Viitorul, octombrie 1908 (Anul 2, nr. 322-352)

1908-10-14 / nr. 335

m Ce se petrece în țară Buzău.­Aci­dent sau crimă? —Moarte din bătie. —Timpul. — Niște săteni au descoperit în ziua de 16 cor. lângă un mal cadavrul locuitorului Petre Mihăilă de fel din comuna Mânzălești. Nu se știe dacă moartea a provenit în urma unui ac­cident sau la mijloc este o crimă jan­darmii au început cercetările pentru a stabili adevărul. — Femeia Mitulea Leanca din co­muna Cislău a­ adresat telegrafic o plângere parchetului de Buzău, pen­tru că soțul ei fiind bătut de consă­teanul Ion Marin Gheorghe, după o scurtă suferință și-a dat sfârșitul. S’a deschis b anchetă.­­ In urma ploilor căzute timp de câteva zile regulat, temperatura este foarte scăzută. ritele industrii casnice atât de folosi­­oare lui de toate zilele. Termină îndemnând pe agronomi să aibă o deosebită solicititudine pen­tru starea sătenilor, căci numai ast­fel agricultura la noi în țară, va a­­junge la o stare ideală. D. Badianu anunță că după amiază la orele 3. VOI’ începe lucrările con­gresului în localul școlei de meserii. Ședința se ridică la orele 11 jum. Ședința de după amiază Ședința de după amiază s’a ținut în localul școalei de meserii din Capi­tală sub preșidenția d-lui Radian. Ședința s’a deschis la orele 3 p. m. Cel d’întâi ia cuvântul d. Cipăianu care vorbește despre cultura intensivă și cultura extensivă arătând cât de im­portante sunt aceste două chestiuni pentru agricultură. Cultură intensivă se face mai mult de către marea proprietate și de acea această proprietate este mai prosperă. Cultura extensivă se face de mica proprietate. Idealul ar fi atins atunci când și la proprietatea mare și la proprietatea mică s’ar face cultura intensivă. D. Dabija crede că chiar la unele proprietăți mari se face numai cul­tură extensivă. Va vorbi însă, despre cultura ce se face de către săteni la proprieta­tea mică. Proprietatea mică nu poa­te face cultură intensivă din cauza multor greutăți, lipsa de capital, lip­sa de mașini și a. Țăranii nu s’ar putea baza de­cât pe buna stare a vitelor, pentru ca să poată și ei într’un viitor să poată face cultură intensivă, de acea toată atenția trebuește îndreptată în aceas­tă direcțiune. In legătură cu buna stare a vitelor e de neapărată nevoe ca și starea culturală a țăranilor să fie cât mai înaintată posibil. Pentru ca proprietatea mică să pros­pere mai este de neapărată nevoe ca să se atragă atenția și spre culti­varea plantelor prășitoare și furage­­re, nu numai spre cultivarea grâului, orzului, ovăzului și porumbului, căci numai ast­fel câștigul ei va fi mai mare, deci starea ei mai prosperă. D. Strugulescu crede că din diferite împrejurări în țara noastră nu este încă momentul de a se începe o cul­­tură agricolă intensivă, e mai bine ca pentru un moment să se mărginească la cultura extensivă, dar aceasta să se facă mai rațional. D. S. F. Radian crede că chestiu­nea pusă în program de a se răspunde dacă la noi se poate face sau nu cul­tură intensivă, chestiune care n’a fost tocmai bine aprofundată de membri congresului. Dă explicațiuni de ceea ce va să zică a se face cultură intensivă. Cultură intensivă va să zică, ca pe o porțiune mai mică de teren să se scoată mai mult de­cât se scoate as­tăzi pe o porțiune mai mare. Cultura intensivă înseamnă că la a­­ceași proprietate întrebuințându - se mijloace științifice să se mărească ve­nitul. Răspunzând la chestiunea pusă de de d. Cipăianu dacă se poate trece de la cultura extensivă la cultura in­tensivă răspunde că acolo unde se poate face este bine să se facă. f D. Liță crede că e tot interesul ca cultura intensivă să se îndrepte mai amit spre mica proprietate de­oarece aceasta proprietate fiind mai puțin întinsă ca teren, trebue să i se spo­rească veniturile , pentru aceasta însă trebue să se lupte pentru a se îmbu­nătăți starea culturală a sătenilor. D. Deicu dirigintele școalei de agri­cultură de la Poiana, crede că pentru a face și mai bine să înțeleagă sătenii că a face cultura intensivă este nu­mai în interesul și spre îmbunătățirea cât mai mult a starei lor materiale, ar fi de dorit ca preoții și învățătorii să facă pe terenurile bisericilor­ și școa­­lelor numai cultură intensiva, astfel ca țăranii văzând foloasele ce rezultă să imite și ei exemplele. D. Boga, crede că la marea pro­prietate nu se poate face cultură in­tensivă, din cauza sistemului arendă­­șiei, care­­ este prea mult uzitat la noi, de aceia cultura intensivă să se a­­plice în primul rând la mica pro­prietate. D. Teodoriu, e de părere ca pentru prosperarea situației agricole să se înființeze școale agricole după siste­mul cum sunt organizate școalele sil­vice și atunci s’ar putea face și cul­tura intensivă. D. Constantinescu învățător, crede că țăranii nu poate­ fi deprinși a face cultura intensivă prin sfaturi căci a­­ceste sfaturi vor rămâne platonice. Țăranul nu poate fi învățat decât prin intuire. Dați exemple bune țăranilor și a­­tunci vor face și ei așa cum e bine. D. Radian, spune că scopul congre­sului este de a se lua rezoluțiuni care puse în proecte să dea rezultate sa­lutare. Scopul principal este de a face pe săteni dacă nu de a exercita o cul­tură intensivă cel puțin îngrijită. E de părere ca congresul să voteze un deziderat ca guvernul să den cite o subvențiune sub formă de premiu, sătenilor care ar face o cultură mai îngrijită, după normele ce i se vor da, așa cum e în Bucovina și Dane­marca. Congresul admite: D. Nicoleanu, directorul agriculturei din ministerul de domenii, spune că cultura intensivă este un progres și incontestabil că acest sistem este bun, rămâne de discutat m­odul cum se va face această cultură. Dacă mijloacele ar lipsi sătenilor pentru o cultură intensivă, ei au un mijloc la îndemână, care este al coo­perativelor, care poate să le dea pu­tința de a face astfel de cultură. Este de un interes capital ca ță­rănii să facă cultură intensivă pentru ca de pe o porțiune mică de pământ să se scoată cât se va putea mai mult. Termină spunând că interesul este ca cultura intensivă să fie începută cât mai neîntârziat. In ceea­ ce privește premiile despre care vorbește de președinte începutul este făcut deja prin premiile ce se dau cultivatorilor de lucerna. D. Leonid­a Georg­escu. Incontesta­bil să este de cel mai capital interes ca cultura intensivă să se înceapă cât mai neîntârziat la proprietatea mică să nu se uite însă ca o piedică mare se opune. Proasta stare a terenurilor țăranilor. De aceea este nevoe să se îmbunătățească, în primul rând starea acestor terenuri, spre resolvarea a­­cestei chestiuni dar trebuește în­dreptată toată atențiunea. Declarându-se mehisă discuțiunea asupra primei chestiuni, din progra­mul congresului, rămânând bine vo­tat desideratul propus de d. Radian președintele congresului. Se trece la o altă chestiune : Rezultatul din primul an de apli­care al nouei legi pentru tocmelile agricole. "Cel dintâi ia cuvântul d­. Milarezi care crede că legea actuală n’a dat tocmai rezultate fericite și sa nu con­vine sătenilor fiind-că necesită o com­­ptabilitate prea complicată cu ținerea carnetelor de lucrători. D. Cipăianu, spune că d. Milarezi, are oare­care dreptate în ceea­ ce pri­vește carnetele iMuneilorj­­in­. Inhiziu­nea însă trebue bine studiată și de aceea este bine să se lase această chestiune a se desbate mai pe larg într-o ședință viitoare. Ședința se ridică la orele 6, anun­­țându-se cea viitoare pentru astăzi la orele 9 a. m. Stef. Craiova.­Canalizarea orașu­lui.—Cearta dintre tachiști. — Autopsie. — Arestări.­­Conferințe.—Diverse La primăvară urmează să se încea­pă lucrările pentru canalizarea ora­șului. Cu facerea planurilor acestor lu­crări a fost însărcinat de inginer Lind­­ley. Blănurile vor trebui terminate o­­dată cu devizele până la sfârșitul lu­­nei ianuarie viitor.­­ Una din cauzele cari au contri­buit la consfătuirea­­ conservatori­lor­­democrați să nu aibă loc­uri, a fost divergința de opinii cari desparte pe credincioșii d-lui Guran de aceia ai d-lui Kintesta. Cele două tabere os­tile, au determinat pe <1. Take Ionescu să renunțe a lua parte la consfătui­rea proectată și de ln sine s’a con­tramandat întrunirea. — Am vorbit în corespondența tre­­cută de moartea unui bulgar Mar. I­­lief, mort în casa lui Hristea Traica, grădinar din str. Salvator, deces care avut loc în împrejurări misterioase. Făcându-se azi autopsia cadavru­lui, s-a constatat că moartea a fost naturală, înlăturându-se astfel bănue­­lile unei crime.­­ Azi a fost adus la parchet un a­­nume Marin I. Buzdugan, acuzat că și-a pus singur foc casei sale din co­muna Balota. Un alt incendiator Ilie Stan, a fost arestat de către jandarmii din secția Poiana. — La 1n Octombrie se vor inaugura conferințele publice pe la școlile pri­mare din oraș, conferințe ce se țin de către institutori, din ordinul mi­nisterului de culte. Asemenea confe­rințe se vor ține și la sate. — D. D. Atanasescu, șef de cultură la Domeniul Coroanei Sadova, a fost victima unui atentat criminal al că­rui autor este săteanul Ion Iovan. Cri­minalul a dispărut, după ce a tras două focuri de pușcă spre d.Atanasescu Teenem.__Crimă sau sinucide­­ re. — Convocare. — Timpul. " Eri s’a găsit mort într’o râpă din marginea satului Godinești, cadavrul săteanului Costache lift­im­ie­n Arghir, care plecase de vre-o 3 zile în com­. Căiceanca după oare­care afaceri. Cadavrul nu poartă nici o leziune. Nu se poate știe încă precis dacă la mijloc e o crimă sau e vre-o sinu­cidere. Parchetul fiind sesizat a or­donat a se face o scrupuloasă an­chetă. — Consiliul general al județului Tecuciu este convocat în sesiune or­dinară pentru ziua de 15 Oct. c. spre a delibera asupra proectului de bud­get pe exercițiu viitor, cum și asu­pra mai multor cestiuni importante puse la ordinea zilei. — Din rapoartele primite la Pre­fectură, reese că starea timpului și semănăturilor în cursul săptămânei trecute a fost următoare : In tot cur­sul săptămânei a fost frig și ploaie. Primele zile de la început a căzuți și puțină zăpadă care s’a topit după 2 zile, iar în cele­lalte zile a fost ploae măruntă. Semănăturile de păpușoi parte sunt culese, parte neculese din cauza timpului nefavorabil culesului. Semănăturile de toamnă timpurii se prezintă binișor. Tg.­Ocna.­Pungaș Logodnă. Fierare. Individul Ion Poenaru zis și Nicu Chelboiu, care era angajat sa curețe curtea d-lui I. Flacs, comerciant din localitate, a fost surprins de­ poliție când descărca mai multe funduri de lumânări dintr’o roabă peste care pu­sese gunoi pentru a-l descărca la râpă. Individul a fost arestat de poliția lo­cală, care anchetează cazul. — Simpatica d-ră Lucreția G. Dia­­conescu s’a logodit cu subcomisarul Th. Șerbănescu, ambii din localitate. — D. Cezar Meza de la gara Tg.­­Ocna a fost transferat impiegat de birou la gara Vaslui, prins.— — Tran­ instrucție, interogat și apoi arestat, în virtutea unui mandat emis înainte de a fi extrădat, și care mandat îndepli­nea condițiunile cerute de art. 93, 100 și 101 pr. penală, nu poate rezulta un mijloc de casare sub motiv că ar fi trebuit emis un nou mandat de ares­tare. Asupra cazurilor în care sunt per­mise donațiuniie între soți cum și a­­supra caracterului nulității unei do­­națiuni deghizate, secția I-a a Curții de Casație a decis următoarele : „Potrivit dispozițiunilor art. 940 și 939 codul civil, donațiuniie indirecte dintre soți sunt valabile până la con­curența entităței disponibile. Cât des­pre donațiunile deghizate sau prin persoană interpusă, ele sunt nule și nu au nici o valoare legală. Această nulitate fiind relativă la un vițiu de consimțământ, este inerentă actului în sine, adică este o nulitate de formă și ca atare poate fi invocată de orcine are interes să atace actul ințiat, iar nu numai de erezii rezer­­vatori ai donatorului“. O j­urisprudență foarte cu privire la chestiunea importantă de a se ști, daca anularea unei tranzacțiuni se poate formula și pe cale incidentală a fost dată de secția 2-a a Casației. Ea sună astfel: „Codul civil nemărginind nicăeri dreptul de a se ataca în nulitate o transacție pe o anumită­ cale, ci pre­văzând numai cauzele pentru care se poate anula o transacție, și neexis­tând în această materie nici o dispo­­zițiune care să deroage de la regula că judecătorul acțiunei este și al ex­­cepțiunei, urmează că Curtea de apel care refuză să­­ intre în examinarea validităței unei transacțiuni, pe motiv că nu poate fi discutată pe cale inci­dentala, ci numai pe cale principală, comite un vădit exces de putere și hotărârea ei urmează a fi casată“. întrunirile de eri Eri s’au ținut următoarele întruniri în Capitală : La ora 9 a. m. în Bulevardul Maria 20 ședința comitetului corporației zi­darilor; La ora 9 a. m. la Clubul Meseriași­lor, adunarea generală a corporației croitorilor; La orele 9 p. m. în str. Șepcari , adunarea generală a corporației coro­nori­ce cu hlo nni’il­e­carilor și blănarilor. La ora 2 p. m. la Bursa Mancei a­­dunarea membrilor societăței „Du­minica“; La ora 2 p. m. în strada Anton Pan 46 adunarea generală a societăței „Ajutorul“; La ora 3 p. m. în calea Șerban Vodă 238 ședința comitetului societăței „Mi­tropolitul Filaret“. La ora 5 p. m. la „R. M.“ ședința sindicatul finc. comerciali. La ora 9 p. m. la „R. M.“ serata li­terară a lucrătorilor plăpumari. La ora 3 p. m. întrunirea de pro­testare contra reducerei texelor va­male. La ora 2 p. m. la școala Adrian a­­dunarea societăței „Esperanto“. La ora 3 p. m. în strada Cantemir 29 adunarea generală a societăței „Fraternitatea“. La ora 3 p. m. ședința comitetului societăței „Halviniu“. La ora 3 p. m. adunarea generală a uniunei lucrătorilor perieri evrei. întrunirea­ Croitorilor Expirând mandatul comitetului vechei corporații a croitorilor, ori a avut loc alegerea noului comi­tet în localul Clubului meseria­șilor. S’au presentat două liste’ Una a vechiului comitet având ca pre­ședinte pe d. Th. R. Iliescu și alta în cap cu d. Clement I. Popescu. Din cauza ingerințelor făcute de unii agenți un enorm scandal a avut loc în timpul votării. D. Comisar Sinescu luase mă­suri din timp spre a nu se întâm­pla tulburări. Deschizându se scrutinul s-a de­­clarat aleasă lista propusă de ve­chiul comitet având ca președinte pe d. Th. R. Iliescu și ca membri­­ e d-nii G. Babiș, I. Simionescu, St. Constantinescu, Petre Popescu, I. Petrescu, C. Marinescu, Gh. I. Dumitrescu și Petre Georgescu. Noul comitet a fost felicitat de alegători. Președintele a mulțumit de onoarea ce i s’a făcut, declarînd că își va depune toată activitatea pentru progresarea societăței. 1 M. % Câmpina. — Ino ®i­oare și" ^­nucidere.—Escro­­ cherie. Azi la orele 10 dimineață lucrătorul Moravele Alexandru, fiind turmentat de băutură, a încercat să se sinucidă, trăgându-și două focuri de revolver. Din fericire n’a izbutit, gloanțele de­viind. • — Cititorii își reamintesc modul în­drăzneț cum a fost excrocat d. Mono­­vici, fiind pusă în joc și persoana marelui petrolist d. Gogu Ștefănescu Poliția, în urma unor îndelungate cer­cetăr­i, a dovedit pe autor. Numele îl ținem, însă, pentru a nu împiedice prinderea lui. Jurisprudențe Cu ocazia uneia din încercările bancrutarului Leff de la Iași, ca să obțină liberarea provizorie, Curtea de Casație secția 2-a a pronunțat urmă­toarea j­urisprudență în rezolvirea re­cursului respectiv: „Din moment ce, potrivit art. 114 și 115 pr. penală, liberarea provizorie nu se poate acorda acelora cari au încercat să fugă, atunci când maxi­mul pedepsei delictului imputat nu trece peste 6 luni, cu atât mai mult, printr-o bună interpretare a acestor texte de lege, liberarea pe cauțiune nu poate fi acordată acelora cari au cercat să fugă, și a căror pedeapsă urmează să fie mai mare de 6 luni. Faptul de a se ști dacă prevenitul care cere înaintea Camerei de punere sub acuzare liberarea provizorie, a fugit sau nu, este o chestiune de fapt ce are a fi constatată de Cameră, care scapă de sub controlul Curții de casație. 3. Din Împrejurarea că un prevenit a fost înaintea judecătorului d* 3 Ridicarea dreptului de a­­ purta decorații S’a ridicat dreptul de a purta medalia jubilară „Carol I“ urmă­­­­toarelor grade inferioare din ar­­­­mată condamnați la diferite pe­­i­­depse de către­­ consiliile de răz­­­boi din țară. ® Soldatul Tescoveanu Andrei din reg. 5 artilerie, sergentul Iliescu- Ion din reg. 1 Mehedinți 17, brigadierul ■ Cioabă Haralambie din reg. 5 artile­­­­rie, soldatul Pavel Șerban din ba­­­­talionul 1 vânători, soldatul Marica­­i Valea din reg. Dolj No. 1, soldatul­­ Giubega Gheorghe din reg. Vâlcea ru No. 2, sergentul Lazaride Lazăr din reg. Radu­ Negru No. 28, soldatul Comșa Nicolae din regimentul Muscel î­ No. 30, Jandarmul Ionașcu M. Ion­­- din compania Mehedinți, soldatul­­ Bakdovin Grigore din reg. Gorj No. A- 18, soldatul Marin Ion din reg. 1 ș1 călărași, soldatul Miluț Ilie din reg. .a 1 călărași, brigadierul Iliescu Gheor­­ghe din reg. 5 artilerie, soldatul Cherciu Alexandru din reg. Vâlcea No. 2, caporalul Marinescu Gheorghe din reg. Vâlcea No. 2, caporalul Lungosi Constantin din reg. Calafat, soldatul Panduri Ilie din reg. 1 ca­le fărași, soldatul Văduva I. Constan­­să tin din reg. 5 artilerie, soldatul Vă­­[e­duva Alexandru din reg. Rovine No 26, caporalul Diaconescu Vasile din **­ reg. 1 Mehedinți No. 17, soldatul [4 Ghiță Gheorghe din reg. 5 roșiori, ie sergentul-major Bușoică Haralambie u din reg. 5 artilerie, 1­ Soldatul­­ Mătică Ștefan din reg. 1 Dolj No. 1, Soldatul Șasu Alexandru lt> din reg. Dolj No. 1, soldatul Dra­­­­gomir Ion din reg. 5 artilerie, sol­datul Crăciun Dumitru, din reg. 5 5 artilerie, soldatul Dumitrache Cons­tantin din reg. 5 artilerie, soldatul 11. Certezeanu Vasile din reg. 5 arti­­le­lerie, soldatul Horeac Stancu din reg . 1 Mehedinți No. 17, caporalul Gorar­eț Gheorghe din reg. 1 Mehedinți No 17, caporalul Piele Nicolae din reg No. 1, soldatul Andrei Stancu dir [it reg. Olt No. 3, soldatul Ciocan Gh. 1$ din reg. 1 călărași, soldatul Buou Marti 14 Octombrm Tănase din reg. 4 roșiori, sergentul Ispas Nicolae din reg. Calafat No. 31, soldatul Velîșcu Grigore din reg. Rovine No. 26, sergentul Vaileanu N. Ion, din reg. Rovine No. 26, sol­datul Baicu Ion, din reg. Vâlcea No. 2, soldatul Basamete lancu din reg. Dolj No. 1, soldatul Turcu N. Ion din reg. 5 roșiori, Soldatul Culea Ștefan din reg. 5 roșiori, soldatul Bivolaru Ștefan din reg. 2 roșiori, soldatul Țulcea Matei din reg. 2 Romanați No. 19, soldatul Albu Ion din reg. Olt No. 3, soldatul Neamțu Costache din­ reg. Dolj No. 1, soldatul Neagoe Ion, din reg. Rovine No. 26, capo­ralul Stoicescu Petre, din reg. No. 26, brigadierul Foltea Nicolae din reg. 5 roșiori, brigadierul Țigău Gh. din reg. 5 roșiori, soldatul Bluidea Nicolae din regimentul •> roșiori Soldatul Cazaca Uieș din reg. 8 călărași, soldatul Dragotă Ion, din reg. 1 artilerie, soldatul Drănceanu Gheorghe, reg. Rovine No. 26, Ca­poralul Marian Gh. Marin, din reg. Olt No. 3, caporalul Mareș Pan­­delea, din reg. Olt No 3, soldatul Arvat Constantin di­n reg. 1 Me­hedinți Mo. 17, soldatul Ghiorghe­­scu Ion, din comp. I­oa admir, soldatul Bălan Ion, din reg. Gorj No. 18, soldatul Oprea Nicolae, din reg. 5 roșiori, soldatul Cergă Ion, din reg. Calafat No. 31, sol­datul Oțăt Alexandru, din reg. Calafat No. 31, Soldatul Ureche Manolea, din reg. 1 Mehedinți No. 17, soldatul Cosma Gh. din reg. 1 artilerie, soldatul Oțăt Dumitru din comp. 1 sanitară, soldatul Ne­­delea Marin, din reg. Rovine No. 26. mm Șampionatul luptelor Istoria unui matshh In urma incidentelor­ provocate Marțea trecută, la matsehul Pa­­doubny-Czaja, un număr de luptă­tori s’au supărat de felul purtărei ungurului, în particular, Jirumi Esson care a cerut comitetului de a se lupta cu Czaja. Comitetul însă a refuzat aceasta, ne­vroind să reînveze scandalul precedat, Jim­mi Esson întâlnind o personalitate sportivă din cele mai bine văzute la București rugându-l să intervie la comitet și chiar la autorități, de a permite această luptă. Acest devotat sportman după multe de­mersuri, a reușit de a obține lupta între Jimmy Esson și Johan Czaja, a făcut chiar și mai mult : a ofe­rit un premiu de 500 lei învingă­torului. Și iată că vom avea astă seară un­­ matsh­ de luptă liberă care va fi urmărit până la sfârșit. Lupta liberă a fost aleasă de comun acord între cei doi luptă­tori și comitetul organizator, spre a evita din partea publicului urâte consecințe .Asemenea vor lupta : Anglia și Fritz Müller vor continua mats­h­ul lor nul din Joia trecută. Două lupte de consolație com­plecte­ază programul seratei. Ase­menea și serviciul de ordine va fi întărit căci se prevede o mare a­­fluență. tsiMla. Dumini­ă, 12 Octombrie Astă-noapte cerul s’a înseninat pe scurtă durată numai în câteva locali­tăți din Moldova, unde a fost brumă și îngheț slab. In restul țărei cerul s’a menținut acoperit,iar crivățul continuă se află destul de tare în Dobrogea și în regiunea de­ câmpie a Munteniei. Sta­rea mărci este tot rea. In cursul zilei temperaturile maxime au fost cuprinse între -1­­5 ° și -1­­9 ° în Moldova și în re­giunea de­­ munte, iar în Dobrogea și în regiunea dealurilor între -1 10 ° și -­­14 °; această din urmă temperatură s-a înregistrat la Constanța. Cea mai coborâtă temperatură din cursul nop­­ței — 4e la Hârlău. Către dimineață a plouat în vestul Olteniei, continuând pe alocuri și acum, iar în câteva lo­calități isolate din Muntenia și din Dobrogea burniță. Presiunea atmosferică foarte ridi­cată, a crescut în ultimele 24 de ore cu 3 la 4 milimetri, fiind în mijlociu către 775 milimetri. SFOR.T Rezultatul alergărilor de cai ZIUA V-a Ultima zi de curse s’a început și s’a sfârșit cu câte o victorie a caza­cei tricolore. Succesul grajdului Mar­ghiloman de altfel a fost desăvârșit. O frumoasă luptă a avut loc în pre­miul Blaremberg, în care amândoi re­prezentanții grajdului Marghiloman au bătut pe potou pe favorita La Gab­a­­rina a d-lui Negropontes. In ultima cursă Le Bienvenue calul d-lui locot Sutzu a alunecat și a căzut rănind la umăr pe jocheul Dragomir. Un deo­sebit interes a presentat cursa­­ de steeple chasse pe care a luat-o bă­trânul Ager, du­pa ce Bri­dichi și Beauty li fuseseră scoși din cursă. Patr­ones­calul d-lui Cavaler Grigorcea, venit abia alaltă ori din Bucovina a alergat în mod foarte onorabil plasându-se al doilea după Ager. 1) Premiul Daisy­ Bell (900 m. 2000 lei). 1) Matzlca a d-lui Marghiloman 2) Trokar-Mareșa al d-lui Bădescu. S’a plătit pentru câștigător: 12 lei, pentru plase: 7 și 14.50. II) Premiul societăței equestre (2000 m, 1000 lei) 1) Hands-Down al d-lui Negropontes 2) Latina a d-lui sub-locot. Iacob Filip. S’a plătit pentru câștigător : 9 lei pentru plase: 7.50 și 13.50. * III) Premiul Blaremberg (1600 m 5000 lei). 1) Haiduc al d-lui Marghi­loman 2) Fruntaș al aceluiaș pro­prietar. S’a plătit pentru câștigător 11 lei, pentru plase, 8 lei și 14 lei. IV. Premiul de Octombre (4000 m. 4000 lei). 1) Fruit-Picker al d-lui locot. Butunoiu 1) Peterdi al d-lui Zissu. S’a plătit pentru câștigător 45 lei, pentru plase: 13,50 și 15 lei. V) Premiul de inchidere (1400 m, 2000 lei) 1. Viscol al d-lui Marghita­ 2) Dor al aceluiași proprietar. S’a plătit pentru câștigător 12.50, pentru plase : 14 și 16 lei. VI. Premiul Mogoșoaiei, (steeple chasse 3500 m, 2500 lei) 1) Ager al d-lui Socot. Motaș 2) Patrones a d-lui Cavaler de Grigorcea. S’a plătit pentru câștigător 13.50 pentru plase : 10.50 și 16 lei. Premiul de Consolație. (1600 m, 2000 lei). 1) Flamura a d-lui Marghi­loman 2) Medve­ Janco al d-lui Ză­­nescu. S’a plătit pentru câștigător 7 lei, pentru plase : 6 și 9 lei. Din. Capitala Prinderea unui îndrăzneț hoț.— D-na Guguianu din str. Nouă (Filaret) an­­gaje ca servitor pe țiganul Gh. Petre oii­ță de fel din Pitești. Deși de scurt timp în serviciu, descendentul lui Fa­raon, avu grije să observe unde stă­pâna sa deține banii. Alaltăeri hoțul fiiind singur, sparse sertarul unde se aflau paralele și fură suma de 60 lei ce se afla acolo. După comiterea furtului țiganul dispăru. Când d-na Guguianu veni acasă con­stată dispariția banilor și adresă plân­gere comisarului Costica Mănescu de a circam. 22. Polițistul transportându-se la fața locului observă că un geam al unei camere din fundul Cârței, nu era în­chis pe dinăuntru. Bănuind că aceasta ar fi manopera hoțului care voia a face o a doua călcare, luă dispoziți­­uni ca în timpul nopței, locuința sus zisei doamne, să fie riguros suprave­­ghiată. Sergentul Ștefan Ion din comp. IV fu însărcinat a prinde hoțul. Prevederea comisarului se căci azi noapte hoțul apăru la locuința aceeia pe care înainte o prădase, și intră realiză, din nou cu o zi pe fe­reastra pe care avusese prudența să lase deschisă. Gardistul care ochise mișcările sus­pecte ale hoțului, se postă la fereastră și aștepta cu nerăbdare clientul. După o așteptare de vre-o jumătate de oră, se văzu apărând silueta pun­gașului la fereastră, ținând în mâini colosală legătură. Țiganul fu luat de gât și târât cu Boccea cu tot la circam. 22, unde ex­­permentatul comisar Mănescu găsi în legătură un întreg depozit de lingerie care a fost restituit păgubașei. Pungașul a fost înaintat parchetului. Accident. —Soldatul Feraru Marin din reg. 2 cetate, fortul Chitila mâ­nând repede calul, brișcă se lovi cu putere de vagonul tramvaiului No. 251 care trecea pe str. Brezoianu. Din cauza ciocnirei produsă, d. Ion Dava din Calea Griviței 16, care se afla în tramvai, se alese cu grave răniri. Ursul la miere.—Individul Ștefan D. din­ str. Părului 3 găsise un mijloc e­­ficace de a trăi bine fără a munci. Numitul apărea regulat în timpul nop­ței, la depozita de fierărie al d-lui Ion Merlot din str. Brutus No. 5. Hoțul procurase o chee false cu care deschidea portița și străbătând în prăvălie, fura ce-i­eșea în cale. Negustorul observând că’i lipsește marfă, se puse la pândă. Azi noapte hoțul căzu in cursă, căci fu prins tocmai în momentul când eșea din prăvălie cu o roată de plug și mai multe bucăți de fer. Făcându-se percheziție la domici­liul pungașului s’a găsit o mulțime de obiecte furate. El a declarat că de mult timp se îndeletnicia numai cu furtul de ferărie. — Brutalitatea unui samsar. — D. Ghiță Popescu șeful biuroului de servitori din Calea Moșilor 64, având a trata oarecari afaceri cu Dimcea Gergescu samsar de servitori. Ce locuește la hotelul Patria, căută a avea o între­vedere, cu dânsul. Dimcea cum zări pe Popescu îi a­­dresă mai multe epitete și fără nici un motiv se năpăstui asupra sa apli­­cându-i o serie de pumni și palme. La această barbarie sărind în aju­torul victimei mai mulți trecători, re­­ușiră a-l scăpa din mâinile furio­sului samsar. Bătăușul a fost arestat și condus la circam. 3. Accidentul din str. Șelari.— Birjarul Ch. Sero, care­­ conducea trăsura cu No. 358, fiind într’o stare complectă de ebrietate, a făcut să se întâmple o groaznică nenorocire. Pe când trăsura mergea în goana mare, se lovi puternic de un camion al d-lor Economu și Zlatko. Vizitul camionului fu trântit jos iar niște geamuri cari erau în camion fură sparte în momen­tul ciocnirei. Birjarul a fost arestat. Alt accident,— Un nenoroit, surdo­mut numit Vasile Zamfir din strada Cuza-Vodă 37, pe când trecea prin str. Păstor­iu călcat de trăsura cu No. 197. Victima fiind prinsă sub roatele tră­­surei, suferi o profundă leziune la cap. Starea inspirând serioase îngrijiri, pacientul a fost internat în secția chirurgicală a spitalului Brâncovenesc. Birjarul imprudent a fost condus la secția respectivă. Furt.­ Unui d-n. Samuel Sabetai din strada Arionoaei 52 i se fură zilele trecute pardesial, lăsat într’o cofetărie. Păgubașul fu forțat a suporta as­primea frigului care se lăsă zilele as­tea. Din cercetările făcute, s’a con­statat că pardesiul i-l furase oarecare Aneta Comănescu din str. Egalităței 5. Em­ d. Sabetai întâlnind pe hoață o dete pe mâna sergentului cu Xo. 979 care o conduse la circ. Poliția vă sta­bili pe cine a voit pungășoaica să’l înrolească acum în toamnă. Accidentul de la Hipodrom.— Cursa 7 dela hipodrom s’a terminat ori în mod tragic. Calul d-lui Șuțu călărit de Joeheuf Cristea Dragomir, sărind un obstacol căzu rupându-și picioarele din­apoi. Jocheul se alese cu o gravă fractură a brațului drept. Un mare scandal.­Liniștea cetățeni­lor a fost tulburată azi noapte din cauza unor puternice strigăte de dis­perare ce le scoteau niște femei. Alergând sergentul cu No. 177 găsi pe str. Sfinți un individ care se lupta cu două femei. Numele bătăușului este Ioan Geor­gescu din str. Labirint 133 iar victi­­mile sunt două prietene,Elena Radu și Maria Dumitrescu din strada Salva­tor 46. Gardistul reușind să-i despartă îi conduse la circ. 3 care­­ i-a anchetat. Agresiunea din B-dul Elisabeta. — C-tin Angelescu din șoseaua Bonaparte 64 avea oarecari afaceri bănești cu individul G.­Șerban Fetescu din B-dul Elisabeta. Angelescu solicitând lui Fetescu a-i achita datoria, fu luat la palme. Conștiinciosul debitor fu arestat și condus la circ. 5. Altă nenorocire .—Trăsura cu No. 363 mergând în galopul cailor pe ca­lea Victoriei, calcă pe servitorul Dio­­nisie Butei. Numitul se alesese cu o ușoară le­ziune la piciorul stâng. O păruială în stradă.—Sergentul cu No. 380 conduse la comisariatul circ. pe Ch. Adelsberg de fer din­ P.­Neamț și pe Stambler din str.Covaci , cari se încăeraseră în mijlocul str­ăzei, provocând un enorm scandal, ori în amiaza mare beligeranții fură ares­tați și conduși la circ. 4. ■ In „Monitorul Oficial“ de ori, a apărut decretul regal prin care se prelungește până la 12 Octom­brie inclusiv, concediul acordat d-lui Ion I. C. Brătianu, minis­tru de interne. H M. S. Regele a primit din par­tea A. S. R. Marelui Duce de Mec­klenburg-Schwerin o scrisoare prin care ’i notifică încetarea din viață a mătușei Sale A. S. Ducesa Eli­sabeta de Mecklemburg. ■ Zilele acestea s’a observat că trenurile austriace, chiar și cele rapide,­sosesc în țară la noi cu o mare întârziere. Cercetând cauza, am aflat că toți funcționarii căilor ferate de Nord nu pune atâta grabă în înde­plinirea serviciului. Această grevă, este făcută mai mult pentru­ io sili pe cei în drept să ia măsuri pentru mărirea sala­riilor funcționarilor. ■ Din sursă particulară aflăm că în gara Lemberg se află 400 va­goane de marfă, gata a transporta ori­ce trupe militare. Aceste vagoane sunt la dispozi­­țiunea comandamentului militar. ■ M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se acordă 15 brevete de invențiune și de perfecțiune și 1 de importațiune. ■ D. Romulus Voinescu, inspec­tor general al polițiilor, a plecat să inspecteze polițiile punctului Burdujeni. ■ D. I. I. Brătianu, ministru de interne, care se află în străinătate, a sosit în Capitală. II Miercuri 15 Octombrie a.c., în sala de marmoră a hotelului Bu­levard se va da un banchet în o­­noarea d-rului Lascu. Cei ce do­resc să ia parte la banchet, să trimeată suma de 8 lei d-lui avo­cat Magnus Brâileanu din­­ Calea Griviței 153. ■ Liga Culturală a hotărât ți­nerea unui mare meeting națio­nal în sala Dacia în seara de Marți 14 Octombrie la orele 8 luni. Va vorbi d. N. Iorga profesor uni­versitar și alți membrii ai Ligei­ Artistice. — Mare succese de loca­­ție­ pentru cele d­ouă concerte pe care „Société de concerts des instruments anciens,“ de sub președenția lui Saint- Saens, le va da la Ateneu Mercuri și Sâmbătă 25 Octombrie. Renumele a­­cestei asociaciațiuni și frumoasa amin­tire a concertelor date de dânsa iar­na trecută, face ca publicul să ia cu asalt biletele ce sunt puse în vânzare la Agenția teatrală Feder­ B In­com. Leu (Romanați) s’a înfiin­țat o societate sătenească muzicală „Hora“. Societatea are de scop cultivarea muzicei și darea de serbări populare cu muzică și teatru. Prima serbare de acest­ fel va avea loc în ziua de 26 cor. B Joi 30 Octombrie, va avea loc in sala Ateneului, un concert dat de d-ra Mariana Heller, o foarte distinsă vir­­tuoză de vioară, eleva profesorului Sewcik din Praga. Cunoscătorii de muzică prevăd un mare succes talentatei virtuoze. Comerciale. — Cerialele sosite în Obor, Port, docuri și pe ape pe ziua de 9 Octobrie sunt următoarele : în port: 8 vagoane mei, 14 vagoane grâu, 1 vagon secară, 11 orz, 36 fasole 21 porumb și 5 cânepă ; în obor , 2 care mei, 2 care orz și 11 care porumb ; cantitățile de cereale depozitate în­­ docuri au fost următoarele : 1718 tone grâu, 293 tone secar­ă, 10.313 tone orz, 220 tone ovăz și 188 tone porumb.­­ In târgul de vite din Craiova s’a vândut, luna trecută : 9 armăsari, 229 cai, 75 cârlani, 12 mânji, 319 iepe, 204 cârlani, 20 _ mânze, 15 tauri, 797 boi, 319 junei, 363 mânzați, 137 viței, 342 vaci cu lapte, 950 vaci sterpe, 354 junce, 409 mânzate, 184 vițele, 61 bivoli, 887 berbeci, 1353 oi sterpe, 477 noatini, 750 noatine,­ 397 țapi,­­394 ca­pre,­233 iezi, 87_vieri, 803 porci, 1124 scroafe, 691 purcei și 289 purcele. S’au exportat prin punctul Sulina în interval dela 11 la 27 Octombrie, următoarele cantități de cereale: 40.644 tone grâu, 138 tone secară, 2.646 tone porumb, 4.274 tone orz, 263 tone ovăz, 1.932 tone fasole, 2.934 tone mei, 533 tone tărâțe, 2.62S m. c. scân­duri, 943 tone făină, 4 tone petrol și 80 tone mărfuri diverse. Aceste mărfuri au prmit destinație spre Germania, Austria, Belgia, Bul­garia, Enghitera, Italia și Turcia.­­ Iată cum­ sunt productele agri­cole negociate în porturile Brăila și Galați în timpul­ celei dintâi­ jumătăți ale lunei Septembrie: 721.491 hecto­litri de diferite cereale: grâu (484.134 bl.) secară (23.159 bl), orz (88.S72 bl), ovăz (27.655 bl), porumb (93.986 bl), mei (1.561 bl) și rapiță (2.074 lei), cari s’au vândut pe prețul de 9.577.069 lei. In cea dea doua jumătate a lunei Sep­tembrie, comerțul de grâne a mai scăzut; în această perioadă s’a nego­ciat 612.518 m­­. de cereale, evaluate la 8.539.990 lei. Prețul mijlociu al grâ­­ului a variat între 19,45 lei ..și 19,97­ iar al porumbului între 14.9 bel.’ și 14­95. Din câmpul muncei. — Luni 20 col., orele 8 seara, se vor redeschide cursurile școalei industriale a Bursei Muncei cu care ocazie d. Marin A­­lexandrescu va expune noua dezvol­tare ce s’a dat școalei pentru anul acesta, împărțind elevii după meseri­ile lor în patru mari secțiuni și anu­me : 1. Secțiunea metalurgică, 2. Sec­țiunea lemnăriei, 3. Scțiunea con­­strucțiunilor și 4. Secțiunea comer­cială. Afară de aceste patru mari secțiuni în care vor fi grupați ucenici și cal­fe mecanici, lăcătuși, electriciani, fie­rari, turnători, strungari, cazangii, ti­nichigii, argintari, ciasornicari, insta­latori, gravori, tipografi, tâmplari, dulgheri, rotari, dogari, scărari, zidari sculptori, constructori, desemnatori, zugravi, ceprătari, tapițeri, cismari litografi, etc. Bursa Muncei a mai or­ganizat încă două cursuri profesionale din care unul pentru croitori și altul pentru brutari și franzelari, iar ca cursuri generale a introdus două și anume : un curs de higiena și un curs de legislația muncei. Cu ocazia solemnității redeschide­­­r­ilor cursurilor din aceia seară, d inginer Dumitru Leonida, electrician din Berlin, va ține o importantă con­­f­erință privitoare la „Avântul tehnicei industriale și comerciale ca mijloc al propășirei popoarelor în ziua de azi La această solemnitate vor lua par­te mai multe persoane marcante pre­cum și un mare număr de meseriași ingineri, arhitecți, profesori etc. De la C. F. R.­S’a supus aprobă­­rei consiliului tehnic superior planul pentru construcțiunea unui pod me­talic de 10 m. deschidere pe linia ferată particulară Buzău-Nehoești.­­ Consiliul tecnic superior a luat în examinare proectul de convențiu­­ne dintre direcțiunea generală a căi­lor ferate și d. Mareel Didier, pentru așezarea unei conducte metalice, de 100 m­­m­, pe terenul căilor ferate a­­ liniei Ploești-Slănic, între kl. 114-88­ f și 12­ ISSO. _______________ SS S’a supus aprobărei consiliului teh­nic superior proectul de conven­ție dintre direcția generală a căilor ferate și societatea „Steaua Română“ pentru reânchirierea unnui teren în stațiunea Baicoiu, pe care are insta­­late două conducte metalice. Municipale.—Iată situațiunea înca­sărilor Primăriei Capitalei’la 30 Sep­tembrie 1908. S’au încasat 7.106.068 lei și 57 bani până la această dată față de 6.312.511 lei și 16 bani cât s’a încasat anul trecut la epoca corespunzătoare, deci un plus de 793.557 lei și 41 bani. In acest plus se cuprind și sumele de 462.528 lei și 26 bani, rest din exce­dentul bănesc al exercițiului 1906— 1907. Sanitare.­ Direcțiunea generală a serviciului sanitar a trimis Vineri trei infirmiere absolvente ale școalei de infirmiere din Capitală, în comuna Zâmbreasca, din județul Teleorman, pentru a da îngrijiri medicale bolna­vilor de tifos, care se află în spitalul din acea localitate.­­ Planul­ tip de abator urban nu va fi terminat de­cât peste o lună. Se știe că acest plan se întocmește de către d-nii I. Demetrian, subșeful serviciului veterinar, și Balș, arhitec­­tul-șef al direcțiunei generale al ser­viciului sanitar. ** * Pe ziua de 4 Octocmbrie a. c.,­­ au rămas în Capitală : 969 bolnavi de scarlatină, 22 de difterie, 11 de febră tifoidă, 10 de tuse convulsivă, 2 de pojar și 2 de dizenterie. Școlare. — „Monitorul Oficial“ de oli publică tabloul elevilor eliminați pentru totdeauna din școalile statului. I B Direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar a înființat, anul acesta, trei școli noi de agenți sanitari la Tecuci Craiova și Galați. Aceste școli s-au deschis în ziua de 1 Octombrie a. c. B D. dr. Slătineanu Al., inspector teh­nic sanitar, a sosit Vineri dimi­neața, în Capitală, venind din orașele­­ Brăila și Galați, unde s’a interesați de­­ măsurile preventive luate împotriva­­ holerei. D-sa a constatat că aceste­­ măsuri se execută riguros și că cele­­ două cazuri suspecte, de care fusese­­ alarmată direcțiunea sanitară, nu sunt cazuri de holeră, întru­cât­ această­­ epidemie nu poate pătrunde în țară , în urma măsurilor ce s’au luat pentru­­ prevenirea ei. I­­. inspector dr. Slătineanu își va ■depune zilele acestea raportul asupra­­ cercetărilor făcute de d-sa în orașele­­ Brăila și Galați. I B Pe ziua de 7 Octombrie a. c., au rămas în orașul Iași: 35 de bolnavi de scarlatină, 31 de febră tifoidă, 12 bolnavi de angină difterică și 40 bol­navi de tusă convulsivă. Starea sanitară a Iașilor s'a îmbu­nătățit simțitor în ultimul timp. S Săptămâna viitoare se va face o mișcare în personalul sanitar superior.­­ Medicul primar al orașului Bu­zău a cerut direcțiunei generale a serviciului sanitar un medic și mai mulți agenți auxiliari pentru comba­terea scarlatinei care ia proporționi îngrijitoare în localitate.­­ In comunele Cârligați și Onești, din județul Bacău bântue actualmente epidemia de febră tifoidă. Veterinare.­­ Direcțiunea sanitară a dat în judecată pe 65 locutori din județul Dolj, cari au venit în oborul din Craiova cu vite fără a fi însoțite de certificate de sănătate în regulă. Au mai fost dați judecăței și doni primari rurali, cari au liberat certifi­cate de sănătate în neregulă. B­d. profesor Motaș, șeful servi­ciului veterinar, studiază actualmente chestunea reorganizării serviciului ve­terinar de cale ferată. Se va da o mare importanță dezinfecțiunei va­goanelor. Proiectul de regulament va fi supus aprobării d-lui dr. Cantacu­­zino, directorul general al serviciului sanitar. Universitare.­­ Peste câteva zile va avea loc alegerile de decan al fa­cultății de medicină din Capitală. B­d. profesor C. Nacu și-a anunțat începerea examenului de drept civil cu studenții anului ai II pentru Luni 12 cor. orele 10 dim. B D. Valerian Urseanu, profesor universitar­­ și senator, a fost reales ca decan al facultății juridice din Capitală. B Examenul de drept civil al d-lui prof. Em­. Antonescu, cu studenții a­­nului al III, s’a amânat pentru Marți 14 cor. B D. prof. I. Tanoviceanu va exa­mina la drept penal, pe studenții a­­nului II, ultima serie, Miercuri 15 cor. orele 8 dim. Cărți și reviste.—A apărut No. 2, „Poeziile Văcăreștilor“. E de­sigur o plăcere pentru oricare iubitor de literatură națională, să cunoască in­­­­ceputurile poeziei noastre: — și a­­ceastă plăcere or cine o poate gu­sta citind „ Poeziile Văcăreștilor “ ’ ale acestor premergători ai poeziei­­ române, despre cari, ca oameni și ca scriitori, vorbește atât de documentat­­ studiul marelui nostru prozator Al. Odobescu, din fruntea volumului. Po­­­­eziile cuprinse în acest număr, sânt— , cu toate unele mici defecte de stil și compoziție,—o lectură plăcută și nu­­ lipsită de interes, dat fiind mai ales faptul că „Poeziile Văcăreștilor“, sânt­­ pentru prima oară înmânichiate și­­ publicate, după o alegere scrupuloasă, a intri o ediție populară ca „Biblioteca românească“. Bucăți ca „Amărâtă turturea“ din I­­enăchiță Văcărescu, ca „Ceasornicul îndreptat“, „Primăvara amorului“ din cele ale lui loan Văcărescu, pot fi citite chiar astăzi de cititorul cel mai rafinat. • B „Reporterul“ No. 17 cu diferite articole și informațiuni. j B „Sufragiul universal“ No. 7 re­­­­vista sistemului electoral de binefa­cere cu vot plural. B „Căminul literar“ No. 1, revistă literară lunară, ce apare la Craiova. B Zilele acestea va apare la Ploești ■ revista literară-politica „Opinii“ scrisă de d-nii I. Ionescu-Quintus și D. Karr. [ Exemplarul 20 bani. ] Mărunte. — Consiliul teh­nic su­­­­perior a luat în examinare proectul [ de regulament pentru distribuția ener­­­­giei electrice la particulari în orașul­­ Piatra-Neamț. , ] In abatorul orașului Craiova, s’a tăiat pentru consumațiunea publică, în cursul lunei trecute : 364 boi, 508 de vaci, 478 mânzați, 103 viței, 28 j boi, 42 malaci, 2831 berbeci, 16 țapi­­ și capre și 590 porci. • Intre vitele tăiate, s’au găsit: 5 tu­­­­berculoase, 4 cu actinomicoză și 15 porci cu cisticercoză, care au fost­t confiscate, apoi s’au distrus și îngro­pat în cimitirul de vite al societăței de equarifagiu din localitate. ’ Serviciul veterinar al orașului a confiscat, luna trecută , 518 kgr. carne­­ cu tuberculoză, 263 kgr. carne cu cis­­­­tomatoză, 50 kgr. cu tuberculoză lo­­­­calizată, 270 kgr. cu distomatoză și 4 kgr. cu actinomicoză, 12 pulmoni cu 1 tuberculoză, 122 kgr, cu echinococoza , 3 kgr. cu actinomicoză, 5 rinichi cu echinococoză, 1 splină cu tuberculoză,­­ 1 inimă cu tuberculoză și 35 kgr. ca­­­­pête cu actinomicoză. - ----------------------­|____________________ INFORMAȚII! Rezultatul luptelor de la Oiroul Sîdok­ Mahmud învinge pe Van der­ Bonn în 6 minute printr’o întoar­cere a brațului, Karaman învinge pe Fournier în 9 minute printr’o rupere a puntei, Jimi Esson în­vinge pe Muller în 17 minute prin­tr’o întoarcere a brațului și lupta jătre Anglio și Pengai a rămas edecisă.

Next