Din cauza anotimpului înaintat, trebuesc puse la contribuție toate forțele pentru ca însămânțările să fie terminate până la 25 octombrie. Pentru ducerea la bun sfârșit a acestei sarcini naționale, toate organizațiile sindicale sunt chemate să-și dea concursul, sprijinind măsurile luate de Comandamentul Unic. Așa cum timp de trei ani, țărănimea s’a bucurat de sprijinul Ministerul de Interne a adresat inspectorilor generali administrativi și prefecților următorul ordin telegrafic in legătură cu însămânțările de toamnă. Ca urmare ordinului nostru telegrafic No. 26.671 din 17 Septembrie a. c., în legătură cu activarea însămânțărilor, veți lua de îndată următoarele măsuri : 1) In termei de 48 ore, să se constitue comandamentele unice Județene și Comunale, prevăzute de Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 184 din 19 Februarie 1947, pentru aplicarea planului de mobilizare agricolă în vederea însămânțărilor, executându-se toate dispozițiunile suscitatului, Jurnal și instrucțiunile primite ulterior, pentru realizarea în timp util, a întregului plan de însamânțări, din toamna acestui an. 2) Cu începere din ziua de II Oct. a. c., Prefecturile vor raporta zilnic Inspectoratului General Administrativ, până la orele 10 dimineața, următoarele date : a) Suprafața arată în vederea însămânțărilor. b) Suprafața însămânțată pe ’’ culturi. c) Greutăți întâmpinate cu propuneri concrete pentru înlăturarea lor. Primul raport va cuprinde realizările de la începutul campaniei însâmânțârilor de toamnă și până în seara zilei de 10 Octombrie a. c. In rapoartele ulterioare se va comunica numai situația din ziua precedentă. 3) Inspectoratele Generale Administrative vor raporta la Direcția Administrației de Stat — telefon interurban 124 sau 125, în aceiași zi — până la orele 13 — situațiile primite de la Prefecturi. 4) Dați o deosebită importanță intensificării culegerei porumbului, pentru ca astfel să devină libere, terenurile ce urmează a fi însămânțate în această toamnă. 5) Urmăriți expedierea și unirea cantităților de sămânță prici, vi s’a repartizat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor — și luați măsurile necesare — pentru distribuția , ei, în modul cel mai just. 6) Dați o deosebită importanță realizării integrale a planului de însămânțări mobilizând și folosind in acest scop toate energiile și Continuare în pag. IV col 1.2 pag. lil a La meetingul de ori dimineață Sindicatul Ziariștilor Profesioniști 9 m ii 1mi Mifinf misii Un însuflețit meeting convocat de Sindicatul Ziariștilor Profesioniști pentru afirmarea atitudinii față de apropiatul proces al conducătorilor fostului partid național țărănesc, s-a desfășurat ori dimineață în sala „Corso“. Sala a devenit neîncăpătoare față de particparea în massă a tuturor ziariștilor din Capitală și a unor grupuri de muncitor.In cuvântul de deschidere, tov. G. Macovescu, președintele Sindicatului, a demascat uneltimie limbeilor imperialiste și a complicilor lor din țara noastră. Maniștii au mințit poporul, au fost întotdeauna semănătorii de ură și vrajbă între fiii țării și între popoarele iubitoare de pace și progres. Maniștii nu au văzut niciodată, cu ochi buni, presa democrată și oricând au avut posibilitatea, au lovit în slujitorii scrisului onest aflați în slujba poporului- Cuvântarea tov» N. Morar« Tov. N. Moraru, vice-președintele Sindicatului, a făcut o expunere amănunțită asupra situației Internaționale, demascând rolul de agenți imperialismelor jucat de căaitre trădătorii maniști. In lupta pentru pace, Uniunea Sovietică întâmpină azi adversitatea cercurilor imperialiste. Ea stă dârză în apă Continuare in pag. li ciclu-7-8 Ungaria a câștigat campion sitifedcanc de foot-ball BUCUREȘTI : Ungaria A — România A 3-0 (20) Ungaria Juniori—România Juniori ól 11 • BUDAPESTA : România B — Ungaria B: 0-0 O fază palpTatulă in fața porții României (Cronica sportivă în pag. 11-a)