Viitorul, octombrie 1911 (Anul 5, nr. 1316-1339)

1911-10-14 / nr. 1327

VIITORUL mmmi UNELTIRILE sindicalistului Gr. Dorobanțu La 10 Octomvrie a venit­­ înaintea tribunalului Ialomița procesul sindi­calistului Grigore Dorobanțu, acuzat că a ajîtat la răzvrătire pe sătenii din comuna Rosești-Voinagi, acel județ. Din rechizitorul procurorului se vede că Dorobanțu s’a strecurat cu alți vre­o 30 de inși. In ziua de 5 Iunie, a. o., ca muncitor agricol la moșia d-lui N. N. Seceleanu. O dată angajat la munca moșiei, Dorobanțu s'a dat printre săteni ca student, spre a le ciștiga încrederea. Falsa calitate ce și-a dat a făcut să se ducă vestea în tot satul despre dînsul, iar țăranii, știind că studen­ții sunt oameni luminați, ascultau cu încredere tot ce le spunea dînsul. Odată ce a ciștigat încrederea să­tenilor, Dorobanțu a început să le spună că lucrează prea mult, că plata ce li se dă este prea mică, că mincarea este proastă și în cele din urmă să-i îndemne la grevă spre a dobîndi o reducere de muncă la 8 ore pe zi și un spor de salar. Prin aceste uneltiri, Dorobanțu reușește să hotărască pe cîți­va lu­crători să fugă de la munca cîmpu­­lui. După 6 zile de instigată pără­sește și dînsul munca și se insta­lează în Roseți-Volnagi, unde își con­tinuă propaganda printre locuitorii comunei. Aci se face cunoscut de tot satul, găsind un teren foarte prilnic pentru propaganda sa pri­mejdioasă. In ziua de 19 Iunie convoacă tot satul ia o mare întrunire chiar în localul gooalei fără a avea vre­o au­torizație pentru această întrunire. La întrunire au venit ab­­ia săteni în olt n’au mai încăput la școală. Dorobanțu le vorbi că a venit din București și că face parte dintr’o societate unde sunt doctori și avo­­cați; că el nu a venit să muncească ci să le arate legea lor. A spus țăranilor că ei suferă foar­te mult, că toată munca lor este ră­pită de proprietari și arendași, cari îi tratează mai rău decit pe vite; că pentru țăran numai este dreptate, căci pentru o palmă sau furtul unui dovleac este închis prin beciuri, pe când unui proprietar sau arendaș nu i se int­mplă tot așa, și de ce să nu vie vremea să fie cu toții e­­gali. Dorobanțul a mai spus sătenilor că muncesc prea mult, că prețu­rile fixate de comisia regională sunt mici, că legile sunt și că trebue să se împotrivească lor printr’o gre­vă generală. In acest cap a îndem­nat pa săteni să facă o societate, dind fiecare cîte 50 bani pe lună spre a putea rezista pe timp de gre­va, căci așa se va face în toată țara. S’a ridicat In contra băncilor popu­lare, instigînd pe săteni contra ace­stor instituții. Apoi le-a citit din «Neoiobăgia» d-lui Gherea, părțile cari i-ar putea excita mai mult, pre­cum și o scrisoare pe care spunea că a primit’o de la Club din București și în care se spunea că încă 80 de tovarăși răspîndiți prin țară, far acelaș lucra ca și dînsul, întemeiînd societăți­le nesimțite să nu prindă de veste au­toritățile. Dînsul începu chiar să strîngă cotizațiile de cîte 50 de bani, în schimbul cărora spunea că le vor veni cărți de membru de la «Romînia Muncitoare» din Bucu­rești, cînd sosiră la fața locului di­rigintele școalei și notarul comu­nei. Dorobanțul, arătîndu-i țăranilor, le spune : «aceștia sunt dușmanii noștri». Intervenind autoritățile, Doro­banțu a fost dus la primărie spre cercetare, urmat de țăranii cari pro­testau. Din primărie, Dorobanțu strigă țăranilor : «eu mi-am făcut datoria, acum rămîne că v’o faceți voi», cuvinte cari erau un îndemn vădit la răzvrătire. Tribunalul era compus din Di­­mancea, președinte ; Căpățînă și Bagdat, judecători ; P. Mironescu, procuror. Dorobanțu a fost asistat de d-nii avocați Toma Dragu, Traian Belu și C. Petrescu. După declarațiile acuzatului și depoziția martorilor se dovedesc e­­xacte cele spuse în rechizitorul pro­curorului. D. procuror, în baza dovezilor de ațîțare la răzvrătire, a cerut tribu­nalului condamnarea acuzatului care a întrebuințat printre săteni aceleași instigații ca la 1907. Din partea apărărei a vorbit d Belu. Procesul a fost amînat în conti­nuare pentru Sîmbătă 15 curent. Direcția liceului din Pitești scoasă la licitație Ministerul instrucțiunei publice a căzut pe mîini bune. D-l Arion îl conduce de sus, de la distanță, din văzduh. Rar ministru a fost mai pu­țin și mai rău informat despre ceea­­ce se petrece în departamentul său. D sa nu conduce, ci este condus. Putem da ca pildă cazul liceului din Pitești. Direcția acestui liceu este de șapte luni vacantă, d. Arion nevoind să numească de­cît un junimist. Și fiind-că la liceul din Pitești nu sînt de­cît trei profesori junimiști, căpă­tuiți, firește, cu alte demnități mai rentabile și mai prielnice somnului dulce,—silit fu d. Arion să deschidă licitație pentru i această demnitate încă neocupată. Pînă acum nu s’au prezentat de­cît doi amatorii un profesor de la Bîrlad și altul de la Pomîrla. Tîrgul se face prin intermediul d-lui Nolică Antonescu, samsarul tu­turor afacerilor veroase din Argeș. Amatorul din Bîrlad retrăgîndu-se, rămîne numai cel din Pomîrla — d. M. Popescu, dacă nu ne înșelăm — care pune ca primă condiție aduce­­rea sa ca titular la o catedră din Pi­tești. Deși catedră liberă nu există, deși ore din specialitatea sa nu se găsesc, politicianii locali stărnesc pe capete să-l înghesue la liceu. Dacă lucrurile ve­r merge tot așa, evident că viitorul guvern va fi ne­voit să procedeze la o nouă serie de anulări. Cu privire la directorii școalelor secundare, nu o dată, nu de două, ­­­ci de nenumărate ori, fruntașul ja­nist d. Simion Mehedinți, prin dis­cursuri și articole în Convorbiri li­terare, combate stăruitor politica din învățămînt, strigînd : «îndărăt... spre școală !» Auzit-a acest strigăt d. Arion sau cel puțin d. Litzica ? Despre cei trei junimiști de la Pitești nu mai vorbim, căci ei nu aud nimic, încrezători în teoria d-lui Mehe­dinți, și pentru a ușura sarcina d-lui ministru Arion, profesorii de la Pitești au făcut o încheere prin care recomandă ca director pe unul din finul lor. Te pomenești că idealul d-lui Me­hedinți se întrupează în persoana d-lui Mihai Popescu, care a silabi­sit vre-o doi ani chimia la Pomîrla, ca să predea apoi matematici la Pitești !__________________ Holera aiurea și la noi de situațiunea holerei pe ziua de 11 Octombrie. Județul și și orașul Brăila: con­firmați vechi 25; confirmați noul 4 (2 Ulmu, 1 Roșețu, 1 Filipoiu); vin­decați 13 ; rămași 16; purtători de vibrioni 34; vindecați 7 ; rămași 27. Județul Constanța: confirmați vechi 3 ; purtători de vibrioni 49. Orașul Galați: purtători de vibri­oni 3. Orașul Călărași: confirmați vechi 1. Județul Ialomița: confirmați ve­chi 1. Județul Tulcea : confirmați vechi 6 ; vindecați 4 ; rămași 2 (Măcin) ; purtători de vibrioni 7 ; vindecați 1 ; rămași 6. Județul Neamțu: confirmați 2; purtători de vibrioni 13. In total au rămas 25 bolnavi și 98 purtători de vibrioni. Buletin Oficial Brăila Situația epidemiei de holeră în spital pe ziua de Marți­e urmă­toarea : Bolnavi confirmați 6: suspecți 7; purtători de vibrioni 16 ; izolați 67. Din cei confirmați vechi complect însănătoșiți au fost eliberați din spital. 5. Din purtătorii de vibrioni, cari la a doua analiză au avut rezultate ne­gative, au fost eliberați 6. Situația în județ e următoarea : Confirmați 11­­ purtători de vibri­oni 24 . un suspect și 60 izolați. Laboratorul bacteriologic a găsit 5 lipoveni pescari ca purtători de vi­brioni. S’a luat dispozițiuni pentru inter­narea lor la spital.a » . Se comunică din Chițcani că în balta acelei comune s’a găsit bol­nav cu simptome de holeră un pă­zitor de rlmător­. Constanța In comuna Ghizdăvești a murit o fetiță. Se bănuește că e la mijloc tot un caz de holeră. Defecțiunile munitei au fost trimise la laborato­rul de igienă spre a fi analizate. Pentru întărirea cordoanelor mili­tare, care fac paza zonelor conta­minate de holeră, s’a mai trimis cîte 20 soldați la Ghizdăvești și la De­­mircea.* * * Bulgarul Cristu Coleff, de fel din satul Stolato (Bulgaria), găsit bolnav suspect de holeră în portul Cerna Vodă pe cînd voia să plece cu vaporul în Bulgaria, a murit­­ ani noaptea, la orele 12, în laza­retul de hoieriei din localitate. A mai fost izolat in lazaret bul­garul Kiri Petroff, fost în contact cu Coieff, și venit odată cu aceasta cu trenul din Medgidia. Starea lui Petroff pînă acum e satisfăcătoare. Ceilalți izolați, foști în contact cu holerica Dumitrana Ianef, au fost puși în libertate, constatîndu­se că nu este nici unul purtător de vibri­oni holerici. Tulcea In canalul Filipoiu din jude­țul Tulcea, constatindu-se încă 2 cazuri de holeră, peste 100 lipo­veni au fugit cu familiile lor în Mei, fără a se ști de urma lor. Prefectura de Tulcea a comu­nicat cazul prefecturei Constanța și celei de Covurluiu cari au luat măsuri pentru aflarea lor de­oare­ce se crede că printre ei se găsesc purtători de vibrioni. Măsuri contra proveniențelor din Odesa «Monitorul Oficial» publică urmă­toarea deciziune a ministerului de interne: Deratizarea vasului se va face în ori­ce caz. Dacă această operațiune a fost făcută înainte de descărcare, mărfurile nu se vor mai desinfecta; dacă a fost făcută după descărcare, ele vor suferi operațiunea desinfec­­njiei, cînd vasele sunt suspecte sau infectate. Pentru călătorii și proveniențele, pe uscat, se vor aplica și dispozi­­ț­iunile din art. 177, 178, 180, alin. 1, 182, 183, 184 și 185 din regula­mentul prevențiunii boalelor infec­­t­loase (1906) cari corespund art. 37, 43 inclusiv din convenția sanitară internațională de la Paris (1903). Se vor aplica la nevoe și cele­lalte măsuri stipulate în convenția sanitară internațională de la Paris 1903) în ce privește prevențiunea invaziunii ciumei. Cu începere de la 11 Octombrie 1911, intrarea în țară a călătorilor, a mărfurilor și efectelor, sosind din Odesa, se va face pe apă, numai prin porturile Sulina, Constanța și Galați, iar pe uscat numai prin punctele Ungheni, Burdujeni, Gura­ Prutului, Oancea, Palanca, Predeal, Cîineni și Vîrciorova. Trecerea că­lătorilor și proveniențelor din acea­stă localitate prin celelalte porturi și puncte de intrare în țară este in­terzisă. Vasele suspecte vor fi desinfec­­tate, călătorii și rufele murdare vor fi de­ asemenea dezinfectate ; călăto­rii sosiți din acea localitate, pe lân­gă vizita medicală, vor fi supuși la o supraveghere de 10 zile, la domi­ciliul ales, socotite de la datal sosirii. Nu se permite intrarea în țară a cetelor de lucrători, pelerini, emi­grați din Odesa. Produsele alimentare de origină animală, sunt prohibite, MOȘIILE EPITROPIEI Sf. Spiridon din Iași Cu privire la înstreinarea moșiilor pe care Epitropia Sf. Spiridon din Iași le posedă în Basarabia, ziarul «Mișcarea» din Iași publică urmă­toarele : Ziarele din Capitală ne aduc ști­rea că în ultima ședință a consiliu­lui de miniștri s’a discutat chestiu­nea vînzărei moșiilor pe care le are epitropia Sf. Spiridon în Basarabia. Statul rusesc voește să cumpere aceste proprietăți. Este o intențiune veche a statu­lui rus, care nu știm din ce motive, crede că a sosit momentul prielnic pentru realizarea acestei intențiuni. Chestiunea comportă o egală im­portanță pentru interesele Casei Sf. Spiridon, ca și pentru însă­și dem­nitatea statului român. Dar chestiunea nu poate fi desbă­tută în toată plenititudinea ei, îna­inte de a se cunoaște în mod precis formal demersurilor făcute de auto­ritățile rusești și intențiunile ce le nutrește guvernul român în această chestiune." De la actuala Epitropia a Casei Sf. Spiridon nu se poate cere nimic: ea e ocupată cu consecințele farse­lor necuviincioase din timpul ser­bărilor jubilare și este o adevărată nenorocire că, în împrejurări atît de grave, așezămîntul Sf. Spiridon să aibă o epitropie ca acea de astăzi. In ori­ce caz, guvernul are dato­ria de a-și asuma întreaga răspun­dere a situațiunei. Este o răspun­dere prea grea pentru un guvern ca cel de astăzi, dar ori­cum «caretă răspundere îi incumbă de drept. Se afirmă că autoritățile rusești ar fi oferit suma de opt milioane și că guvernul român ar fi respins oferta, fixînd suma de 12 milioane. Ziarele oficioase au datoria de a da lămuriri precise în această pri­vință, pentru ca chestiunea să poată fi dezbătută în toată lărgimea și gra­vitatea ei. Ședința Consistoriului SUPERIOR BISERICESC­ Uri la orele 10 a. m., s’a deschis în localul Seminarului Central se­siunea de toamnă a consistoriului superior bisericesc. Mai înainte de a se intra în ordi­nea de zi, s’a oficiat un serviciu divin în capela Seminarului. După terminarea serviciului reli­gios s’a deschis ședința sub preșe­dinția I. P. S. S. Mitropolitului Pi­men al Moldovei. După ce d. C. C. Arion, minis­trul cultelor, a citit decretul Regal pentru convocarea în sesiune de toamnă a consistoriului bisericesc, s’a intrat în ordinea de zi. P. S. Sa Episcopul Nifon al Du­nărei de Jos a întrebat dacă se va pune în discuție chestiunea costu­melor preoțești, sau dacă nu e mai bine să se aștepte alegerea Mitro­politului Primat. P. S. S. Episcopul Calist Boto­­șeneanu a cerut sä se ia în discuție această chestie. Vorbesc în aceeaș chestie P. S. S. limuș și Pr. Pro­­copescu. D. C. Arion spune că există un regulament al costumelor de preoți, aprobat în 1906. Acest regulament nu se aplică. Dacă e vorba să facă un altul care deasemenea să nu fie luat în seamă, discuția devine inu­tilă. Se poate însă discuta această chestie întru­cît Consistoriul e des­chis și constituit legal. Numirea Mitropolitului primat se va face imediat după deschiderea parlamentului, așa că se poate a­­mîna rezolvarea acestei chestiuni pînă atunci.# • ■ Odată ordinea de zi terminată șe­dința s’a ridicat la orele 12 din zi. Cum se fac î­naintările la ministerul de finanțe Nici­odată nu s’a mai pomenit la ministerul de finanțe o mai mare năvălire de solicitatori influenți, ve­niți cu fel de fel de cereri - care de care mai exagerate — și, mai cu seamă, ca să înnainteze pe cutare sau pe cutare slujbaș, înaintările la acest departament nu se fac nici după merit, nici după vechime, ci după mijlocirile prefec­­or, senatorilor sau deputaților. Pe cînd d. P. P. Garp se ocupă de bugete, secretarul general nu se îndeletnicește decît cu mulțumirea clientelei politice a guvernului, în­­deletnicire de care se achită cu multă con­știnciozitate. Un fost deputat liberal a fost de față, intr’una din ultimele zile, la ur­mătoarea scenă, petrecută în cabine­tul secretarului general. Ușierul a anunțat sosirea d­lui Leon Bogdan, prefectul județului Neamț Acesta din urmă își făcu apariția, foarte impunător, însoțit de cinci alți indivizi. — Vă înfățișez, zise d. Bogdan, pe administratorul financiar, pe sub­­administratorul financiar, d. X, am­ploiat de clasa I, d. Z, amploiat de clasa II, d. V, amploiat de clasa III. Și, cum secretarul îl privea cu cu­riozitate, d. Bogdan adăogă: — Am venit la d-voastră să mi-i inaintați negreșit, fiind niște straș­nici electori. Toți au votat cu gu­vernul. ...Și toate acestea au fost rostite de d. Bogdan, fără să se sinchisească, față de 20 de persoane străine. Faptul este tipic și... adevărat. BULETIN METEOROLOGIC MS, buletinul atmosferic pe ziua da bsS CASA MENU é ti­ ie Temperatura in centigrade­­ 12 Octombre 1911 Li mlesul nopții 4* 1 ore dimineața.........-1- 6: Miezul zilei . ....... -1- 30 înălțarea barometrică 57 mm. Starea cerului convert Barometrul în urcare. In preajma primului congres al fede­rațiunei avocaților din Romînia Sub prezidenția d-lui G. B. Pena­se­, decanul avocaților baroului ju­dețului lași, avocații ieșeni s’au ho­­tărît să pue bazele unui congres al tuturor avocaților din Romînia. In acest scop s’au împărțit, la adresele tuturor avocaților din țară, invita­­țiuni pentru zilele de 6, 7 și 8 No­­emvrie viitor, pentru a se strînge la Iași, invitațiuni însoțite de prospecte indicătoare ale scopului și felului lu­crărilor acestui congres. Credem a fi interpreți ai sentimen­telor unanime ale avocaților din toată țara afirmînd că inițiativa baroului ieșan a fost salutată cu bucurie de toate barourile județelor țărei. Baroul Capitalei, sub preșidenția decanului M. Antonescu, în vederea acestui congres, a ținut o consfătuire întinsă și a ales o comisiune, oare, în afară de avocații ce vor participa de bună voe la acest congres, să reprezinte baroul capitalei și să for­muleze, în mod concret, păsurile a­­vocaților județului Ilfov, cari alături cu păsurile avocaților celorlalte ju­dețe, să schițeze alcătuirea unei legi și a unui regulament, care să ridice nivelul advocatului și să îndrumeze pe o cale mai bună și mai sus pusă, instituțiunile barourilor din țară. Programul celor trei zile ce se vor petrece la Iași—pe lingă solemnită­țile de primire, la gară și în oraș, a confraților avocați ai barourilor din țară pe cu această ocaziune vor sosi In a doua capitală a țărei—cu­prinde o ședință de deschidere, o șe­dină plenară, un banchet al federa­ției și o ședință de închidere. Chestiunile ce se vor discuta de congres sunt de trei feluri : ches­tiuni de legislație, chestiuni de doc­trină și chestiuni profesionale. Ca chestie de legislație se va dis­cuta dacă teoria riscului profesional în materie de accidente de lucru, este compatibilă cu teoria legală a cvasi delictelor și dacă este bine și legal ca legiuitorul să Întervie, în această materie cu o lege specială Ca chestie de doctrină se va dis­cuta, care este fundamentul dreptu­lui de intervențiune al Statului în materie contractuală și oare este do­meniul și Umnitele acestui drept? Ca chestie profesională se va dis­cuta cari sunt neajunsurile legei pentru organizarea corpului avoca­ților și ce mijloace de îndreptare se pot propune pentru a o face mai co­respunzătoare necesităților recuno­scute ? Nu vom­ critica felul chestiunilor puse în discuțiune, nici nu voi preln­­ timpuni, cu păreri persoanele, ceea ce congresul va avea să discute, cu cestiuni de legislație și de doctrină. In ce privește însă partea profe­sională, înainte de zilele de 6, 7 și 8 Noembre, îmi voiu permite să a­­răt. In coloanele acestui ziar, relele și neajunsurile de cari este bîntuit baroul de Ilfov, cu competința omu­lui și avocatului care, încă de multă vreme, și multă vreme, se ocupă și s’a ocupat de stare rea a baroului de Ilfov, sub acest raport profesio­nal și de mijloacele de propus pen­tru îndreptarea acestor rele. C. Țicu Ștefănescu Avocat PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua Miercuri 12 Octombre pentru suta de ki­lograme. Grîu nou 78 kgr. la hl. 2 la sută c. str. lei 18.20 predare Oct. bordo Su­­lina. Grîu nou 77 kgr. la hl. 3 la sută c. streine lei 18.—, predare Oct. brodo Salina. Grîu nou galben 78 kg. la hl.­2 la sută corpuri streine, un kgr. 17.60. Grîu nou bun curat roșu 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 18.30 vînzare promptă din vagon. Grîu nou curat galben­­ 80 kgr. la­hl. 1 la sută corp­ streine lei 17.g0. Grîu nou amestecat (75 kgr. la hl.) 10 la sută corpuri streine lei 16 50. Secară calitat. I (74 kgr. la hl.) le 14.90 Secară călit. II 72 kgr. la hl. lei 14.60. Orz nou de toamnă 64 kgr. la hl. lei 14.80. Orz nou de primar. 60 kgr. la hl. lei 14.50. Predare Oct. bordo Sulina. Orz nou 59 kgr. la hl. 3 la sută c. streine 15.10. predare Oct. bordo Sulina. Ovăz 45 kgr. la hl. lei 12 90. Vînzare promptă. Ovăz nou 42 kgr. la hl. 5 la sută c. streine lei 13.30. Predare Oct. bordo Salina. Porumb vechi gros galben 77 kgr. lei 15.20. Vînzare promptă predare din șlep. Porumb cincantin vechi 80 kgr­ lei 15.—. Vînzare promptă predare din va­gon. Porumb colorat 78 kgr. la hl. 15.10. Porumb colorat 75 kgr. la hl. 14 90. Fasole comună suta­­ de kgr. 27.—­­Kobra nouă suta de kgr. Ies 34.25.Kor­do Sulina. Naveta suta de kgr. lei 32.—. Meiul suta de kgr 11. 10. LONDRA (Rate comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) (11/24 Octombrie 1911) Deschiderea: Foarte ferm. închiderea : Toate articolele ferme ne­schimbate. Gria cu­l­ Vo­l. str. 80/81 k. la hl 20.10 fr. « « 3 ®­­ « « 79/80 « « s 19.50 « * s 3 °­ 0 » « 78/79 « « « 19.30 » « . 3% « * 77/78 ««« 19.20 » Porumb Danube 16.10 suta fos. kgr. « Foxan 16.l0 suta pe gr. s Barabia 17.— as« Orzul : 16 65 pe 100 Sgr. Ovăzul : 15,20 « « » predarea Octombre-Noembre. LIVERPOOL Grîu : 21,70 fos. pe suta kgr. pred. Oct. 6 20,87 « it* Dec Pol. : 16,13 * te* Ian. * 16 01 t t * « Febr. MANNHEIM din Romînia 77/78 kgr. 197,99 s La Plata Bahia Blanca 77‘/s « 209 86 » Red. Winter II c « 224 68 t Kansas II * t 224.68 » Monitoba (Canada) No. 1.­­ 222.21 » * » » 2.­­ 218.50 » » » » 3 . . 214 80 i­t * s 4 . . 211.09 « » » » 5 199.99 Piața fermă. NB. Prețurile se înțeleg în lei pe ll'OO kgr. cif. Rotterdam plătibile cu bani gata. Lei pe 1000 kgr. Griul Saronske 78/79 kgr. 209 86 t Ulka 9 pud. 30 207 40 t t 10 t 209 86 Bugetele comunelor — O circulară a ministerului de interne — Ministerul de interne a adresat o circulară primăriilor comunelor ur­bane reședințe de județe, prin cari se face cunoscut că, de aci înainte, ori­cînd va fi vorba de modificarea bugetului ordinar al comunei, prin sporirea fondului pentru deschide­rea de credite suplimentare și extra­ordinare, să ne înainteze în­totdea­una cîte un tablou în care să se a­­rate sumele ce s’a ordonanțat din acel fond pînă în ziua votării recti­ficării din buget, cum și un alt ta­blou în care să se specifice, cel pu­țin în trăsuri generale, dacă nu a­mănunțit, cheltuelile ce urmează a se acoperi din noua sumă cu care se sporește fondul pentru deschide­rea de credite. Această regulă, impusă de minis­terul de finanțe pentru creditele ce­rute din bugetul statului, se va a­­plica cu strictețe în comunele ur­bane, și vă facem cunoscut că fără aceste deslușiri ministerul nu va putea acorda deschidere de credite nici modifica bugetul. MATINEURILE de la Teatrul National Direcțiunea Teatrului Național din București a trimes următoarea a­dresă tuturor școlilor din Capitală: Direcțiunea Teatrului Național din București a creat reprezentațiuni de matineu în toate Joile la ora 2 d.a. Repertoriul acestor reprezentațiuni e compus din piesele originale ale dra­maturgilor romini, din piesele cla­sice străine, traduse de cei mai dis­tinși autori romîni. Inființînd aceste matineuri, direc­țiunea a avut în vedere scopul cul­tural, care a fost pururea dorit de toți protagoniștii Teatrului Național, per excelentiam a cultivărei sofistu­lui și a dezvoltărei minței. Direcțiunea Teatrului Național fi­ind sigură că și dv., împărtășiți a­­ceste idei, și că veți ține seamă de sacrificiile pe care le face, prin scă­derea prețurilor la minimum, vă roagă să bine voiți a îndemna pe e­­levii sau elevele școalei să asiste la aceste matineuri. In același timp di­recțiunea va oferi un n­umăr de bi­lete gratis pentru școlarii silitori dar lipsiți de mijloace. Prețurile locurilor pentru aceste reprezentațiuni sunt următoarele : Loja rangul f­iu lei 12; Loja II-a lei 8 ; Loja 111-a lei 6 ; Loja de ga­­lerie alei 2 ; Loc în orchestra lei 2 ; Stal I­i a lei 2; Stal II-a lei 1.50; Stal IlI-a lei 1 iar Galeria 50 bani. Biletele se pot cumpăra din aju­nul reprezentației. ÎNCASĂRILE r. m. s. De la 1 Aprilie până la la 30 Sep­tembrie 1911 s’a încasat din veni­turile regiei în total 38.504.440 lei, dind un plus de 2 600814 lei, față cu încasările din epoca corespunză­toare anului trecut iar față cu pre­vederile bugetare pe anul evrem e­­xistă un plus de 2.794.146 lei. S’a încasat din tutunuri 28 419.664 lei. Din hârtie de țigaretă 3.254.180 lei, din chibrituri 1.917 033 lei, din căr­ile de joc 299.218 lei, din explo­zibile 308.818 și din sare consumată în țară 4.304.000 lei. Drepturile de timbru și înregistrare au raportat 7.672.294 lei, cu un plus față de e­­poca corespunzătoare de 1.567.647 lei, iar față cu prefederiie bugetare pe anul trecut, cu un plus de lei 1.877.649. In afară de aceste articole regia a mai încasat 153.628 lei pe sarea ex­portată^^_____ DIFERITE ȘTIRI — D. Al. Maftei a fost numit păzi­tor regional în județul Tecuci, în locul d-lui G. Șerbănescu destituit. — D. T. Vasilescu, subcomisar cl. III-a în poliția Călărași, detașat cu ser­viciul la gara Ciulni­a, a fost revocat din funcțiune. — D. Gh. Dascălu a fost numit insti­tutor la școala de meserii din Isaccea. D. P. Botez a fost numit supraveghe­tor și ajutor de secretar la școala de arte și meserii din Iași. — D. E. Gocuță, student, a fost nu­mit supraveghetor șef la școala supe­rioară de arte și meserii din Bucu­rești. — D-na Hermanstal, maestră de de­sen și caligrafie la azilul «Elena Doam­­­a», din București, a fost pusă în re­tragere din oficiu spre a-și regula drep­turile la pensie. D-ra N. Protopopescu, maestră de desen și caligrafie la școala profesională de fete din Brăila, cu titlul provizoriu, a fost numită cu titlul definitiv.­­ D-ra M. Protopopescu, maestră la școala profesională de fete gr. I de Ga­lați, a fost numită maestră definitivă la catedra de desemn și caligrafie. — Polițiile noastre din țară au fost înștiințate să prindă pe individul Bara­­let Jean, student original din Bruxelles de unde a dispărut, pe Henri Raimond Rane, amplaiat de bancă din Gand, ur­mărit de Parchetul din Bruxelles pen­tru deturnarea sumei de 15 mii lei și pe Zilberstein Macheevici Boris, israelit urmărit de de poliția din St. Petersburg pentru că în calitate de încasator al su­cursalei bănc­i «Union» din orașul Li­­bedinisc, a dispărut cu suma de 120 mii ruble. —• D Simion Niculescu a fost nu­mit copist în administrația centrală­ a ministerului lucrărilor publice. — Prefectura poliției Capitalei a tri­mis circumscripțiilor un ordin circular cu privire la la circulațiunea veh­icu­­lelor. Ori­ce căruță va trebui să poarte un număr care să se poată deosebi cu în­lesnire. Trăsurile și automobilele, de a­­semenea trebue să aibă numere. Auto­mobilele vor purta noaptea lungă număr, un felinar care să permită distingerea țifrei de la distanță, spre a se putea în­semna de agenții forței publice în caz de vre-o abatere. s. A apărut’:—Știi romînește? observări asupra limbii cum se scrie astăzi la noi,­­ un vol. de 160 de pag. de Ion Gorun.—Prețul 1.35.—De­posit general la autor, București, strada Zece Mai 3. Ședința comitetului soc. farmaciștilor Comitetul «Societății farmaciști­lor» din țară s’a întrunit dri seară și a discutat și hotărît următoa­rele : — Congresul farmaciștilor, care se ținea în luna Main, să se ție in Septembrie, la Galați, odată cu congresul «Asociațiunei generale pentru răspîndirea științelor». — S’a discutat apoi asupra lu­crărilor preliminare, cari să ser­vească la alcătuirea legei sanitare viitoare, în ceea ce privește exer­cițiul farmaciei și al comerțului de drogue. D. Nicolau a cerut numirea unei com­i­siuni care să se întrunească în fie­care săptămînă spre a alcătui o schiță a lucrării ce se va prezenta comitetului.­ In comisiune au fost aleși d-nii : Nicolau, Hențiescu, Turinger, Be­nedict și A. Drumer. D. farmacist Hențiescu a vorbit despre specialitățile farmaceutice străine, cari se vînd la noi, și cari în majoritatea cazurilor sunt prost preparate și de persoane streine ar­tei farmaceutice, cum de pildă sunt Casele Colmars și fiul din Franța , Casa Gebe din Germania , Riede), etc. S’a hotărît alcătuirea unui me­moriu, care să fie înnaintat direcției sanitare. Cu această ocazie s’a discutat chestiunea preparării specialităților la noi de către persoane cari nu mai practică arta farmaceutică și cari sunt droghiști, sau alte înde­letniciri. Președintele farmaciștilor a ară­tat că s’a opus aprobării unor ase­menea specialități, în consiliul sa­nitar superior și speră că direcția sanitară va lua hotărîrea ca să nu le mai admită. S’a ales o comisiune pentru re­dactarea unui memoriu în această privință, compusă din d-nii Bene­dict, Drumer și Hențiescu.­­ Chestiunea elevilor de farma­cie și a studiilor ce trebuesc cerute celor cari vor să îmbrățișeze far­macia, nefiind pe deplin lămurită, s’a hotărît ca intr’o viitoare ședin­ță să fie din nou discutată. Ședința ridicîndu-se, s’a anunțat cea viitoare pentru Marți, 19 c. Nenorocirea mortală DIN STRADA SPANIOLĂ Un copil omorit și an altor rănit O nenorocire s-a petrecut ori după amiază pe strada Spaniolă No. 4, la Creditul Funciar Urban. Mai mulți copii se jucau în fața Creditului cu o poartă mare de fier. Deodată poarta a căzut și a aco­perit pe doi dintre copii, cari au fost striviți sub ea. Unul dintre copii, anume Sever Tzevi, de 11 ani, a fost omorât, iar altul, Jak Iacob, de 9 ani, a fost grav rănit. Rănitul a fost transportat la spi­talul Brîncovenesc, unde a fost in­ternat. • D. comisar Iliescu, șeful circum­scripției 26, a deschis o anchetă, înștiințînd în acelaș timp Par­chetul. Sinuciderea din str. Plantelor Eri după amiază o sinucidere s’a întîmplat în apropiere de institutul «Caritatea» a d-lui dr. Șuțu, din str. Plantelor. La No. 17 de pe arătata stradă locuește de multă vreme fa­milia M. Ionescu. Unul din membrii acestei familii Marin M. Ionescu s’a sinucis ori cu un glonț de revolver pe care și la tras în piept. Glonțul l-a atins toate organele și a eșit afară prin spate, cauzînd moartea disperatului. Ionescu nu a lăsat nici o scrisoare din care să se poată vedea cauza sinuciderea lui. Din ancheta făcută însă de către subcomisarul Niculescu, de la circ. 21 se crede că Ionescu s’a sinucis din cauza neurasteniei. El era logodit cu o tînără dom­nișoară și urma ca mîine să aibă nunta. Ionescu era un om cu stare și se bucura de multă considerație în car­tierul lui, unde a produs o vie im­presie această știre. Un frate al lui Ionescu s-a sinu­cis deasemenea acum cîți­va ani în ajunul nuntei unei surori ale lui. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la Institutul me­dico legal. CUM E VREMEA? 25 Octombrie In țară.—Timpul a continu­it a fi frumos și cald tn toată țara. Afară de localitățile de munte, pretutindeni termometrul a depășit 20 ° ajungînd pînă la 26 ° la Calafat și la 27 ° la Perieți (Ialomița).—Noaptea mai pu­țin receta cele precedente, tempera­tura cea mai coborîtă a fost 8 ° în mai multe localități. Astăzi dimi­neață nord­, iar în nordul ex­trem al țărei și în vestul ei a înce­put să plouă. Presiunea atmosferică a descrescut cu 4 la 5 m.m. fiind în mijlociu către 757 m.m. 24 Octombrie în Europa.­ Depresiunea s-a ac­­centuat și mai mult In nordul con­tinentului (7.36.8 la Petersburg), ce­ia ce a făcut ca In toată Rusia pre­siunea să se coboare cu 5 la 13 mm. In celelalte părți ale Europei baro­metrul a variat puțin. Presiunea ri­dicată peste 765 mm. domină sud vestul și sud-estul continentului. Ploi au căzut mai peste tot conti­nentul, mai abundentă In Franța. In canalul Mînecei vînt puternic de la Sud. Temperatura a variat puțin. INFORMATION! * La Societatea de dare la lemn din Capitală, str. Osroi Dimviîa 5, au loc Vineri 14, Sîmbătă 15 și Dumi­necă 16 cor. mari serbări de tra­gere în ținte și în porumbei. Duminecă se vor distribui pre­miile, constlnd dintr’un lanț de o­­noare Carol I și medalia de aur, o cupă de argint și cîte un obiect o­­ferit de societate. Toți membrii societății vor lua parte, împreună cu familiile lor, la această serbare. De Astă­zi, Mercuri 12 cor., con­­sistorul superior bisericesc s’a în­trunit în sesiune de toamnă. si Primăria orașului Sulina a fost autorizată să cedeze direcțiunei ge­nerale a poștelor, telegrafelor și te­lefoanelor un teren pe care se va construi un local pentru oficiul te­­legrafo-poștal. ji D-nii C. N. Rădulescu și C. Ștefănescu-Nici* au fost numiți in­gineri stagiari în serviciul direcției generale de studii și construcții și admiși în corpul tehnic, gradul de ingineri ordinari cl. III-a. ■K D. Ath. Bordescu, conductor cl. III a, e fost trecut în disponi­bilitate. * Astăzi, Miercuri 12 e., este a­­niversarea nașterei A. S. S. Princi­pesei Berta de Li­pe Detmold, năs­cută în anul 1874. Tot azi e aniversarea întronării A. S. S. Principelui Leopold IV de Llpe Detmold. ^ * Comitetul inspectorilor gene­rali ai armatei s’a întrunit azi în­­nainte de amiazi la ministerul de războia, în vederea fixărei zilei pen­tru trimiterea cailor ofițerilor de ar­tilerie, admiși la școala de război, în urma examenului depus. * In urma probelor scrise și o­­rale, au fost admiși a urma cursu­rile anului I pregătitor al școalei superioare de arh­itectură, elevii bacalureați, in ordinea clasificării după media generală: D-ra Ionescu Filotea, Melancovici Al., Hogoș Gh., Bratescu George, Georgescu P Nicolae, Ciorian Gh. Iorgu, Davidescu Mihai, Popescu M. M., Rădulescu M. Vasile, Cote­­gide S. Gh., Ionescu C. Gh., Si­­motta Gh., Mihalcea Mihail, Lupus Aurelia, Feldstein Iancu și Mihăi­­lescu N.­i. Cursurile școalei superioare de arhitectură din București vor începe regulat Luni 17 Octombrie. Pe Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar, a adresat următoarea circulară către medicii din țară, cu privire la actele concesiunilor pen­tru deschideri de farmacii. Direcțiunea avînd nevoie de ac­tele originale și decrete regale prin cari s’au acordat concesiuni pentru deschideri de farmacii noui­, pre­cum și de actele din cari s’ar putea constata modul cum s’au perindat di­feriți proprietari ai farmaciilor din localitatea dv., vă rugam să bine­voiți a face ca în timpul cel mai scurt posibil să ne înaintați actele menționate, pe cari vi le vom în­­napoia pe dată ce vom lua notă de ele spre a le restitua celor în drept. * D-l C. O. Arion, ministrul in­strucțiunei publice, va pleca Sîm­bătă seara la Galați spre a asista la desvelirea monumentului lui Emi­­nescu. și La festivalul ce va avea loc la Galați, cu ocazia desvelirei bustului lui Eminescu, va vorbi și d. D. An­­ghel în numele «Societăței scriito­rilor romîni»­ și Vineri 14 Octombrie orele 8 iam. seara se va deschide stagiunea Teatrului Național din Iași cu piesa «Despot Vodă» de Vasile Alexandri. •# D. Rădulescu, inspectorul în­­vățămîntului primar și normal pri­mar, din ministerul cultelor și al instrucției publice, a sosit azi în Ca­pitală, venind de­ la Craiova. și Duminică 16 p. este aniversa­rea nașterei A. S. R. Principesei Maria a R­omîniei. A. S. R. s-a născut în anul 1875,f­­ie In personalul din administrația regiei monopolurilor statului s’a fă­cut următoarea mișcare: D. Ion Genu, licențiat în drept, a fost numit revizor cl. 4. D. P. Ionescu, impiegat, a fost destituit. D-nii I. Zlatian și N. Theodorescu, impiegați cl. I-a, au fost numiți șefi de deposite. D. C. Barzon, impiegat auxiliar cl. I-a, a fost numit impiegat cl. III. D. Gh. S. Georgescu, revizor cl. II-a, impiegat cl. II-a. D. V. Atanasoaia, impiegat cl. I în serviciul exterior al finanțelor, numit impiegat cl. I. I. De abia pus în vînzare, albu­mul de caricaturi politice, financi­are, mondene, etc., Contimpo­ranii noștri, lucrat de eminen­tul desenator caricaturist Murnu și publicat sub îngrijirea d-nului N. Baboeanu, a fost luat cu asalt de numeroșii amatori de artă. Toate librăriile din țară au desfă­cut din prima zi un mare număr de exemplare din această originală lucrare, care se vinde pe prețul de numai 4 lei. — Au apărut reunite în volum judicioasele articole publicate în zia­rul « Viitorul» de amicul nostru d. I. C. Atanasiu,fost prefect de Tulcea, în chestiunea pescăriilor Statului. In noua s­a lucrare «Pescăriile Statului din județul Tulcea, răspuns la răspunsul d-lui dr. Gr. Antipa», d. Atanasiu atacă în chip documen­tat toate laturile acestei importante și vitale probleme. — A apărut No. 2 al „Revistei Bal­canice“ cu articole documentate asupra chestiunii macedo-romîne. Din sumarul bogat remarcăm : Noi și chestia macedo-romînă ; Mișcarea în di­plomate ; Rt organizarea chestiunei ma­­cedo-romîne de G. Murnu ; împăcarea Albaniei de I. Foți; Podul peste Du­năre, Capii relelor în chestia macedo­­romînă : N. Tacit și N. Balaria, de G. Murnu. — A apărut «Curierul Judiciar», anul XX, No. 64, cu data de Duminică, 9 Octombrie, avînd următorul sumar : Circulația automobilelor și responsa­bilitatea penală și civilă a conductorilor și proprietarilor lor, de d-l G. St. Bă­­dulescu. Jurisprudențe. Casa de credit și ajutor a avocaților, de d-l avocat P. Popescu-Muscel. f A

Next