Viitorul, octombrie 1910 (Anul 4, nr. 1013-1037)

1910-10-14 / nr. 1023

marii noastre Inundațiile din Italia Furtuni ți ploi torențiale Neapole, 11 Octombrie.­­ Ploi to­rențiale au căzut noaptea trecută provocînd o gravă inundație în co­munele vesuviene. Drumurile și căile ferate au devenit impracticabile. Din Torre del Grecco vine vestea de mari pagube produse de furtună. Ar fi și victime omenești. Autorită­țile și trupele ajută la salvare. Pe la ivirea zorilor, o furtună s-a deslănțuit în golful Neapolului. Cu­rentele de noroi coborînd din vîrful Vesuviului între Resina și Torre del Grecco au inundat străzi și țarine. Strada 20 Septembrie spre Torre del Grecco este aproape cu totul distrusă. Două familii au fost îngropate. Pină aci se semnalează 5 morți dintre cari 4 femei, scoase de sub dărîmături. Autoritățile și trupele îndeplinesc cu eroism opera de salvare. Prefectura și agenția telegrafică Stefani au primit știri din insula Ischia lăsînd a se înțelege că locali­tățile Casa Micciola și Ischia au avut pagube mari de suferit. Vic­time n’ar fi: In provincia Salerno mai multe comune au suferit stricăciuni și mai ales Catara și Amalfi. La Catara ar fi și victime. La Neapole orașul a avut cîteva stricăciuni de suferit. Marea a sgu­­duit puternic chiar și vasele cele mari cari n’au avut totuși pagube de suferit. Pe la orele 2 soarele s’a arătat din nou și orașul și-a reluat animația normală. La Amalfi furtuna a adus pagube mai multor piețe și străzi. Cîteva case au fost inundate. Cîteva s-au prăbușit. Sunt mai multe victime. Neapole, 11 Octombrie. — Știrea despre dezastrul din Casamicciola (insula Ischia) se confirmă de co­mandantul marinei. Două vase și un torpilor cu trupe și ajutoare au plecat la Ischia. Neapole, 11 Octom. — O depeșă a primarului din Casa Micciola zice că o te­ribilă furtună a inundat o parte din țară. Sunt puține victime dar pagubele sunt mari. Primarul din Lacco A­­meno (insula lachia) tele­graf­iază că pagubele pri­cinuite de furtună sunt foarte mari și victimele numeroase. Salerno, 11 Octombr.—La Vid­ri, linia de căi ferate a fost distrusă pe o destul de mare întindere. La A­­malfi, din cauza inundări gîrlei, casele cu subsol au fost inundate. Trupe de a­­jutor au fost trimise în lo­calitățile inundate. Salerno, 12 Octomvrie. — Cu toate silințele funcționari­lor și ofițerilor, este cu ne­putință a se pătrunde în partea superioară a satu­lui Cezara, care a fost cea mai devastată, din causa enormei cantități de ma­teriale transportate de ape. S’au scos pînă acum două cadavre și nouă răniți. Se pare că două treimi în a­­cest sat au fost pustiite. Casamicciola, 12 Octombrie. Azi dimineață între orele 10 și 11 un puternic torent s'a preci­pitat din­spre munți distrugând !S­ajini Wune­­«ii? Mi nouă victime. De asemenea sta­bilimentul de băi și casele din împrejurimi au fost distruse. To­rentul a distrus cartierele San Severino și Humbert. Torre Del Greco, 24 Octom­brie. — Inundațiunea a făcut cinci victime. In celelalte re­giuni ale Vesuviului nu sunt victime. Roma, 12 Octombrie.— Vasele de războiu «Urania și Colonna» au plecat astă noapte și cu alte vase spre Casamicciola ducînd merinde, corturi, medici, soldați, săpători. Mi­nistrul­ de lucrări publice a plecat la Salerno iar cel de marină la Ca­samicciola. Furarea portului de marfă pentru toate națiunile. Au asistat autorită­țile, reprezentanții Chinei și repre­zentanții Europei, împrumutul turcesc Paris, 11 Octombrie. — O notă a Agenției Havas zice că ambasadorul Franței la Constantinopole a primit ordin de la guvernul său să declare guvernului otoman că negocierile în vederea încheierei unui împrumut turcesc sunt termina­­t de­oare­ce con­siliul de miniștrii otomani nu a rec­­tificat acordul încheiat la Paris în­tre d. Cochery și consilierul finan­ciar turc. Convenția turco-romană pe cale de lnchiere Constantinopole, 11 Octombrie.­­ Comisiunile speciale pentru conven­­țiunea comercială turco-romînă a discutat astăzi ultimele puncte liti­gioase ale tarifului vamal și a ho­tărît să comunice mîine d-lui Pa­­piniu ministrul Romîniei, ultimele concesiuni acordate. Ministrul finan­țelor speră că convențiunea va fi acum asigurată. Suveranii ruși la Darm­stadt Darmstadt, 11 Octombrie.­Suve­ranii ruși și marele duce și marea ducesă de Hessa, au sosit [aci la a­­miazi. S’au dus la Rosenhoehe spre a asista la inaugurarea noului ma­usoleu al casei mare ducale. După ceremonie s’au dus la castelul Wolfs­­garten. Perderile de pe urma ura­ganului Havana, Îl Oct. — Numărul total al persoanelor ce au perit în recen­tul uragan ar fi de o sută. împrumutul persan Londra, 11 Oct.—Ziarele spun că­gocierile în vederea unui împrumut încheiat între guvernul persan și un institut financiar englez ce are in­terese importante în Persia [merg bine. împrumutul ar fi de 1 milion și un sfert livre și ar fi garantat de drepturile vamale pe coasta de sud. Boala prințului moștenitor al Serbiei Belgrad, 11 Octombrie.­­ Din bu­letinele de eri și de astăzi rezultă că îmbunătățirea stărei principelui moș­tenitor continuă. Temperatura azi dimineață a fost 37,5 pulsul 100, respirațiunea 32. Profesorul Chvostek se va înapoiă astăzi la Viena. Adoptarea bugetului de răz­bo la Viena, 11 Octombrie.­­ Comisiu­­nea pentru armată a delegațiunei ungare a adoptat totalul budgetului de războiu. Comisiunea armatei a delegațiu­nei austriace a început discuțiunea budgetului marinei. Comandantul marinei,­amiralul de Montecuccoli, a reînoit declarațiunile făcute în de­­legațiunea ungară adăugind : avem o­ oare­care obligațiune morală de a cumpăra cele două Dreadnoughturi ce se construesc de Stabilimento Technico din Triest, dar, dat fiindcă este actualmente o mare cerere de asemenea vale, stabilimentul tehnic ar putea vinde aceste bastimente și altei țări. Retragerea directorului Operei Imperiale Viena, 11 Octombrie.—D-l Wein­gartner, directorul Operei imperiale, și-a dat demisia. Va continua să gi­reze instituțiunea pînă în primăvara anului 1911. Succesorul său va fi d-l Gregor, directorul operei comice din Berlin. Lupte la granița turco­­muntenegreană Cetim, 11 Octombrie.—Știrea din Salonic cu privire la conflicte de ti­­mp cut: 'emigranți turcești voind treacă în Muntenegru, cordonul tur­cesc a cercat să-i oprească. N’a fost nici un ucis nici un rănit. Greva la Marsilia Marsilia, 11 Octombrie.—Greva că­ruțașilor și hamalilor și camionieri­lor a început parțială azi dimineață. Marsilia, 11 Octombrie. — Greva căruțașilor și a hamalilor s’a întins după amiezi la toate antreprizele de camionagiu pricinuind perturbațiuni pe la gări și pe cheiuri. Căăsâtoria prințului Napo­leon și a principesei Cle­mentina Turin, 11 Octombrie. — «Momen­te» zice că la Moncalieri, s’au făcut publicațiunile de căsătorie ale prin­cipelui Napoleon cu principesa Cle­mentina a Belgiei. Căsătoria va avea loc la 24 Noembrie. Skupstina muntenegreană Cetinie, 11 Oct.—Prin ucaz regal, Skupstina care trebuia să se întru­nească la 15 Octombre stil vechi, nu se va întruni de­cît la 18 Noem­­bre acelaș stil. Cf­latoria unui dirijabil Budapesta, 11 Oct. —­ Dirijabilul militar «Parseval) care a plecat ieri din Viena dar a trebuit să se o­prească la Raab din cauza vîntului violent, a pornit­­ din nou azi după amiază și s’a coborît fără accident spre seară pe cîmpul de aviațiune din Budapesta. Recunoașterea republicei portugheze Lisabona, 11 Octombrie.— Amba­sada Portugaliei de pe lîngă Vati­can a fost redusă la rangul de legație. Guvernul argentinian trimite cu primul val scrisorile de creanțe re­­cunoscînd guvernul­­ provizoriu por­tughez, încetarea grevei ceferiștilor Paris. 11 Octombrie.— Ministerul de război e­liberează pe ziua de 27 Octombrie pe agenții drumurilor de fier de pe liniile Nord, Paris-Lyo- Mediteranea, Orleans stat, Sud care au fost militarizați cu ocazia grevei. Sporirea flotei japoneze Tokio, 11 Oct. — Ministrul preșe­dinte, d. Katsura, vorbind la ban­chetul comercianților, a declarat că singurul spor în viitorul budget va fi de 70 milioane yen pentru spo­rirea flotei. Această sumă va fi re­partizată pe 6 ani fără a se recurge la vre­un împrumut de va fi po­sibil. Afacerea Gripen Londra, 11 Octombre.— Mîine se judea și procesul lui Miss Le Neve a­­manta doctorului Cripen, acuzată că a avut cunoștință de crima acestuia, a tăinuit-o și a urmat pe criminal în fuga lui în America. Camiera­ greacă votează în­credere lui Venizelos Atena, 12 Octombrie.­— Veni­­zelos cere un vot de încredere fără restricțiune pentru timpul trebuincios consolidării or­dinei și revizuirii constituțiunii. In cazul contrariu, președintele con­siliului va consilia pe rege să disolve adunarea. Atena, 12 Octombrie. — Ca­mera a adoptat moțiunea de în­credere cu 208 voturi contra 31, fiind și 27 de abțineri. Venize­­los socotește că numărul parti­zanilor săi a fost sporit prin numeroase voturi date de com­plezență. Dînsul a declarat că va cu­geta asupra situațiunii. Se crede că persistă în intențiunea de a disolva adunarea. Desmird­re Viena, 12 Octombrie. — «Frem­denblatt» desmm­­te că ar fi iminentă o schimbare în corpul diplomatic și desemnarea unor anume persoane pentru diferitele posturi. Gn Istoria familiei impe­riale germane Potsdam, 12 Octombrie. — Pere­chea imperială și principesa Luisa au plecat la orele 10:47 spre Bru­xelles. Bombă găsită În arrada Paris, 12 Octomvrie Octomvrie.­ O bombă cu fitilul pe jumătate ars s'a găsit aseară în strada Fer­a Moulin; bomba a fost transportată la poliție. S-a deschis o anchetă. Agenții militari ai companiei de Est au fost liberați. împrumutul turcesc nu se va mai face in Franța.—Co­municat oficial Constantinopole, 11 Oct. — Poarta a comunicat în mod oficios presei condițiunile în care guvernul francez ar fi admis cota împrumutului tur­cesc. Franța cerea : 1) Numirea unui consilier francez care ar examina toate documentele supuse revizuitei­­ cursei de compturi, conform cu hotărîrile Camerei; 2) s-ar numi un director general francez al contabilităței cen­trale ; 3) Poarta să comunice oficial guvernului după cererile Franței; 4) Franța a cerut să i se confere ma­­oritatea comenzilor făcute pe baza noului împrumut. Djavid bey a declarat jurnaliștilor că simpla expunere a condițiunilor acestora ar fi suficientă spre a se în­țelege de ce nu s’au primit de Poartă. Ministrul a adăugat că se va începe fără zăbavă, poate chiar de mîine, negocieri cu un grup mai­­ mare de bănci germane cari sunt gata a da un avans contra unor bonuri de te­zaur sau să se contracteze un împru­mut. Din Extremul­ Orient Mukden, 11 Octombrie.—Consiliul provincial a hotărît să desființeze privilegiul trupelor mandciurene cre­at de dinastia domnitoare, și să su­­pue populațiunea mandciuriană la obligativitatea serviciului militar la fel cu ceilalți supuși. Port-Arthur, 11 Octombrie.— Co­lonia japoneză a celebrat eri inau­ Dmn Ain­strein M. S. Regele a bine-voit a da înalta sa autorizațiune persoanelor de mai jos de a purta decorațiunele notate în dreptul fie­căruia ; D. general Zosima Grigore, co­mandant al corpului I de armată ordinul Sf. Ana; D. general-adjutant Istrati Gheor­ghe I., comandant al brigadei V de infanterie, ordinul Sf. Stanislas cl. I. D. colonel Văitoianu Artur, co­mandantul regimentului Putna No 10, ordinul Sf. Ana clasa II ; D. colonel Lupan Grigore, coman­dantul regimentului 3 artilerie, or­dinul Sf. Stanislas clasa II; D. colonel Popovici loan, de la stat-majorul general al armatei, or­dinul Sf. Ana clasa II . D. colonel Pretorian Eracle, co­mandant al regimentului 3 roșiori ordinul Sf. Ana clasa II. D. lt.-comandor Lupașcu Dumitru, de la divizia de Dunăre, ordinul Sf. Stanislas clasa II. D. maior Nicoreanu Dumitru, din regimentul I de artilerie de cetate, ordinul Sf. Stanislas clasa II; D. căpitan Ignat Mihail, din bata­lionul 5 de pioneri, ordinul Sf. Sta­nislas clasa II; D. căpitan Popovici Dumitru, din regimentul 9 roșiori, ordinul Sf. Ana clasa III . D. locotenent Adamovici Eugeniu din regimentul Teleorman No. 20, ordinul Sf. Stanislas clasa III; D. maior Rudeanu Vasile, coman­dantul școalei de tragere a artileriei ordinul Vulturul Roșu clasa III și ordinul Coroana Wurttenbergului în gradul de cavaler clasa I; D. căpitan Dragu Constantin, de la comandamentul corpului II de ar öTurnur­ifK títüfilsi di clasa Ti ;T. D. doctor V. Negel, profesor la facultatea de medicină din Iași, or­dinul Sf. Stanislas clasa II. D. locotenent N. E. Arion, din re­gimentul 15 artilerie, ordinul Ele­fantul Alb în gradul de cavaler. CĂRȚI și REVISTE A apărut : DOCTORUL de CASA DICȚIONARUL SĂNĂTĂȚII de doctorul Vasile Bianu Medic primar al spitalului I. C. Bră­­tianu din Buzău Acest dicționar, scris pe înțelesul tu­turor, este împodobit cu 315 figuri, in­tercalate în text, și vorbește despre­ structura și funcțiunile organelor omu­lui, medicina uzuală și de urgență, tot felul de boale, accidente, otrăviri, asfixii, epidemii, contagiuni, microbi, nevroze, ipnotism, medicamente, plante medici­nale, pansamente, igiena generală, ali­mente și băuturi, locuințe, îmbrăcăminte, igiena preventivă, igiena etăților și pro­fesiunilor, igiena curativă, igiena sim­țurilor, igiena orașelor și satelor, ape mi­nerale, idioterapie,­­băi, electricitate, e­­xercițiu, gimnastică, etc. Dicționarul sânătății formează un volum mare de 808 pagini, tipărit pe două coloane și cu litere mici; el costă 15 lei și se poate procura de la libră­riile principale și în caz de lipsă de a­­dreptul de la autor din Buzău, trimițînd prețul prin mandat poștal, după care se va primi cu primul curier cartea reco­mandată. Pentru preoții de la sate, în­vățători, studenții în medicină, subchi­­rurgi, agenți sanitari, sergenți, caporali sanitari și moașe să face un scăzămînt de 10 la sută, vlnzîndu-se cartea numai cu 13 lei 50 bani ; toți aceștia se vor a­­dresa de-a dreptul la autor. Această carte importantă ar trebui să nu lipsească din nici o casă, fiind de mare folos pentru oricine o consultă. — A apărut: Revue de Roumaine, I­iul an, No. 5—6, Mai-Iunie 1910 cu următorul sumar : Ion Peretz, L evolution de l’idée de droit en Roumaine.—Vasile M. Kogîlni­­ceanu, Roumains et Hongrois, apres Ies derniéres elections en Hongrie.—Al. Vla­­huță,—Grigoresco.—Un héros de l’âme roumaine,—La vie du peintre.—Agapia.— Teodor T. Burada, Moeuis populaires.— «Caloianul».—-Dr. P. Zosin, La Confédé­­ration danubienne.—Dr. N. G. Dossios, Notes manuscrites éerites sur quelques vieux livre? de la Bibliothéque centrale de Jassy.—Dr. Irimescu, La tubereulose, maladie sociale. — Al. T. Dumitrescu, semănături de toamnă, sau 3 40 % Economie Garantată 'T*TJITA! SUPERIORITATE CONSi*.. 40 ° Io economie față de spălatul cu săpun și sodă. PliPăfă CÎ nlhocfo rufele de 2 ori mai repede și mai frumos ca în mod­ul LUI ala dj Ubol C obișnuit și aceasta numai cu o singură ficî­ oere. Nu este nevoie laeeZbttan^nele și a cheltui săpun sau ASIGURA RUFELE ca să nu fie vătămate de­oarece G v­ol/­1 este a fi liber de clor sau alte AfeBIJLOJ substanțe vătămătoare, în ac­elaș timp Mr antiseptic cum se poate vedea dintr’un Extras din Certificatul No. 353Igio Laboratorul Chimic Avantajele spălatului rufelor cu Spalol, AL Școalei de Poduri și Șosele prin care se constatA : *Că rufele spălate cu ,,SPALOL“ nu se alterează mai mult de­cît la spălarea obicinuită cu lesie (ținîndu-se sea­mă, dacă rufele se fierbe numai în lesie, fără să fie fre­cate). Avînd în vedere composiția „SPALOLULUI“, so­luția lui la rece se comportă că o soluțiune alcalină foarte difuză de apă oxigenată, posedă deci proprietăți antisep­tice pronunțate.» * Șeful Laboratorului de Chimie p. Direct, Școalei de Poduri și Șosele (ss) Gr. Pfeiffer __________ (ss) N. Popescu Să nu se confunde cu diferite prafuri oferite in cutii de carton sau hîrtia Adevăratul SPALOL se vinde în cutii de tinichea cu Prețul de 70 bani cutia micA și Lei 1.20 cutia dubl­ă DE VINZARE LA : Toate drogueriile și băcăniile principale din toată țara și la Sinprul fabricant: V. TUNA­nd­oc bucurești CALEA PLEVNEI No. 230 „Sparol“ -M01 Super­mini»7 produseîiar similare Joi­i 4 Octombrie INFORMATIONI ★ A A. S­. R.. Principii moșteni­tori se vor întoarce în Capitală la 1 Noembrie. 4- A. S. R. Prințul Carol a sosit in Capitală, unde va rămîne ca să urmeze cursurile școalei speciale de infanterie, în care e înscris ca elev. 4-­1. P. 8. Mitropolitul Primat Atanasie Mironescu a fost primit în audiență de A. S. R. Principele Ferdinand Duminică 10 Octombrie, I. P. S. Sa a oferit cu această ocazie Principelui Niculae care a în­­plinit 7 ani o carte de rugăciuni. La orele 1 d. a., I. P. S. Sa a fost primit în audiență de M. S Regele. ★ «­Epoca» revine asupra extra­­activităților. De­și s’a pronunțat în mod ca­tegoric contra lor, confratele nos­tru crede că două, trei cuvinte mai mult de­cît cele spuse de d. Titu Maiore­ sau în Senat, nu ar strica. Și »Epoca» are dreptate. Broșura d-lui Nicu Filip­escu scri­să acum doi­spre­zece ani, nu cadrează cîtuși de puțin cu ati­tudinea violentă a d-lui Maio­­rescu. După ce ne-a acuzat că am fi falsificat textul d-lui Filipescu, «Epoca» revine ca de obiceiu — de data asta într’un articol fără semnătură — și afirmă că d. Fi­lipescu a fost cel d’intîi om po­litic din țara noastră care a in­dicat rolul pe care­­ ar putea juca preotul și învățătorul satului, mină în mină cu proprietarul pen­tru scoaterea țăranului din întu­nericul în care zace. Cu alte cuvinte, d-l Filipescu, admite nu numai o activitate extra-școlară și extra-bisericea­­scă, dar și una extra-proprietă­­rească. Dar lucrurile acestea d-l Fili­pescu se gîndea acum doispre­zece ani. Este sigură «Epoca» că frruntașul carpist gîndește ace­leași lucruri și azi . Or cum ar fi, noi luăm aci și de aceste noi declarațiuni ale confratelui carpist, numai de nu vom fi nevoiți ca mîine să luăm iarăși act de o nouă desmințire. ★ D-l Emil Costinescu, ministrul de finanțe, care se află la Sinaia, se ocupă în acest moment cu re­dactarea expunerei de motive la procetul de lege pentru impozitele directe. D. ministru de finanțe va depune acest proect de lege pe biroul par­lamentului în primele zile ale se­­siunei. ★ D. dr. Rosen, noul ministru plenipotențiar al Germaniei în Ro­­mînia, a sosit în Capitală aseară la ora 7:25 cu expresul de Berlin. ★ A. S. I. Prințul Roland Bona­parte a sosit la București ori, în­soțit de d. Tzigara Samurcaș, direc­torul fundațiunei universitare Carol I, a vizitat palatul regal, fundația Carol și muzeul etnografic de la șo­sea. Prințul pleacă joi din Capitală la Constantinopol. ★ Un mare număr de ofițeri su­periori vor pleca azi dimineață în­­tr-o excursiune științifică pe valea Prahovei și în Dîmbovița. Excursioniștii vor fi conduși de către d. colonel I. Gărdescu, sub­­șeful marelui stat-major al armatei. ■Ar D-l D. Tăcu, șef de bi­rou la ministerul de justiție, a fost numit director al Serviciului personalului din acel minister în locul d-lui Ghețu care și-a regulat drepturile la pen­sie. Ar Examenul căpitanilor de arti­lerie aspiranți la gradul de maior, care s-a ținut la Constanța, l­a ter­ Cbmisiunea examinatoare a fost­ prezidată de d. general Georgescu, inspectorul artileriei. ★ Prin listele de subscripții emise de Liga Culturală, pentru ajutora­rea inundaților din Banat, s’au strîns pînă acum cei 8240,15 b. Miercuri a avut loc la Buzău înmormîntarea cunoscutului fruntaș Constantin Mihail. Defunctul a fost unul dintre cei mai respectați co­mercianți din Buzău, care prin munca lui cinstită își cîștigase un nume stimat între Buzoeni. 4- Elevii de clasa I cari au reușit anul acesta la școala normală din Buzău, se vor prezintă la școală în ziua de 15 c. * In «Monitorul Oficial» de eri s’a publicat regulamentul soldelor în armată. 4- Spre a distra pe regina mamă a Olandei, s’a organizat în fie­care zi la castelul Peleș audițiuni muzi­cale și partide de bridge. M. S. Re­gina Olandei pleacă azi din Sinaia. * Locotenentul Procopiescu Pan­­file, din batalionul 2 pionieri, a fost trecut în poziție de disponibilitate pentru caz de boală. 11 Duminică 17 Oot., ora 11 a. m. urmînd a se deschide Grădina de Copii No. 1, a Societăței ortodoxe a Femeilor române, din Calea Doro­banților No. 171 bis prin sfințirea apei, oficiată de I. P. S. S. Mitro­politul Primat Atanasie președintele de onoare al acestei societăți. Comitetul central are onoare a a­­duce aceasta la cunoștința donato­rilor, comitetelor parohiale și mem­brilor din întreaga eparhie, cum și la cunoștința tuturor bunilor Ro­­mîni, doritori de progresul moral și intelectual al copiilor noștri, ru­­gîndu-i a lua parte la această so­­emnitate. E3* Ministerul instrucției publice a trimis școalelor din țară un ordin circular prin care le spune să nu o­­blige pe elevi să-și procure trans­parente după modelul d-lui D. Con­­stantinescu, rămlnînd ca școlarii să poată întrebuința ce transparențe gă­sesc cu oale, chiar făcute de mîna lor. * La ministerul de interne s’au primit următoarele telegrame : Tulcea.— A plouat. Semănăturile de toamnă continuă. Culesul viilor și porumbului s’a terminat pe alo­­purea. Neamț.­—A plouat abondent se fac Gorj. — A văzut puțină brumă noaptea. Se fac semănături de grîu. 4 Societatea corală «Carmen»sub conducerea maestrului D.G. Kiriac, va da un concert la Craiova și Slatina în ziua de 19 Octombrie curent. * Locotenentul de rezervă Rădu­­leanu Filip, din reg. 6 artilerie, a fost trecut în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. * Ministerul de războiu a primit demisiunea d-lor ajutor de birou clasa I Patra D. Petre de la casa «dotațiunei Castel» și a desenato­rului Luca C. loan de la Arsenalul de construcțiuni al armatei. ■­• Sîmbătă 16 Octombrie 6. se deschid cursurile școalei de adulte din orașul Tecuci. Secțiunile se vor ținea Marția de la 4—6 cu analfa­betele și secția cursului primar ne­­comple­t, iar Sîmbătă de la 4—6 și jum. se vor face cursuri complimen­tare și lecții de lucru de mină. Vineri 15 Octombrie, p., orele 3 după amiază, va avea loc în am­fiteatrul Facultății de medicină de pe B-dul Independenței, deschiderea cursurilor anului școlar 1910—1911 și distribuirea unor recompense pen­tru studii, studenților cari s’au dis­tins. * In curînd va apare o revistă scrisă în dialectul macedo-romîn, «Liliem Pindului», la care vor co­labora toți scriitorii dialecteți mai de seamă. Ziarele de­ aseară Cel mai norocos ministru. Sub acest titlu «Ordinea» scrie: «Mulți cred că omul cel mai cu noroc este d. Al. Constantinescu. Se înșală». In adevăr se înșeală aceia, cari, fiind vorba de «cel mai norocos mi­nistru» uită de «vulturul Moldovei», de d. Al. Bădărău. «Ordinea» are tot dreptul să protesteze. Urmăriți drumul bătut de d. Bă­dărău de la catedra d-sale din Iași pînă la fotoliul de ministru. Aduce­ți-vă aminte de marile lui acte de «guvernămînt», de felul cum d. Bă­dărău a ieșit din toate încurcăturile, și veți vedea că într’adevăr norocul i-a fost mare. Și nici nu se putea alt­fel cînd atîți «fii ai poporului a­les» au înălțat rugăciuni către Ie­­hova pentru norocul lui. Da, da. Are dreptate «Ordinea» să protesteze. * D-l Filipescu... doctrinar. — Din « Acțiunea» : D-l Filipescu e contra activităței extra-școlare a învățătorilor după cum ar fi d-l Titu Maiorescu: E contra activităței extra-biseri­cești a preoților, după cum ar fi d-l Titu Maiorescu ? Nu. D-l Filipescu e de părere că atît învățătorul, cît și preotul, adică apostolii satelor noastre, să lucreze în comun acord, în perfectă înțele­gere și am putea zice chiar în com­plicitate cu proprietarul. înțelegeți unde vrea să bată frun­tașul junimist. Învățătorul și preotul, poate, unul să nu-și vadă de școală și altul de biserică, dar principalul e să fie ambii oamenii de încredere ai pro­prietarului și să se înstrăineze de populația rurală. Apoi tocmai aceasta e o teorie pe­riculoasă, dacă nu chiar mai peri­­culoasă decît aceia a d-lui Haret. ★ Atacuri fără rost. — Pentru a nu știu cita oară secretarul asocia­­țiunei transilvane, d. Oct. G. Tăz­­lăuanu este atacat de ziarele de pe bulevard. «Minerva» și «Seara», ori de cîte ori este vorba de mișcarea culturală din Transilvania, nu scapă ----- 7 •7 -iv .Î/VV-' ivwl«­»' invxeur­u­l» harnicul director al revistei ghicea* fărul*. L’a atacat «Minerva* într’un ar­ticol anonim, cu ocazia adunărei ge­nerale de la Dej, îl atacă acum« Seara într’un articol iscălit,­ fiind vorba de curentul pornit printre elementele tinere din Ardeal de a cere să li se încredințeze o parte mai mare în conducerea destinelor fraților noștri. Ce rost au aceste atacuri? Ele nu vor putea nici o dată să nimicească reputația unui om care a știut să ridice «Luceafărul» acolo unde este și care a dat viață «Aso­­ciațiunei». Publicul nostru cere să fie infor­mat exact despre cele ce se petrec în Ardeal. Puțin se interesează, dacă d. X sau Y de la «Seara» din motiv» cari îl privesc, nu poate suferi anu­mite persoane din Ardeal. Un interview al Episcopului de Argeș.—«Seara» publică un in­terview cu P. S. S. Episcopul de Argeș, din care reproducem, cu ti­tlul de document, următoarele pa­­sagii : — Credeți Prea Sfinte că, era o mare necesitate, constituirea consis­­toriului superior bisericesc așa după cum a prezentat d. Ilaret preotul în Senat, și l’a susținut I. P. S. Sa Mitropolitul Primat? — Eu nu văd necesitatea acestui consistoriu. El are menirea de a slăbi autoritatea Sinodului, și mă mir, cum I. P. S. Mitropolit Primat Atanasie, nu a urmat pilda dată de răposatul Mitropolit Iosif Gheorghian care a văzut acest rău și s’a opus d-lui Haret cînd acesta i-a propus să înființeze consistoriul superior. Răul cel mare constă în faptul că d. Haret a luat toate atribuțiile Si­nodului și le-a dat pe mîna consis­­toriului. Ori dacă lucrările stau ast­fel, Sinodul a fost cu totul degradat și trasformat într-un birou de înre­gistrare. Acest lucru trebuia să-l prevadă actualul Mitropolit primat și să se opue autorităței d-lui Haret. Acum e tîrziu. Eu văd lucrurile­ foarte în­curcate, și nu știu care va fi soluția celor indicați în a le clarifica. Fiind­că în cazul de față vine spre judecare o pîră a trei preoți de mir, cu un arhiereu, cum ați crede că s’ar putea face această judecată și de către cine? — Aci este răspunsul cel mai greu. Pentru a se face o lumină cît mai mocrați din toată­­ mare au sunt apintri înnfln.jirfia m­p.n.________ .­­ ’ „ l­a mare, eu sunt pentru judecarea preo­țil­or de consistoriul superior bise­ricesc. Eu nu văd un rău, în această ju­decată. Și nu știu ce i-a determinat pe acești trei preoți să se ridice în­potriva Mitropolitului Primat. Dacă au fost puși la cale, să se dove­dească și să fie pedepsiți. Cine va prezida atunci judecata? — De fapt și de drept Mitropoli­tul Moldovei. — Dacă lucrurile stau astfel, avea dreptate P. S. Safirin Episcopul Ro­manului cînd a afirmat că nu era o necesitate imperioasă înființarea consistoriului, și că organizația con­­sistoriului este o călcare a canoa­nelor. — Cei mai mulți din Sinod erau convinși de acest lucru și din acea­stă cauza nici n’am putut lua o ho­­tărîre în contra Episcopului de Ro­man. — Cu toate acestea P. S. Episcop al Romanului a fost acuzat de fapte imorale, în ședința Sf. Sinod, cînd P. S. Sa a acuzat de asemenea fapte pe Mitropolitul Primat. — A fost o glumă, poate rea, din partea d-lui Haret. De alt­fel, acuzația care i s’a adus Episcopului de Roman, a fost cer­cetată la timp și el găsit nevinovat. — De ce n’a dat Sinodul curs părerea Episcopului de Roman, întru­cît P. S. Sa a cerut să fie judecat alături cu I. P. S. Mitropolit Ata­nasie ? Fiind-că Episcopul de Roman, n’a adus nici o probă, iar acuzația a fost susținută numai de P. S. Sa. După b­ere trebuiau trei acuzatori, și voi au lipsit. — Credeți că observațiile făcute în ședința de eri, de P. S. Voastră vor fi luate în discuție și admise ? — Nu știu acest lucru. Văd însă un rău, că ședința care urma să se ție azi, s’a amînat pentru mîine. Cum Joi este sărbătoare, vor lipsi mulți dintre membrii consistoriului, cei mai mulți vor pretexta chiar că au fost chemați urgent, pentru a nu da o deslegare definitivă inci­dentului ridicat în ședința de ori. In tot cazul eu văd un mare rău, iar acei cari vor fi chemați a clari­fica această situație, vor avea o grea sarcină, fiind răspunzători, în vii­tor, de hotărîrile pe care le vor lua, și de modul cum vor putea să pre­zinte, această grea și mare încurcă­tură care există în sînul bisericei noastre. Takiștii la Ploești. — Un ziar de seară publică următorul proces­­verbal-somație, pe care partizanii d-lui Gogu Negulescu l-au aclamat la ul­tima lor întrunire, și care va face de­sigur mare plăcere d-lui Take Io­­nescu. II reproducem ca un document curios asupra relațiilor dintre parti­zanii d-lui Take Ionescu din Ploești. Proces verbal Sub­semnații membrii ai partidu­lui conservator-democrat din Pra­hova, convocați în saloanele clubu­lui partidului conservator-democrat (casele d-lui Sfetescu) de către d. Gogu Negulescu, președintele partidului , auzind expunerile diferiților[membrii ai partidului, cari s’au succedat la tribună, am hotărît să rugăm res­­pectul pe șeful nostru d. Take Io­nescu, să binevoiască, ca în vede­rea viitoarelor lupte politice și spre gloria și deplina isbîndă a marelui partid conservator-democrat, să con­sfințească și să recunoscă oficial acțiunea noastră, așa cum ea s’a organizat astă­zi de autoritea lo­cală a d-lui Gogu Negulescu, la clubul nostru din Ploești, strada Gheorghe Lazăr (casa Gh. Sfetescu) și asigurăm pe șeful nostru suprem d. Take Ionescu de întregul nostru devotament legîndu-ne a-i da necon­diționat și imediat, orice sprijin, ori­cînd el ni-i va cere, împuternicim, fără rezervă, pe domnul Gogu Negulescu să facă toate demersurile pe lîngă dom­nul Take Ionescu, conducătorul su­prem al tuturor conservatorilor de­. . _____ca rugăciunea noastră să fie înfăptuită și în de obștie cunoscută, declarind în tot cazul noi rămînem strins u­­niți în jurul d-lui Gogu Negulescu pe care l’am­ proclamat șef. S’a admis cu unanimitate. Președinte al întrunire! N. P. RASCANU ' Acel «în tot cazul» e în adevăr de­licios și va face d-lui Take Ionescu mai mare plăcere de­cît tot textul mo­­țim­ei...________ Pudra FLORA preparată de AL.­ITEANU, farmacist furnisor al Curței Regale, nu conține bismut, nici plumb, ci e compusă din substanțe ab­solut nevătămătoare și complect asimilabile pie­lei așa că poate fi întrebuințată fără grijă cît de mult timp. Crema FlOra face să dispară cu siguranță în scurt timp pistrui, pete de tot felul și tubulețe și fizice afecțiuni ale pielei Pudra Flora lei 2 lei 1.50 — Săpun Flora 1.25.­­Crema Flora Elevii admiși iN ȘCOALA DE NOTARI Ministerul de interne a­ admis ca elevi ai școalelor de notari din țară pe următoarele persoane : Școala din Curtea de Argeș D-nii Angelescu M. Ion, Athana­­sie Pr. Const., Brăescu Ioan, Bîrzac Petre, Bratu Stoica, Bălan E. Marin, Chiosea Gh. Const., Constantinescu Marin, Constantin Ilie, Cosmescu Ștefan, Chițescu, Dimitrie, Comșa I. Dumitru, Cincu Ion, Camnamisir, I­. Ion, Cîrstocea P. Ion, Comănescu Ilie, Diaconescu Eustațiu, Georgescu I. George, Ghinea Ion, Gheorghe N. Dumitru, Georgescu N. Gh., Georgescu N. Dumitru, Iliescu I. Sandu, Ionescu Ioan, Luca C. Ion, Mintescu Nicolae, Marinescu Vasile, Mirea C. Mihai, Mărculescu I. Ste­­lian, Marin M. Țolea, Neacșu Badea, Negrițu Nicolae, Olteanu Istrate, Pe­­trescu G. Nicolae, Popescu Florea, Popescu Ion, Popescu Nicolae, Po­pescu Grigore, Popescu M. Ivan. *"• ja^n­. Popescu D. Vasile, Rădulescu N. Dumitru, Radu Dumi­tru, Stan V. Ioan, Sima M. Grigore, Știrea V. Gavrilă, Berb Isaia, Soare Badea, Stoicănescu Panteleimon, Ște­­fănescu P. Ilie, Tănăsescu Grigore, Teodorescu Oprea Ilie, Udrescu C. Ion, Vlădescu Dumitru. Școala din Panciu D-nii Aldea I. Grigore, Antonescu M. Vasile, Blănaru D. Petru, Bută­­ranu V. Panait, Badea C. Ion, Ca­zaca Gheorghe, Cazan Petru, Cru­­ceanu Nicolae, Constantinescu Ion, Cruceanu Constantin, Caraman M. Costin, Caraman Mihail Cezar, Con­stantinescu P., Demetrescu Tom­a, Dineață Stan, Dumitrescu Gh., Di­­nescu Soare, Dragomirescu T. Ion, Focșăneanu Gheorghe, Focșăneanu Nicolae, Petecău I. Ion, Florea T. Vasile, Ghiță St. Ion, Grozea R. Pe­tru, Harabagiu Petrache, Iarca Con­stantin, Ioniță R. Nicolae, Ispasiu Mihail, Jugănaru Ilie, Lazăr C. Ma­­nolache, Matiașu St. Iorga, Mihal­­cea Cristache, Macedon Dimitrie, Nuțu I. Nicolae, Neață A. Stan, O­­lărescu Nicolae, Popescu M. Const., Petrovici­­ I. Vasile, Popescu Dumi­tru, Petreanu Ștefan, Popescu Aurel, Rogozanu Ion, Soare G. Voicu, Șișa Ion, Stănciulescu Mihai, Al. Stăni­­lescu, Tom­a Costache, Țarălungă Gh., Bachișan Constantin, Vișan M. Ioan, Vrînceanu D. Gh. Școala din T.-Jiu : D-nii Andri­­ion Pavel, Anghel Gheorghe, Bă­­beanu M. Const., Bogdan M. Ion, Basarab D. D., Buză D. C., Cara­­bața I. Niculae, Cioană A. C. Mercur Ion, Cioavec M. Ion, Dobrescu Ion, Dumitrașcu Constantin, Dulamă Mi­hai, Dădeuciu I., Drăgoescu Ilie, Enăcică Alexandru, Foneșiu I. M. Feram I. zis Ferasim, Garcea Ion, Gridan Gheorghe, Gheorghe Const., Gherghina Ion, Gelamenă Const., Grigorescu I. I., Georgescu D. Ma­tei, Ionescu Ion, Ilina Gh. Petre, Ionescu Const., Lupu Niculae, Lu­­pescu Gh., Lică Gh. Florescu, Lu­­țescu Gh. Marin, Moșneanu Ion, Morariu Constantin, Marinescu Ion, BULETIN METEOROLOGIC La miezul nopții ...............4­­4 ° 7 ore dimineața.......................­­­­5 ° Miazăzi .....................................4­­8 ° înălțarea barometrică 769 m. p. Starea cerului senin. Barometrul în scădere. (A. Menu A­l-la),

Next