Viitorul, iulie 1911 (Anul 5, nr. 1242-1264)
1911-07-31 / nr. 1264
V1 IT Oft Ö i j Rîilî, Toioană după alții — în lipsă de altul mai cu gravă a fost desemnat sä ia conducerea Primăriei. Și a întocmit apoi, românul nostru, imediat, lista consiliului, cu care să asaneze. De prisos să comentăm mai pe larg această listă. De ajuns să spunem că în afară de rude (charité bien ordonnéa commence par soimeme), transfugi nerușinați (politeța omoară pe ciocoiu), analfabeți și alcoolici patentați (fidel principiului asanării) nu mai intră nimeni In actualul consiliu comunal, care să poată fi categorist într’altfel. Și odată cu afișarea acestei liste pe zidurile orașului, a afișat d. Peșacov, în numele guvernului și al său, și ceea ce astăzi în Craiova poartă numele de «minciuna lui Iotoană» care nu-i da cît programul, cu care d-l Peșakov solicita voturile cetățenilor. «Guvernul a promis două milioane: « Vor da două milioane Craiovei» «Nu vom pune dări noui, ci vom căuta să ușurăm traiul» așa scria cu litere mari ziarul «Lupta» în ajunul alegerilor, așa striga d-l Peșakov și ai săi la toate întrunirile și în toate circiumele. Cetățenii cari știau ce-i poate capul lui Totoană, n’au voit să-l creadă pe cuvînt. Unii ziceau că d-l Carp— zeflemist cum este—profită de debilitatea mintală a viitorului edil și i îndrugă «veni și uscate», și că el, deștept cum este, se crede ; alții vedeau în chiar modul de alcătuire a listei un act neserios, disprețuitor față de interesele mari ale orașului. In fine, încotro voia să bată d. Peșakov, pretutindenii se închideau ușile sau era primit cu un zîmbet semnificativ de ironie și compasiune. Cu toate sforțările, compătimitoare și costisitoare de altfel, ce se făceau pentru lista guvernamentală de întreaga cohortă junimistă, din care nu lipsea nici prinții Știrbey, regigimul a fost nevoit să recunoască că altfel nu pot tîlhări pe cetățeni decît numai dacă balivernele debitate vor fi confirmate, în public, și de către altcineva mai cu greutate la vorbă, de către un ministru. Și cine putea fi acel ministru, care să nu se rușineze a minți un oraș întreg, da cît d l Marghiloman, șeful real al guvernului, ministrul care s’a desbrăcat de mult de orice scrupul. «Vom veni în ajutorul Comunei d voastre cu cel puțin două milioane, dacă nu mai mult». «Nu vom mai pune nici un imposit» așa glăsuia d-l Marghiloman, ca ministru de interne, la întrunirea dela Belle-Vue din ajunul alegerilor comunale.* * * Și acum, cînd cele două milioane nu s’au dat, afară numai de cazul, cînd chiar în intențiunea ministerială a fost 2 milioane de minciuni— număr, care recunoaștem a fost cu mult în trecut în timpul întrunirilor electorale—ce pot zice cetățenii despre d. Marghiloman și despre d. Peșacov decit că au fost și rămîn niște mincinoși în toată puterea cuvîntului ? Și cînd departe de a se ținea de cuvîntul dat de atîtea ori în întruniri că «Nu se vor pune dări noi, ci se va căuta să se ușureze traiul», din contră ei pun tocmai dări noi de acelea menite să îngreueze traiul, atunci au tot dreptul cetățenii, cari au fost furați de votul lor cu astfel de baliverne, să fie indignați și să găsească epitetul «minciunii» dat unei astfel de procedări prea slab pentru a zugrăvi, potrivit cu realitatea faptelor, pe actualii edili ? Dacă d. Marghiloman și cu tovarășul său d. Peșacov, găsesc alt calificativ mai just pentru cele ce-au săvîrșit, sâ-1 spună: Pînă atunci să se știe de toată lumea, că Țara are un ministru și anume spe acela, care conduce de nas pe toți miniștrii, pe acela cu veleități de șefie,—care s’a înjosit a se asocia la minciună, neezitind chiar a minți el însuși, în întrunire publică, un întreg oraș. Să se mai știe că d-l Peșakov, primarul Craiovei, prin minciuni spuse de el și susținute de un ministru, a ajuns primar și așa fiind tot ceea ce face la Comună este contra voinței acelora, cari i-au dat votul. Să se ridice un singur cetățean, care să ia apărarea faptelor actualului primar și atunci ne închinăm. Și dacă cumva se va găsi vreunul avem ferma convingere că opinia publică nu va ezita a-l califica și pe dînsul de rău cetățean. Să se știe prin urmare, că cetățenii craioveni espiază greu onoarea de a fi auzit in întrunire publică minciunile d-lui Marghiloman și că ei așteaptă lămuriri ministeriale în privința modului nerușinat în care guvernul asanării a înțeles să le fure voturile. De asemenea, cetățenii craioveni doresc să știe, dacă prințul Știrbey, deputatul lor, care cu prezența sa la întrunire a aderat la minciunile ministrului de interne, găsește cinstită această procedare ? Dacă nu, s’o înfiereze, dacă da, atunci s’o spuie și să mai poftească și altădată la voturile lor. UN OM MIC DESPRE UN OM MARE TACAT E PROTOPOPESCU Tekir-Ghiol, 25 Iulie 1911. Iubite amice. Cu inima strînsă de durere, am aflat moartea iubitului nostru Take Protopopescu și am citit citeva amănunte relative la viața lui, atît în ziarele liberale, cît și în ale celorlalte partide. In ziarul «Viitorul», vorbind de generozitatea lui, spune că nimeni din cei ce veneau la el să-i ceară vre-un ajutor nu pleca nemingîiat. Vomu dovedi printr’un act al lui chiar față de mine, că de multe ori ajuta chiar pe cei ce nu-i solicita vre un ajutor. Scosesem de sub tipar al optulea fascicul din «Istoria războiului independenței», și al noulea și ultimul era sub tipar, și nu aveam mijloace să dau la lumină și acest fascicol. Editorul se disperase de atîta cheltueală și de puțină încurajare ce primise pînă atunci și nu mai vrea să dea bani. Intr’o zi mă întîlnește regretatul Protopopescu pe calea Victoriei pe aproape de Teatru, și, acostîndu-mă, îmi zice cu tonul său franc și încurajator. Frumos din partea d-tale, tipărești «Istoria războiului» cu atîtea detalii inedite și nu-mi spui nimic, nu-mi trimiți măcar un exemplar ! — N'am trimis la mine — i-am răspuns eu, că n’am obiceiut să importunez. — Rău, răspunse el, mai ales că știu că nu ești bogătaș. Fă bunătate ca mine, care îți sunt amic, poartă-te altfel, adică mai tranc și mai puțin mîndru. Treci mîine pe la Credit cu zece exemplare din cîte au ești și păstrează-mi zece și din ceva ași, căci știu ai nevoe de ajutor și de sprijin. M’am dus și m’am întors cu cîteva sute de lei date din punga lui, pe cari le am dat editoralul, și cu ăst ajutor a avut curaj să termine opera începută, care, cu rușine o o spui, nu s-a produs nici acoperirea cheltuelelor, deși pentru acea scriere am primit multe complimente măgulitoare. De atunci încoace a’a înscris de la sine în numărul puținilor ajutători ai Calendarului mieu cu cîte 200 de lei pe an, pe cari i-a plătit regulat, nesilit de nimeni, cît timp a apărut Calendarul. Iată in ce mod discret, delicat și spontanen, plînsul dispărut săvîrșea actele sale generoase. Ziarul «Ordinea» făcîndu-i panegiricul spune c’a fost sectar. Prin rîndurile de mai jos vă voi da exemplu și despre sectarismul !... Intr’o zi de toamnă ,eram în cabinetul lui de sub-director la Credit, și așteptam să-mi vie rîndul să pot vorbi. După ce termină expedierea unor afaceri urgente, veni la mine unde stăm pe un scaun și mă întrebă de motivul vizitei mele. Pe cînd eram gata să-i răspunz, iată că fără veste ușea cabinetului se deschide cu zgomot și intră cu toată opunerea ușierului, care nu lăsa să intre doi solicitatori deodată, un om nalt, robust, bine tăcut și încă tînăr, dar care avea figura aprinsă și înfățișare desperată. Mă sculai să plec, dar d-l Protopopescu îmi făcu semn să rămîn, iar ușierului să iată. După ce acesta închise ușa, subdirectorul Creditului funciar rural zise, adresîndu-se către noul venit: — Ce mai vrei, domnul mieu de la mine ? — Să-mi dai înapoi moșia. Fără ea sunt muritor de foame, răspunse acesta foarte iritat. — Nu ți-am luat-o eu, ci consiliul de administrație, pentru că n'ai plătit nimic, nici măcar o rată. — Ba d-ta mi-ai luat-o, că mă prigonești că sunt conservator. — Ai scris la gazetele partidului, m’ai înjurat destul, dar n’ai avut dreptate. Dacă plăteai o jumătate de rată măcar, ai fi văzut că rămîneai cu moșia neluată. Dac’ați vrea să mă scăpați, n’ați refuza o fată—nu jumătate,—ce vă ofer prin petiția de față, și m’ați ajuta să mi hrănesc copiii. Dacă nu mă ajutați, să știți că eșind d’aici mă sinucid. . — Nu ajungi la rezultat cu amenințările; de nimic nu mă sperim. Ia să stăm mai bine de vorbă liniștiți și să vedem ce e de făcut ? Iți ajung 400 de lei pe lună ? — La nevoe, îmi ajung. — Eu, ca să te pun din nou în posesia moșiei, nu pot decît după ce vei plăti cîte cinci ratele întârziate. Dar iată ce pot face . Trebue să pun un administrator la moșia d-tale ca s’o administreze în coruptul Creditului. Te pun administrator al moșiei d-tale, o să ai 400 de lei pe lună și întrebuințarea conacului cu ce e în el. Dar să știi că în această calitate nu mai merge să iei veniturile, căci cazi în delictul de abuz de încredere și intri în pușcărie. Primește unicul ajutor ce pot să-ți dau, cu prerogativa da a continua să mă mai înjuri în gazetă și cu fizicul de a vedea pușcăria. — Primesc, răspunse proprietarul —cu strigătul omului naufragiat care primește o mină de ajutor neașteptată. — Să vie d l director Constantinescu cu hîrtiile gata prin cari d-15.. . e numit administrator al moșiei O... din județul X... zise d-1 Protopopescu ușierului ce intrase în biurou. Sînteți mîntuitoril meu strigă d-15.. . repezindu-se la mina dreapta a sub-directorului, pe care o strînge cu căldură. —Așa știa Protopopescu să-și răzbune contra defăimătorilor săi. Scrie și asta la gazetă, dacă îți dă mina. D-1 S... n’a scris nimic, dar s’a achitat conștiincios de mandatul ce i s’a încredințat. A administrat moșia sa ca un bun părinte de familie, a respins Creditului toți banii prinși din exploatarea moșiei, s’a mulțumit cu modesta leafă de 400 lei pe lună, și peste doi ani, a plătit toate ratele, a reintrat în posesiunea moșiei și a rămas conservator, fără să se gîndească a-i prigoni cineva pentru credințele sale politice. Iată care iu sectarismul lui Tache Protopopescu. Dacă credeți că merită vre-un interes, puteți publica aceste rînduri. Al d-v. devotat amic N. D. Popescu MARILE SERBĂRI din parcul „Carol I“ Liga Culturală a adresat tuturor secțiunilor din țară, următoarea circulară: In chestiunea vitală pentru Liga Culturală de a avea succesul țintit cu loteria ei, ne adresăm acum mai mult decît oricînd tuturor secțiunilor Ligei, rugîndu-le să dea atențiunea meritată unui fapt care va contribui în mod simțitor la ajungerea scopurilor noastre. Nu socotim de loc necesar a vă pleda pentru scopul și importanța Ligei. Vă sunt așa de bine cunoscute. Gîndindu-ne la mijloacele mai potrivite pentru reușita loteriei, am organizat pentru zilele de 28 August (Duminecă), 29 (Tăierea cap. Sf. Ion) și 30 (Luarea Griviței), grandioase serbări populare în parcul Carol I (Filaret). Programul lor va fi cît se poate de variat și atractiv. Vor avea loc în toate zilele reprezentații la Arenele Romane, cinematograf special, expoziție de costume, doine cîntate din caval de ciobanii din Vrancea, tombolă, curse, muzici, serenade venețiane, zboruri cu aeroplane, asaltul de la Grivița, etc. etc. Onor. Minister al Lucrărilor Publice a binevoit să acorde o reducere generală pe C. F. de 75 la sută, pentru dus și întors din oricare punct al țărei. Reducerea aceasta de 75 la sută este valabilă pentru ducere dela 25—30 Aug. iar pentru întoarcere dela 28 Aug.— 1 Sep. inclusiv: Pentru călătorie nu e trebuință de nici o carte de legitimație. Biletele de tren se dau oricui își arată la gară dorința de a veni la serbările noastre. E un avantagiu absolut excepțional ș am stăruit ca să-l dobîndim pentru a putea lua parte la ele toți membrii Ligei pînă la cei cu mijloacele cele mai restrînse. Serbările dîndu-se pentru plasarea biletelor loteriei, intrarea se va face în schimbul cumpărărei unui bilet de loterie (1 leu) fără altă plată. Nouă nu ne mai remîne decît a vă ruga să propoveduiți tuturor de aceste serbări, de programul lor, de avantagiile extraordinare ce-am dobîndit, să faceți să ia cunoștiință de ele fiecare membru al Ligei, și fiecare să facă propagandă printre prietenii, printre rude, printre cunoscuții d-lor, îndemnîndu-i să vină cu toții la serbările noastre. Va fi un lucru care încă nu se întîlnește în analele instituței noastre. Comptînd absolut pe concursul dv., pe dragostea, pe energia ce știm că veți desfășura pentru aducerea la un splendid succes al acestei întreprinderi, vă rugăm să faceți a da ocazie ca să se întîlnească odată la aceste serbări, toți membrii Ligei Culturale, din toată țara. CIUMA «Universal» primește știre din Odean (27 iulie) că a’au întîmplat acolo 6 cazări de ciumă. Gravitatea molimei e că n’au ivit cazările fără a se putea da de urma căilor pe cari au căpătat-o. Deci nu este un focar, ci mai multe. E epidemie în regulă, nu cozuri ce se pot priveghea și izola lesne. Gazgani bolnavi de ciumă s’au găsit în multe părți ale orașului. S’au găsit microbi și la pureci. Pe urmă boala e foarte rea , mor toți bolnavii, pe cînd anul trecut 50 la sută se însănătoșau. S’a mai dovedit că vasele flotei voluntare călătoresc fără a avea doctori pe bord, înțelege oricine gravitatea nespusă a faptului. «Universul» aduce un serviciu nespus țerei dînd știrea în vileag. Criminal ar fi serviciul nostru sanitar, dacă n’ar lua cele mai strașnice măsuri de stîrpire a șobolanilor și șoarecilor și de pază la graniță. Mei științifică line de-aseară Craniile Românilor Dl Eugeene Pittard cercetează de mai mulți ani colecții de cranii romînești. Pîn’seama cercetase o sută patruzeci , data asta publică, în «Buletinul sec. române de știință» rezultatul cercetărei a încă o sută de tigve de călugări păstrate la mănăstirea Neamțului. Tigvele stau într’o boltă sub bisericuța lui Alexandru cel Bun, în jurul căreia a ținterimul. Unele cranii stau în cutii cu geamuri, altele puse pe rafturi. Oasele celealalte sunt în niște boltiți. 4 Arhimandritul încredințează că tigvele sunt numai de romîni, din Moldova, din Muntenia și din Basarabia. E pentru fiecare craniu cîte o cărămidă cu numele mortului pe ea și cu data morței, vrîsta, etc. Mai de-amănuntul a cercetat 30 de cranii. Cel mai vechia e din 1704 și cel mai nou din 1865. Din toate cercetările de pîn’acuma ale sale ese că în Romînia sunt rari craniile zise dolihocefale adică lungi și că mai multe sînt subdolihocefale, adică de lungime potrivită. Firește craniile cele mai multe sînt cele scurte, brahipefale sau aproape de această formă. Asemănînd craniile de bărbați cu cele de femei (da la Văratec și Agapia). Pittard a găsit că la bărbați craniile scurte sunt 70 ° C , iar la femei, mult mai numeroase, 84%. Luînd mijlocia tuturor craniilor cercetate (240), bărbătești și femeești la un loc, a găsit că mijlocia dă cranii brahicefale. Deci Romînii după aceste cercetări s’ar clasifica, dacă nu printre rasele brahicefale, dar măcar foarte aproape de ele. Prognatismul e rar la Romîni: e abia de 7.4 %, iar craniile ortognate sunt 51.8 e/0. Deci Romînii nu sunt butoși, adică n’au fălcile și gura scoase înainte. Femeile sunt și mai ortognate decît bărbații. încăperea mijlocie a craniilor de la Neamț (după metoda aproximativă a lui Manouvicer) este de 1573 c. c. 7, a celor de la Cocoș (Dobrogea) de 1561 c. c., a celor de la Iași (Institutul anatomic), de 1610 c.c. împărțind cele 100 de cranii de la Neamț în grupa de cîte 10, a găsit la grupa întîia, încăpere de 1631 o. o. gi la grupe a 6 a, tot atîta , la celelalte mai puțin. Cea mai mică încăpere a fost a grupei a 4-a, cu 1516 o. c. Mijlocia Incăperei oranilor romînești este mai mare de ori a celor svbțeriene din Valais. împrejurările au făcut ca d-nul Pittard să ctroeteze mai numai ora* nii de Romîni moldoveni , deci rămîne de văzut, dacă se vor deosebi mult de acestea, cele muntenești. NOUA REPARTIZARE A administratorilor de plăși Fixîndu-se circonscripțiile denumirea și reședința pentru organizarea comunelor rurale următorii administratori de plăși au fost repartizați după cum urmează : Județul Olt.—D-mi Traian Stroica la plasa Dumitrești, G. Mitescu la Spireni, C. Demetrescu la Potcoava, E. Gartojan la Perieți și M. Costopol la Drăgănești, Județul Gorj.—D-nii Emil Haiducescu la plasa Brădineni, Octavian Lascar la Ocolul, I. Bibescu la Novici, V. Danielescu, la Cărbunești, Valeriu Opran, la Hurezani, G. Bădulescu la Bibești, C. Moisescu, la Turceni, D. M. Gîrbea la Pentol, Ilfov.— Dnii Emil Roșianu, la pl. Baneasa, Florian Predescu, la Bolintinu, N. Israel, la Budești, Târquiniu Robescu la Buftea Bucovineni, Alex. Rădulescu, la Dănești, Aurel Ursescu, la Fierbinți, N. Opran la Oltenița, Virgiliu Stoenescu, la Pantelimon, Socrate Nicolaide, la Pîrlita-Sărulești și Tudor Anastasiu la Vidra, Dîmbovița.— D-nii Petre Bucurescu, la pl. Bilciurești, N. Cîmpeanu, la Bogați, G. Sporide, la Găești, Al. Drăghescu, la Pucioasa, Mihail Brătiloiu, la Gherghani, Al. Popescu-Tîrgoviște, la Tîrgoviște, Ioan Iivescu, la Titu și I. Nicolau, la Voinești. BULETIN METEOROLOGIC Iată buletinul atmosferic pe ziua de ai ■ — Temperatura îm centigrad* CASA MEMRC-le 28 Mie 1911 S.a .miezul nopții ....................+ 18 7 ore dimineața.........21 Miezul zilei .............................1* 27 înălțare» scarom strici '60 uii». Starea cerului senin. Barometrul I« staționar vut și timpul de a fi grav bolnav chiar, aproape o lună de zile. Chiar în clipa cînd enumăr numai lucrările multe săvirșite de d-l Iorga într’un timp atît de scurt, în mintea mea trăsăturile acestui om iar dimensiuni fantastice ; capul, mîinile, pieptul se lungesc, se lărgesc, încremenesc în forme de oțel. Parcă nu mai e un om Parcă e o mașină enormă, o mașină conștientă, un motor de viață și inteligență care lucrează necontenit, pus de egomotos, produce fum mult și negru, dar fabrică, fabrică fără încetare cultură și lumină. Curentul pe care-l produce e destul ca să împrăștie întunericul din jurul lui. Să nu se apropie însă nimeni prea mult. «E primejdie de moarte» cum scrne pe toate tăblițele din uzinele cu motoare mari. Să-l admiri de departe și să-l urmezi cu sufletul. Cine se atinge de el, riscă să-și piarză o mină sau un picior în angrenajul acelor roate și rotițe multe și puternice cari se învîrtesa mereu și repede. In ultima ea lucrare, «Oameni m azi au fost», dl Iorga a strîns la un loc, intr’un volum de 500 pagini, o parte din schițele și portretele literare publicate în ultimii ani în Semănătorul și Neamul Romînesc. E o colecție foarte interesantă. In trăsături repezi, caracteristice, d-l Iorga schițează viata și operile a peste o sută de personalități, străine sau de la noi, cari au desfășurat o activitate folositoare pe vreunul din tărîmurile muncii omenești. Cu o varietate paleidoscopică se perindă în acest volum siluetele ușoare, schițele reușite, portretele de mină de maestru ale atîtor literați, istorici, politiciani, ziariști, patrioți, oratori, ierarhi de seamă, din străinătate, din țara noastră, de peste munți. Cu o rară bogăție de amănunte și ajutat de un extra-ordinar capital de cunoștințe pe toate aceste variate terenuri de gîndire și muncă, d-l Iorga expune viața și lucrările acestor oameni de valoare, analizînd sau, mai exact zis, sintetizînd, prin repezi priviri adînc văzătoare, cînd un suflet mare, cînd o extraordinară expansiune de activitate de pe urna cheia n’a rămas nimic, cînd o mișcare însemnată politică sau culturală, cînd roadele pozitive ale unei intelectualități. Deși nu toate aceste schițe, portrete, evocări sunt lucrate cu o egală putere de concentrare și sinteză, totuși nici una nu păcătuaște din punct de vedere al caracterizărei și informației juste,—cari te bue să fie calitățile indispensabile ale acestui gen literar. Ultimul volum al d-lui Iorga, — volum care, pînă la apariția acestor rînduri, s’ar putea, cunoscînd repeziciunea cu care d sa lucrează, să nu mai fie cel din urmă, — rezumează felul său de activitate enciclopedică întocmai după cum un strop limpede cuprinde în reflexul multicolor al unei raza, toată bogăția centrului de lumină din care pornește raza. Cum e opera întreagă a d-lui Iorga așa este și acest volum: o vastă desfășurare de cunoștințe, o risipă prodigioasă de observații originale, un uimitor amestec de tot felul de competințe, o veșnică preocupare de-a spune clt mai mult în cuvinte cît mai puține, — de unde provine și lungimea cîte-odată cam complicată a nervoaselor sale perioade. Iar toate acestea calități și preocupări sunt concentrate, cu o Înverșunată putere de stăruință. In jurul aceleiași idei centrale : deslușirea rosturilor noastre naționale și propășirea noastră politică prin ridicarea culturală a poporului, prin stabilirea unui prestigiu de civilizație proprie, iubit înăuntrul hotarelor noastre, stimat dincolo de hotare. Această idea centrală, care nu încetează de a preocupa pe d 1 Iorga în nici una din manifestațiunile sale culturale, dă operei sale metodă și doctrină, iar personalităței autorului prestigiu și consecvență de îndrumător. — A eșit de supt tipar «Apărarea Mitropolitului Athanasie» rostită înaintea sf. Sinod al sfintei biserici autocefale ortodoxe romîne în ședințele de la 13, 14, 16, 17, 20, 21 și 22 iunie 1911. Urmată de hotărîrea sf. Sinod, cuvântarea Mitropolitului Athanasie în ședința de închidere a sf. Sinod (25 Iunie), demisiunea sa și Cartea sa pastorală de despărțire de eparhioții săi, iar în Anexe diferite documente citate în apărare. Iulie 1911. împăcarea.—Cu privire la svonurile de împăcare cu takiștii, pe care oamenii guvernului caută să le acrediteze tot mai mult în opinia publică, «Acțiunea» publică era următorul comunicat: Pe timp de vacanță, cînd șefii noștri sunt departe de Capitală, junimiștii iscodesc versiuni cari, dacă le sunt pe plac, nu pot să satisfacă interesele morale și aspirațiile membrilor partidului conservator-democrat. De cîtevazile versiuni de o împăcare între noi și carpiștii au circulat în Capitală, împrăștiate bine înțeles, de către aceștia din urmă. Noi cari am stat alături de ilustrul nostru șef, d. Take Ionescu, pînă în clipa cînd dînsul a părăsit Capitala, sîntem în măsură să știm hotărîrea sa neclintită, de a nu renunța un singur moment la luptă, la lupta de exterminare a acestui guvern al minciunei, destrîului și decăderei morale. După angajamentul solemn luat de șeful nostru în ultimul nostru congres măreț de la «Eforie», ar fi chiar o insultă să dăm crezămînt versiunelor interesate pe cari le răspîndesc junimiști, prin culori. Junimiștii, reduși la neputință, simțindu-se pe pragul petrei cel mai tîrziu la toamnă, se pregătesc să ne întindă iarăși mîini disperate, ca să le sărim într’ajutor. Ar fi umilitor pentru noi să stăm alături cu aceia cari au necinstit și umilit acestă țară prin alegerile lor sălbatice, banditești ; ar fi o rușine să alergăm în sprijinul celor mai neîndurerați vrăjmași ai marilor principii ale partidului conservatordemocrat. Pentru toate aceste ne credem autorizați să afirmăm sus și tare: Nici nu e probă de împăcare. In chestia Soc. T. C. O scrisoare a d-lui Procopie Dumitrescu D l Procopie Dumitrescu fost primar al Capitalei a adresat următoarea scrisoare ziarului «Conservatorul» : Domnule Director. In ziarul «Conservatorul» de la 16 ale lunei curente, la care sânt abonat, la întoarcerea mea în Capitală, după o lipsă de mai multe zile, am citit, la rubrica «Polemici și Fapte», o reproducere după ziarul «Adevărul», pe care nu l citesc nefiind abonat și din care rezultă că eu primarul liberal de atunci, ași fi făcut o declarație în numele comunei, a doua zi după prima emisiune, că las jumătatea acțiunilor în folosul acționarilor. Așa cum este reprodus pasajul de mai sus, declar că nu pricep nimic din cele ce a voit să spună numitul ziar. Totuși adaug, că la prima emisiune a acțiunilor Societăței Tramvaiului Comunal, nu am fost primar, după cum se poate verifica de ori și cine, prin urmare, nu puteam să fac o asemenea declarațiune, în numele comunei și nici nu am făcut o asemenea declarațiune, nici odată. Rugîndu-vă să dați publicităței această întîmpinare, la cea di’ntîi aparițiune a stimatului d-voastră ziar, rămîn al d-voastră îndatorat. i. Procopie Dumitrescu fost primar al Capitalei Starea recoltelor in tară — Nooi rapoarte — La ministerul de interne B’au mai primit următoarele rapoarte cu privire la starea ttimpului și a semănăturilor : Vaslui.—A plouat liniștit în întreg județul. Se continuă cu activitate la secerișul căratul și treeratul păioaselor, precum și la cositul fînețelor. Porumburile și limașurile în urma ploei s’au îndreptat în mod simțitor. Dolj.—Timpul a fost senin și călduros. Grînele se treară cu activitate iar pe unele locuri s’au terminat. Porumbul este bun, iar pomii roditori și viile se prezintă bine. Covurlui.—Timpul variabil. Ploaia a fost liniștită și fără grindină. Proprietarii și arendașii au terminat secerișul păioaselor continuînd treeratul. Locuitorii pe unele locuri continuă secerișul. Porumbul se menține frumos și merge spre maturitate, avînd bobul format. Imașurile și fînețele sunt destul de frumoase. Vine din cauza măsuri și a înghețurilor din urmă vor da o recoltă sub mediocră.A fost distrusă de grindină în acest județ o întindere de peste 40 hectare vie. Botoșani.Pe teritoriul comunelor : Deleni și Mănăstireni a căzut grindină de mărimea alunelor cauzînd stricăciuni la pîine albă. Semănăturile în general sunt frumoase afară de cele cari au suferit pe urma inundațiilor. Griul, orzul, ovăzul și rapița se seceră, iar pe unele locuri se treera. Porumbul e frumos, iar imașurile bune și viile mediocre. Constanța.—Locuitorii se ocupă cu treeratul păioaselor. Iași.—Ploile căzute în acest județ au fost repezi și prin cele mai multe locuri torențiale. Apele Jijia și Prutu începuse a crește însă din ziua de 26 Iulie au început a scade. Semănăturile de toamnă în general sunt bune asemenea și cele de primăvară, mai ales porumburile sunt foarte frumoase și continuă cu secerișul, cositul, adunatul, căratul și treeratul, însă ploile urmate au împiedicat mult aceste lucrări. Viile sunt de mijloc, iar pomi roditori și fînețele dau o recoltă abundentă. Tutova.—Timpul variabil. Semănăturile sunt bune. Porumburile bune, dar mai au nevoe de ploae. Viile americane bune asemenea și pășunele. Argeș.—Timpul a fost variabil. Ploile căzute în acest județ au adus mult bine porumbului. Semănăturile de toamnă s’au secerat și se continuă cu treeratul lor. Porumbul este frumos și promite o recoltă abundentă. Fînețale parte s’au cosit și s’au strîns. Viile se prezintă bine, pe unele locuri starea pomilor roditori este mediocră. DIFERITE ȘTIRI — Ministerul cultelor a încuviințat statutele societății «învierea» din com. Pătîrlagele, jud. Buzău. — Ministerul cultelor a dat «Societății femeilor romîne», autorizațiunea de a da o serbare în localul școalei primare din Urlați. — Ministerul cultelor a aprobat să se dea o serbare la școala din com. Lecucești, din jud. Bacău. — Ministerul de externe, a trimis ministerului de interne brevetele celor decorați cu ocazia zilei de 10 Mai,urmind a se trimite prefecturilor spre a se remite celor în drept. — D. Adam Andricu sub-comisar în poliția orașului Fălticeni a fost revocat. In locul său a fost numit d. Ion lordăchescu. D. Ibralamb Miulescu sub-comisar cl. III poliția orașului Buzău, a fost revocat și în locul său a fost numit d. N. I. Constantinescu. — Ministerul cultelor și al instrucțiunei a dat autorizațiune d-lui Vasile Gornescu, institutor in Dorohoi, să pregătească în localul școalei de băeți No. 1, din localitate, pe absolvenții cursului primar cari doresc să se înscrie, în licee. Ministerul cultelor a aprobat să se dea o serbare în folosul școalei in localul din comn. Gotești, jud. R.Sărat. — Direcțiunea generală a poștelor și telegrafelor, a adresat următoarea circulară, relativă la scutirea de taxe a corespondențelor schimbate între cancelariile Camerei și Senatului și membrii adunărilor legiuitoare. Corespondențele adresate d-lor deputați și senatori de către cancelariile Camerei și Senatului, fiind în interesul statului, urmează a fi considerate ca oficiale și scutite, în conformitate cu art. 104, din lege, de ori-ce taxe poștale. Luați măsuri, ca de la data prezentatului ordin, aceste corespondențe să fie înmînate celor în drept fără a se încărca cu taxa de plată. — D-nii G. Coandă subprefectul plășei Sulina și I. Alexandrescu, subprefectul plășei Isaccia, au fost transferați unul în locul altuia. CUM E VREMEA? 29 Iulie In țară. Timpul se menține pretutimeni închis, liniștit și răcoros. Eri a mai plouat aproape în toată partea de jos a țărei și numai pe alocuri în cea de sus. Cantități mai mari de apă au fost la: Corabia 22 mm, Mamornița 23, Urziceni (Ialomița) 26 și Ghimpați (Vlașca) 30 mm. Temperaturele maxime au variat între 32 ° la Calafat și 19 ° la Sinaia iar cele minime între 20 ° la Constanța și 9 ° la Sinaia. Presiunea atmosferică a crescut puțin fiind în mijlociu către 760 mm. 28 Iulie In Europa. Repartițiunea pre slanei atmosferice aproape aceiași ca și în ziua precedentă, ea fiind mai ridicată la N. N. și vest și coborîtă la SE unde este subt 760 mm. Ploi parțiale au căzut în Austro-Ungaria, Romînia, Peninsula Balcanică și pe alocuri în Rusia. Temperatura este ridicată la vest și în centrul Europei. A apărut și se află de vînzare la librăria Socec un foarte documentat studiu original asupra începuturilor Iașului, sub titlul de: Iezătura Iazului Roman—Aquarium— de pe Bahlui, Iașul cetate Romană—Castrum Iași. Originea și semnificația numelui Iași. Exemplarul un leu. — a apărut în Biblioteca romînă . Cum și cu ce trebuește să ne hrănim, de dr. C. I. Istrati. Broșură în 68 pagini. Prețul 1 leu. IN FORMA IBMI i Din inițiativa d-lor George Diamandy, fost deputat și Al. Davila s'a pus la Constanța bazele unui Yacht-Club Romîn, instituție care are de scop de a se desvolta gustul sportului maritim prin înființarea de flotile în porturile noastre de pe marea Neagră și de pe Dunăre și de a construi diferite îmbarcațiuni ce vor servi la organizarea de regate în porturi, și în caz de mobilzare să ajute marinei militare la serviciile de transporturi și aprovizionare. Ca prezidentă a fost aclamată A. S. R. Principesa Maria, care fiind rugată telegrafic a lua clubul sub înaltul Său patronaj și a primi prezidenția lui, a binevoit a accepta prin următoarea telegramă: D-lui A. Davila Constanța «Primesc cu cea mai mare plăcere. Incîntată de a afla că s’a întemeiat un Yacht-Club, îi urez un viitor frumos. Maria». Au mai fost aleși ca membrii de onoare d nil Filipescu, ministru de război a; Delavrancea, ministru de lucrări publice ; amiralii Murgescu, Urseanu și Eustațiu; iar ca vicepreședinți au fost aleși d-nn inginer inspector Venert, care va dirija construirea bărcilor, yachiarilor și bărcilor-automobile; căpitan comandor N. Negru, care va dirija secția militară a clubului; căpitan comandor Toescu, pentru partea privitoare la căpitănia portului, și George Diamandi care va dirija secția civilă a clubului. *oarte darnică pentru Bulgari, «Epoca» le dăruește câteva cazuri de holeră în Sofia. Cazurile sunt la Varna, dar depeșa fiind din Sofia, ipochimenele le au dăruit capitalei bulgărești. Foarte serios informează «Epoca» pe cititorii săi. Un număr de 13 elevi ai școalei de viticultură din Bulgaria conduși de profesorul D. Dalgherot au intrat ori după amiază în țară, pe la Giurgiu. Acești elevi, vor vizita Capitala și apoi pepinierele noastre și fermele model ale Statului și unele particulare. * In gara Ploești se vor face mai multe lucrări foarte importante la linii. Astfel se va mări numărul liniilor în gara de triagiu ; se va modifica accesul trenurilor de Predeal și București și se vor înființa 48 linii noi, cu șine tip lung. Lucrările acestea vor costa suma de 166.405 lei. Consiliul de miniștri a aprobat să se facă aceste importante modificări pentru o mai mare înlesnire a circulației trenurilor. •i Ministerul cultelor și al instrucțiunei, în dorința de a studia mijloacele prin cari s’ar putea ajunge ca școalele noastre de comerț să contribue la naționalizarea și propășirea comerțului român, a acordat un concediu de doi ani d-lui profesor Praja spre a se ocupa de aproape și în tot acest timp de aceasta chestiune. * D. Eugeniu Dinescu, profesor de limba latină la Hași, a fost transferat în aceiași calitate la Brăila. i Cererile pentru înscrierile la școala de marină din Constanța se vor trimite direct comandamentului marinei la Galați cel mai tîrziu pînă la 15 August curent. La ministerul de război nu se vor primi nici o cerere. * Din Iași ni se comunică încetarea din viață a d-rului Gh. Iuliano, un statornic și devotat membru al partidului național-liberal. D-rul Iuliano a fost medic primar al Cassei St. Spiridon, medic al ospiciului Galata, profesor de higienă la școala normală și la seminar. In anul 1901 d-rul Iulianu a fost trimis în parlament ca reprezentant al coleg. II de Senat. Transmitem familiei îndurerate sincerile noastre condoleanțe. A f D-1 E. Germani ne roagă să desmințim cum că d-sa face parte încă din comitetul cercului de la cazinoul din Constanța. D-sa s’a dezis chiar din primele zile din această calitate. * D. Hildembrandt Frollo, profesor de limba latină la Piatra-Neamț, a fost transferat în aceiași calitate la București. * Agenții prefecturii poliției Capitalei au făcut din noapte o inspecție prin mahalale spre a vedea pricina înmulțirii furturilor de prin oase. Cu acest prilej s’a constatat că o mulțime de cetățeni lasă ferestrele deschise, favorizînd astfel strecurarea pungașilor în locuințele lor, fie măcar scoaterea diferitelor obiecte pe geam prin ajutorul unor bastoane cu pîrlig la vîrf. ROMANUL «VIITORULUI» 400 TINEREȚE ÎNTREAGA -------■------ Ce singurătate! Poetul nu mai avea nici un prieten, nici un camarad căruia să-i încredințeze tristețele lui patriotice. Paul Sillery servea în armata de la rîul Loara. Artur Papillon, care manifestase un sgomotos entuziasm la patru Septembrie, făcuse ca să fie numit prefect într’un județ din Pirinei, și recitindu-și autorii favoriți, vechiul premiant al concursului general cheltuia acolo, mult scuipat și multă prozopopee, și scuipa, dela înălțimea tuturor balcoanelor, logosuri in oari foarte ades era vorba de trei sute de soldați din antichitate, și de oarecare trecere a munților Greciei, nu tocmai necunoscută. In teatrele în care se dădeau reprezentații în beneficiul ambulanțelor sau pentru a contribui la turnarea vreunui tun, Amadeu revăzuse adeseori pe Jsquelet, care, îmbrăcat într’o bluză largă de războiu și încălțat în niște cisme care-i veneau pînă’n brîu, declama, cui un succes enorm, poezii ocazionale,în cari entuziasmul și frumoasele sentimente țineau locul artei și simțurilor comune. Dar ce să spui actorului triumfător care se considera ca un Turte și care, la a doua chemare, era convins că salvase patria și că Bismark și bătrînul Wilhelm n’aveau decît să se țină bine? Cît despre Mauriciu Roger, el trimesese, la începutul campaniei pe mamă sa, pe nevastă-sa și pe fiul lui la țară, și, purtînd pe tunica lui de schimbaș, dublul galon de aur al locotenentului, era acum în avant-postumi, lîngă vechiul prieten al tatălui său, colonelul Sautz. Căci, din cauza marei lipse de ofițeri în care se găsea Franța atunci, se văzu nevoia de a se repescui din fundul birourilor geniului, de la ministerul de război, pe bătrînul colonel, și-l răpiră compasurilor și godeurilor sale. Sărmanul om . Amintirile lui de activitate aveau origina în Crimeea și la Pepenele Verde. De atunci, nu mai văzuse strălucind la soare lopata unui săpător. Și iată că i se cerea, acestui onest veteran, ca să se reîntoarcă la redută și să pudreze telegramele lui cu pămînt scormonit de ghiulea, ca tunot la Toulon, în bateria oamenilor—fără—frică. Ei bine, el nu spusese: «Uf!», bătrînul Sautz. După ce sărutase pe frunte pe cele trei fete ale sau fără zestre, el scosese dintr’un saltar uniforma sa pe jumătate rorsă de molii,scuturess numai decît naftalina și grăunțele de piper, și, cu micul lui păr de conțopist, se dusese ca să puie la lucru pe soldații lui, cît se putea mai departe de întărituri, aproape de tot pe Prusaci. Hei! oamenii geniului auxiliar, domnii cu caschetă americană, nu-și bătu-