Viitorul, noiembrie 1910 (Anul 4, nr. 1038-1062)
1910-11-26 / nr. 1059
2 Joi 2 ș Noembrie CALENDAR Ortodox: Mart. Ecaterina și Mercuriu Catolic: Consiliul Măriei MEMENTO Autorități.— Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef).—Deschis Duminica și sărbătorile, de la 10 dimineața.— 4 d. a., și Joi de la 11 a. m.—3 d. a. Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Cinema Liedertafel str. Academiei. 20 —Program ales și schimbat în fiecare Marcare și Sîmbătă. Matineuri la fiecare Luni, Marți, Mercuri, Vineri la orele 5 și un sfert, iar în fiecare joi, Sîmbătă Duminică și zilele de sărbători 2 Matineuri, unul la 3 și un sfert pînă la 5 și al doilea de la orele 5 pînă la p. m. Sala Eforiei. In fiecare seară reprezentațiuni date de teatrul cinematograf sub conducerea electricianului Botez. Vederi instructive și interesante. Cinematograful Voita (str. Doamnei. Reprezentațiuni zilnice cu tablouri noi și variate. In fiecare seară. Incepînd de la 5 p. CINEMATOGRAFE m. spectacole orare de cinematograf, Mercurea și Sîmbăta program nou. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul de antichități, (Universitatea) Deschis Duminica și Joia de la 11 dim. pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii streini sau cei din provincie, în toate zilele între aceiași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 10 dim. pînă la 5 d. a Muzeul Aman, str. Clemenței, este deschis Marțea, Joia, Duminica și sărbătorile de la 10 12 a. m. și 2—4 p. m. Muzeul A. Simu (str. Mercur, deschis : Duminică, și Joi de la orele 11 dim. pînă la 3 d. a. .,Arta“ (str. Lascar Catargiu 17). Expoziție permanentă de pictură, sculptură și atelier artistic de fotografiat. nu se va opri la aceste facilități însemnate acordate personalului telegrafo poștal, ci va urmări cu tot dinadinsul ameliorarea în cît mai largă măsură a situației acestor laborioși funcționari, încărcați de atît de mari răspunderi. In ceea ce privește situația /inanciară a instituției, d-1 P. Zahariade a făcut de asemenea foarte mult. Așa, a echilibrat budgetele, întocmindu le pe cifre reale, a regulat și achitat creanțele rămase din anii 1907 908 și 1908-909 în valoare de aproape 4 milioane, sumă care fusese cheltuită în trecut peste prevederile budgetare, a legitimat creditele pentru construcțiile de localuri și a regulat creanțele respective după exercițiile în care au fost angajate, a desființat cea de-a II-a casierie care funcționa la depozitul central al timbrelor și care a înlesnit în trecut unele cheltueli nejustificate, a dispus verificarea și stabilirea bilanțului pentru mandatele cărții poștale ce au circulat în anii 1907-1908 și a luat măsuri pentru a se aduce la curent lucrările de la divizia comptabilității. Aceiași preocupare largă a dat d-1 Zahariade și poștelor rurale. Așa, d-sa a modificat regulamentul Casei de ajutor și retragere a personalului poștal rural, lărgind ajutoarele ce se acordau în trecut și introducînd noui condițiuni pentru viitor; a obținut mărirea fondurilor pentru întreținerea serviciului poștal rural cu 200.000 lei, din cari s’a îmbunătățit situațiunea personalului și s’au făcut modificările de curse imperios cerute, pentru a se asigura cît mai mult efectuarea serviciului în bune condiții; a înființat mai multe biurouri poștale rurale (agenții speciale) în localitățile prea izolate și prea depărtate de vre-un oficiu telegrafo-poștal, a dispus ca VvLtxvotxt’11« T»patala rurale sur contule speciale), în număr de 65, să efectueze și serviciul de mesagerii, făcînduse prin aceasta o însemnată înlesnire atît autorităților cît și publicului, care în trecut era nevoit să parcurgă distanțe mari pentru a expedia sau primi asemenea trimiteri. Și cîte altele !... în apropiere de satul său. Boii și-au continuat drumul pînă acasă, iar cadavrul victimei, a fost găsit aruncat în șanțul șoselei, fiind oribil mutilat. Toate cercetările de atunci, au dat rezultate infructuoase, pentru aflarea criminalilor. Acum cîteva zile, parchetul a primit un denunț, prin care se arătau oarecari îndrumări pentru ..dovedirea asasinilor. D-nii I. Cireșanu, judecător de instrucție și N. Păunescu, procuror, au plecat imediat în comuna Măgureni, de unde fusese primit denunțul. După două zile de minuțioase și abile cercetări, cei doi magistrați, au repurtat succes, descoperind pe ucigași. Ei se numesc Ion Ciufu, de 35 ani și Ioniță Coman, de 40 ani, din Cătunul Cocorăști-Capri. Ei au mărturisit că au asasinat pe Constantin Șerban, prin lovituri de ciomag în cap și apoi l-au jefuit de banii ce au găsit la el. Cei doi magistrați s’au înapoiat eri, aducînd cu dînșii și pe omorîtori. Epidemia de scarlatina Printre copii din oraș a început să bîntue, cu mare furie, epidemia de scarlatină. In toate școlile s’au ivit cazuri de scarlatină. La institutul de fete «Regina Elisabeta», a fost și un caz mortal, victima fiind copila Marcela, fica d-lui Ion R. Chițu, președintele camerei de meserii. Pe ziua de Marți, s’au ivit douăzeci noui cazuri de scarlatină. In asemenea împrejurări închiderea școalelor este imperios cerută. _____________ IG. S. ♦ Cronica din Ploești Răspunsul d lui Brătianu Ploești, 24 Noembrie. — Am arătat în numărul precedent, textul telegramei, pe care au expediat-o d-lui I. Brătianu, șeful partidului național-liberal, liberalii din localitate, cu prilejul consfătuirei de reorganizare a partidului, ce a avut loc la club Duminică și prin care, făceau cunoscut, că adunarea l’a proclamat președinte de onoare, al organizației partidului liberal din Prahova. D-l I. Brătianu, a răspuns la această comunicare, prin următoarea telegramă: D-lui N. CrapeleanuZ Ploești. Primesc cu recunoștință expresiunea sentimentelor ce binevoiți ami transmite și urez din inimă, național-liberalilor din Prahova, ca însuflețiți întotdeauna de grija intereselor obștești să menție vechea tradițiune a Ploeștenilor. Ion I. C. Brătianu. Agape politice D. Petre Cinta, ajutor de primar, membru fruntaș al partidului naționalliberal, continuă în fiecare săptămînă, să reunească la cîte o agapă pe ambii săi politici, avocați, doctori, comercianți, profesori, etc. Viitoarea agapă, va avea loc mîine seară Joul. Vor fi invitați și d-nii Gh. Becescu- Silvan, Emil Flavian, colonel Păucescu, Suciu și veterinar Popescu-Daia, noui încriși în partidul liberal. Descoperirea unor criminali In noapte de 26 Octombrie a. c., a fost asasinat și jefuit de suma de 140 de lei, locuitorul Constantin Șerban, din comuna Bănești, satul Urleta, pe șosea CRONICA JUDICIARA Pentru 1 leu Gheorghe Dumitru zis Gogu, un tînăr oacheș, nărăvit într’ale găinăriei, s’a folosit de faptul că femeea foița precupeață, era distrată în timpul unei tocmeli și i-a furat acesteia din buzunar un leu. Femeea, mai puțin supărată de pagubă decît de imoralitatea lui Gheorghe Dumitru, a dat în judecată pe hoț și a obținut condamnarea lui de către judecătorie la 15 zile închisoare. Dumitru a făcut apel și a implorat pe magistrați să nu-i pedepsească atît de aspru pentru un leu furat. Tribunalul i-a respins cererea. Atentat sau ultragiu ? înaintea Curței de casație secția II-a s’a prezintat recursul în contra sentinței Curței cu juri din Prahova, care a calificat ca simplu ultragiu, iar nu tentativă de omor, fapta lui Petre Curevale care, ducînd vitele la păscut în foc îngrădit și interzis accesului, la somația guardului, a tras un foc de revolver asupra acestuia, fără a-l nimeri însă. Curtea a amînat pronunțarea. Moștenirea Anghei Teodoru Tribunalul Ilfov secția II, a ascultat em pledoariile în cererea de sechestru judiciar asupra averei de 1.246.000 lei, lăsată de defunctul Anghel Teodoru. Mandat de arestare confirmat Mandatul de arestare emis în contra lui Ion Rădulescu, falsificator de monede, a fost confirmat. Ghiața artificială in comerț — Propunerea consiliului de higieni al Capitalei — Consiliul de igienă al Capitalei a ținut ședință sub prezidenția d-lui d-l Botescu, ajutor de primar. După aprobarea înființărei mai multor stabilimente industriale, s-a luat în discuție chestiunea exluderei gheței naturale din comerț. Intruct această ghiață se ia din niște bălți murdare din jurul Capitalei, ea e improprie pentru conservarea alimentelor și băuturilor în timpul verei, putînd primejdui serios sănătatea publică. Fabricele de ghiață artificială existente azi— cele particulare și aceea a primăriei— ar putea să procure depozitarilor, pe iarnă, cantități suficiente de ghiață, curată, cu prețuri cît se poate de convenabile. A rămas a se stabili modul în care va putea începe aprovizionarea depozitelor. VII După patru zile de deliberațiuni solemne, adunarea emise un oarecare număr de hotărîri, din cari iată principiile: In fiecare țară, din acele cari vor adera la convențiunea propusă de biuroul Genevei, un comitet va fi format, în scopul de a concura, în timp de resbel, de va fi loc, prin toate mijloace posibile la serviciul sanitar al armatelor. El se va organiza însuși în modul ce-i va pare mai convenabil și se împarte în secțiuni, după trebuințe. Fiecare comitet se va adresa guvernului țărei sale, spre a face ca serviciile sale să fie agreate. In timp de pace, comitetele centrale și comitetele secționare, se vor ocupa de mijloacele de a fi utili în toată puterea cuvîntului în timp de resbel, mai cu deosebire preparînd ajutoarele materiale de tot fel, căutînd a forma și a instrui infirmieri voluntari. In caz de resbel, comitetele națiunelor beligerante vor da, în măsura resurselor lor, ajutoare armatelor lor respective. Ei organizează infirmieri voluntari, îi pun în activitate și instalează, în acord cu autoritatea militară, localuri pentru îngrijirea răniților. In urma unui apel sau, cu permisiunea autorităței militare, comitetele trimit pe cîmpul de bătaie infirmieri voluntari, sub ordinele șefilor militari și sunt datori a purta toți, ori cărei țeri ar aparține ei, un brasard alb cu o crucie roșie. Conferința emise după aceasta mai multe dorințe de o mare importanță. Ea cerea, mai cu deosebire, ca ambulanțele, spitalele, personalul sanitar oficial, infirmieri și locuitorii diferitelor țări cari ar ajuta pe răniți, să fie cu totul neutralizați, ca un semn distinctiv să fie admis diplomaticește pentru corpurile sanitare ale tuturor armatelor, în fine ca un drapel identic să fie adoptat în toată țările pentru ambulanțe și spitale. Comisiunea geneveză fu numită « Comitet internațional». Ca atare, acest comitet fu însărcinat a supraveghea execuțiunea decisiunelor conferinței, înainte de a se despărți, în urma propunerei doctorului Basting, membri conferinței voiră să dea comitetului o manifestațiune solemnă de aprobare și hotărîrea următoare fu votată , căzînd importanța de căpetenie ce trebue să fie atribuită generoasei inițiative luată de d. Henry Dunant cît și de societatea geneveză de utilitate publică, în chestiunea ajutoarelor de dat răniților pe cîmpurile de bătaie și, apreciind imensul răsunet ce măsurile proiectate de către Conferință vor avea în toate țările, în sînul claselor cele mai interesate în această chestiune, memorii conferinței internaționale, la încheerea lucrărilor lor, declară că d. Henry Dunant, care a provocat prin stăruitoarele sale sforțări, studiul internațional al mijloacelor ce sînt de aplicat pentru a veni în ajutorul răniților pe cîmpul de bătae, în mod eficace, și societatea geneveză de utilitate publică, sprijinind cu concursul său generoasa idee de care d. Dunand s’a făcut organul, au bine meritat de la omenire și au dobîndit titluri strălucite la recunoștința universală». Biuroul genevez se constitui în comitet internațional cu generalul Dufour ca președinte, M. G. Moynier, ca vice-președinte și Dunant ca secretar. De la Noembrie 1863, comitetul redactă darea de seamă a ședințelor conferinței și adresă un chestionar tuturor statelor europene. Acest chestionar era astfel conceput : 1. Guvernul al... este el dispus a acorda înalta sa protecție comitetului de ajutor pentru răniți, care se formează de către supușii săi, în urma hotărîrilor conferinței din Geneva și a-i înlesni, cît va fi posibil, îndeplinirea mandatului său? II. Guvernul ... ar adera la o conversațiune internațională, avind de obiect: A. Neutralizarea, în timp de războiu, a ambulanțelor, și a spitalelor militare , a personalului de serviciu sanitar oficial, a infirmierilor voluntari, recrutați de comitetele de ajutor, a locuitorilor din țară cari vor merge în ajutorul răniților și a militarilor răniți? Vineri 26 Noembrie HENRY DUNANT O lămurire — In chestia transferarei judecătorului D. D. Demetriu de la ocolul Priscov (Buzin) — Ziarul «Epoca» cu ușurința-i obișnuită, reproduce un numărul său de ieri, sub titlul «Inamovibilitatea d-lui Stelian> inteligentele reflexiuni ale unei forțe de provincie relativ la transferarea judecătorului D. Q.Demetriu de la ocolul Priscov din județul Buzău la ocolul Scărișoara din județul Romanați. Pentru edificarea acelor cari vor T*C'Lz?SX‘,ni.ifi’rrpiu pe cele ce se scriu Vfl CISGM6716(Z SCU/Ofyinuxjitv «/v. •'ț'— că acea transferare s’a încuviințat de Consiliul superior al magistraturei, constituit conform legei, prin următoarea deciziune : «Avînd în vedere că prin art. 135 «al. b) al legei de organizare judecătorească, să prevede că magistrații inamovibili pot fi transferați «cu avizul conform al Consiliului «Superior al Magistraturei, întocmit «conform art. 178, pentru rațiuni și «în interesul unei bune administrațiuni a Justiției, cînd magistratul «are rude, legături sau interese în «județul unde Curtea sau tribunalul «își are reședința. «In vedere dar a modului cum «acest domn judecător își exercită «atribuțiunile funcțiunii și a situațiunei pe care și-a creat-o în localitate. Consiliul găsește că rațiuni «de serviciu public și în interesul «unei bune administrațiuni a Justiției cer ca d nul judecător Demetriu «să fie transferat în altă localitate— «în puterea dispozițiunilor art. 135 «al. b) din legea de organizare judecătorească. «Pentru aceste motive Consiliul «decide transferarea». Semnați: M. Julian, D. Giuvani, A. D. Dobriceanu, Oscar Niculescu, D. A Buzdugan, I. E. Dobrescu și Ioan Goandă. BULETIN METEOROLOGIC sau buletinul atmosferic pe ziua de azi Temperatura în centigrade 24 Noembrie 1910 La miezul nopții ..................-- 1 ° 7 ore dimineața.......... ...........-1 3 ° Miazăzi ....................................5 ° Înălțarea barometrică 769.5 mm. Starea cerului noros. Barometrul în scădere. (A. A C ia). PENTRU AEROPLANUL LUI BRUMARESCU LISTA de SUBSCRIPȚIE Sume precedente lei 13.718.30 Au mai subscris : C. F. R. (Inspectoratul de mișcare, Craiova) 510.50 C. P. R. (Divizia de Inținere, Iași) 86.— Total 14 314.80 Subscripțiile se primesc la administrația ziarului «l’Indépendance Roumaine» * i * i al ffiffifrimi Articolul lui Goga «Copiii nimănui»—în care poetul arăta greutățile, pe cari studențimea romînă le întîmpină la Universitățile din Ungaria, a avut un adînc răsunet în cercurile romînești. Din toate părțile s’au ridicat glasuri, cari cer ca publicul să intervină pentru ajutorarea studenților români din Ungaria, cari — pe lîngă multele greutăți materiale — mai sunt lipsiți și de mijlocul de a-și face o cultură națională romînească. Cel care a răspuns mai întîiu la apelul poetului, a fost marele mecenat, d. Vasile Stroescu. Iată scrisoarea pe care acest nobil suflet romînesc o adresează d-lui Mihai Paris, 1225. Noemvrie. Părintelui copiilor nimănui, Mult stimate Domnule, D-l Octavian Goga, în articolul său publicat în numărul 240 al «Tribunei», în inspirația sa de poet vă înseamnă de părinte al copiilor nimănui. Denumirea aceasta ar trebui generalizată și asupra tuturor Romînilor, cari sunt copiii nimănui, ca o turmă fără păstori. Sunt multe de făcut și s’ar găsi și chipuri, dar trebuiește conducător luminat, energie, care să știe să vroiască, să impue și să ducă la îndeplinire lucrurile plănuite. Privirile tuturor Romînilor sînt îndreptate asupra d-voastră. La înființarea bibliotecei studențești din Cluj, vă dau zece mii de coroane. Astăzi scriu la Sibiiu băncii «Albina», ca să înmâneze acea sumă. Cu toată stima, Vasile Stroescu.» Nădăjduim că nobila faptă a d-lui Stroescu va găsi și alți imitatori în umea romînească. marea majoritate fiind stăpînită de egoism, nu poate concepe o adevărată solidaritate în care oamenii s’ar ajuta, în afară de mecanica formulă, do ur des. Prin urmare Tolstoi, susținînd și trăind ideile largi, căpătate printr’o mare desvoltare a conștiinței sale, a procedat ca un om ce ar trăi într’o omenire superioară. Nu’l putem socoti dar ca abătut din drum, și sîntem siliți în fața acestei icoane vii, a privi împrejurul nostru și a ne convinge că omenirea, e încă învăluită de întunecime și de barbarie, și’n neputință de a înțelege pe fii ei cei mai buni. Căci istoria e azi, ce a fost și ieri în anume privințe, și cei ce nu-l înțeleg pe Tolstoi, nu l-au înțeles nici pe Galilei, nici pe Giordano Bruno, nici pe Columb, nici pe mulți alții din toate vremurile. Dar de ce, se întreabă unii, Tolstoi nu privea împrejurul său pentru a se convinge că printre oameni sunt mulți șerpi și multe bestii ? Dar e ușor sâ-l înțelegem și în această privință. Un om a cărui conștiință și al cărui suflet e liber, poate privi și vedea realitatea materială cu toate deosebirile și nuanțele ce o înconjură. Un Beethoven sau un Tolstoi insă, ridicați în sferi aproape absolute, fiind ei înșiși plini de simțăminte înalte și de idealuri, nu mai văd relele și chiar cînd le văd, trec pe deasupra lor, căutînd a revărsa valuri de armonii sau de idei și de simțiminte generoase pentru a ridica întru cîtva nivelul obștesc. Și oare n’au ei dreptate? De ce un Beethoven, spre pildă, ar respecta toate privilegiile sociale, cînd pentru dînsul, toate formele și gloriile exterioare s’ar putea stinge fără nici o pagubă ? Din înălțimea stărei lui de conștiință el judeca pe oameni nu după formule din afară, ci după însușirile lăuntrice. De asemenea cu Tolstoi. Și acest lucru îl găsim și la mulți socialiști. Dar nici lumea nu se lasă mai pe jos. Toți cei ce au ambiția a putea înțelege totul și toate, nu pot să se convingă pe ei înșiși, că de multe ori sunt lucruri ce-i depășesc. Un critic e obișnuit a-și da verdictul; și cît e de ridicat adese ori, a vedea un pigmeu agățîndu-se de haina unui uriaș ! NI vezi cum s’agață, cum încearcă să se țină, alergînd ca vai de el, gîfîind, pe cînd eroul pășește; și’n țiine asudat și obosit, scapă colțișorul de haină de care se trăgea, cade pe drum și cu pumnii încleștați își jură că se va răsbuna. Se’ntoarce acasă, moae pana în clondirul cu cerneală, și-ți face critica gigantului. Dar să citești, dar ce vezi, în loc de un om, găsești... un omunculus ! Și lumea privește la omunculus multă vreme, pînă ce oamenii începînd a’nțelege, descoper pe omul adevărat! Cei ce au dreptate a-l critica pe Tolstoi sunt oamenii de guvernămînt. Un cîrmuitor, ce are răspunderea ordinei, nu poate da drumul pușcăriașilor, și nici nu poate suprima legile și constrîngerea, căci atunci toate cestiile antisociale s’ar năpusti omorînd, prăpădind și distrugînd începutul de civilizație al omenirei. Dacă toți oamenii ar fi Beethoveni și Tolstoi, atunci și legile ar fi altele , și poate chiar că n’ar mai fi legi de loc. Dar aci e punctul slab de care socialiștii nu țin seamă în destul. Pentru socialiști relele sunt întotdeauna de partea celor de sus, celor ce au, celor ce cîrmuesc. Dar nu văd ei oare că aceștia sunt aci prin firea lucrurilor, prin evoluția Istoriei, sunt ei pentru că nu puteau să fie alții? In fine și o altă deosebire. In domeniul artelor, al filozofiei, al religiei, e mai ușor omului a se înălța în absolut, adică tot într’o stare de relativitate, dar cu orizonturi mai largi. Pe tărîmul însă al vieții practice, al raporturilor sociale zilnice, absolutul e de multe ori vătămător întocmai după cum în anumite cazuri o doză mică de otravă poate însănătoși, pe cînd o cantitate mai mare ar fi funestă. Doctrinele tolstoică, sau pur creștină, sau curat socialistă, pot fi foarte înalte ca morală, ca solidaritate civică, și chiar ca fericire individuală. Dar pe tărîmul social adeseori e o nenorocire a sări de la o fază la alta, fără a trece și prin treptele intermediare. Cînd Tolstoi ne propovăduește evanghelia sa, el nu e alucinat, dar cînd un cîrmuitor ar suprima în ziua de azi legile și organizațiile actuale de tot felul, fapta acestuia ar fi descreerată. Absolutul pentru noi nu există, căci acesta nu-i decît o relativitate lărgită. Așa că nici cei ce și bat joc de doctrinele platonice, creștine sau tolstoice n’au dreptate, și nici cei ce cred că starea actuală e matură pentru asemenea doctrine. Să privim dar pe Tolstoi ca pe un premergător, dar să nu uităm că adeseori într’ale vieții «le mieux est l’ennemi du bien». * La Cameră DISCUȚIA LA ADRESA Ședința de la 24 Noembrie 1910 Ședința s’a deschis la orele 2 20 sub președinția d-lui M. Pherekyde. Discursul d-lui Take Ionescu D. Take Ionescu: Anul acesta, ca în toți anii, e o parte a Adresei la care ma asociez. E partea care exprimi omagii și devotament Coroanei, îmi vine cu atît mai ușor să fac asta, cu cît toată lunga mea viață politică am fost un devotat dinastic. Nu se găsește în trecutul meu vre o urmă de acel sport de a ataca Coroana. Mă asociez de asemenea și la partea privitoare la politica externă. Atît pasagiul din Mesagiu cît și cel din Adresa Camerei sunt potrivite cu situația noastră externă. Însemnătatea noastră politică merge crescînd. Trebue să ne păstrăm independența de acțiune. Nu pot admite teoria după care cineva care vrea să obțină prietenia noastră, trebue să se adreseze in altă parte, nu la București. Dacă nu e alianță între noi și Turcia, e insă o comunitate de interese. Noi dorim ca Renașterea Turciei să se săvîrșească în pace și in liniște. Nu e nici un stat in Europa care să aibă un mai mare interes ca noi la reinoirea Turciei. Ea ar fi cea mai bună soluție a chestiei balcanice, și o garanție de pace. In ce privește Bulgaria, trebuie să fim în relații bune. Am luat de două ori parte la crearea Bulgariei, și nu avem nici o invidie, nici o gelozie față de acest stat. Dacă nu același spirit se manifestă de dincolo, lucrul nu trebuie să ne ingrijască, deoarece superioritatea noastră e evidentă. Și din punctul de vedere al întărirei relațiilor noastre cu Bulgaria, regenerarea Turciei e de dorit. Eu cred că nu avem misiunea de a combate slavismul, cum ni se spunea anul trecut. Menirea statului nostru e alta : întărirea și prosperarea neamului nostru. S’a spus er că nimeni nu ridică la noi chestia romînilor din Ungaria. Eu cred că nu se aduc in parlament decit chestiuni cari primesc o soluție practică. Ace asta pentru seriozitatea parlamentului. In parlamentul vienez această chestie poate fi adusă. Nu e nimeni care să nu știe că pentru noi chestia romînilor de peste munți este a doua în însemnătate, după existența și siguranța Regatului. (Apl.). Pină aci sunt de acord cu Mesajul. De aci ne despărțim pentru simplul cuvint că sunteți un partid, suntem un alt partid. Mesajul ni se pare un panegiric. Au mai fost sfirșituri de sesiune, dar atmosfera n’a fost atât de melancolică. Eu nu pot ști care e pricina acestei stări, căci nu sunt ghicitor. Atmosfera însă îmi spune că suntem la o schimbare de guvern. Se zice că această schimbare nu e în legătură cu alegerile parțiale, fiind-că e vorba ca striviții să ia locul guvernului, nu cei cari au cîștigat alegerile. De aceea nu pricep situația, dar o văd. t Poate că datoria mia ar fi fost să tac. Dar nu vreau ca, prin acest mod, să mă fac complice la ceea ce consider o scădere a vieței noastre publice. Sunt împotriva teoriei care consideră guvernul ca o moșie cu arendă, la care cei doi arendași vin pe rind, să ia in posesiune moșia, oaAiciu-urma Mesagiul. Veți vota legea fi rezolvată decit de'un'imflan jamănătăfei publice, pe care l’am cerut încă de la 1906. Trec mai departe. După părerea mea, nici d-voastră nu puteți face istorie, in ceea ce privește reformele agrare, nici noi nu o putem face, ca unii ce le-am combătut. De aceea cred că e mai profitabil să spun ce ar fi de făcut. Ce-am fi vrut noi să facem ? Credem că soluția problemei era să se facă o altă proporție între proprietatea mare și cea mică. Am mai cerut atunci o conlucrare între cele două partide, — erau numai două atunci. Credeam că conlucrarea partidelor la opera agrară, ar fi dat nu numai o legiuire mai bună, dar ar fi ridicat însuși prestigiul Statului atât de înjosit de răscoale. Conlucrarea s’a redus numai la mica chestiune a izlazurilor. Dar destul cu trecutul. Ați făcut legea de arendare a moșiilor Statului la obștii. Vă felicit și vă invidiez, căci am încercat și noi o asemenea lege, dar n’am avut norocul să o realizăm. Dați moșiile Statului și instituțiilor publice in arendă la țărani fără licitație. Eu ași preferi ca aceste moșii să se împartă la țărani în loturi. De asemenea ar fi bine ca lucrările publice să se dea la asociații de meseriași, tot fără licitație. In chestia islazurilor, au mers prea încet. Primejdia a trecut, și islazurile s’au scumpit azi prea mult. Eu cred că o treime din islazuri ar trebui să se ia de stat, să se treacă asupra datoriei publice. Ar fi un act de prevedere și de solidaritate socială. Trec la Casa rurală. Avea drept d. Diamandy să-mi facă imputări. Cînd a venit proiectul de lege al d-lui Aurelian, rău Întocmit, e adevărat că partidul conservator a greșit. Datoria noastră nu era să facem politică negativă, să combatem fără să propunem o altă soluție in loc. Dar oare n’ați stat de atuncea ani îndelungați la guvern, de ce n’ați realizat Casa Rurală ? E cu putință ca combaterea noastră să vă fi paralizat atâta acțiunea ? Noi am vrut să facem o vastă anchetă agrară, să numim inspectori agricoli cari să supravegheze cu strictețe aplicarea legei invoelilor. Am vrut să facem un proiect de lege pentru vînzarea moșiilor statului la țărani. Am făcut la 1906 un proiect de Bancă Agrară, identic cu Casa Rurală a D-voastră, dar ați refuzat să o discutați. Am vrut să depun acest proiect în toiul răscoalelor, dar d. Em. Costinescu ne-a amenințat cu violențe. D-și se ridică împotriva faptului că la acea bancă erau să fie și acționari ; cu toate acestea Casa Rurală s’a făcut tot prin acțiuni. Deci, dacă noi v’am împiedicat într’o vreme să faceți Casa Rurală, ne-ați împiedicat și d-voastră s’o facem noi. Dar, așa cum e, Casa Rurală are un cusur, e prea unilaterală, nu crează o adevărată burghezie rurală, nu crează o proprietate mijlocie. Casa Rurală ar trebui să opereze în toată țara, și pe porțiuni de moșii, nu numai pe moșii întregi. Dar cred că cu timpul Casa Rurală se va perfecționa. Dar fiindcă e vorba de o instituție națională, de cea mai mare însemnătate, eu cred că țăranii ar trebui să plătească numai 4 la sută dobîndă, iar restul să treacă asupra datoriei publice. E o propunere care nu are nimic anormal intr’însa și s’a făcut și in Rusia. In privința învoelilor agricole, in loc de maximum și minimum, eu am propus să se lase libertatea absolută, lăsind facultatea de a se adresa justiției pentru invoelile uzurarii. Se zice că legea se eludează cu mare ușurință. Acesta e un păcat, și nu e bine ca o lege să fie astfel făcută încît să se poată eluda. Cred că maximul și minimul nu poate fi desființat, cum am auzit aci la Decembrie trecut, fără să se pună altceva in loc. Nici aci nu e bună politica negativă. Chestia agrară va rămine încă multă vreme principala noastră preocupare, pină cînd vom avea o țărănime conștientă și instruită. Nu avem in țara noastră un lanț de clase, e prea mare deosebirea intre orășeni și țărani. Pricina e că tot ce produce capital în această țară vrea să cumpere pămînt. Datoria bărbaților de stat este să remedieze acest rău. In ce privește pe muncitorii de la orașe, sunt partizanul asigurărei obligatorii, cu o întreită cotizație : a patronilor, a lucrătorilor și subvenția statului. E nevoe de o reformă a impozitelor și in același timp e drept să se degreveze de impozit funciar partea de moșie grevată de datorii lungi, căci funciarul e un impozit pe venit. Trecind la reforma administrativă, oratorul susție inamovibilitatea prefecților, cari să fie oameni de carieră. Dar negreșit, numirile prefecților vor trebui să se facă de guvern in acord cu opoziția. De altfel, de cîțiva ani asistăm la un curent de creștere al principiului inamovibilităței funcționarilor. Mai e nevoe de o descărcare a atribuțiilor biroterației, in folosul corpurilor constituite. Trebue mai multă viață locală, comunală și județeană. Se vorbește de ocretare de provincii, reformă ce se propune și în Franța. E o chestie constituțională, dar putem să o discutăm, căci toată lumea simte că o revizuire bate la ușă. La noi o asemenea reformă nu ar fi potrivită. Cred că trebue să lăsăm județele, dar să facem pe prefect administrator de carieră, și să dăm mai multă viață locală județelor. In materie judiciară, cred că reînființarea contenciosului se impune ; mai cred că e bine să acordăm gradații magistraților, pentru a mai insima dorința de înaintare a lor. In ce privește învățămîntul, toți cerem școli și învățători cît mai mulți. Eu cred că trebue să scurtăm învățămîntul secundar, căci e prea lung, oamenii încep să producă prea tirziu. E o măsură democratică. O a doua măsură e înființarea învățămintului primar superior. Gimnaziul e un lucru fără rost, un crimpeiu de invățămint secundar. Școala primară superioara va da o cultură, compactă, și cu timpul va fi dus și la sate. Reforma dv., in Biserică nu e nună. Consistoriul bisericesc va trebui să fie ales întreg, să fie mai numeros și să i se dea atribuții însemnate cu administrarea Casei Bisericei, și altele. Avem două categorii de Episcopi, cu scaun și fără scaun. Eu cred că trebuie să le dăm la toți scaune, să avem 16 episcopi (mișcare). In chestia armatei, am acut criticele noastre, cu ocazia bugetului. Nu voiu reveni. E insă un lucru pe care toate partidele îl doresc armatei: să o țină cit mai departe de luptele politice. A fost o vreme cînd credeam că aceasta s’a intimplat. Cred că generalii miniștri de răsboi nu trebue să se prezinte înaintea colegiilor electorale, căci mandatul țării nu poate fi considerat ca un fel de codiță a unei funcțiuni. Trec acum la reforma electorală. Ședința se suspendă la orele 3 și 35. La redeschidere, orele 4. D-1 Take Ionescu continuă. Opera d-voastră de guvern nu trebuie desființată întru cît nu lovește principiile partidului nostru. De pildă desființarea contenciosului e o operă de distragere,ea va trebui reînființată, totală. Partidul nostru datorește recunoștință actualului corp electoral. Aceasta însă nu ne-a împiedicat să punem reforma electorală în programul nostru. Nici aci n’am făcut politică negativă, n’am căutat să ne astupăm urechile, să nu ascultăm glasul opiniei publice. Partidele care fac politică negativă, n’au viață. Priviți in Franța. Partidul conservator n’a înțeles că chestia despărțirei Bisericei de Stat nu se poate aminti. Reforma s’a făcut contra lor, fără dînșii, și rezultatele au fost mult mai dezastruoase pentru ei. Alt exemplu din Anglia, încă de acum 15 ani se vedea că principiul eredităței in materie de parlamentarism, nu se mai potrivește cu ideile moderne. Dacă lorzii ar fi înțeles aceasta, nu am asista astăzi la sguduirea pe care o vedem. Intr’o convorbire pe care am avut’o cu d. Carp în ianuarie 1908, eu ;am spus că lorzii vor fi înfrînți, pe cînd d-sa mă asigura de isbînda conservatorilor. Evenimentele mi-au dat dreptate. Nu se putea ca poporul englez să consimtă ca lorzii să-și ia un drept,—acela de a respinge budgetul—la care renunțaseră de 200 de ani. Dar ce e o lege electorală . Un mijloc nu un scop. E mijlocul cel mai apropiat pentru ca voința națiunei să se manifeste. Deci aci nu poate fi vorba de interese și privilegii. Orice lege electorală nu pote merge decît pină acolo pină unde nu se compromite independența alegătorului. In privința aceasta, ne putem referi la experiența noastră. Se poate concepe la noi sufragiul universal . E cu putință să credem că țăranul e destul de independent . La 19u7, cînd era vorba de legiferare pentru țăran, cînd se spunea că guvernul are menirea de a înbunătăți soarta „clasei rurale, de ce nu s’au lăsat acestui colegiu independența de a alege pe cine vrea . Desigur fiindcă colegiul nu e destul de matur, D. Diamandy a recunoscut ignoranța țăranilor noștri. D. Diamandy : Educația cetățenească se face prin libertate și dreptul de vot. D. Take Ionescu: Cunosc și această teorie, dar trebue să recunoașteți că e un salt în necunoscut. Avem am patrimoniu național, să-l riscăm oare ? Crd că cu două decenii de cezarism nu plăti prea scump experiența. Și votul universal ne duce sau la cezarism sau la anarhie. (Aplauze pe băncile minorităței cons.-democrate). Colegiul unic . Avem 15.000 de alegători de col. I, 32 000 de al II-a și 52.000 de colegiul al III-a. Ar urma că, dacă am unifica colegiile, am îneca pe celelalte două colegii în al treilea. La colegiul al treilea, s’au ales pînă acuma numai candidații nesimpatici, «decret»urile politicei noastre. N’am lăsat colegiului al treilea să-și facă educația cetățenească, ne-am bătut joc de ei, căci nu i-am lăsat independența. Unii candidați aleși la colegiul III, n’au văzut nici județul, necum pe alegători Eu cred că după cum am trecut de la 4 colegii la 3, trebue să trecem de la 3 la 2. Acestea ne-ar da putința să introducem și representarea minorităților. In județele prea mici, am putea să schimbăm circumscripțiile electorale. Ar trebui să împuținăm numărul alegătorilor indirecți, și să mărim pe a celor direcți. In Senat ar trebui să fie representate, ca corporații, și Camera de comerț și Camerele de meserii. De asemenea ar trebui să se rezerve un număr de locuri pentru cei cari au fost un număr de ani consilieri ai Tronului. Nu cred că va fi taxată de reacționară această măsură. In orce caz reforma noastră electorală nu se va putea face de o singură organizație politică. Trei chestii : constituționalizarea contenciosului administrativ, a inamovibilităței magistraturei, și reforma electorală, vor cere în curînd o revizuire a Constituției. Am mai spus că nu sîntem într’o situație normală, din cauză că un partid care n’a avut pentru el asentimentul opiniei publice, are pretenția de a prezida la viitoarea consultare a corpului electoral. Pretențiunea aceasta s’a formulat și aci în parlament, de d. Carp, care a spus că va desființa maximul și minimul și va înființa dregătoriile. Nu vomu discuta meritele celor două partide, căci ele nu există față de voința țărei. Se vorbește de drepturi istorice? Ele nu pot exista fără voința națiunei. Numai dinastiile ereditare cari s’au înființat înainte de înființarea statului, au drepturi istorice ; la un partid politic, aceasta nu se poate admite. Din 18 colegii electorale, nu a reușit partidul d-lui Carp decît într o jumătate de alegere. E cu putință să se afirme că ele n’au nici o însemnătate . Dacă noi am fi cîștigat una, și d-lor 9, noi nici pe sub mese nu ne-am fi văzut t (Ilaritate). Avem un regim parlamentar. Datoria noastra a tuturor e să facem ca acest regim sa fie real, nu o ficțiune. De aceea s au luat atâtea măsuri pentru garantarea independenței alegătorului. Viața noastră politica se caracterizează prin trei ipertrofii: ipertrofia șefilor de partide asupra partidelor, ipertrofia guvernelor asupra parlamentelor, și ipertrofia partidelor de la guvern asupra alegătorilor. Nu vom putea restabili echilibrul, decit dacă vom desființa minciuna electorală. Dar, 8'a spus că acest sistem a permis ca țara să fie guvernată de cei mai buni oameni politici. Cînd o țară ca a noastră a avut două deșteptări, un dezastru financiar și un dezastru social, nu trebue să ne lăudăm cu guvernarea trecută. In ultimele alegeri de la București, am propus o colaborare a acestor două opoziții, numai pentru a vedea triumfînd un principiu : căderea unui guvern prin alegeri. Am fost însă refuzat. Să presupunem însă că ar veni d. Carp. Nu e cu putință să dureze un asemenea guvern împotriva țărei. Nici dizolvarea repetată, nici cartelările electorale nu vor putea face să dăinuiască acel guvern. Alegeri strașnice . Forța baionetei ? Dar cu baioneta poți face orice, numai să te așezi pe ea nu poți ! Starea de asediu? Dar cu starea de asediu și patrupedele pot guverna, cum a zis Cavour. Acesta e idealul politic al Romîniei moderne . Noi credem cu stăruință în putința țărei de a se guverna prin ea însăși ! Altfel n’am găsi în noi imboldul necesar de a ne sacrifica pentru soarta națiunei,adlause pe băncile minorităței conserservator-democrate). Ședința se ridică la orele 5 și 10. D. RUDOLPHE BRODA IN BUCUREȘTI Sîmbătă 27 Noembre ora 9 seara, va avea loc în sala Atheneului Român, o conferință ținută de d. Rodolphe Broda, avînd drept subiect: Ce pot învăța popoarele unele de la altele. D. Broda, directorul marei reviste internaționale «Les documents du progrès», care apare simultan în limbile franceză, engleză, germană și rusă — a întreprins o călătorie în toată Europa, pentru a face un ciclu de conferințe asupra mai multor chestiuni sociale la ordinea zilei. D-sa se află actualmente la Belgrad de unde Aihintiih JAviulistsRjar in Sofia, d. R. Broda a înființat Institutul pentru răspîndirea experiențelor sociale, ai cărui membri întreprind cicluri de conferințe în întreaga Europă, cu scopul de a se răspîndi pretutindeni concluziunile precise ale celor mai recente studii sociologice. Institutul numără printre membrii săi și pe compatriotul nostru, d. D. Drăghicescu—conferențiar de sociologie la universitatea din București— care a fost invitat să facă asemenea conferințe la Paris, Bruxelles și Geneva. Pentru că socotim că fericita idee a creerii acestui institut va aduce reale servicii lumii civilizate, îndemnăm pe cetitori să asiste la această conferință a d-lui R. Broda. Intrarea liberă. Noile parohii Pe ziua de 1 Noembrie s’au înființat următoarele parohii: 1) In eparhia Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, jud. Teleorman: Parohia Olteanca (comuna Olteanca), cu biserica parohială Sf. Dimitrie ; 2) In eparhia Sf. Episcopii a Rtmnicului Noului Severin, județul Mehedinți : Parohia Traian (comuna Traian), cu biserica parohială Sf. Ioan Botezătorul, din cătunul Poroinița, care se deslipește de la parohia Rogova. CAII SCHIMBAȚILOR — Ministerul de războiu are nevoie de 1200 cai.— Condițiile în cari cumpără caii — Ministerul de războiu avînd nevoie de 1200 cai, pentru schimbași, dispotează aprovizionarea lor prin bună învoială în următoarele condițiuni: Prețul fiecărui cal este de 620 lei predat la frontieră sau în țară la o stație de cale ferată. Caii trebue să corespundă strict condițiunilor prevăzute prin paetul de sarcini, publicat în «Monitorul Oficial» No. 190 din 25 Noembrie anul curent. Oferte se primesc în conformitatea articolelor 2, 3, 4 și 5 din paetul de sarcini. Ministerul primește numai ofertele însoțite de garanția hotărîtă prin art. 6 din caetul de sarcini și cel mai tîrziu pînă în ziua de 4 Decembrie curent cînd va hotărî asupra celor pe cari le admite. — A apărut Studiu asupra intervenției Statului între muncă și capital de d. N. Petrescu-Comnen, lucrare premiată de Academia Romînă cu premiul G. San-Marin. Prețul 3 lei. — A apărut Căminul nostru No. 2, cu următorul cuprins : Poezii inedite ale Văcăreștilor. Constanța Hodoș, Maialul (Amintiri din copilărie). A. Popovici Bănățeană, Beatitude (poezie), S. A. împăcarea Romînilor cu Ungurii (Cronica chestiei naționale), Cronicar. Dare de seamă (Doi călători romîni în străinătate : Dinicu Golescu și Ion Codru Drăgușanu), B. Congresul profesorilor de științe. Poșta Reacției. ■w MC * y