Viața Studențească, ianuarie-martie 1978 (Anul 23, nr. 1-13)
1978-03-15 / nr. 11
CRONK3 SOCI4L-POL 169 (Urmare in pag. 1) crete pe calea dezarmării, și în primul rând a celei nucleare, pentru asigurarea afirmării unei politici internaționale noi, democratice, pentru soluționarea problemelor litigioase dintre state pe calea tratativelor, pentru abolirea politicii imperialiste, colonialiste și neo-colonialiste, pentru a opri procesul de adîncire a decalajelor dintre țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare, accentuarea împărțirii lumii în țări bogate și țări sărace, fenomene care, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvintarea rostită la cea de-a XI-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, „impun să facem totul pentru a întări solidaritatea cu țările în curs de dezvoltare, in vederea făuririi noii ordini economice internaționale, care să asigure condiții reale pentru progresul mai rapid al țărilor rămase în urmă, așezarea relațiilor economice mondiale pe principii noi, de echitate și egalitate — singurele care pot duce la depășirea stărilor de lucruri de astăzi, inclusiv a crizei economice, contribuind la dezvoltarea echilibrată a tuturor statelor lumii“. In ședința Comitetului Politic Executiv al CjC. al P.C.R., din 7 martie, a fost dezbătut și aprobat raportul cu privire la analiza pe bază de bilanț a rezultatelor economico-financiare pe anul 1977, precum și alte probleme de mare importanță ale activității economico-sociale din patria noastră. Au fost stabilite, cu acest prilej, măsurile ce se impun pentru realizarea ritmică și integrală de către toate unitățile economice a sarcinilor ce le revin din planul pe anul 1978, pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție, economisirea metalului, a produselor chimice, a lemnului, a materialului de construcții, a tuturor materiilor prime, a energiei, pentru îmbunătățirea continuă a gradului de utilizare a parcului de mașini și utilaje din dotare, precum și alte măsuri pentru sporirea continuă a eficienței întregii activități economice. Ca de fiecare dată, dezbaterea de către partid a problemelor fundamentale ale activității economice, ale căilor de asigurare a dezvoltării în ritm înalt a economiei noastre naționale, s-a împletit cu grija pentru analiza problemelor privind creșterea nivelului de trai al populației. Astfel, Comitetul Politic Executiv a examinat raportul cu privire la aplicarea programului de reducere a duratei săptămînii de lucru, program adoptat de Conferința națională a partidului, studiind și aprobînd, propunerile ministerelor și organelor centrale în legătură cu extinderea aplicării reducerii duratei săptăminii de lucru in anul 1978. Semnificativ este faptul că in anul 1978 vor beneficia de săptămîna de lucru redusă, de la 48 la 46 ore, peste 1.370.000 de oameni ai muncii din diferite ramuri ale economiei noastre naționale, acordîndu-se prioritate ramurilor și sectoarelor în care lucrează un număr însemnat de femei, precum și celor cu condiții mai grele de muncă. Au fost, de asemenea, dezbătute și aprobate proiectul Legii privind asigurarea sănătății populației și proiectul de decret privind constituirea la Ministerul Muncii a Consiliului Asigurărilor Sociale și Pensiilor. După cum este cunoscut, în această perioadă, în toate județele țării și în municipiul București au loc conferințe ale deputaților consiliilor populare, conferințe care preced Conferința pe țară a președinților consiliilor populare, ale cărei lucrări se vor desfășura la București, între 29 și 31 martie 1978. Aceste forumuri ale cetățenilor patriei, prilej de afirmare și stimulare a inițiativelor obștești, ilustrează rolul însemnat conferit organelor locale ale puterii de stat în înfăptuirea politicii partidului, în întreaga operă de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. In același timp, ele demonstrează grăitor adincirea continuă a democrației noastre socialiste, posibilitățile tot mai largi pe care le au toți cetățenii patriei, fără deosebire de naționalitate, de a participa nemijlocit la conducerea treburilor sociale, la adoptarea măsurilor pentru îmbunătățirea întregii activități economico-sociale din localitățile in care muncesc și trăiesc. ★ Mesaj comunist Tot un număr omagial 1/1978 dedicat tovarășului Nicolae Ceaușescu, tipăresc și studenții Universității craiovene. Față de numerele precedente au apărut în paginile revistei cîteva bune initiative, cum este aici pagina dedicată Facultății de științe ale naturii, sau diversitatea materialelor (interviuri, note, articole) despre interrelaționarea învățământului cu cercetarea și producția ; realizatorii acestor două pagini : Dumitru Bojin, Florin Stoian, Alexandru Lămbă, Cristian Becheru și Viorica Bazaverde. O frumoasă pagină de versuri publică poetul Gabriel Chifu ; reușite sunt și eseurile lui Constantin Zilei și Gabriel Popescu. Un număr destul de consistent care anunță condeie tinere. Tribuna studentului economist In format nou, cu o nouă grafică și cu un colectiv de colaboratori serios împrospătat, revista studenților de la A.S.E. București promite o relansare. Deocamdată acest număr 1/1978 face dovada unei concepții echilibrate în condițiile în care macheta și-a propus să cuprindă aspecte dintre cele mai diverse (poate prea numeroase) pe un spațiu destul de redus. Un frumos poem de Cleopatra Lorintiu pe prima pagină merită a fi reținut. La fel articolul lui Viorel Niță despre „Viața de asociație“, cit și ancheta despre rostul bibliotecii (ea nu trebuie să fie „o gară între două trenuri“ — sic !). Un serios cronicar muzical se anunță prin semnătura lui Șerban Crisbășanu. T.S.E. (adică inițialele revistei) împlinește cinci ani de apariție și se autofelicită cu un cordial „anunț de familie“. Ne asociem. Orientări Studenții gălățeni au reușit să tipărească un nou număr în preajma Conferinței naționale a U.A.S.C.R., care conține pagini eterogene, de la radiografia satirică a precedentei sesiuni, pînă la explicarea ciudatelor „lumini ce însoțesc cutremurele“. Se pare că revista se „orientează“ cu fiecare nou număr, smuls tiparului la mari intervale, spre noi domenii, unele mai complexe, altele mai banale. Intre cele complexe trebuie situat, probabil, articolul de „Considerații logice cu privire la creativitatea inginerească“ (prima parte acum, partea a doua în numărul viitor) semnat de conf. univ. Dumitru Vrabie și agrementat cu adevăruri de tipul : „actul creator presupune un mare consum de energie“. Mai interesante și oricum mai vioaie sunt contribuțiile studențești din revistă, inclusiv cele din paginile de literatură. Inițiativa interviului pe ultima pagină este salutară, dar colectivul redacțional poate evita formularea de întrebări măgulitoare adresate unui director general adjunct, de genul : „deși în activitatea dumneavoastră nu se poate vorbi de existența timpului liber, ați găsit totuși răgazul necesar pentru a răspunde întrebărilor noastre“ etc. Așteptăm noi „Orientări“. SECTOR 2 Viața studențească Va avea loc, conform programului, joi, 16 martie a.c., la sediul revistelor noastre (Bd. Schitu Măgureanu 9, etaj III), orele 20. Vor citi : poezie — EMILIAN MARCU (al cărui volum „Amiaza cîmpiei”, a apărut recent la Editura „Junimea“, o cronică la el urmînd a fi tipărită in curînd în „Amfiteatru“); proză — IOAN CARMAZAN. Invitatul cenaclului : poetul PETRE STOICA. Cu aceeași ocazie, se va deschide expoziția de grafică a lui NICOLAE AUREL ALEXI (absolvent promoția 1974 a Institutului „N. Grigorescu“). Va vorbi criticul VIRGIL MOCANU. * Duminică, 19 martie, orele 11, cenaclul revistelor noastre va avea o ședință extraordinară de lucru la Timișoara, organizată in colaborare cu cenaclul Centrului universitar Timișoara. Locul de desfășurare . Casa studenților din Timișoara. Forumul studenților comuniști și eforturile celor de la „Europa liberă“ de a arăta cu sunt ei de pricepuți Mar zilele trecute, țigubeața instituție müncheneză, Radio „Europa Liberă“, ne-a propus, prin megahertzi, un comentar pe marginea Conferinței naționale a studenților, ivit nici mai mult, nici mai puțin decit din contactul obiectului cu inteligența unui oarecare Emil Georgescu. Grav pînă la a fi cavernos, domnul respectiv și-a dorit gestului sens unui eveniment academic : de mult dumnealui ținea in el o concepție și acum, disponibil prin eveniment, s-a grăbit să ne-o infățișeze. Conferința i-a dat deci prilejul de a se ușura, in fine, de un preaplin ideologic. Dar, în definitiv ce i-a necăjit atit de tare pe cei de la „Europa liberă“ incit să se cheltuie din nou mental radiofonic ? intr-un casă nu-ți vină să crezi ! Conferința a XI a a UJVB.CJt. nu s-ar fi desfășurat așa cum trebuia ! Și asta, nici mai mult, nici mai puțin pentru că in Conferință s-au dezbătut sarcinile care revin studenților, școlii noastre superioare, din hotăririle Congresului al XI-lea și ale Conferinței naționale a partidului. Față de o asemenea incredibilă obiecție nu știi ce să mai crezi. Să fi ajuns la „Europa liberă" atit de mare minciuna, nicit nici omeneasca teamă de a nu fi penibil să nu mai funcționeze ? Păi ce să fi dezbătut Conferința națională a studenților din România? Frecvența subînțelesurilor în comentariile radiofonice ale domnului Emil Georgescu ? Rolul tușei în sublinierea ideilor adînci din mesele rotunde ale „Europei libere“ ? Ce altceva să dezbată Conferința națională a studenților decit problemele fundamentale ale categoriei lor profesionale : cum să se pregătească mai bine pentru a face față, după absolvire, unei dinamici fără precedent a dezvoltării noastre economice, in ce măsură se racordează conținutul învățământului superior, progresului științifico-tehnic contemporan, participarea studenților, la conducerea institutelor și facultăților, sporirea eforturilor în lupta entru pace, pentru o lume mai dreaptă, adică exact sarcinile ce le revin studenților români din hotărârile Congresului și Conferinței. Dar, mă rog, e de inteles asemenea reacție la „Europa liberă“, dacă ne gîndim că învățătură, studiu intens, pregătire responsabilă, sunt lucruri la auzul cărora multora de acolo li se ridică brusc temperatura. Dar, spuneam, Conferința n-a fost decit pretextul pentru ca domnii de la „Europa liberă“, seară de seară subit preocupați de ce se intimplă pe la noi, să ne pricopsească sîcîitor cu o „concepție“ despre cum văd studenții români de azi viitorul. Și dacă cititorii noștri n-au știut pînă-n această clipă cum văd ei viitorul le-o spune, fără să i-o fi cerut cineva, un domn situat la mii de kilometri de subiect , cu neîncredere, cu îngrijorare ! Cum vede viitoril o categorie profesională așa de complexă cum e studențimea — e o temă la care trudesc spre rezolvare, in practica riguroasă a științei și adevărului, echipe întregi de specialiști. Avînd drept metodă de lucru răstălmăcirea faptelor elementare, minciuna, radio „Europa liberă“ pretinde a epuiza dintr-un foc problema și de a ne oferi, în cîteva minute de comentar, „adevăruri absolute“ despre studenții români de azi. „Adevăruri“ care, printr-o simplă, elementară raportare la situația studenților români de azi, ln ceea ce crede și simte tineretul nostru universitar, se dovedesc niște jalnice încercări de a contrazice o realitate cunoscută și recunoscută de către toată lumea. Căci iți trebuie o infinită demagogie și o infinită rea-voință ca să te faci a nu ști că prin Programul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate se oferă țării, tineretului, certitudinea un»ui viitor și a unei căi de realizare a acestuia. Intr-o lume în care viitorul mai constituie încă sursa unor întrebări neliniștitoare și a unor răspunsuri pesimiste, tineretului nostru universitar i se oferă un program științific de acțiune, o misiune de răspundere istorică, pentru care orice tinăr nu poate fi decit mîndru — aceea de a se pregăti, cu maximum de responsabilitate, pentru a prelua ștafeta generațiilor, pentru a realiza trecerea României in rândul țărilor dezvoltate, pentru a depăși o situație istorică moștenită. Cum îți trebuie o infinită doză de minciună pentru a răstălmăci un fapt recunoscut de toată lumea, apreciat de către toți oaspeții care ne-au vizitat țara : acela că repartizarea după absolvire, în ordinea rezultatelor profesionale, după propria-ți muncă deci, însemnând garantarea unui loc de muncă sigur unde absolventul se poate realiza ca om și specialist înseamnă, în ultimă instanță, un viitor sigur. Ar fi bine ca domnii de la instituția vorbitoare müncheneză să priească in jurul lor cu mai mare atenție, să citească — dacă asta nu e cumva prea obositor pentru dumnealor — articolele, studiile despre tineretul universitar occidental și să vadă că una din sursele neliniștii, ale neincrederii in viitor, a studenților occidentali o constituie tocmai perspectiva ca, după absolvire, să nu aibă un loc de muncă sigur. Dacă ar face-o, poate ne-ar scuti și pe noi de asemenea „considerații“ ce vor să închipuiască un comentar politic, și care numai la „Europa liberă“ mai pot trece drept publicistică, pentru că nici un ziar occidental care se respectă nu i-ar plăti pe domnii de la respectivul post de radio pentru asemenea pestele. Că, la un moment dat, practica minciunii poate da rezultate hazlii la „Europa liberă“ ne-o dovedește în acest comentar, și explicația conform căreia în facultățile din România, condiția succesului e de a te pune bine cu secretarul A.S.C. de an și președintele de facultate. Urmînd linia acestei teribile observații psihosociologice privind realitățile de la noi se poate ajunge la presupunerea că in facultate, la ora actuală, puterea secretarului de an sau a președintelui pe facultate este și mai mare decât aceea de a dicta profesorilor, decanilor și rectorilor cine să ia note mari și cine nu. La noi, de exemplu, dacă unui președinte de facultate i se pare că Arhimede a dat dovadă de o oarecare lejeritate principiu descoperind în baie un universal, atunci imediat principiul lui Arhimede e scos din știință și din cursuri. Iar dacă altuia i se pare că in poza din manual Pitagora se uită atât la el, imediat cunoscuta teoremă e scoasă din programa analitică. Studenții români, zic domnii de la „Europa liberă“, au coșmaruri cotidiene și pentru cele două necazuri, de fraudă la admitere de la Drept în 1975 și de la Academia comercială (sic !) în 1976. Cazurile de la A.S.E. și Drept, făcute public și dezbătute cam de multișor la noi cu concursul activ al studenților înșiși, constituie și trebuie să constituie obiect de preocupare pentru organizațiile studențești , spune limpede, de altfel, ș. Raportul prezentat de Consiliu U.R.S.C.R. la Conferință, care recunoscând că amintitele cazuri s-au putut petrece și pentru că studenții înșiși n-au da dovadă de o autentică combativitate, stabilește ca sarcini expresă pentru viitor „tratare, cu fermitate și intransigență a abaterilor de la normele de comportare, a oricăror manifestări de nesocotire a valorile morale consacrate de societate noastră“. Duioasă concepție despre viață trebuie să-și fi făcu acești inventivi demni dacă-ș închipuie că un student de 1 noi, om de 20—21 de ani, descoperind in jurul său cazul de nedreptate sau de încălcări a legii, se ține jos și plinge ca o Cosinzeană speriată că viața nu e ca la castelul tăticului imparat ! Cu asemenea invenții, domnii de la „Europa liberă" si vor pricepuți la stările sufletești ale studentului român , azi. Zău așa, să fim serios domnilor ! Dacă și așa ne-am ocupa prea mult de chifteaua radiofonică a celor de la „Europa liberă" a fost pentru a nu-i lăs intr-o iluzie : aceea de a se crede pricepuți, cind toată lumea știe că sunt doar mincinos Ion CRISTOIU