Viața Studențească, iulie-septembrie 1972 (Anul 17, nr. 27-32)
1972-09-27 / nr. 31-32
S și iulie&âfeît].— 1 octombrie, schimbare a anului Pentru calendarul universitar, data de 1 octombrie semnifică o schimbare a anului printr-o dialectică specială cunoscută de toți cei care trăiesc și muncesc în aceste vasta laboratoare ale studenției unde se pregătesc promoțiile viitorului, unde se certifică si se desăvirșesc impliniri. Sensul zilei nu se revendică atit începutului, pentru că nu e vorba de o reluare într-un plan total schimbat, cît continuității, permanenței în cadrul căreia se produce o amplificare de efort, o supunere la idealuri si datorii mereu mai mari, mai profunde. a Este o trecere dinspre vacanța care însemnat deopotrivă febra șantierelor studențești de muncă patriotică, orele practicii, taberele de vară, către amfiteatre, către preocuparea esențială ce definește studenția. Schimbarea anului, tradusă, altfel, prin noile răspunderi ce revin scolii superioare, tuturor celor ce există în spațiul ei, prin atributele unei evoluții certe in care trebuie să ne înscriem conștient gradul si fapta. Lucrările Conferinței Naționale a partidului din iulie au configurat cu fi mai mare pregnanță direcțiile de dezvoltare ale invățămintului românesc ca pe niște repere vitale în amplul proces de edufcare a societății noastre. In acest context, îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, ideal și lege de acțiune ale perspectivei imediate în munca întregului nostru popor, primește adeziunea unanimă a studențimii. Universitatea trebuie să dea oameni cu o pregătire și o conștiință pe măsura acestui program vizionar și lucid. Avem certitudinea unui timp decisiv pentru desăvîrșirea patriei socialiste, timp căruia trebuie să-i dăm măsura întreagă a muncii noastre. 1 octombrie, intrare intr-un nou ciclu universitar, superior tuturor celor de pină acum, pentru că începe, firesc, in condițiile existenței unui cadru general superior tuturor celor de pînă acum, 1 octombrie, racordare necesară la pulsul țării. Și sentimentul unui examen hotărîtor, înaintea căruia trebuie să ne urăm, ca înaintea oricărui examen dificil, dar pentru care sîntem foarte bine pregătiți, succes deplin. Dar mai ales ne urăm ca, în virtutea celei mai nobile tradiții încetățenite în viața universitară a ultimilor ani, la acest 1 octombrie al angajamentelor și aspirațiilor mobilizatoare să putem din nou intîmpina in pragul amfiteatrelor noastre pe înalții conducători ai partidului și ai statului. D. F. ak. i Mill ei et a....A.;ASTItv» REVISTA A UNIUNIi ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA Anul Iina 31—32 (458—459) • Miercuri 27 septembrie 1972 e 32 pagini e 1 leu sibiu MANDATUL UNIVERSITARACȚIUNE ÎNNOITOARE Trei rectori despre imperativele la ordinea zilei la institutele pe care le conduc. O etapâ de hotârîtoare perfecționări — Interviu cu prof. dr. docent RADU VOINEA, rectorul Institutului politehnic București — — Mandatul de înaltă responsabilitate profesionali și social-politică cu care au fost investit survine întrun moment de răscruce In invățămintul superior, in genere, ți cu precădere în cel tehnic. Care sunt coordonatele acestui moment ? — Momentul pe care Îl trăiește invățâmintul nostru superior este unul de revoluționară racordare la necesitățile noastre economice și sociale. în spiritul Conferinței Naționale a partidului, invățămintul tehnic trece acum prin perioada de schimbări hotârîtoare care îl vor apropia definitiv de marea producție. De fapt, prin prefacerile pa care le înregistrăm acum punem cheie de boltă acțiunilor de orientare a invățămintului inițiate în mod constant de conducerea partidului de cîțiva ani încoace. Noi avem un învățămînt superior tehnic cu vechi tradiții și cu foarte bune rezultate. Dar in condițiile revoluției uluitoare a științei și tehnicii contemporane este nevoie de o bază materială serioasă pentru dezvoltarea unui învățămînt cu eficiență socială și economică imediată. Cum baza materială se găsește in uzine, iar potențialul de studiu și cercetare în institute și facultăți, singura soluție este îngemănarea lor organică. Tindem de fapt spre asemenea unități de instrucție pe care, să zicem, dacă le-ar vizita cineva, să nu-și poată da seama unde începe invățămintul și unde se termină, unde incepe și unde se termină producția. — Date fiind aceste coordonate, în ce stadiu da racordare la cerințele nemijlocite ale cercetării și producției se află Institutul politehnic ? Care sunt avanposturile acestor schimbări radicale care probează orientările date de conducerea partidului in ultimii ani 1 — întreaga noastră activitate se orientează în sensul legării nemijlocite de marea producție. „Planul de măsuri privind integrarea activității Institutului politehnic In producție în etapa 1972/1973“ cuprinde necesități concrete, exprimate în următoarele puncte : 1. corelarea integrală a planului de cercetare cu necesitățile producției. De aceea se vor cuprinde în planul de cercetări numai temele din planul de stat nominalizat din programele prioritare și a celor solicitate de unitățile economice. Valoarea contractelor încheiate va fi de aproape 10 milioane lei. In acest sens se vor constitui 28 de colective mixte de cercetare formate din cadre didactice și specialiști din majoritatea uzinelor bucureștene pentru rezolvarea temelor de cercetare. 2. amenajarea și înființarea de ateliere de proiectare și desfășurarea în acestea a unei activități pe bază de contract cu unități economice, in cadrul tuturor facultăților. 3. desfășurarea unei activități de microproducție cu studenții, în atelierele-școală. In valoare de 3 milioane lei. 4. realizarea de prototipuri pe bază de concepție proprie, răspunzînd celor mai diverse necesități ale producției. 5. integrarea activității catedrelor în unități economice (catedra de Matematică In cadrul Centrului de Calcul al I.P.B., Centrul de Calcul al M.T.Tc. și Centrul de probabilități și statistică al Academiei R.S.R. , catedra de Motoare cu ardere internă în Centrul de cercetări pentru motoare cu ardere internă). Multe laboratoare vor funcționa ln întreprinderi, la Electromagnetica, Electronica, întreprinderea de construcții și reparații echipament de telecomunicații etc. 6. intensificarea legării de practică a activității de atelier-școală a studenților. 7. încadrarea specialiștilor din producție, ca profesori asociați, pentru predarea cursurilor cu caracter tehnologic și pentru îndrumarea lucrărilor de laborator sau de proiectare. 8. modernizări în structura cursurilor, introducerea unor cursuri moderne de largă specializare. Există, de asemenea, un plan de integrare în activitatea productivă de perspectivă în etapa 1973/1975 care ar prevedea lărgirea bazei materiale pentru organizarea unor activități de producție și microproducție, ca o parte integrantă a procesului de învățămînt. Se prevede amplasarea pe platforma I.P.B. a următoarelor unități economice : combinat de mașini-unelte, unitate pentru construcții de mecanică fină și optice, unitate pentru fabricarea mașinilor electrice, unitate pentru Interviu realizat de Mircea MAGDIN (Continuare in pag. 9) • Un amplu dosar al deschiderii anului universitar la realizarea căruia participă rectori, cadre didactice, studenți, activiști ai asociațiilor studențești — pag. 3—13. • LAUDĂ TOAMNEI — grupaj de reportaje — elogiu al recoltei de sub culorile toamnei —pag. 16—17—18. • O privire critică asupra bibliografiei universitare vă propune dezbaterea noastră Spiritul universitar și exigențele sintezei — pag. 19—21. • ROMÂNIA — GAZDA A UNOR ÎNALTE FORURI ȘTIINȚIFICE MONDIALE — comentariile trimișilor noștri la lucrările congreselor de Estetică și Viitorologie — pag. 24—25—26. • Spectatorii studenți intervievați în cadrul anchetei despre muzica ușoară românească și concluziile revistei noastre — pag. 28—29. ’ • Ancheta OLIMPIADA — TEST „LA ZI“ PENTRU SPORTUL ROMÂNESC la care participă ziariști prezenți la marele eveniment sportiv de la München și o viziune a „cronicii microbistului“ asupra debutului formațiilor studențești în campionatele acestui an — pag. 30—31—32.