Viața Studențească, iulie-septembrie 1972 (Anul 17, nr. 27-32)

1972-09-27 / nr. 31-32

S și iulie&âfeît].— 1 octombrie, schimbare a anului Pentru calendarul universitar, data de 1 octombrie semnifică o schimbare a anului printr-o dialec­tică specială cunoscută de toți cei care trăiesc și muncesc în aceste vasta laboratoare ale studenției unde se pregătesc promoțiile viito­rului, unde se certifică si se desă­­virșesc impliniri. Sensul zilei nu se revendică atit începutului, pentru că nu e vorba de o reluare într-un plan total schimbat, cît continuită­ții, permanenței în cadrul căreia se produce o amplificare de efort, o supunere la idealuri si datorii mereu mai mari, mai profunde. a Este o trecere dinspre vacanța care însemnat deopotrivă febra șan­­tierelor studențești de muncă pa­triotică, orele practicii, taberele de vară, către amfiteatre, către preocuparea esențială ce definește studenția. Schimbare­a anului, tradusă, altfel, prin noile răspunderi ce re­vin scolii superioare, tuturor celor ce există în spațiul ei, prin atri­butele unei evoluții certe in care trebuie să ne înscriem conștient gradul si fapta. Lucrările Conferin­ței Naționale a partidului din iulie au configurat cu fi mai mare preg­nanță direcțiile de dezvoltare ale invățămintului românesc ca pe niște repere vitale în amplul proces de eduf­care a societății noastre. In acest context, îndeplinirea planu­lui cincinal înainte de termen, ideal și lege de acțiune ale per­spectivei imediate în munca în­tregului nostru popor, primește a­­deziunea unanimă a studențimii. Universitatea trebuie să dea oa­meni cu o pregătire și o conștiință pe măsura acestui program vizio­nar și lucid. Avem certitudinea unui timp de­cisiv pentru desăvîrșirea patriei so­cialiste, timp căruia trebuie să-i dăm măsura întreagă a muncii noastre. 1 octombrie, intrare intr-un nou ciclu universitar, superior tuturor celor de pină acum, pentru că în­cepe, firesc, in condițiile existenței unui cadru general superior tutu­ror celor de pînă acum, 1 octom­brie, racordare necesară la pulsul țării. Și sentimentul unui examen ho­­tărîtor, înaintea căruia trebuie să ne urăm, ca înaintea oricărui exa­men dificil, dar pentru care sîntem foarte bine pregătiți, succes deplin. Dar mai ales ne urăm ca, în virtutea celei mai nobile tradiții încetățenite în viața universitară a ultimilor ani, la acest 1 octombrie al angajamentelor și aspirațiilor mobilizatoare să putem din nou intîmpina in pragul amfiteatrelor noastre pe înalții conducători ai partidului și ai statului. D. F. ak. i Mill­­ ei et a....A.;ASTItv» REVISTA A UNIUNIi ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA Anul Iin­a 31—32 (458—459) • Miercuri 27 septembrie 1972 e 32 pagini e 1 leu sibiu MANDATUL UNIVERSITAR­­ACȚIUNE ÎNNOITOARE Trei rectori despre imperativele la ordinea zilei la institutele pe care le conduc. O etapâ de hotârîtoare perfecționări — Interviu cu prof. dr. docent RADU VOINEA, rectorul Institutului politehnic București — — Mandatul de înaltă responsabilitate profesionali și social-politică cu care au­ fost investit survine într­­un moment de răscruce In invățămintul superior, in genere, ți cu precădere în cel tehnic. Care sunt coor­donatele acestui moment ? — Momentul pe care Îl trăiește invățâmintul nostru su­perior este unul de revoluționară racordare la necesită­țile noastre economice și sociale. în spiritul Conferinței Naționale a partidului, invățămintul tehnic trece acum prin perioada de schimbări hotârîtoare care îl vor apropia definitiv de marea producție. De fapt, prin prefacerile pa care le înregistrăm acum punem cheie de boltă acțiuni­lor de orientare a invățămintului inițiate în mod con­­stant de conducerea partidului de cîțiva ani încoace. Noi avem un învățămînt superior tehnic cu vechi tra­diții și cu foarte bune rezultate. Dar in condițiile revolu­ției uluitoare a științei și tehnicii contemporane este ne­voie de o bază materială serioasă pentru dezvoltarea u­­nui învățămînt cu eficiență socială și economică imediată. Cum baza materială se găsește in uzine, iar potențialul de studiu și cercetare în institute și facultăți, singura soluție este îngemănarea lor organică. Tindem de fapt spre asemenea unități de instrucție pe care, să zicem, dacă le-ar vizita cineva, să nu-și poată da seama unde începe invățămintul și unde se termină, unde incepe și unde se termină producția. — Date fiind aceste coordonate, în ce stadiu da racordare la cerințele nemijlocite ale cercetării și producției se află Institutul politehnic ? Care sunt avanposturile acestor schimbări radicale care probează orientările date de conducerea partidului in ultimii ani 1 — întreaga noastră activitate se orientează în sensul legării nemijlocite de marea producție. „Planul de mă­suri privind integrarea activității Institutului politehnic In producție în etapa 1972/1973“ cuprinde necesități con­crete, exprimate în următoarele puncte : 1. corelarea integrală a planului de cercetare cu nece­sitățile producției. De aceea se vor cuprinde în planul de cercetări numai temele din planul de stat nominalizat din programele prioritare și a celor solicitate de unitățile economice. Valoarea contractelor încheiate va fi de aproape 10 milioane lei. In acest sens se vor constitui 28 de colective mixte de cercetare formate din cadre didac­tice și specialiști din majoritatea uzinelor bucureștene pentru rezolvarea temelor de cercetare. 2. amenajarea și înființarea de ateliere de proiectare și desfășurarea în acestea a unei activități pe bază de con­tract cu unități economice, in cadrul tuturor facultăților. 3. desfășurarea unei activități de microproducție cu studenții, în atelierele-școală. In valoare de 3 milioane lei. 4. realizarea de prototipuri pe bază de concepție pro­prie, răspunzînd celor mai diverse necesități ale produc­ției. 5. integrarea activității catedrelor în unități economice (catedra de Matematică In cadrul Centrului de Calcul al I.P.B., Centrul de Calcul al M.T.Tc. și Centrul de proba­bilități și statistică al Academiei R.S.R. , catedra de Mo­toare cu ardere internă în Centrul de cercetări pentru motoare cu ardere internă). Multe laboratoare vor func­ționa ln întreprinderi, la Electromagnetica, Electronica, întreprinderea de construcții și reparații echipament de telecomunicații etc. 6. intensificarea legării de practică a activității de ate­­lier-școală a studenților. 7. încadrarea specialiștilor din producție, ca profesori asociați, pentru predarea cursurilor cu caracter tehnolo­gic și pentru îndrumarea lucrărilor de laborator sau de proiectare. 8. modernizări în structura cursurilor, introducerea u­­nor cursuri moderne de largă specializare. Există, de asemenea, un plan de integrare în activita­tea productivă de perspectivă în etapa 1973/1975 care ar prevedea lărgirea bazei materiale pentru organizarea u­­nor activități de producție și microproducție, ca o parte integrantă a procesului de învățămînt. Se prevede amplasarea pe platforma I.P.B. a următoa­relor unități economice : combinat de mașini-unelte, uni­tate pentru construcții de mecanică fină și optice, unitate pentru fabricarea mașinilor electrice, unitate pentru Interviu realizat de Mircea MAGDIN (Continuare in pag. 9) • Un amplu dosar al deschiderii anului uni­versitar la realizarea căruia participă rectori, cadre didactice, studenți, activiști ai asocia­țiilor studențești — pag. 3—13. • LAUDĂ TOAMNEI — grupaj de reportaje — elogiu al recoltei de sub culorile toamnei —pag. 16—17—18. • O privire critică asupra bibliografiei uni­versitare vă propune dezbaterea noastră Spi­ritul universitar și exigențele sintezei — pag. 19—21. • ROMÂNIA — GAZDA A UNOR ÎNALTE FORURI ȘTIINȚIFICE MONDIALE — comenta­riile trimișilor noștri la lucrările congreselor de Estetică și Viitorologie — pag. 24—25—26. • Spectatorii studenți intervievați în ca­drul anchetei despre muzica ușoară româ­nească și concluziile revistei noastre — pag. 28—29. ’ • Ancheta OLIMPIADA — TEST „LA ZI“ PENTRU SPORTUL ROMÂNESC la care parti­cipă ziariști prezenți la marele eveniment sportiv de la München și o viziune a „cronicii microbistului“ asupra debutului formațiilor studențești în campionatele acestui an — pag. 30—31—32.

Next