Viitorul Social, 1985 (Anul 78, nr. 1-6)

Numerele paginilor - 4

4 NOI DIRECŢII IN CERCETAREA SOCIAL-POLITICA asemenea construcţie nu poate fi concepută în afara ştiinţei, a cunoaşterii legităţilor obiective ce guvernează dezvoltarea social-istorică şi fără par­ticiparea activă a oamenilor, pe baza acestei cunoaşteri şi, totodată, fără utilizarea instrumentelor şi mijloacelor ştiinţei. Din acest punct de vedere, actuala etapă a evoluţiei societăţii româ­neşti este marcată de un ansamblu de dominante, între care, pe prim plan se situează : — dezvoltarea multilaterală şi echilibrată, economico-socială, poli­tică, ştiinţifică şi tehnologică, educaţională şi cultural-spirituală a ţării, în care diferitele dimensiuni ale transformărilor sînt proiectate să se completeze şi stimuleze reciproc, în vederea asigurării unei înnoiri globale şi progresive a întregii societăţi ; — trecerea de la dezvoltarea extensivă la promovarea fermă şi accentuarea dezvoltării intensive, cu accent marcat pe factorii calitativi ai dezvoltării, prin modernizarea în continuare a structurilor de producţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea productivi­tăţii muncii, accentuarea specializării şi integrării producţiei, creşterea substanţială a eficienţei economico-sociale în toate ramurile şi sectoarele de activitate ; — valorificarea la nivel maxim a resurselor proprii ; — asigurarea unui raport optim între industrie şi agricultură, dez­voltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor ramurilor economiei naţio­nale ; — dezvoltarea intensivă a industriei şi agriculturii, promovarea prioritară a ramurilor şi subramurilor industriale de înaltă productivitate, creşterea contribuţiei agriculturii la formarea venitului naţional la pro­gresul general al societăţii româneşti ; — intensificarea puternică a cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, creşterea aportului acesteia la modernizarea economiei, la sporirea eficienţei întregii activităţi economico-sociale ; — participarea tot mai activă a ţării la circuitul mondial de valori materiale, la diviziunea internaţională a muncii ; — perfecţionarea şi funcţionarea în cele mai bune condiţiuni, a noului mecanism economico-financiar menit să îmbine în mod unitar proprietatea socialistă, modul de producţie socialist, cu o largă iniţiativă şi cointeresare materială a oamenilor muncii ; aşezarea întregii activităţi economico-sociale pe principiul autoconducerii şi autogestiunii ; — consolidarea şi dezvoltarea, în continuare, a proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, ca bază trainică a socialismului şi comunismului ; — repartiţia produsului social şi a venitului naţional pe principii socialiste, de echitate şi,dreptate socială, în raport cu munca fiecăruia; — creşterea nivelului de trai şi ridicarea calităţii vieţii, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului ; — ridicarea întregii activităţi de conducere şi planificare a vieţii economico-sociale la un nivel superior ; întărirea democraţiei socialiste, asigurarea participării întregului popor la activitatea organismelor de conducere, asigurarea participării tuturor membrilor societăţii la efor­turile consacrate dezvoltării, cu accent deosebit pe suscitarea, organiza­rea şi valorificarea creativităţii individuale şi sociale, atît în formularea opţiunilor, stabilirea strategiilor şi programelor de dezvoltare, cît şi în

Next