Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)
1971-10-27 / nr. 36
La Brașov VERIGA ÎNVĂȚĂMÎNT... Am reușit să cunoaștem la nici o lună de la debutul anului universitar primele rezultate ale orientărilor practicii în producție a studenților, mai bine zis ale activității lor reunite sugestiv sub denumirea de atelier-școală. In primul rînd, noile forme ale contractului concret cu producția de bunuri materiale, eforturile de a conferi muncii depuse rezultate concrete se regăsesc în creșterea reală a interesului studenților pentru activitatea practică. Actualele activități, rețeaua de locuri de muncă, de cercetare și proiectare în care Studenții vor fi prezenți pe tot parcursul anului universitar sunt oglinda organizărilor făcute de conducerile institutelor de învățământ superior cu directa colaborare a organizațiilor de partid și asociațiilor studențești. Referitor la eforturile depuse în această direcție, prof. dr. ing. Victor Stănescu, prorector al Institutului politehnic Brașov, ne-a răspuns, în cadrul unei discuții mai ample, la care au participat și alți factori pe linie de activitate practică, următoarelor chestiuni : — Disociați, vă rog, tovarășe profesor, formele de activitate practică a studenților existente pînă acum și cele care sunt in plină desfășurare la această oră a zilei. — Indicațiile primite din partea partidului, a secretarului său general, nu numai că ne permit o eșalonare rațională a activității studenților, dar ele leagă puternic și cu imediate rezultate învățămîntul de practică. Noi sintem în perioada tind începem, cu toate forțele de care dispunem, să așezăm activitatea practică pe baze noi, pentru ca integrarea absolvenților în producție să se facă rapid și eficient, fără pierderi de timp și energie. — Care au fost coordonatele de principiu in care ați plasat actualele forme de practică ? -----Aș sintetiza oprindu-mă la trei dintre acestea. In primul rînd legarea nemijlocită de activitatea practică. Anii I și II fac practică la unelte simple, de inițiere, ale meseriilor, în vederea însușirii unor meserii simple : lăcătușerie, tîmplărie mecanică, topografie. Anii mai mari participă la munca de concepție, de cercetare științifică, de proiectare. în al doilea rînd am avut în vedere eficiența. Vorbind de caracterul activ al practicii, urmărim obținerea unor bunuri, care să fie idei și produse materiale. Ca o a treia coordonată considerăm necesitatea diferențierii practicii pe ani de studii, pe subcolective, din cauza lipsei de omogenitate a grupelor de studenți, aceștia avînd înclinații diferite. — Dar oferind posibilități diferite de activitate in cadrul a— Diferențe vor exista totdeauna între studenți. Noi ținem la un barem minimal pe care nu-l coborîm. Nimeni nu ajunge inginer fără a se fi calificat într-o meserie, la fel cum trebuie fiecare să fie apt pentru munca de cercetare și proiectare. Noi am experimentat sistemul încredințării unor grupe de studenți a unor sarcini precise de proiectare, teme pe care ei să le rezolve în timpul practicii. Nu tuturor li s-au putut încredința asemenea sarcini. Facem eforturi pentru lărgirea acestor cercuri de studenți cu aptitudini. — Aș vrea să concretizați, stimate tovarășe profesor, citeva din formele activității practice a studenților. — Considerăm că anul universitar a început sub bune auspicii. Avem la ora actuală un program serios al desfășurării practicii, pe unități industriale, pe mașini, știm exact fiecare grupă unde și pe ce utilaj lucrează. Am avut o muncă organizatorică grea, dar noi am găsit sprijin la majoritatea întreprinderilor din construcția de mașini, din industria lemnului și silvice din municipiul Brașov Programul activităților de atelier-școală este bine eșalonat și rămîne ca pînă la sfirșit el să fie respectat integral, să fie transpus în viață. De altfel, la Universitatea din Brașov problemele practicii sunt mereu in atenția unui colectiv de coordonare. — Cred că merită să deta— încă de anul trecut, la Institutul politehnic Brașov s-a experimentat sistemul de practică : o zi pe săptămînă în timpul semestrului , în total 15 zile de practică (la o parte din anii de studii) și rezultatele au fost bune. Anul acesta, sistemul este generalizat pentru toți anii de studiu și pentru toate facultățile. Distribuția aceasta este aparent risipită, pentru că, de cele mai multe ori, noi o concentrăm in două săptămîni de atelier-școală la începutul sau la sfîrșitul semestrului, asigurînd astfel o activitate continuă și cu rezultate imediate. Coexistă totuși și ziua săptămînală dedicată activității practice la unele facultăți și ani de studiu. — In asemenea ocazii se vorbește foarte mult de inițiativa „locală“. Inscriindu-se in coordonatele generale, ce aduc specific facultățile tehnice din Brașov în această privință ? — Noi am primit recomandări din partea ministerului, dar ne-am bucurat de mai multă autonomie. Gruparea zilelor risipite este în bună măsură și o mai veche inițiativă a noastră, considerînd că în unele cazuri este mai util să organizăm o practică continuă. De asemenea, alegerea locurilor de practică, faptul că deja unele uzine s-au arătat dispuse să pună la dispoziția noastră spații pentru catedre, săli de proiectare, chiar săli de curs și seminarii, în afară de locurile de muncă pe mașini, constituie rodul inițiativelor noastre și al colaborării cu întreprinderile industriale ale municipiului. — Restrîngînd puțin sfera noțiunii de atelier-școală, vă întreb, tovarășe profesor, unde se va face practica de inițiere a studenților, mai ales a celor din anii mici ? — în atelierul-școală al institutului, al cărui embrion funcționa încă de anul trecut la Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, în al doilea atelier-școală care este în curs de amenajare la subsolul noii clădiri a Facultății de mecanică, în atelierele-școală ale școlilor profesionale și direct în secțiile întreprinderilor. — Ce perspective întrezăriți formelor actuale de practică ? — Constatarea studenților că fac lucruri utile are o bătaie mult mai lungă. Este pragul de pe care ei pornesc cu conștiința că sunt și trebuie să fie utili societății noastre. Faptul că organizăm o practică cu un conținut de interese pentru studenți dă deja de pe acum rezultate. UNITATEA INVATRANT -CERCETARE - PRODUCȚIE telierelor-școală, nu accentuați anumite diferențe apărute intr-un fel în formația absolvenților ?liați puțin, expunîndu-ne cum este eșalonat programul acesta. VERIGA CERCETARE Limbajul raporturilor dintre institutele de învățământ superior și întreprinderi pare a se adapta unor necesități superioare și sfera sa semantică este în continuă extindere. Am fost, poate, prea obișnuiți în a califica aceste raporturi drept sprijin, intr-ajutorare, colaborare pe plan științific, un fel de contact furnizor-beneficiar, finalizat prin simpla repartizare a absolvenților către întreprinderea respectivă. Astăzi, chiar privind de pe poziția strictă a întreprinderii, trinomul reproducție învățămînt-cercetaeste privit ca o conexiune nu numai necesară, dar ca fiind singura capabilă să asigure un flux continuu al energiilor științifice și tehnice, să urce cota învățămîntului nostru și să asigure randamentul unei economii moderne. Conlucrarea dintre învățămînt, institutele de cercetare și unitățile industriale capătă pondere de realitate prin dubla subordonare a învățămîntului tehnic. începem procesul unitar în care specialistul se formează dintru început în contactul cu producția și cu activitatea de cercetare, formăm o unică și mare școală, aceea a muncii. Faptul că, la recomandarea secretarului general al partidului, vom avea cursuri organizate direct In producție, in secții, reprezintă semnul concretei și netergiversatei legături pe care ne-o propunem. Urmărind ordinea acestor idei Brașovul ne-a oferit cî - PRODUCȚIE teva exemple semnificative, în continuarea unor adevărate tradiții de apropiere cu producția. Existau, ce-i drept, pînă acum, strînse raporturi, aproape de ordin sentimental ; foarte mulți absolvenți ai Institutului politehnic din localitate lucrează în mai toate uzinele Brașovului, multe cadre didactice sunt specialiști de înaltă competență ai întreprinderilor ; sunt cunoscute de asemenea contractele științifice rezolvate de colectivele de catedră ale Politehnicii și de cercurile științifice studențești, de cabinetul de proiectare studențesc, existent la Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini. Actualele măsuri vin să dea caracter permanent legăturilor necesare și firești existente deja între învățămînt și producție. Ce au făcut brașovenii, cu o puternică manifestare a inițiativei locale, poate fi elocvent ilustrat de exemplul uzinei „Tractorul“, unde eforturile au căpătat în această direcție înțelegeri superioare și încă în această perioadă de tranziție studenții beneficiază din plin de atenția uzinei. Cu alte cuvinte, la „Tractorul" s-a trecut la fapte și este lăudabil că muare uzină, cu multiple această sarcini la capitolul producție a considerat o înaltă datorie a sa crearea, fără rețineri nejustificate, a tuturor posibilităților pentru ca învățămîntul superior, nu numai din Brașov, dar și din alte centre universitare, să beneficieze de NOI nu SI INSOSIREA * .» * (Urmare din pag. 3) a minimaliza însemnătatea unei eșalonări judicioase a disciplinelor de științe sociale și a unor programe de studiu temeinic fundamentate, eficiența predării acestor discipline depinde în ultimă analiză de felul cum lucrează și conlucrează cadrele didactice și studențești. Să ne insușim spiritul principial, cutezător și creator al politicii partidului nostru! In concepția modernă cu privire la învățămîntul superior, studentului nu i se FACI DE PREDAREA ȚINTELOR SOCIALE mai rezervă doar rolul de „consumator pasiv" al unor adevăruri transmise de la înălțimea catedrei. Cu atit mai mult nu se pune o asemenea problemă cind este vorba de științele sociale, menite să înrîurească profund modul de a gîndi și conduita viitorului specialist cu înaltă calificare. De spiritul activ și pasiunea studenților pentru însușirea și aprofundarea științelor sociale depinde reușita acțiunilor întreprinse și a celor ce se mai pregătesc, pentru a realiza pe deplin o cotitură radicală în predarea acestor discipline. Trebuie să studiem științele sociale nu numai pentru frumusețea lor, ca atribut intrinsec al omului cult, dar și ca armă in lupta revoluționară. „Nu trebuie să uităm nici un moment — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la mitingul consacrat deschiderii actualului an universitar — că suntem comuniști, că am pornit la transformarea revoluționară a lumii și că aceasta ne cere să veghem permanent la afirmarea in toate domeniile de activitate a concepțiilor și principiilor comuniste”. Deci, ca să trăiești și să lupți în mod comunist trebuie să gîndești, cu adîncă convingere, în mod comunist ! Științele sociale, oricît de savant ar fi predate, nu și merită locul in planul de învățămînt dacă nu ajung la această finalitate. Se cer a fi însușite nu colecții eclectice de dogme, nu tezele unei ideologii oarecare, ci cea mai înaintată învățătură tuturor timpurilor — marxism-leninismul, a ideologia partidului nostru Trebuie studiată activitatea laborioasă ți plină de răspundere a partidului nostru de a aplica in mod creator adevărurile general-valabile ale marxism-leninismului la condițiile concrete ale țării noastre și de a spori tezaurul de învățăminte al acestei mărețe științe. Cerința clar formulată în programul de măsuri aprobat de conducerea partidului nostru, de a face ca întreaga viață ideologică să fie străbătută de suflu viu al vieții, implică o accentuare a dezbaterilor de idei, a dezbaterilor marxist-leniniste creatoare. Științele sociale oferă un asemenea prilej, pentru a înțelege că în ofensivă este astăzi marxism-leninismul. Studierea documentelor partidului nostru constituie un nesecat izvor de învățăminte, temelia insușirii corespunzătoare a științelor sociale. Partidul Comunist Român militează pentru sporirea rolului științelor sociale in pregătirea studenților, pentru creșterea aportului acestor științe la elaborarea politicii sale și pentru participarea mai activă la confruntările de idei, la dezvoltarea gîndirii creatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat în Expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei că „experiența noastră — ca și a oricărei țări socialiste — în construirea noii orînduiri este atit un bun național, cit și un bun internațional. Această experiență trebuie mai adtinc studiată și însușită ; ea constituie un neprețuit izvor de forță pentru activitatea de viitor, pentru ridicarea conștiinței socialiste a maselor, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. 4 Viața studențească