Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)

1971-12-08 / nr. 42

_________[ SIB­Iű “ I REVISTĂ a uniunii asociațiilor STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA Anul XVI • Nr. 42 (430) • Miercuri 8 decembrie 1971 • 16 pagini • 0.50 lei _________­___________________________ Joi dimineață s-au deschis lucrările plenarei comune a Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Comunist și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Stu­dențești din România, cu următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la activitatea politică și educativă desfășurată de Uniunea Tineretului Comunist și sarcinile ce îi revin in lumina Programului de educație socialistă adoptat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971. — Dezbaterea și adoptarea planului de măsuri privind îmbunătățirea muncii de educație comunistă a tineretului. 2. Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist. La lucrările plenarei a participat tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Au luat parte, de asemenea, ca invitați, membri­ ai conducerilor organi­­­zațiilor de masă și obștești, ministere și instituții centrale, primii secretari și secretarii cu problemele de propagandă și cultură de la comitetele jude­țene ale U.T.C., adjuncții șefilor secțiilor C.C. al U.T.C., cadre din conduce­rile publicațiilor pentru tineret. Pe marginea raportului prezentat de tovarășul Marțian Dan au luat cuvintul tovarășii : Faur Viorel, Mihai Gica, Zamfir Gheorghe, Miclea Flo­rin, Ciofu Doina, Stoica Constantin, Șerban Constantin Cantacuzino, Török Francisc, Stoian Niculae, Voineag Constantin, Militaru Gheorghe, Stoica Aurel, Priceputu Dumitru, Reghini Ionel, Pavel Mircea, Mateuță Dumitru, Rab Ștefan, Niculescu Gheorghe, Aurite Traian, Vulturar Ion, Sandru An­gela, Simion Alecu, Sasu Emilian. în cursul zilei de vineri au continuat lucrările plenarei comune a Comi­tetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și a Consiliului Uniunii Aso­ciațiilor Studențești din România. Au luat cuvintul : Ion Dragomir, Eugen Florescu, Virgil Cazacu, Constantin Horobeț, Gheorghe Stoica, Constantin Mindreanu, Ion Traian Ștefănescu, Kovács Dezideriu, Ion Jinga, Maria Groza, Marianne Kronenberger, Patriciu Mateescu. Primit cu vii aplauze, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. ........................... In continuare, plenara a adoptat planul de masuri privind îmbunătățirea muncii de educație comunistă a tineretului și Hotărîrea cu privire la ani­versarea semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, participanții la plenara au adoptat textul telegramei adresate Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Spiritul studenției O observație făcuți intr-o discuție despre „In­tegrarea absolventului“ de un tinăr medic, mi s-a părut a­v­ea semni­ficații cu totul deosebite pentru o definiție a stu­denției , ne dăm seama cit de studenți­i intem­ a­­bia după ce studenția s-a terminat. Atunci cind studenția nu mai există in formele ei „clasice“, cind nu mai e­­xistă seminarii și cursuri, cind emoția examenelor de școală se transpune in profuzimea și riscul unor probe vitale ale profesiei, atunci cind râmine, tre­buie să rămină, spiritul studenției. Oamenii tineri care au făcut din diploma universitară un început de misiune, nu un scop in sine, sunt studenți atita timp cit învață și caută in fiecare zi un sens și o frumusețe închegată in clipă, luminind-o și dăru­­indu-i-se. In toamna unui sat departe, întotdeauna mai aspră și mai timpu­rie decit toamna marilor orașe, am cunoscut un profesor care venise aici, un trimis de medie și de neșansa repartiției, pentru a căuta in greuta­t­­tea pionieratului, senti­mentul muncii și­­ vieții adevărate. Pionierat, pen­tru că școala de aici nu avusese pină la el un pro­fesor cu specialitatea „limba franceză“, pionie­rat pentru că se născuse intr-un mare oraș și to­tul era un început greu și ciudat prin necunoaștere și pentru că principala condiție a reușitei era cu­rajul. E vorba despre ero­ism, numai dacă un eroism de fiecare există pe care-l porți ca pe o zi haină, indi­ferent de vre­me, numai dacă eroism este sentimentul și pute­rea de a încerca totul fă­ră să accepți soluții și co­modități exterioare. Scriu despre acest tî­­năr, despre acest coleg, pentru că reprezintă un caz simbolic, deși nu sin­gular, pentru că e simbo­lul unui drum demn al personalității. Poate nimic nu e mai concludent in definirea unui om decit raportarea la reacția me­diului in care trăiește, a mediului unde a cucerit în timp fiecare spațiu, fiecare bob de încredere. Și dacă totul se continuă și există ca intr-o poves­tire cu final roz, nu e de vină decit schema care escamotează etapele dru­mului. Profesorul e iubit și apreciat de toată lu­mea, a devenit o entitate care nu poate fi neglijată in nici una dintre proble­mele mediului pe care și l-a apropiat in înțelesu­rile sale interioare. Și in convingerea lui această apropiere există atita timp cit încearcă să facă mereu ceva nou pentru prietenii lui de suflet și pentru el totodată, atita timp cit păstrează ambi­ția mișcării. Atita timp cit râmine in geneza acestei ambiții studenției, esența spiritul­ui ce nu admite respirind intr-o cantonarea, căutare continuă a optimului. Ca un curs care se învață nu pentru examene, ci prin examene. Dan FRUNTELATA ÎN PAGINILE NOASTRE • La întrebarea CÎT DE MULT SE POATE PRE­LUNGI STUDENȚIA ? reporterii noștri răspund prin înfățișarea a două cazuri insolite de longevitate în matricolele universitare : 15 și, respectiv, 27 de ani (pag. 4) • TIMIȘOARA 1400 — prestigioasa cetate universi­tară de pe Bega își dezvăluie citeva din iposta­zele sale laborioase (pag. 8) • in cadrul rubricii „SIMPLE ÎNSEMNĂRI", colabo­­ratorul nostru Andrei Ștefan ne oferă de data a­­ceasta imaginea rapidei expansiuni universitare a orașului vest-german Bochum — pinâ nu de mult un „vacuum universitar" (pag. 12) LUCRĂRILE PLENAREI COMUNE A CC. AL U.T.C. ȘI A CONSILIULUI U.R.S.R. Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Partidului Comunist Român întrunită pentru a dezbate și analiza munca politico-educativă desfășurată de organizațiile U.T.C. și asociațiile studențești, sarcinile de mare importanță ce le revin in educarea co­munistă a tinerei generații. Plenara comună a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești din România își exprimă deplina și entuziasta adeziune față de programul educației socialiste a maselor, adoptat de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, hotărîrea fermă de a munci cu perseverență pentru transpunerea lui neabătută în viață. in prevederile programului, care are o im­portanță hotăritoare pentru prezentul și viito­rul patriei, noi resimțim grija și atenția me­reu pilduitoare cu care conducerea partidu­lui, dumneavoastră personal, stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, vă dedicați dez­voltării și înfloririi patriei, realizării personali­tății omului, creșterii și formării noilor ge­nerații ale tineretului, integrate cu pasiune și înaltă dăruire patriotică în eforturile genera­le ale poporului, pentru edificarea celei mai mărețe opere sociale, socialismul și comu­nismul. Toți tinerii patriei — români, maghiari, germani și de alte naționalități — au primit cu deosebită încredere și satisfacție ideile programului, îndemnurile sale mobilizatoare, considerîndu-le un îndreptar de mare valoare pentru întreaga activitate de educație comu­nistă, de pregătire pentru muncă și viață, pentru afirmarea largă în colectivele de ti­neri a spiritului comunist, revoluționar. In consens cu dezbaterea amplă, vie, com­bativă, ce a fost inițiată în întreaga organi­zație, Plenara Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și a Consiliului Uniunii Asociațiilor Studențești din România a anali­zat, intr-un climat de exigență și responsabi­litate politică, activitatea educativă desfășu­rată de organizațiile de tineret, modalită­țile practice de sporire a contribuției lor la dezvoltarea conștiinței socialiste a tinerei ge­nerații. Caracterizate prin spirit critic și auto­critic, dezbaterile noastre au demonstrat nu numai atitudinea intransigentă față de propri­ile lipsuri, ci și hotărîrea fermă de a le înlă­tura neîntîrziat. Măsurile pe care le-am a­­doptat reprezintă o premisă sigură pentru îmbunătățirea întregii noastre munci politice­­educative, pentru ridicarea ei la nivelul ce­rințelor și exigențelor actuale. Conștienți de complexitatea și amploarea eforturilor pe care trebuie să le depunem, vom acționa cu cea mai mare hotărîre pentru a răspunde prin fapte, prin întreaga muncă de educație comunistă încrederii acordate de partid, spe­ranțelor poporului în generația tineră a țării. Uniunea Tineretului Comunist nu va precu­peți nici un efort pentru a contribui activ la educarea tineretului patriei noastre în spiri­tul cultului muncii, al respectului față de creatorii bunurilor materiale, de a forma și dezvolta în rîndul tuturor tinerilor conștiința înaltelor responsabilități sociale, a angajării entuziaste în procesul de dezvoltare și per­fecționare a societății noastre, sentimentele de datorie cetățenească și patriotică, trăsăturile moral-politice ale omului înaintat, militant pentru triumful ideilor marxism-leninismului, pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului nostru. In spiritul obiectivelor și sarcinilor cu­­prinse în Programul de educație socialistă a maselor, Uniunea Tineretului Comunist va acționa cu consecvență pentru ca fiecare membru al ei să cunoască aprofundat poli­tica științifică a Partidului Comunist Român și să se angajeze plenar, alături de toți oa­menii muncii, la transpunerea ei în viață. Or­ganizațiile U.T.C. și asociațiile studențești își vor spori eforturile pentru antrenarea întregu­lui tineret în procesul de însușire a științei, a concepției despre lume și viață a clasei muncitoare — materialismul dialectic și is­toric, de dezvoltare a spiritului militant, re­­voluționar, pentru dobîndirea unui înalt nivel de cunoștințe profesionale și formarea la tineri a unui larg orizont de cultură. Uniunea Tineretului Comunist va milita ca fiecare organizație să devină prin activitatea pe care o desfășoară o școală a uceniciei revoluționare, un autentic colectiv de luptă pentru educarea comunistă a tineretului. Un obiectiv de seamă al activității organizației noastre îl va constitui dezvoltarea la tineri a atitudinii combative, intransigente împotriva a tot ce este străin modului de a munci și trăi în chip comunist, pentru antrenarea nemijlo­cită a tineretului în procesul de așezare a întregii noastre vieți pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. Afirmîndu-și hotărîrea de a contribui cu tot elanul și entuziasmul lor tineresc la înfăptu­irea mărețului program de edificare a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, elabo­rat de Congresul al X-lea al P.C.R., organi­zațiile Uniunii Tineretului Comunist, asociați­­ile studențești vor milita și acționa cu fermi­tate și consecvență pentru ca fiecare tînăr să slujească cu abnegație și devotament patria, interesele poporului, cauza socialismului și comunismului. Pregătindu-ne să aniversăm 50 de ani de activitate și luptă ai Uniunii Tineretului Co­munist în slujba politicii consecvent revoluțio­­nare a Partidului Comunist Român, a intere­selor fundamentale ale poporului, ne anga­jăm solemn, în fața conducerii partidului, în fața dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizația noastră va face totul pentru ca faptele de muncă și creație ale tuturor tinerilor să devină adevă­rate acte de conștiință comunistă înaintată, pentru ca scumpa noastră patrie să se dez­volte tot mai rapid și sigur pe drumul propă­șirii și civilizației socialiste. PLENARA COMUNA A COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SI A CONSILIULUI UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA UN NOU AN — UN NOU ABONAMENT LA­­ VIAȚA STUDENȚEASCA­ Oficiile poștale primesc abonamente pentru anul viitor numai pînă la 25 decembrie. Prețul unui abonament pentru primul trimestru al anului 1972 (13 numere) — 6,50 lei; pentru primul semestru (26 numere) — 13 lei; pentru întregul an (45 numere) — 22,50 lei, îndeosebi studenții și elevii, care nu peste mult timp vor intra în vacanță, trebuie să se adreseze de urgență asociațiilor studențești, difuzorilor voluntari și fac­torilor poștali pentru a-și reînnoi abonamentul la „Viața studențească"«

Next