Viața Studențească, aprilie-iunie 1974 (Anul 19, nr. 14-24)

1974-04-24 / nr. 17

Prin intermediul rubricii noastre, doi absolvenți ai Facultății de me­dicină veterinară din Timișoara, Gheorghe Ioniță, promoția 1971 Adam Dumescu, promoția 1972, pri­și­mul repartizat în județul Dolj la C.A.P. „Drum Nou“ Boureni, iar cel de-al doilea în județul Mehedinți la C.A.P. Pătule, vor purta în rîndurile ce urmează un dialog asupra proble­melor ridicate de procesul integrării lor în producție G. I. : Împreună cu un coleg, cu Viorel Brinzan, actualmente medic la C.A.P. Giubega (județul Dolj­ am Scrisoare — dialog către Facultatea de medicină veterinară Timișoara făcut o „recunoaștere“ înainte cu vreo 15 zile de a ne prezenta la post. Am ajuns la C.A.P. noaptea tîrziu, nu l-am mai Boureni găsit decit pe paznic, i-am spus că sunt viitorul șef de fermă, am dormit în­­tr-o încăpere din capul unui grajd, iar dimineața au venit oamenii, ne-au dat lapte fiert de la fermă și am vizitat sectorul. După ce m-am prezentat la post, am stat 4 zile la președintele C.A.P.-ului, Adrian Do­­bridoreanu, pină am reușit să gă­sesc o gazdă. A. D. : In ceea ce mă privește, am avut foarte mult de lucru primele 5—6 luni, pînă am pus totul la punct, eram în formă de la 4—5 di­mineața pină seara tîrziu. Satisfac­ția a sosit abia în urma unei peri­oade îndelungate de efort continuu. Ca impactul cu producția, ne-am dat seama că suntem­ puși in fața a numeroase probleme pe care datori­tă sistemului instructiv, uneori de­fectuos, nu le-am învățat în facul­tate. Așa, de pildă, noi am făcut zootehnia doar secundar, dar aici la C.A.P. principalele probleme de care mă ocup sum­ de zootehnie. Nici în ceea ce privește problemele de or­ganizare, facultatea nu m-a pregătit suficient. G. I. : La fel și în ceea ce privește contabilitatea, pe care nu am stu­diat-o în facultate. Numit șef de fermă, m-am trezit cu o gestiune de milioane de lei, pus in fața unor probleme extrem de complexe pri­vind dirijarea fondurilor. Alte lip­suri în pregătirea noastră s-au da­torat sistemului deficitar în care a fost organizată practica în produc­ție. Trei ani la rînd am fost duși cite 60 de inși la un C.A.P., cule­geam porumb, dar altceva nu învă­țam nimic. E necesar ca studenți de la Medicină veterinară să facă prac­tică în grupuri mici, de cel mult 2—3 oameni, pe lingă șefii de fer­mă, avînd atribuții precise. A. D. : Sintetizînd, aș spune, pri­vind procesul instructiv-educativ prin prisma acestor ani în care m-am ciocnit de nevoile producției, că ar trebui pus un accent mult mai mare pe următoarele discipline : a­­limentație (care, deși a fost un curs de un an, a fost tratat prea superfi­cial), organizare și economie agrară (care s-au făcut numai un semes­tru), ameliorarea (disciplină la care ni s-au predat numai cîteva cursuri). Pe de altă parte, am făcut în facul­tate biochimie doi ani (deși ar fi fost suficient un an) și histologie un an (pentru care ar fi fost suficient un semestru). Dialog consemnat de I. PETRESCU P. S. Ca urmare a observațiilor, socotim pertinente, ale celor doi ab­solvenți, credem că suntem­ îndrep­tățiți să așteptăm, din partea Facul­tății de medicină veterinară din Ti­mișoara un răspuns cel puțin la fel de concret. FALSUL STUDENT DIN BUCUREȘTI Comuna Băbeni. Dimineața zilei de sîmbătă 13 aprilie. Din rata de Rm. Vîlcea coboară un tînăr, își aprinde o țigară, pri­vește în jur și ezită, neștiind încotro s-o apuce. Un bătrîn se oferă să-l îndrume, îi ex­plică pe îndelete unde se află liceul, iar apoi, curios, ca toți bătrînii, încearcă să-l descoa­se. „Cu ce treburi pe la noi prin comună, taică ?“ „Sînteți inspector ?“ „Nu, sînt student“. „Aha spune bă­­trînul, ii dă binețe și pleacă mulțumit. „Studentul“ o ia la stingă, trece pe lingă blocuri, se oprește lingă cîteva un teren de tenis în toată legea, fluieră mirat, alte cîteva blocuri, o băcănie, un maga­zin cu solduri, un „Expres“, o farmacie, o librărie, un cine­matograf, un bufet și un ma­gazin universal. Se oprește la o intersecție, apoi o ia din nou la stingă și ajunge în fața „Li­ceului teoretic“. Bate timid la ușa cancelariei, întreabă de tovarășul director, „tovarășul director este în concediu“, de secretarul de partid, „lipsește, dar eu sunt locțiitorul, cu ce vă pot fi de folos ?“ Și, „stu­dentul“ îi explică tovarășului Nicolae Govoreanu că urmea­ză să termine peste cîteva luni Facultatea de limbi germani­ce, secția engleză, c-ar fi auzit că aici există un post liber și, în trecere fiind, s-a oprit să vadă comuna și să cam în ce condiții ar întrebe putea lucra. Află că postul de en­gleză este ocupat de o profe­soară venită de curînd, Ru­­xandra Rădulescu, „o profe­soară foarte bună, în trei zile s-a integrat în colectiv... Doar dacă soțul dumneaei va trebui să plece... In rest, dacă veniți în comună, nu vă faceți griji, primiți cameră la blocuri și aici găsiți de toate. Sînteți că­sătorit ?... Dacă între timp vă căsătoriți, primiți aparta­ment“. Mai schimbă cuvinte, apoi „studentul“ cineva se îndreaptă către primărie. Pri­marul se află la semănat, i se adresează tovarășului Gheor­ghe Ionescu, locțiitorul secre­tarului organizației „Vin din București, síat P.C.R. stu­dent în ultimul an la Agronomie și m-am intere­sat, am aflat că aveți un post liber la C.A.P., eu am niște rude în Vîlcea și m-am gîndit că poate îmi voi alege postul acesta, dar știți, nu aș vrea s-o fac așa, cu ochii în­chiși“. Tovarășul Gheorghe Ionescu îl po­tește să ia loc și apoi îi explică pe îndelete cu­ de mare este comuna, cum trăiesc oamenii, ce s-a con­struit, ce o să se mai constru­iască, cum s­au lucrurile la C.A.P. ș.a.m.d. Dacă vine în comună, va primi o casă la bloc, iar dacă va dori să se stabilească aici, un lot de te­ren și credit de la stat pentru a-și construi o ceas mai tîrziu, locuință. Un „studentul“ discută aceleași lucruri cu E­­mil Fota, inginerul șef al C.A.P.-ului, de astădată în calitate de „viitor specialist în economia agriculturii“. In timp ce ia o gustare la „Ex­pres“, se gîndește că absolven­ții care își vor alege posturi în comuna Băbeni, o comună frumoasă și bogată, vor fi pri­miți aici cu omenie și înțele­gere. Apoi, face turul în sens invers, pentru a-și declina a­­devărata identitate. CE VORBA CU TOVARĂȘUL GHEORGHE SIMEANU, INSPECTOR ȘCOLAR GE­NERAL — In județul nostru sunt condiții bune. Cu excepția cî­­torva comune, există suficien­te mijloace de circulație, arte­re rutiere moderne, care leagă cele cinci stațiuni turistice. In unele comune avem deja ga­ta construite blocuri care-i aș­teaptă pe viitorii absolvenți (Drăgoești, Măciuca, Bălcești, Băbeni, Berbești etc.). Profe­sorii de franceză și de engle­ză, profesorii de fizică, de chi­mie și de desen, pe care-i aș­teptăm în mod special, vor fi primiți mai întîi, la fel ca în anul trecut, la organele ju­si­dețene, unde vor fi informați asupra problemelor specifice ale județului, asupra situației din comunele în care urmează să lucreze. Poate și din aceste motive, noi nu am avut cazuri de plecări nejustificate. — Cum apreciați modul în care s-au integrat absolvenții promoției 1973 ? — In locul unor generali­tăți, eu aș prefera să vă dau citeva nume de absolvenți care fac cinste facultăților din care vin: Constantin Ceaușu, profesor de muzică la Liceul din Măciuca, Ruxandra Rădu­lescu, profesoară de engleză la Liceul din Băbeni, Alexandru Popovici, profesor de chimie la Liceul „Vasile Roaită“ din Rm. Vîlcea, Ion Florescu, pro­fesor de matematică la Școala generală din Ionești și mulți alții. Dar, în linii mari, cred că facultățile fac încă prea puțin în legătură cu prezenta­rea la posturi a absolvenților. Din punctul de vedere al le­gării acestora de nevoile satu­lui, practica pedagogică ar trebui să se facă în comună și nu în școlile din centrele uni­versitare, așa cum în mod gre­șit se face astăzi. SE ASTEAPTA 80 DE SPE­CIALIȘTI IN ECONOMIA AGRARA C.A.P.-urile și unitățile eco­nomice subordonate regionale agricole din direcției zonele județului așteaptă toate în­­ acest an sosirea a 80 de spe­cialiști în economia agrară. Primirea acestora se va face de către Comitetul Executiv al Consiliului popular județean. După prezentarea în linii mari a județului, viitorii spe­cialiști vor primi numeroase informații privind obectivele imediate și de perspectivă, după care vor fi inițiați asu­pra specificului sectorului în care vor urma să lucreze. (Oare nu s-ar găsi un mijloc pentru ca acest lucru să se fa­că înainte de repartizare ?) Din timp, se vor pune la punct condițiile de cazare, de apro­vizionare, de lucru. Absolven­ții care sunt din județ vor fi repartizați în comunele lor. Se vor organiza și în acest an în­­tîlniri cu cei mai buni specia­liști din seriile mai vechi. Cei care vor dovedi un interes de­osebit, vor putea fi promovați rapid. La C.A.P. Șutești, la C.A.P. Galicea sînt deja doi șefi de ferme, Florian Manea și I. Dordea, foarte tineri, dar care s-au dovedit deosebit de destoinici în meseria lor. La fel inginerul Jugănaru (C.A.P. Fărtățești), inginer Florescu (C.A.P. Drăgoiești), inginer Ciocan și inginer Păroian (C.A.P. Ornești). „Așteptăm oameni care să simtă datoria patriotică de a fi un sprijin efectiv al lucrătorilor de pe ogoare. Marea majoritate celor peste 700 de specialiști a care lucrează in satele noastre au domiciliul în comune. S-au legat de locuri și participă atît la producție, cit și la dez­voltarea în sens mai larg a localităților. Numai fiind prezenți în­ comună, ei pot răs­punde în permanență proble­melor de acolo. De aceea, aș spune, noi așteptăm nu numai buni ingineri, ci și buni acti­viști pe tărîm politic. în sa­te, trebuie să știi să vorbești cu oamenii, să-i faci să te în­trebe, să te faci înțeles“ — declară tovarășul Marin Bă­lan, vicepreședinte al Consi­liului popular județean. 100 INGINERI, 38 ECONO­MIȘTI, 33 MEDICI, 3 JU­RIȘTI... Combinatul petrochimic, în­treprindere cu tradiție, avînd numeroase secții noi și Com­binatul de produse sodice, si­tuate pe platforma chimică Govora. Combinatul de prelu­crare a lemnului, întreprinde­rea de tablă și încălțăminte de cauciuc Drăgășani, întreprin­derea de utilaje chimice și fo­raje, Grupul de șantiere Lo­tru. Întreprinderea județeană de construcții, precum și alte unități industriale și instituții din județ, așteaptă în acest an sosirea a peste 100 de ingineri, a 38 de absolvenți ai învăță­­mîntului economic, a 33 de ab­solvenți ai învățămîntului me­dico-farmaceutic, a 3 venți ai învățămîntului absol­juri­dic ș.a.m.d. „.ȘI LOCURI DE MUNCA CARE ÎNCĂ VA MAI AȘ­­TEAPTA — întreprinderea de indus­trie locală o mai așteaptă pe Virginia Alexandru, absol­ventă a Institutului pedagogic din București. — Școala generală din Dănicei o mai așteaptă pe Mi­­nodora Molcioiu, absolventă a Facultății de filologie din Craiova — Institutul județean de proiectări o mai așteaptă pe Maria Opriță, absolventă a Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București. — întreprinderea minieră Rm. Vîlcea îl mai așteaptă pe Doru Argheloiu, absolvent al Institutului politehnic din Timișoar­a. Sor­in STANESCU Locuri de muncă și oameni care vă așteaptă: JUDEȚUL VÎLCEA

Next