Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)

1971-10-27 / nr. 36

La Brașov VERIGA ÎNVĂȚĂMÎNT... Am reușit să cunoaștem la nici o lună de la debutul anu­lui universitar primele rezulta­te ale orientărilor practicii în producție a studenților, mai bine zis ale activității lor re­unite sugestiv sub denumirea de atelier-școală. In primul rînd, noile forme ale contractu­lui concret cu producția de bu­nuri materiale, eforturile de a conferi muncii depuse rezultate concrete se regăsesc în crește­rea reală a interesului stu­denților pentru activitatea practică. Actualele activități, rețeaua de locuri de muncă, de cercetare și proiectare în care Studenții vor fi prezenți pe tot parcursul anului universitar sunt oglinda organizărilor fă­cute de conducerile institutelor de învățământ superior cu di­recta colaborare a organizații­lor de partid și asociațiilor stu­dențești. Referitor la eforturile depuse în această direcție, prof. dr. ing. Victor Stănescu, pro­rector al Institutului politehnic Brașov, ne-a răspuns, în ca­drul unei discuții mai ample, la care au participat și alți factori pe linie de activitate practică, următoarelor chesti­uni : — Disociați, vă rog, tovarășe profesor, formele de activitate practică a studenților existente pînă acum și cele care sunt in plină desfășurare la această oră a zilei.­­ — Indicațiile primite din partea partidului, a secretaru­lui său general, nu numai că ne permit o eșalonare rațională a activității studenților, dar ele leagă puternic și cu imediate rezultate învățămîntul de prac­tică. Noi sintem­ în perioada tind începem, cu toate forțele de care dispunem, să așezăm activitatea practică pe baze noi, pentru ca integrarea absolven­ților în producție să se facă ra­pid și eficient, fără pierderi de timp și energie. — Care au fost coordonate­le de principiu in care ați plasat actualele forme de practică ? -----Aș sintetiza oprindu-mă la trei dintre acestea. In primul rînd legarea nemijlocită de ac­tivitatea practică. Anii I și II fac practică la unelte simple, de inițiere, ale meseriilor, în vederea însușirii unor meserii simple : lăcătușerie, tîmplărie mecanică, topografie. Anii mai mari participă la munca de concepție, de cercetare știin­țifică, de proiectare. în al doilea rînd am avut în vedere eficiența. Vorbind de caracterul activ al practicii, urmărim obținerea unor bu­nuri, care să fie idei și pro­duse materiale. Ca o a treia coordonată con­siderăm necesitatea diferenți­erii practicii pe ani de studii, pe subcolective, din cauza lip­sei de omogenitate a grupelor de studenți, aceștia avînd în­clinații diferite. — Dar oferind posibilități di­ferite de activitate in cadrul a­— Diferențe vor exista tot­deauna între studenți. Noi ți­nem la un barem minimal pe care nu-l coborîm. Nimeni nu ajunge inginer fără a se fi ca­lificat într-o meserie, la fel cum trebuie fiecare să fie apt pentru munca de cercetare și proiectare. Noi am experimentat siste­mul încredințării unor grupe de studenți a unor sarcini pre­cise de proiectare, teme pe care ei să le rezolve în timpul practicii. Nu tuturor li s-au putut încredința asemenea sar­cini. Facem eforturi pentru lăr­girea acestor cercuri de stu­denți cu aptitudini. — Aș vrea să concretizați, stimate tovarășe profesor, cite­­va din formele activității practice a studenților. — Considerăm că anul uni­versitar a început sub bune auspicii. Avem la ora actuală un program serios al desfășu­rării practicii, pe unități in­dustriale, pe mașini, știm exact fiecare grupă unde și pe ce utilaj lucrează. Am avut o muncă organizato­rică grea, dar noi am gă­sit sprijin la majoritatea între­prinderilor din construcția de mașini, din industria lemnu­lui și silvice din municipiul Brașov Programul activităților de atelier-școală este bine eșa­lonat și rămîne ca pînă la sfir­­șit el să fie respectat integral, să fie transpus în viață. De alt­fel, la Universitatea din Bra­șov problemele practicii sunt mereu in atenția unui colectiv de coordonare. — Cred că merită să deta­— încă de anul trecut, la In­stitutul politehnic Brașov s-a experimentat sistemul de prac­tică : o zi pe săptămînă în tim­pul semestrului , în total 15 zile de practică (la o parte din anii de studii) și rezulta­tele au fost bune. Anul aces­ta, sistemul este generalizat pentru toți anii de studiu și pentru toate facultățile. Distribuția aceasta este apa­rent risipită, pentru că, de cele mai multe ori, noi o concen­trăm in două săptămîni de a­­telier-școală la începutul sau la sfîrșitul semestrului, asigurînd astfel o activitate continuă și cu rezultate imediate. Coexistă totuși și ziua săptămînală de­dicată activității practice la unele facultăți și ani de studiu. — In asemenea ocazii se vor­bește foarte mult de inițiati­va „locală“. Inscriindu-se in coordonatele generale, ce aduc specific facultățile tehnice din Brașov în această privință ? — Noi am primit recoman­dări din partea ministerului, dar ne-am bucurat de mai multă autonomie. Gruparea zi­lelor risipite este în bună mă­sură și o mai veche inițiativă a noastră, considerînd că în unele cazuri este mai util să organi­zăm o practică continuă. De asemenea, alegerea locuri­lor de practică, faptul că deja unele uzine s-au arătat dispuse să pună la dispoziția noastră spații pentru catedre, săli de proiectare, chiar săli de curs și seminarii, în afară de locurile de muncă pe mașini, constituie rodul inițiativelor noastre și al colaborării cu întreprinderile industriale ale municipiului. — Restrîngînd puțin sfera noțiunii de atelier-școală, vă întreb, tovarășe profesor, un­de se va face practica de ini­țiere a studenților, mai ales a celor din anii mici ? — în atelierul-școală al in­stitutului, al cărui embrion funcționa încă de anul trecut la Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini, în al doilea atelier-școală care este în curs de amenajare la sub­solul noii clădiri a Facultății de mecanică, în atelierele-școa­­lă ale școlilor profesionale și direct în secțiile întreprinderi­lor. — Ce perspective întrezăriți formelor actuale de practică ? — Constatarea studenților că fac lucruri utile are o bătaie mult mai lungă. Este pragul de pe care ei pornesc cu conștiința că sunt și trebuie să fie utili societății noastre. Faptul că or­ganizăm o practică cu un con­ținut de interese pentru stu­denți dă deja de pe acum re­zultate. UNITATEA INVATRANT -CERCETARE - PRODUCȚIE telierelor-școală, nu accen­tuați anumite diferențe apă­rute intr-un fel în formația absolvenților ?­liați puțin, expunîndu-ne cum este eșalonat programul acesta. VERIGA CERCETARE Limbajul raporturilor din­tre institutele de învăță­mânt superior și întreprinderi pare a se adapta unor necesi­tăți superioare și sfera sa semantică este în continuă extindere. Am fost, poate, prea obișnuiți în a califica a­­ceste raporturi drept sprijin, intr-ajutorare, colaborare pe plan științific, un fel de con­­tact furnizor-beneficiar, fi­nalizat prin simpla reparti­zare a absolvenților către în­treprinderea respectivă. As­tăzi, chiar privind de pe po­ziția strictă a întreprinderii, trinomul re­producție învățămînt-cerceta­­este privit ca o conexiune nu numai necesa­ră, dar ca fiind singura capa­bilă să asigure un flux con­tinuu al energiilor științifice și tehnice, să urce cota învă­­țămîntului nostru și să asigu­re randamentul unei economii moderne. Conlucrarea dintre învățămînt, institutele de cer­cetare și unitățile industria­­le capătă pondere de realita­te prin dubla subordonare a învățămîntului tehnic. înce­pem procesul unitar în care specialistul se formează din­tru început în contactul cu producția și cu activitatea de cercetare, formăm o unică și mare școală, aceea a muncii. Faptul că, la recomandarea secretarului general al parti­dului, vom avea cursuri orga­nizate direct In producție, in secții, reprezintă semnul con­cretei și netergiversatei le­gături pe care ne-o propu­nem. Urmărind ordinea acestor idei Brașovul ne-a oferit cî­ - PRODUCȚIE­ teva exemple semnificative, în continuarea unor adevăra­te tradiții de apropiere cu producția. Existau, ce-i drept, pînă acum, strînse raporturi, aproape de ordin sentimen­tal ; foarte mulți absolvenți ai Institutului politehnic din lo­calitate lucrează în mai toa­te uzinele Brașovului, multe cadre didactice sunt specialiști de înaltă competență ai între­prinderilor ; sunt cunoscute de asemenea contractele ști­ințifice rezolvate de colecti­vele de catedră ale Politehni­cii și de cercurile științifice studențești, de cabinetul de proiectare studențesc, existent la Facultatea de tehnologia construcțiilor de mașini. Ac­tualele măsuri vin să dea ca­racter permanent legăturilor necesare și firești existente deja între învățămînt și pro­ducție. Ce au făcut brașovenii, cu o puternică manifestare a inițiativei locale, poate fi elocvent ilustrat de exemplul uzinei „Tractorul“, unde e­­forturile au căpătat în această direcție înțelegeri­­ superi­oare și încă în această peri­oadă de tranziție studenții be­neficiază din plin de atenția uzinei. Cu alte cuvinte, la „Tractorul" s-a trecut la fapte și este lăudabil că muare uzină, cu multiple această sar­cini la capitolul producție a considerat o înaltă datorie a sa crearea, fără rețineri ne­justificate, a tuturor posibili­tăților pentru ca învățămîn­­tul superior, nu numai din Brașov, dar și din alte centre universitare, să beneficieze de NOI nu SI INSOSIREA * .» * (Urmare din pag. 3) a minimaliza însemnătatea unei eșalonări judicioase a disciplinelor de științe socia­le și a unor programe de studiu temeinic fundamentate, eficiența predării acestor discipline depinde în ultimă analiză de felul cum lucrează și conlucrează cadre­le didactice și studențești. Să ne insușim spiritul principial, cutezător și creator al politicii partidului nostru! In concepția modernă cu privire la în­vățămîntul superior, studentului nu i se FACI DE PREDAREA ȚINTELOR SOCIALE mai rezervă doar rolul de „consumator pa­siv" al unor adevăruri transmise de la înălțimea catedrei. Cu atit mai mult nu se pune o asemenea problemă cind este vor­ba de științele sociale, menite să înrîu­­rească profund modul de a gîndi și con­duita viitorului specialist cu înaltă califi­care. De spiritul activ și pasiunea studen­ților pentru însușirea și aprofundarea ști­ințelor sociale depinde reușita acțiunilor întreprinse și a celor ce se mai pregătesc, pentru a realiza pe deplin o cotitură ra­dicală în predarea acestor discipline. Trebuie să studiem științele sociale nu numai pentru frumusețea lor, ca atribut intrinsec al omului cult, dar și ca armă in lupta revoluționară. „Nu trebuie să ui­tăm nici un moment — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la mitingul consacrat deschiderii actualului an universitar — că suntem­ comuniști, că am pornit la transformarea revoluționară a lumii și că aceasta ne cere să veghem permanent la afirmarea in toate domeniile de activitate a concepțiilor și principiilor comuniste”. Deci, ca să trăiești și să lupți în mod co­munist trebuie să gîndești, cu adîncă con­vingere, în mod comunist ! Științele so­ciale, oricît de savant ar fi predate, nu și merită locul in planul de învățămînt dacă nu ajung la această finalitate. Se cer a fi însușite nu colecții eclectice de dogme, nu tezele unei ideologii oare­care, ci cea mai înaintată învățătură tuturor timpurilor — marxism-leninismul, a ideologia partidului nostru Trebuie stu­diată activitatea laborioasă ți plină de răspundere a partidului nostru de a apli­ca in mod creator adevărurile general-va­­labile ale marxism-leninismului la condi­țiile concrete ale țării noastre și de a spori tezaurul de învățăminte al acestei mărețe științe. Cerința clar formulată în programul de măsuri aprobat de conducerea partidului nostru, de a face ca întreaga viață ideo­logică să fie străbătută de suflu­ viu al vieții, implică o accentuare a dezbaterilor de idei, a dezbaterilor marxist-leniniste creatoare. Științele sociale oferă un ase­menea prilej, pentru a înțelege că în ofen­sivă este astăzi marxism-leninismul. Studierea documentelor partidului nos­tru constituie un nesecat izvor de învăță­minte, temelia insușirii corespunzătoare a științelor sociale. Partidul Comunist Român militează pen­tru sporirea rolului științelor sociale in pregătirea studenților, pentru creșterea aportului acestor științe la elaborarea poli­ticii sale și pentru participarea mai acti­vă la confruntările de idei, la dezvoltarea gîndirii creatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat în Expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei că „experiența noastră — ca și a oricărei țări socialiste — în construirea noii orînduiri este atit un bun național, cit și un bun internațio­nal­. Această experiență trebuie mai adtinc studiată și însușită ; ea constituie un neprețuit izvor de forță pentru activi­tatea de viitor, pentru ridicarea conștiin­ței socialiste a maselor, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvol­tate. 4 Viața studențească

Next