Viitorul, octombrie 1910 (Anul 4, nr. 1013-1037)
1910-10-14 / nr. 1023
marii noastre Inundațiile din Italia Furtuni ți ploi torențiale Neapole, 11 Octombrie. Ploi torențiale au căzut noaptea trecută provocînd o gravă inundație în comunele vesuviene. Drumurile și căile ferate au devenit impracticabile. Din Torre del Grecco vine vestea de mari pagube produse de furtună. Ar fi și victime omenești. Autoritățile și trupele ajută la salvare. Pe la ivirea zorilor, o furtună s-a deslănțuit în golful Neapolului. Curentele de noroi coborînd din vîrful Vesuviului între Resina și Torre del Grecco au inundat străzi și țarine. Strada 20 Septembrie spre Torre del Grecco este aproape cu totul distrusă. Două familii au fost îngropate. Pină aci se semnalează 5 morți dintre cari 4 femei, scoase de sub dărîmături. Autoritățile și trupele îndeplinesc cu eroism opera de salvare. Prefectura și agenția telegrafică Stefani au primit știri din insula Ischia lăsînd a se înțelege că localitățile Casa Micciola și Ischia au avut pagube mari de suferit. Victime n’ar fi: In provincia Salerno mai multe comune au suferit stricăciuni și mai ales Catara și Amalfi. La Catara ar fi și victime. La Neapole orașul a avut cîteva stricăciuni de suferit. Marea a sguduit puternic chiar și vasele cele mari cari n’au avut totuși pagube de suferit. Pe la orele 2 soarele s’a arătat din nou și orașul și-a reluat animația normală. La Amalfi furtuna a adus pagube mai multor piețe și străzi. Cîteva case au fost inundate. Cîteva s-au prăbușit. Sunt mai multe victime. Neapole, 11 Octombrie. — Știrea despre dezastrul din Casamicciola (insula Ischia) se confirmă de comandantul marinei. Două vase și un torpilor cu trupe și ajutoare au plecat la Ischia. Neapole, 11 Octom. — O depeșă a primarului din Casa Micciola zice că o teribilă furtună a inundat o parte din țară. Sunt puține victime dar pagubele sunt mari. Primarul din Lacco Ameno (insula lachia) telegrafiază că pagubele pricinuite de furtună sunt foarte mari și victimele numeroase. Salerno, 11 Octombr.—La Vidri, linia de căi ferate a fost distrusă pe o destul de mare întindere. La Amalfi, din cauza inundări gîrlei, casele cu subsol au fost inundate. Trupe de ajutor au fost trimise în localitățile inundate. Salerno, 12 Octomvrie. — Cu toate silințele funcționarilor și ofițerilor, este cu neputință a se pătrunde în partea superioară a satului Cezara, care a fost cea mai devastată, din causa enormei cantități de materiale transportate de ape. S’au scos pînă acum două cadavre și nouă răniți. Se pare că două treimi în acest sat au fost pustiite. Casamicciola, 12 Octombrie. Azi dimineață între orele 10 și 11 un puternic torent s'a precipitat dinspre munți distrugând !Sajini Wune«ii? Mi nouă victime. De asemenea stabilimentul de băi și casele din împrejurimi au fost distruse. Torentul a distrus cartierele San Severino și Humbert. Torre Del Greco, 24 Octombrie. — Inundațiunea a făcut cinci victime. In celelalte regiuni ale Vesuviului nu sunt victime. Roma, 12 Octombrie.— Vasele de războiu «Urania și Colonna» au plecat astă noapte și cu alte vase spre Casamicciola ducînd merinde, corturi, medici, soldați, săpători. Ministrul de lucrări publice a plecat la Salerno iar cel de marină la Casamicciola. Furarea portului de marfă pentru toate națiunile. Au asistat autoritățile, reprezentanții Chinei și reprezentanții Europei, împrumutul turcesc Paris, 11 Octombrie. — O notă a Agenției Havas zice că ambasadorul Franței la Constantinopole a primit ordin de la guvernul său să declare guvernului otoman că negocierile în vederea încheierei unui împrumut turcesc sunt terminat deoarece consiliul de miniștrii otomani nu a rectificat acordul încheiat la Paris între d. Cochery și consilierul financiar turc. Convenția turco-romană pe cale de lnchiere Constantinopole, 11 Octombrie. Comisiunile speciale pentru convențiunea comercială turco-romînă a discutat astăzi ultimele puncte litigioase ale tarifului vamal și a hotărît să comunice mîine d-lui Papiniu ministrul Romîniei, ultimele concesiuni acordate. Ministrul finanțelor speră că convențiunea va fi acum asigurată. Suveranii ruși la Darmstadt Darmstadt, 11 Octombrie.Suveranii ruși și marele duce și marea ducesă de Hessa, au sosit [aci la amiazi. S’au dus la Rosenhoehe spre a asista la inaugurarea noului mausoleu al casei mare ducale. După ceremonie s’au dus la castelul Wolfsgarten. Perderile de pe urma uraganului Havana, Îl Oct. — Numărul total al persoanelor ce au perit în recentul uragan ar fi de o sută. împrumutul persan Londra, 11 Oct.—Ziarele spun căgocierile în vederea unui împrumut încheiat între guvernul persan și un institut financiar englez ce are interese importante în Persia [merg bine. împrumutul ar fi de 1 milion și un sfert livre și ar fi garantat de drepturile vamale pe coasta de sud. Boala prințului moștenitor al Serbiei Belgrad, 11 Octombrie. Din buletinele de eri și de astăzi rezultă că îmbunătățirea stărei principelui moștenitor continuă. Temperatura azi dimineață a fost 37,5 pulsul 100, respirațiunea 32. Profesorul Chvostek se va înapoiă astăzi la Viena. Adoptarea bugetului de războ la Viena, 11 Octombrie. Comisiunea pentru armată a delegațiunei ungare a adoptat totalul budgetului de războiu. Comisiunea armatei a delegațiunei austriace a început discuțiunea budgetului marinei. Comandantul marinei,amiralul de Montecuccoli, a reînoit declarațiunile făcute în delegațiunea ungară adăugind : avem o oarecare obligațiune morală de a cumpăra cele două Dreadnoughturi ce se construesc de Stabilimento Technico din Triest, dar, dat fiindcă este actualmente o mare cerere de asemenea vale, stabilimentul tehnic ar putea vinde aceste bastimente și altei țări. Retragerea directorului Operei Imperiale Viena, 11 Octombrie.—D-l Weingartner, directorul Operei imperiale, și-a dat demisia. Va continua să gireze instituțiunea pînă în primăvara anului 1911. Succesorul său va fi d-l Gregor, directorul operei comice din Berlin. Lupte la granița turcomuntenegreană Cetim, 11 Octombrie.—Știrea din Salonic cu privire la conflicte de timp cut: 'emigranți turcești voind treacă în Muntenegru, cordonul turcesc a cercat să-i oprească. N’a fost nici un ucis nici un rănit. Greva la Marsilia Marsilia, 11 Octombrie.—Greva căruțașilor și hamalilor și camionierilor a început parțială azi dimineață. Marsilia, 11 Octombrie. — Greva căruțașilor și a hamalilor s’a întins după amiezi la toate antreprizele de camionagiu pricinuind perturbațiuni pe la gări și pe cheiuri. Căăsâtoria prințului Napoleon și a principesei Clementina Turin, 11 Octombrie. — «Momente» zice că la Moncalieri, s’au făcut publicațiunile de căsătorie ale principelui Napoleon cu principesa Clementina a Belgiei. Căsătoria va avea loc la 24 Noembrie. Skupstina muntenegreană Cetinie, 11 Oct.—Prin ucaz regal, Skupstina care trebuia să se întrunească la 15 Octombre stil vechi, nu se va întruni decît la 18 Noembre acelaș stil. Cflatoria unui dirijabil Budapesta, 11 Oct. — Dirijabilul militar «Parseval) care a plecat ieri din Viena dar a trebuit să se oprească la Raab din cauza vîntului violent, a pornit din nou azi după amiază și s’a coborît fără accident spre seară pe cîmpul de aviațiune din Budapesta. Recunoașterea republicei portugheze Lisabona, 11 Octombrie.— Ambasada Portugaliei de pe lîngă Vatican a fost redusă la rangul de legație. Guvernul argentinian trimite cu primul val scrisorile de creanțe recunoscînd guvernul provizoriu portughez, încetarea grevei ceferiștilor Paris. 11 Octombrie.— Ministerul de război eliberează pe ziua de 27 Octombrie pe agenții drumurilor de fier de pe liniile Nord, Paris-Lyo- Mediteranea, Orleans stat, Sud care au fost militarizați cu ocazia grevei. Sporirea flotei japoneze Tokio, 11 Oct. — Ministrul președinte, d. Katsura, vorbind la banchetul comercianților, a declarat că singurul spor în viitorul budget va fi de 70 milioane yen pentru sporirea flotei. Această sumă va fi repartizată pe 6 ani fără a se recurge la vreun împrumut de va fi posibil. Afacerea Gripen Londra, 11 Octombre.— Mîine se judea și procesul lui Miss Le Neve amanta doctorului Cripen, acuzată că a avut cunoștință de crima acestuia, a tăinuit-o și a urmat pe criminal în fuga lui în America. Camiera greacă votează încredere lui Venizelos Atena, 12 Octombrie.— Venizelos cere un vot de încredere fără restricțiune pentru timpul trebuincios consolidării ordinei și revizuirii constituțiunii. In cazul contrariu, președintele consiliului va consilia pe rege să disolve adunarea. Atena, 12 Octombrie. — Camera a adoptat moțiunea de încredere cu 208 voturi contra 31, fiind și 27 de abțineri. Venizelos socotește că numărul partizanilor săi a fost sporit prin numeroase voturi date de complezență. Dînsul a declarat că va cugeta asupra situațiunii. Se crede că persistă în intențiunea de a disolva adunarea. Desmirdre Viena, 12 Octombrie. — «Fremdenblatt» desmmte că ar fi iminentă o schimbare în corpul diplomatic și desemnarea unor anume persoane pentru diferitele posturi. Gn Istoria familiei imperiale germane Potsdam, 12 Octombrie. — Perechea imperială și principesa Luisa au plecat la orele 10:47 spre Bruxelles. Bombă găsită În arrada Paris, 12 Octomvrie Octomvrie. O bombă cu fitilul pe jumătate ars s'a găsit aseară în strada Fera Moulin; bomba a fost transportată la poliție. S-a deschis o anchetă. Agenții militari ai companiei de Est au fost liberați. împrumutul turcesc nu se va mai face in Franța.—Comunicat oficial Constantinopole, 11 Oct. — Poarta a comunicat în mod oficios presei condițiunile în care guvernul francez ar fi admis cota împrumutului turcesc. Franța cerea : 1) Numirea unui consilier francez care ar examina toate documentele supuse revizuitei cursei de compturi, conform cu hotărîrile Camerei; 2) s-ar numi un director general francez al contabilităței centrale ; 3) Poarta să comunice oficial guvernului după cererile Franței; 4) Franța a cerut să i se confere maoritatea comenzilor făcute pe baza noului împrumut. Djavid bey a declarat jurnaliștilor că simpla expunere a condițiunilor acestora ar fi suficientă spre a se înțelege de ce nu s’au primit de Poartă. Ministrul a adăugat că se va începe fără zăbavă, poate chiar de mîine, negocieri cu un grup mai mare de bănci germane cari sunt gata a da un avans contra unor bonuri de tezaur sau să se contracteze un împrumut. Din Extremul Orient Mukden, 11 Octombrie.—Consiliul provincial a hotărît să desființeze privilegiul trupelor mandciurene creat de dinastia domnitoare, și să supue populațiunea mandciuriană la obligativitatea serviciului militar la fel cu ceilalți supuși. Port-Arthur, 11 Octombrie.— Colonia japoneză a celebrat eri inau Dmn Ainstrein M. S. Regele a bine-voit a da înalta sa autorizațiune persoanelor de mai jos de a purta decorațiunele notate în dreptul fiecăruia ; D. general Zosima Grigore, comandant al corpului I de armată ordinul Sf. Ana; D. general-adjutant Istrati Gheorghe I., comandant al brigadei V de infanterie, ordinul Sf. Stanislas cl. I. D. colonel Văitoianu Artur, comandantul regimentului Putna No 10, ordinul Sf. Ana clasa II ; D. colonel Lupan Grigore, comandantul regimentului 3 artilerie, ordinul Sf. Stanislas clasa II; D. colonel Popovici loan, de la stat-majorul general al armatei, ordinul Sf. Ana clasa II . D. colonel Pretorian Eracle, comandant al regimentului 3 roșiori ordinul Sf. Ana clasa II. D. lt.-comandor Lupașcu Dumitru, de la divizia de Dunăre, ordinul Sf. Stanislas clasa II. D. maior Nicoreanu Dumitru, din regimentul I de artilerie de cetate, ordinul Sf. Stanislas clasa II; D. căpitan Ignat Mihail, din batalionul 5 de pioneri, ordinul Sf. Stanislas clasa II; D. căpitan Popovici Dumitru, din regimentul 9 roșiori, ordinul Sf. Ana clasa III . D. locotenent Adamovici Eugeniu din regimentul Teleorman No. 20, ordinul Sf. Stanislas clasa III; D. maior Rudeanu Vasile, comandantul școalei de tragere a artileriei ordinul Vulturul Roșu clasa III și ordinul Coroana Wurttenbergului în gradul de cavaler clasa I; D. căpitan Dragu Constantin, de la comandamentul corpului II de ar öTurnurifK títüfilsi di clasa Ti ;T. D. doctor V. Negel, profesor la facultatea de medicină din Iași, ordinul Sf. Stanislas clasa II. D. locotenent N. E. Arion, din regimentul 15 artilerie, ordinul Elefantul Alb în gradul de cavaler. CĂRȚI și REVISTE A apărut : DOCTORUL de CASA DICȚIONARUL SĂNĂTĂȚII de doctorul Vasile Bianu Medic primar al spitalului I. C. Brătianu din Buzău Acest dicționar, scris pe înțelesul tuturor, este împodobit cu 315 figuri, intercalate în text, și vorbește despre structura și funcțiunile organelor omului, medicina uzuală și de urgență, tot felul de boale, accidente, otrăviri, asfixii, epidemii, contagiuni, microbi, nevroze, ipnotism, medicamente, plante medicinale, pansamente, igiena generală, alimente și băuturi, locuințe, îmbrăcăminte, igiena preventivă, igiena etăților și profesiunilor, igiena curativă, igiena simțurilor, igiena orașelor și satelor, ape minerale, idioterapie,băi, electricitate, exercițiu, gimnastică, etc. Dicționarul sânătății formează un volum mare de 808 pagini, tipărit pe două coloane și cu litere mici; el costă 15 lei și se poate procura de la librăriile principale și în caz de lipsă de adreptul de la autor din Buzău, trimițînd prețul prin mandat poștal, după care se va primi cu primul curier cartea recomandată. Pentru preoții de la sate, învățători, studenții în medicină, subchirurgi, agenți sanitari, sergenți, caporali sanitari și moașe să face un scăzămînt de 10 la sută, vlnzîndu-se cartea numai cu 13 lei 50 bani ; toți aceștia se vor adresa de-a dreptul la autor. Această carte importantă ar trebui să nu lipsească din nici o casă, fiind de mare folos pentru oricine o consultă. — A apărut: Revue de Roumaine, Iiul an, No. 5—6, Mai-Iunie 1910 cu următorul sumar : Ion Peretz, L evolution de l’idée de droit en Roumaine.—Vasile M. Kogîlniceanu, Roumains et Hongrois, apres Ies derniéres elections en Hongrie.—Al. Vlahuță,—Grigoresco.—Un héros de l’âme roumaine,—La vie du peintre.—Agapia.— Teodor T. Burada, Moeuis populaires.— «Caloianul».—-Dr. P. Zosin, La Confédération danubienne.—Dr. N. G. Dossios, Notes manuscrites éerites sur quelques vieux livre? de la Bibliothéque centrale de Jassy.—Dr. Irimescu, La tubereulose, maladie sociale. — Al. T. Dumitrescu, semănături de toamnă, sau 3 40 % Economie Garantată 'T*TJITA! SUPERIORITATE CONSi*.. 40 ° Io economie față de spălatul cu săpun și sodă. PliPăfă CÎ nlhocfo rufele de 2 ori mai repede și mai frumos ca în modul LUI ala dj Ubol C obișnuit și aceasta numai cu o singură ficî oere. Nu este nevoie laeeZbttan^nele și a cheltui săpun sau ASIGURA RUFELE ca să nu fie vătămate deoarece G vol/1 este a fi liber de clor sau alte AfeBIJLOJ substanțe vătămătoare, în acelaș timp Mr antiseptic cum se poate vedea dintr’un Extras din Certificatul No. 353Igio Laboratorul Chimic Avantajele spălatului rufelor cu Spalol, AL Școalei de Poduri și Șosele prin care se constatA : *Că rufele spălate cu ,,SPALOL“ nu se alterează mai mult decît la spălarea obicinuită cu lesie (ținîndu-se seamă, dacă rufele se fierbe numai în lesie, fără să fie frecate). Avînd în vedere composiția „SPALOLULUI“, soluția lui la rece se comportă că o soluțiune alcalină foarte difuză de apă oxigenată, posedă deci proprietăți antiseptice pronunțate.» * Șeful Laboratorului de Chimie p. Direct, Școalei de Poduri și Șosele (ss) Gr. Pfeiffer __________ (ss) N. Popescu Să nu se confunde cu diferite prafuri oferite in cutii de carton sau hîrtia Adevăratul SPALOL se vinde în cutii de tinichea cu Prețul de 70 bani cutia micA și Lei 1.20 cutia dublă DE VINZARE LA : Toate drogueriile și băcăniile principale din toată țara și la Sinprul fabricant: V. TUNAndoc bucurești CALEA PLEVNEI No. 230 „Sparol“ -M01 Supermini»7 produseîiar similare Joii 4 Octombrie INFORMATIONI ★ A A. S. R.. Principii moștenitori se vor întoarce în Capitală la 1 Noembrie. 4- A. S. R. Prințul Carol a sosit in Capitală, unde va rămîne ca să urmeze cursurile școalei speciale de infanterie, în care e înscris ca elev. 4-1. P. 8. Mitropolitul Primat Atanasie Mironescu a fost primit în audiență de A. S. R. Principele Ferdinand Duminică 10 Octombrie, I. P. S. Sa a oferit cu această ocazie Principelui Niculae care a înplinit 7 ani o carte de rugăciuni. La orele 1 d. a., I. P. S. Sa a fost primit în audiență de M. S Regele. ★ «Epoca» revine asupra extraactivităților. Deși s’a pronunțat în mod categoric contra lor, confratele nostru crede că două, trei cuvinte mai mult decît cele spuse de d. Titu Maiore sau în Senat, nu ar strica. Și »Epoca» are dreptate. Broșura d-lui Nicu Filipescu scrisă acum doisprezece ani, nu cadrează cîtuși de puțin cu atitudinea violentă a d-lui Maiorescu. După ce ne-a acuzat că am fi falsificat textul d-lui Filipescu, «Epoca» revine ca de obiceiu — de data asta într’un articol fără semnătură — și afirmă că d. Filipescu a fost cel d’intîi om politic din țara noastră care a indicat rolul pe care ar putea juca preotul și învățătorul satului, mină în mină cu proprietarul pentru scoaterea țăranului din întunericul în care zace. Cu alte cuvinte, d-l Filipescu, admite nu numai o activitate extra-școlară și extra-bisericească, dar și una extra-proprietărească. Dar lucrurile acestea d-l Filipescu se gîndea acum doisprezece ani. Este sigură «Epoca» că frruntașul carpist gîndește aceleași lucruri și azi . Or cum ar fi, noi luăm aci și de aceste noi declarațiuni ale confratelui carpist, numai de nu vom fi nevoiți ca mîine să luăm iarăși act de o nouă desmințire. ★ D-l Emil Costinescu, ministrul de finanțe, care se află la Sinaia, se ocupă în acest moment cu redactarea expunerei de motive la procetul de lege pentru impozitele directe. D. ministru de finanțe va depune acest proect de lege pe biroul parlamentului în primele zile ale sesiunei. ★ D. dr. Rosen, noul ministru plenipotențiar al Germaniei în Romînia, a sosit în Capitală aseară la ora 7:25 cu expresul de Berlin. ★ A. S. I. Prințul Roland Bonaparte a sosit la București ori, însoțit de d. Tzigara Samurcaș, directorul fundațiunei universitare Carol I, a vizitat palatul regal, fundația Carol și muzeul etnografic de la șosea. Prințul pleacă joi din Capitală la Constantinopol. ★ Un mare număr de ofițeri superiori vor pleca azi dimineață într-o excursiune științifică pe valea Prahovei și în Dîmbovița. Excursioniștii vor fi conduși de către d. colonel I. Gărdescu, subșeful marelui stat-major al armatei. ■Ar D-l D. Tăcu, șef de birou la ministerul de justiție, a fost numit director al Serviciului personalului din acel minister în locul d-lui Ghețu care și-a regulat drepturile la pensie. Ar Examenul căpitanilor de artilerie aspiranți la gradul de maior, care s-a ținut la Constanța, la ter Cbmisiunea examinatoare a fost prezidată de d. general Georgescu, inspectorul artileriei. ★ Prin listele de subscripții emise de Liga Culturală, pentru ajutorarea inundaților din Banat, s’au strîns pînă acum cei 8240,15 b. Miercuri a avut loc la Buzău înmormîntarea cunoscutului fruntaș Constantin Mihail. Defunctul a fost unul dintre cei mai respectați comercianți din Buzău, care prin munca lui cinstită își cîștigase un nume stimat între Buzoeni. 4- Elevii de clasa I cari au reușit anul acesta la școala normală din Buzău, se vor prezintă la școală în ziua de 15 c. * In «Monitorul Oficial» de eri s’a publicat regulamentul soldelor în armată. 4- Spre a distra pe regina mamă a Olandei, s’a organizat în fiecare zi la castelul Peleș audițiuni muzicale și partide de bridge. M. S. Regina Olandei pleacă azi din Sinaia. * Locotenentul Procopiescu Panfile, din batalionul 2 pionieri, a fost trecut în poziție de disponibilitate pentru caz de boală. 11 Duminică 17 Oot., ora 11 a. m. urmînd a se deschide Grădina de Copii No. 1, a Societăței ortodoxe a Femeilor române, din Calea Dorobanților No. 171 bis prin sfințirea apei, oficiată de I. P. S. S. Mitropolitul Primat Atanasie președintele de onoare al acestei societăți. Comitetul central are onoare a aduce aceasta la cunoștința donatorilor, comitetelor parohiale și membrilor din întreaga eparhie, cum și la cunoștința tuturor bunilor Romîni, doritori de progresul moral și intelectual al copiilor noștri, rugîndu-i a lua parte la această soemnitate. E3* Ministerul instrucției publice a trimis școalelor din țară un ordin circular prin care le spune să nu oblige pe elevi să-și procure transparente după modelul d-lui D. Constantinescu, rămlnînd ca școlarii să poată întrebuința ce transparențe găsesc cu oale, chiar făcute de mîna lor. * La ministerul de interne s’au primit următoarele telegrame : Tulcea.— A plouat. Semănăturile de toamnă continuă. Culesul viilor și porumbului s’a terminat pe alopurea. Neamț.—A plouat abondent se fac Gorj. — A văzut puțină brumă noaptea. Se fac semănături de grîu. 4 Societatea corală «Carmen»sub conducerea maestrului D.G. Kiriac, va da un concert la Craiova și Slatina în ziua de 19 Octombrie curent. * Locotenentul de rezervă Răduleanu Filip, din reg. 6 artilerie, a fost trecut în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. * Ministerul de războiu a primit demisiunea d-lor ajutor de birou clasa I Patra D. Petre de la casa «dotațiunei Castel» și a desenatorului Luca C. loan de la Arsenalul de construcțiuni al armatei. ■• Sîmbătă 16 Octombrie 6. se deschid cursurile școalei de adulte din orașul Tecuci. Secțiunile se vor ținea Marția de la 4—6 cu analfabetele și secția cursului primar necomplet, iar Sîmbătă de la 4—6 și jum. se vor face cursuri complimentare și lecții de lucru de mină. Vineri 15 Octombrie, p., orele 3 după amiază, va avea loc în amfiteatrul Facultății de medicină de pe B-dul Independenței, deschiderea cursurilor anului școlar 1910—1911 și distribuirea unor recompense pentru studii, studenților cari s’au distins. * In curînd va apare o revistă scrisă în dialectul macedo-romîn, «Liliem Pindului», la care vor colabora toți scriitorii dialecteți mai de seamă. Ziarele de aseară Cel mai norocos ministru. Sub acest titlu «Ordinea» scrie: «Mulți cred că omul cel mai cu noroc este d. Al. Constantinescu. Se înșală». In adevăr se înșeală aceia, cari, fiind vorba de «cel mai norocos ministru» uită de «vulturul Moldovei», de d. Al. Bădărău. «Ordinea» are tot dreptul să protesteze. Urmăriți drumul bătut de d. Bădărău de la catedra d-sale din Iași pînă la fotoliul de ministru. Aduceți-vă aminte de marile lui acte de «guvernămînt», de felul cum d. Bădărău a ieșit din toate încurcăturile, și veți vedea că într’adevăr norocul i-a fost mare. Și nici nu se putea altfel cînd atîți «fii ai poporului ales» au înălțat rugăciuni către Iehova pentru norocul lui. Da, da. Are dreptate «Ordinea» să protesteze. * D-l Filipescu... doctrinar. — Din « Acțiunea» : D-l Filipescu e contra activităței extra-școlare a învățătorilor după cum ar fi d-l Titu Maiorescu: E contra activităței extra-bisericești a preoților, după cum ar fi d-l Titu Maiorescu ? Nu. D-l Filipescu e de părere că atît învățătorul, cît și preotul, adică apostolii satelor noastre, să lucreze în comun acord, în perfectă înțelegere și am putea zice chiar în complicitate cu proprietarul. înțelegeți unde vrea să bată fruntașul junimist. Învățătorul și preotul, poate, unul să nu-și vadă de școală și altul de biserică, dar principalul e să fie ambii oamenii de încredere ai proprietarului și să se înstrăineze de populația rurală. Apoi tocmai aceasta e o teorie periculoasă, dacă nu chiar mai periculoasă decît aceia a d-lui Haret. ★ Atacuri fără rost. — Pentru a nu știu cita oară secretarul asociațiunei transilvane, d. Oct. G. Tăzlăuanu este atacat de ziarele de pe bulevard. «Minerva» și «Seara», ori de cîte ori este vorba de mișcarea culturală din Transilvania, nu scapă ----- 7 •7 -iv .Î/VV-' ivwl«»' invxeurul» harnicul director al revistei ghicea* fărul*. L’a atacat «Minerva* într’un articol anonim, cu ocazia adunărei generale de la Dej, îl atacă acum« Seara într’un articol iscălit, fiind vorba de curentul pornit printre elementele tinere din Ardeal de a cere să li se încredințeze o parte mai mare în conducerea destinelor fraților noștri. Ce rost au aceste atacuri? Ele nu vor putea nici o dată să nimicească reputația unui om care a știut să ridice «Luceafărul» acolo unde este și care a dat viață «Asociațiunei». Publicul nostru cere să fie informat exact despre cele ce se petrec în Ardeal. Puțin se interesează, dacă d. X sau Y de la «Seara» din motiv» cari îl privesc, nu poate suferi anumite persoane din Ardeal. Un interview al Episcopului de Argeș.—«Seara» publică un interview cu P. S. S. Episcopul de Argeș, din care reproducem, cu titlul de document, următoarele pasagii : — Credeți Prea Sfinte că, era o mare necesitate, constituirea consistoriului superior bisericesc așa după cum a prezentat d. Ilaret preotul în Senat, și l’a susținut I. P. S. Sa Mitropolitul Primat? — Eu nu văd necesitatea acestui consistoriu. El are menirea de a slăbi autoritatea Sinodului, și mă mir, cum I. P. S. Mitropolit Primat Atanasie, nu a urmat pilda dată de răposatul Mitropolit Iosif Gheorghian care a văzut acest rău și s’a opus d-lui Haret cînd acesta i-a propus să înființeze consistoriul superior. Răul cel mare constă în faptul că d. Haret a luat toate atribuțiile Sinodului și le-a dat pe mîna consistoriului. Ori dacă lucrările stau astfel, Sinodul a fost cu totul degradat și trasformat într-un birou de înregistrare. Acest lucru trebuia să-l prevadă actualul Mitropolit primat și să se opue autorităței d-lui Haret. Acum e tîrziu. Eu văd lucrurile foarte încurcate, și nu știu care va fi soluția celor indicați în a le clarifica. Fiindcă în cazul de față vine spre judecare o pîră a trei preoți de mir, cu un arhiereu, cum ați crede că s’ar putea face această judecată și de către cine? — Aci este răspunsul cel mai greu. Pentru a se face o lumină cît mai mocrați din toată mare au sunt apintri înnfln.jirfia mp.n.________ . ’ „ la mare, eu sunt pentru judecarea preoților de consistoriul superior bisericesc. Eu nu văd un rău, în această judecată. Și nu știu ce i-a determinat pe acești trei preoți să se ridice înpotriva Mitropolitului Primat. Dacă au fost puși la cale, să se dovedească și să fie pedepsiți. Cine va prezida atunci judecata? — De fapt și de drept Mitropolitul Moldovei. — Dacă lucrurile stau astfel, avea dreptate P. S. Safirin Episcopul Romanului cînd a afirmat că nu era o necesitate imperioasă înființarea consistoriului, și că organizația consistoriului este o călcare a canoanelor. — Cei mai mulți din Sinod erau convinși de acest lucru și din această cauza nici n’am putut lua o hotărîre în contra Episcopului de Roman. — Cu toate acestea P. S. Episcop al Romanului a fost acuzat de fapte imorale, în ședința Sf. Sinod, cînd P. S. Sa a acuzat de asemenea fapte pe Mitropolitul Primat. — A fost o glumă, poate rea, din partea d-lui Haret. De altfel, acuzația care i s’a adus Episcopului de Roman, a fost cercetată la timp și el găsit nevinovat. — De ce n’a dat Sinodul curs părerea Episcopului de Roman, întrucît P. S. Sa a cerut să fie judecat alături cu I. P. S. Mitropolit Atanasie ? Fiind-că Episcopul de Roman, n’a adus nici o probă, iar acuzația a fost susținută numai de P. S. Sa. După bere trebuiau trei acuzatori, și voi au lipsit. — Credeți că observațiile făcute în ședința de eri, de P. S. Voastră vor fi luate în discuție și admise ? — Nu știu acest lucru. Văd însă un rău, că ședința care urma să se ție azi, s’a amînat pentru mîine. Cum Joi este sărbătoare, vor lipsi mulți dintre membrii consistoriului, cei mai mulți vor pretexta chiar că au fost chemați urgent, pentru a nu da o deslegare definitivă incidentului ridicat în ședința de ori. In tot cazul eu văd un mare rău, iar acei cari vor fi chemați a clarifica această situație, vor avea o grea sarcină, fiind răspunzători, în viitor, de hotărîrile pe care le vor lua, și de modul cum vor putea să prezinte, această grea și mare încurcătură care există în sînul bisericei noastre. Takiștii la Ploești. — Un ziar de seară publică următorul procesverbal-somație, pe care partizanii d-lui Gogu Negulescu l-au aclamat la ultima lor întrunire, și care va face desigur mare plăcere d-lui Take Ionescu. II reproducem ca un document curios asupra relațiilor dintre partizanii d-lui Take Ionescu din Ploești. Proces verbal Subsemnații membrii ai partidului conservator-democrat din Prahova, convocați în saloanele clubului partidului conservator-democrat (casele d-lui Sfetescu) de către d. Gogu Negulescu, președintele partidului , auzind expunerile diferiților[membrii ai partidului, cari s’au succedat la tribună, am hotărît să rugăm respectul pe șeful nostru d. Take Ionescu, să binevoiască, ca în vederea viitoarelor lupte politice și spre gloria și deplina isbîndă a marelui partid conservator-democrat, să consfințească și să recunoscă oficial acțiunea noastră, așa cum ea s’a organizat astăzi de autoritea locală a d-lui Gogu Negulescu, la clubul nostru din Ploești, strada Gheorghe Lazăr (casa Gh. Sfetescu) și asigurăm pe șeful nostru suprem d. Take Ionescu de întregul nostru devotament legîndu-ne a-i da necondiționat și imediat, orice sprijin, oricînd el ni-i va cere, împuternicim, fără rezervă, pe domnul Gogu Negulescu să facă toate demersurile pe lîngă domnul Take Ionescu, conducătorul suprem al tuturor conservatorilor de. . _____ca rugăciunea noastră să fie înfăptuită și în de obștie cunoscută, declarind în tot cazul noi rămînem strins uniți în jurul d-lui Gogu Negulescu pe care l’am proclamat șef. S’a admis cu unanimitate. Președinte al întrunire! N. P. RASCANU ' Acel «în tot cazul» e în adevăr delicios și va face d-lui Take Ionescu mai mare plăcere decît tot textul moțimei...________ Pudra FLORA preparată de AL.ITEANU, farmacist furnisor al Curței Regale, nu conține bismut, nici plumb, ci e compusă din substanțe absolut nevătămătoare și complect asimilabile pielei așa că poate fi întrebuințată fără grijă cît de mult timp. Crema FlOra face să dispară cu siguranță în scurt timp pistrui, pete de tot felul și tubulețe și fizice afecțiuni ale pielei Pudra Flora lei 2 lei 1.50 — Săpun Flora 1.25.Crema Flora Elevii admiși iN ȘCOALA DE NOTARI Ministerul de interne a admis ca elevi ai școalelor de notari din țară pe următoarele persoane : Școala din Curtea de Argeș D-nii Angelescu M. Ion, Athanasie Pr. Const., Brăescu Ioan, Bîrzac Petre, Bratu Stoica, Bălan E. Marin, Chiosea Gh. Const., Constantinescu Marin, Constantin Ilie, Cosmescu Ștefan, Chițescu, Dimitrie, Comșa I. Dumitru, Cincu Ion, Camnamisir, I. Ion, Cîrstocea P. Ion, Comănescu Ilie, Diaconescu Eustațiu, Georgescu I. George, Ghinea Ion, Gheorghe N. Dumitru, Georgescu N. Gh., Georgescu N. Dumitru, Iliescu I. Sandu, Ionescu Ioan, Luca C. Ion, Mintescu Nicolae, Marinescu Vasile, Mirea C. Mihai, Mărculescu I. Stelian, Marin M. Țolea, Neacșu Badea, Negrițu Nicolae, Olteanu Istrate, Petrescu G. Nicolae, Popescu Florea, Popescu Ion, Popescu Nicolae, Popescu Grigore, Popescu M. Ivan. *"• ja^n. Popescu D. Vasile, Rădulescu N. Dumitru, Radu Dumitru, Stan V. Ioan, Sima M. Grigore, Știrea V. Gavrilă, Berb Isaia, Soare Badea, Stoicănescu Panteleimon, Ștefănescu P. Ilie, Tănăsescu Grigore, Teodorescu Oprea Ilie, Udrescu C. Ion, Vlădescu Dumitru. Școala din Panciu D-nii Aldea I. Grigore, Antonescu M. Vasile, Blănaru D. Petru, Butăranu V. Panait, Badea C. Ion, Cazaca Gheorghe, Cazan Petru, Cruceanu Nicolae, Constantinescu Ion, Cruceanu Constantin, Caraman M. Costin, Caraman Mihail Cezar, Constantinescu P., Demetrescu Toma, Dineață Stan, Dumitrescu Gh., Dinescu Soare, Dragomirescu T. Ion, Focșăneanu Gheorghe, Focșăneanu Nicolae, Petecău I. Ion, Florea T. Vasile, Ghiță St. Ion, Grozea R. Petru, Harabagiu Petrache, Iarca Constantin, Ioniță R. Nicolae, Ispasiu Mihail, Jugănaru Ilie, Lazăr C. Manolache, Matiașu St. Iorga, Mihalcea Cristache, Macedon Dimitrie, Nuțu I. Nicolae, Neață A. Stan, Olărescu Nicolae, Popescu M. Const., Petrovici I. Vasile, Popescu Dumitru, Petreanu Ștefan, Popescu Aurel, Rogozanu Ion, Soare G. Voicu, Șișa Ion, Stănciulescu Mihai, Al. Stănilescu, Toma Costache, Țarălungă Gh., Bachișan Constantin, Vișan M. Ioan, Vrînceanu D. Gh. Școala din T.-Jiu : D-nii Andriion Pavel, Anghel Gheorghe, Băbeanu M. Const., Bogdan M. Ion, Basarab D. D., Buză D. C., Carabața I. Niculae, Cioană A. C. Mercur Ion, Cioavec M. Ion, Dobrescu Ion, Dumitrașcu Constantin, Dulamă Mihai, Dădeuciu I., Drăgoescu Ilie, Enăcică Alexandru, Foneșiu I. M. Feram I. zis Ferasim, Garcea Ion, Gridan Gheorghe, Gheorghe Const., Gherghina Ion, Gelamenă Const., Grigorescu I. I., Georgescu D. Matei, Ionescu Ion, Ilina Gh. Petre, Ionescu Const., Lupu Niculae, Lupescu Gh., Lică Gh. Florescu, Luțescu Gh. Marin, Moșneanu Ion, Morariu Constantin, Marinescu Ion, BULETIN METEOROLOGIC La miezul nopții ...............44 ° 7 ore dimineața.......................5 ° Miazăzi .....................................48 ° înălțarea barometrică 769 m. p. Starea cerului senin. Barometrul în scădere. (A. Menu Al-la),