Viața, octombrie 1943 (Anul 3, nr. 883-913)

1943-10-14 / nr. 896

B n ________________ -- — î ,:SANUL 111 Nî*. S96 BBhBH^P ^HBHmP^ Ntwh TMKBiBBSk ttfij 1BHB Bte jBIHB. Octombrie ’s.: BBB SHgäMB jgByBnHK& g If %.| Jj A ! n TrM ,nn._. 9 SSL jHBf PieSroS 418 HPjMBBBmi ^rd luB* • • • • • sf!0 .p JW j§t ^ ‘ Șase luni * • ■ . • 900 „ %«& Tnfîi nmffir ««pBBaB ^Bp§^4 uO»| ft ". "' Kkilp«, Un an ...................1700 „ ■ flfjgful raiffiri MfcMMilBMnk^BsM BWBMMatc , Autorități ș i instituții ssop .. B« HKI IXB JllilBBnm HI JwMMțMBBnM^E^Sk cont c b c noiss« f.Altă filA NOASTRĂ EFORTUL RUSESC PIn adevărata Im lumină ablicația engleză „Economist" a vorbit, intr’un articol cu ocazia consfătuirilor scris de la Quebec, plin de îngrijorare, despre un moment care consitue o cotitură In colaborarea Aliaților. „Este poate Ultima ocazie in care stringenta necesitate a înfrângerii Germaniei să strângă laolaltă toate obiectivele tactic divergente și toate tendințele politice" — spune „Economist". Sovieticii declară ziarul londonez— sunt încordați până la Urmitele posibilităților omenești. O intensificare a sforțărilor lor de războiu nu mai poate fi așteptată. Ultimul adaus suplimentar ca forță de atac poate fini numai din partea aliaților lor, si după argumentarea sovieticilor aceasta se poate face numai in Vest. De aici repetarea apelurilor bolșevice care cer mereu — în ultimele săptămâni — crearea celui de al doilea front. „Economist" observă ca scuză că omul neinițiat își poate face cu greu o judecată în privința tutor astfel de probleme, dar totuși, punctul de vedere sovietic nu pare ntrațional. „Este limpede că condițiunile geografice atât in Balcani cât și pe teritoriul Italian, fac imposibilă o lovitură de knockout dinspre sud. Sovieticii vor însă o hotărîre rapidă. Ei vor decisra mai repede decât englezii sau americanii, fiind*** sunt supraincordați și epuizați economicește, și fiindcă tot de ceeace dispun, prezintă o sforțare maximă din punct de vedere militar. O nouă lamă de război ei nu o mai pot lua asupra lor. Insistențele lor sunt oglinda purei necesități". Se vede de la sine ce concluzii negative sunt cuprinse în aceste calcule, In cazul când cele pozitive urmează a rămâne neutilizate. Principia trebue să se observe următoarele in privința pesimismului dealtfel numai condiționat bine Informatului ziar londonez, reaferitor la restul posibilităților sovietice: In judecata engleză se observă in general o vie oscilare în ce privește evenimentele de p frontul din Răsărit, fenomen datorit unei divergențe interne. Bacă puhoiul bolșevic ar trebui după cum se speră — să spargă digurile, englezii doresc să fie neapărat și de față și să ia parte dinspre Vest la dorita înfrângere militară a adversarului. De aceia nu prea se înclină a se accepta socotelile de victorie; sovietică eu prea multă înflăcărare, măcar im cântă nicî r îndoială in pri"Continuare în pag. 3-a\ BBbDHB BiflHBHM j*fîBBBBi Ä »am mwi / 1 rS3 BBBB9 BBBHBiWaS^gvrP*u|rîI • Ld Pj mm....................................................................................... Tiig^,^ia^|ga^%^igi!ll|gWiH&ilf^*r%r^P^^^ 1 Will IRKWt#Z*ffM oîr*cto*. m h\ im I Huil&y Lmu rebreabo 39 MORȚI IN ACCIDENTUL DE CALE FERATĂ DIN FRANȚA VICHY. 12 Radorl — Corespondentul Agenției DNB transmite: Numărul morților provocați de accidentul 69 cale ferată ce s’a produs la Chatons sur Saône, a sporit la cifra de 39. Au mai fost găsite sub sfărâmăturile vagoanelor încă 8 cadavre. Până acum nu au putut fi identificați toți morții. GANDHI NU VA FI ELIBERAT GENEVA, 12 (Tei. part.). — In cercurile politice neutre de aici se consideră drept amăgitoare — și ca un slab instrument de propagandă — știrea pe care guvernul englez, prin mijloacele ce i-au stat la îndemână, a făcut să fie difuzată, cum că Gandhi va fi în curând eliberat Aceste cercuri afirmă că problema Indiei nu va fi neluată în considerare la Londra decât după ce se va cunoaște rezultatul conferinței rusoanglo-americane de la Moscova, ■CITUUTII» CER MOSCOVEI SĂ OM RĂZBOIU JAPONIEI «t» «Arundat Ml ■ _. ... .1 _|.______________________._______________________ __________________ ___—. mu i—, mii mm ■ 11 — ■ ■ ■«<* ANKARA, 12 (Rador). _ O știre a Broului Internațional de Informațiuni, retransmisă de Agenția DNT, anunță: După ecouri sosite din Cairo, cerca, rile conducătoare ale guvernelor emigrate in capitala Egiptului privesc cu oarecare neîncredere începerea conferinței miniștrilor de afaceri străine, care va avea loc în cărând la Moscova, își face tot mai adânc loc temerea că atât d. Eden cât și d. Huli vor avea depline puteri din partea guvernelor lor cu privire la concesiuni întinse, pentru a se obține cu orice preț un rezultat general pozitv din această conferință. Deasemeni se arată foarte mare scepticism cu privire la recentele declarațiuni făcute de d. Eden reprezentanții« guvernelor emigrate, declarații care păreau îmbucurătoare, deoarece până acum fuseseră făcute numai declarațiuni oficiale după care guvernul englez era gata la concesiuni. Aceleași cercuri sunt convinse că Statele Unite deși declară astăzi că nu pot recunoaște frontierele strategice revendicate de Uniunea Soviete-lori vor fi gata să se abată de la acest punct de vedere, dacă ar reuși să obțină consimțământul sovietic la principala cerere prezentată de d. Huli la Moscova și care va fi invitarea Rusiei la intrarea în război alături de America împotriva Japonieila Cairo se crede că rușii vor refuza să între oficial în război împotriva Japoniei, dar că sunt destule mijloace pentru a intra în negocieri referitoare la punerea la dispoziția americanilor a unor puncte strategice. Deasemeni Io Cajo se exprimă teamă că Sovietele vor cere pentru aceasta mână liberă în Balcani, în Polonia și în Baltica și că vor ceda eventual în fața americanilor, renunțând la delimitarea frontierelor și mulțumindu-se cu o garanție pentru realizarea cererilor lor politice și strategice, rămânând ca totul să fie aranjat definitiv după războiu. Cercurile emigrante din Cairo crea că pot vedea o confirmare a temerilor lor într-un articol publicat de „New York Times»’ Duminica trecută, prin care se cerea ca aliații să-și coordoneze atitudinea lor cu politica Kremlinului. Faptul că ziarul „Observer” din Londra a comentat aceeași temă în acelaș timp șl că guvernul englez a atras atenția asupra atitudinei opoziționiste a majorității populației în Grecia și Iugoslavia către guvernele respective emigrate și asupra lente, dar complicatel lor orientări către Moscova, a provocat o mare senzație la, Cairo. ALT ATESTAT TERORIST IN FRANTA PARIS. 12 (Ep). — în zorii zilei de Luni teroriștii au comis un atenat la Pontigny, distrugând o casă în imediata apropiere de linia ferată Auxerre-Saint Florentin și avariind alte 70 case precum și schitul din Pontigny care a fost foarte grav avariat. Explozia produsă s-a auzit pe o rază de 60 ktm. După informațiunile primite până acum a fost ucisă o fetiță de 14 ani, iar un mare număr de persoane au fost rănite mai mult sau mai puțin greu. PORTUGALIA NU A DAT NICON ULTIMATUM JAPONII TOKIO, 12 (Rador). —■ Corespetrmentul Agenției D.N.B. anunță: Informațiunile difuzate de postul de radio australiei, și din alte izvoare inamice, după care Portugalia ar fi dat un ultimatum Japoniei sau ar fi pus o dată limitată pentru retragerea trupelor japoneze din insula Timor, sunt arătate la Tokio ca fiind în întregime lipsite de orice temsiu. Agenția DGMET, care dă această știre, adaugă că această manevră reprezintă o nouă încercare britanică de a tulbura reszuise pașnice dintre Japonia și neutri. ACTUALITATEA IN IMAGINI CULESUL STRUGURILOR Dealungul deaturilor tocârcati ciorchinii cu măreața rodnicie a pământului pârguiți zile ’ntregi sub vâlvătaia razelor soarelui, așteaptă îngreunați sub araci, mâna care să-î culeagă. Negri, cu parfumul lor mustos de tămâiasă, ori cu dulceața aurie a toamnei inchisă tn Ci, strugurii striviți intre buze își răspândesc in inimi licoare,răcoroasa lui Păgân sau biblic, lichidul care de veacuri și in lenli trimite sufletele oamenilor intr’o lume fumurie de vis, sărbătorește in fiecare toamnă belșugul pământului. Alături de foșnetul uscat al copacilor, Pan, bătrânul satir își incearcă nasul, potrivindu-i sunetele după șuerăturile ușoare ale vântului care-și pierde schipul său printre ramuri. < "I~ r Lângă el îmbătată de ura ja clor,chinilor și de dulcea oboseală a toamnei, nimfa, visează Ca și azi cocorii se alungau pe cei goniți de răcoarea înălțimilor. De atunci toamna poposește bogată pe plaiurile tuturor neamurilo, înmulțite sub harul ei pe pământ. Pe meleagurle noastre cramele gem de poamă și de bucate iar leiiele sorb seara la lumina opaițelor, alaturi de flăcăi mustul și vinul cel nou — simbol al vieței — după ce mărcile toamnei sfârșesc, binecuvântând dragostea simuItă pentru pământ, w w-’-wr - VIATICANUL rămâne STAT LIBER ȘI NEUTRU CETATEA VATICANULUI, 12 (Ep.). La poarta de intrare în Cetatea Vaticanului „Sf-ta Ana” s-a afișat un aviz al Guvernatorului Cetății Vaticanului, în care se amintește cu referire la acordurile Laterane că statul Cetății Vaticanului este liber, suveran și absolut neutru. Acest aviz este contrasemnat de comandantul german al Romei, STOCKHOLM. 12 (Rador). Corespondentul agenției DNB, anunță: " , Trebue să se recunoască faptul că până acum relațiunile germane cu Vaticanul au fost corecte și, în interesul adevărului, trebue să se sublinieze că atitudinea soldaților germani de la frontiera Cetății Vaticanului, a fost și ea cât se poate de corectă”. Această constatare este făcută de corespondentul din Roma al ziarului „Stockholm Tidningen", care adaugă că, în ciuda tuturor zvonurilor, n’a avut loc niciun incident între autoritățile militare germane și Cetatea Vaticanului. Vaticanul recunoaște corectitudinea formală a germanilor. Președintele Tiso felicitat de Fueker cu ocazia aniversării sale BERLIN, 12 (Rador). Fuehrerul a trimis ă lui ăr Tiso, președintele Republici scuocs, cu prilejul aniversării sale din 13 Octombrie, felicitări într-o telegramă corediată. CATASTROFAL URAGAN ABĂTUT ASUPRA ORAȘULUI MEXICAN MAZATLAN £ 3ci ds vistîms omenești îngropate de prălușirea zidurilor caselor BUENOS AIRES, 12 (Ratîor). — agenției D» Corespondentul N. B. trens, mile s In urma rcrisă^iâ ccmaicer fin ©«* f»legi*@fic@ cai pariul mexican Mazatlan, se află următoarele amănunte asupra gravelor consecințe pe care le-au provo sat uraganul care s-a abătut asupra acestui oraș. Au fost ucise 17 persoane în timp ce alte 4 © au fost rănite de prăbușirea zidurilor caselor. Mii de persoane au rămas fără adăpost. Cablurile electrice, telefonice și telegrafice au fost distruse iar cartierele comerciale ale portului au fost inundate. Mai multe poduri de cale ferată au fost grav avariate astfel că cranii necafite cu trenul sunt, in mod provizoriu, întrerupte. Recolta de porumb a fost distrusă pe o rază de mai mulți kilometri în jurul orașului Mszpilan. Orașul a suferit mult de pe limsa acestei uragan. Familiile ale căror case au fost distruse au fost aedăpostite in teatre și școli Comandantul militar, generalul Marcia a proclamat starea de asediu. Patrule de soldați cu treeră străzile împiedecând jefuirea caselor prăbușite de către oameni fără căpătâi. ATAC BANDITESC IN CENTRUL CAPITALEI O îndrăzneață tentativă de jaf a fost cornisă ieri seară în ICNcrința d-lui col. rez. I. Șereșteanu din Bd. Principele Mircea nr. 4. Faptul s’a produs pe la orele 20 când spărgătorii — doi la număr — profitând de intunerec au încercat să pătrundă în casă prin forțarea ușii de la intrarea principală. Spărgătorii făcând însă prea mult zgomot au atras atenția ordonanței, cariei s’a dus să deschidă, crezând că «te vorba de vreo vizită. Deschizând ușa, ordonanța s’a pomenit fața’n față cu doi necunoscuți, cari fără nicio vorbă s’au năpustit asupra-i lovindul in cap cu un corp contodent. Mai mul, atunci când au văzut -a ordonanța încearcă să opună reistență spărgătorii- au încercat să-l ucidă, aplicându-i câteva lovituri de cuțit in gât. La strigătelle diiperate ale victimei, făcut nevăzuți. . . ! Ordorianța grav rănită a fost transportată la spitalul de urgență. înștiințată circumscripția polițienească respectivă a deschis o anchetă pentru identificarea râufăcătorilor ‡ ABIA IN 1946 AR, PUTEA PUNE IN VALOARE BOLȘEVICII teritoriile reocupate dincolo de timpm O parte din presa internațională grăbită să servească pe sovietici și luându-se, după ea, un număr dinamicii ascunși ai acestora, se bucură, făcând calcule pe hârtie de experlantul aportadis economiei sovietice di teritoriile ucrainiene reocupate. Pornind de la numărul de kilometri pătrați, reintrați în stăpâirea rușior dincolo deipru, acești calculatori grăbiți afirmă că 30—40% din capacitatea economică a pămânului ucrainni_n va vedi imediat să ușureze cu producția ca reaua situație economică și mai ales greaua situație almentară, în care se află Rusia Sovietică B Jșcinoî ni’au cucerit nici un fool cus grâu O cercetare serioasă și metodică a acestor afirmații arată însă că răsTflarea este cu totul alta. Când Sado și-a început acum trei luni marea lui ofensivă, grâul din câmpiile Ucrainei nu era încă secerat și putea spera atunci să-l facă: să intre in hambarele sovietice. Germanii nu au început însă mișcarea lor de retragere, decât după ce întreaga recoltă fusese nu numai strânsă, dar treptată și transportată, în Germania, sau departe în spatele frontului. Cea mai importantă regiune agricolă redobândită de sovietici, cea din jurul orașului Poltava, a fost lăsată de germani fără un bob de grâu. Toate speranțele sovietice într-o îmbunătățire imediată a satulie tip- alimentare, grație marei ofens.ve. (Continuare în pag. ?)) Ca recuceresc bolșevicii.. Era, în tramvai, cine ar fi dat dreptate unui tânăr prost crescut, care a strigat unei doamne în vârstă: „dacă ești bătrână de ce nu mai apasă?“... Dar doamna, care era fardată până sub urechi, a ținut neapărat să se facă de râs protestând că n’are nici 42 de ani și toată lumea, trecând automat de partea, tânărului, a rîs de ea, întâmplarea asta ne amintește de o imprudență a artistei Cecile Sorel care, acum vre o 15 ani, fără să fie încă prea bătrână, nu se mai potrivea în rolurile pe cari le juca. Francezii totuși, ar fi iertat-o. Pentru trecutul ei și pentru darurile care nu muriseră încă în ea. Francezii respectă bătrânețea. Dar nu respectă bătrânețea agresivă. Contrastul dintre Cecile Sorel și Marguerite Gauthier era prea mare, ca ironia franceză să-l fi putut trece cu vederea. Dar, de aci și până la campania susținută ani de zile împotriva artistei, ar fi fost un pas atât fie mare, încât nimeni nu l-ar fi făcut, dacă însăși artista nu l-ar fi prilejuit. . Cecile Sorel a făcut o imprudență pe care a plătit-o scump. N’a fost iertată. Nu am vrut să înțeleagă că, protestând împotriva celor cari ear le ațurlzgut protesta inutil împootriva soartei. Făcând zn proces împotriva cuiva care a îmbătrânit-o, susținea cu alte cuvinte că e tânără. Și nu mai era. Risete nu se mai puteau opri. Repetîndu-se să rupă o caricatură, a lui Bib, sfida o magine în care, totuși, restul lumii o recunoștea. Care a fost rezultatul? U n simplu desen, imagina s’a transformat, într’o reconstituire din piese autentic-animale, cu un echipament zoologic ingenios combinat, cu nasul lui Cecile făcut din nu știm ce membru de crustacee, cu pârulei roșcat (ca ai cucoanei din tramvai) făcut din nu știm ce păr de jivină. Și semăna perfect! Așa a fost expusă intr’un dulăpior de sticlă, la intrarea varieteului .,Noctambules In aclaș local de noapte din cartierul latin, Martini l-a închinat săptămânal un nou cuplet, îngrozitoare propagandă de defăimare! Cu atât mai mult, cu cât Martini era și simpatic și spiritual. Nu era seară ln care, în fața unui public care aștepta cu plăcere scumotimol, Martini să nu lanseze din vârful buzelor, muzei lui invizibile, acest apel introductiv: „B’soir, Sorel!“ Avoî urmau cu pie^ete, anunțate prim.ro pază adresată de data asta publicului : Allons causer de te mignonnet (On va s’amuser, hein?...). Și Martini inventa mici neplăceri în viața intimă a lui Cede Sori O deplângea sincer. De pildă, pentru că a durut-o o măsea. Numai una, căci cupletul nu vorbea de mai multe: Elle avaît une foîs tme dant Elle avait une foîs une dient ’ Mals c’dtaît la demure! Mircea Ștefăuescu CU DUHUL HLlHDEțll IMPRUDENTE FEMEIEȘTI .