Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)
1912-01-15 / nr. 1413
IMPOZITUL pe venit in Prusia In dieta Prusiei s’a depus un procet modificator al impozitului pe venit. Noul proiect n'aduce nici o modificare esențială de principiu, impozitului in vigoare, ci și pune numai la bază un nou tarif, adică îi dă o nouă bază de impozare. După noul proect, persoanele fizice ceru vor avea un venit mai mic de 900 mărci pe an, nu vor plăti nici un impozit direct; cele care vor avea un venit de la 900 pînă la 1050 mărci pe an ,vor plăti 6 mărci; veniturile de la 1050 pină la 1200 mărci vor fi impozite cu 9 mărci, cele de la 1200 pină la 1350 mărci pe an vor plăti 12 mărci. Pe calea asta urmează o progresiune a veniturilor în grupe ascendente de cîte 150, 300 și 500 mărci pentru cari se va plăti cîte 3, 4, 5, 11 12 și 16 mărci mai mult. Veniturile de la 8.500 mărci în sus vor plăti un supliment de impozit, progesiv, de cîte 20, 24, 36, 40, 60 mărci pentru fiecare 1000 mărci venit în plus. Veniturile de la 74.000 pînă la 100.000 mărci pe an vor plăti cîte un supliment de 120 mărci pentru fiecare 2000 mărci în plus. Veniturile de la 100.000 mărci în aus vor plăti un minimum de 5000 mărci pe an și cîte 200 mărci pentru fiecare grupă de cîte 4000 mărci în piua. Persoanele nefizice—societăți anonime, în comandită, întreprinderi pe acțiuni—vor plăti aproape acelaș impozit ca persoanele fizice, cu deosebirea că progresiunea e mai accentuată pentru veniturile de la 3000 mărci în sus. Pentru veniturile mai mari de 100 000 mărci pe an, persoanele nefizice vor plăti un impozit fix de 6000 mărci pe an, în plus cite 240 mărci pentru fiecare grupă ascendentă de cîte 4000 mărci. Motivul pentru care guvernul prusian a depus această modificare a că de la 1908 încoace, budgetul Prusiei dă mereu deficite. Pentru exercițiul în curs se prevede un deficit de 19 milioane, și daca el nu e mai mare, faptul sa datorește însemnatelor economii ce s’au făcut în administrația Statului. Dar acesta economii nu vor mai fi cu putință în cursul anilor viitori. Dimpotrivă, se prevede o creștere a cheltuelilor, necesitate în primul rînd de asigurarea funcționarilor Statului. Da la noul tarif al impozitului pe venit se așteaptă o echilibrare a cheltuelilor și a veniturilor. In expunerea de motive care însoțește proiectul modificător al impozitelor pe venit, se arată de ce au s’a cerut încasărilor căilor ferate o participare mai însemnată la acoperirea cheltuelilor generale. Veniturile căilor ferate, zice această expunere, trebue să revie aproape în întregime acestui serviciu public și o urcare a tarifelor ar fi defavorabilă economiei naționale. Așteptăm dezbaterile din dieta Prusiei privitoare la noul proiect de impozit, spre a da noul amănunte asupra acestei însemnate chestiuni. oitenirea prețului hirtiei După cum se știe el s-a ținut o nouă consfătuire la ministerul de finanțe între reprezentanții fabricelor de hîrtie și representanții ziarelor din Capitală. Fabricile de hîrtie au consimțit să reducă prețul hîrtiei de tipar în suluri la 35 bani, iar a hîrtiei plane la 42 bani, pentru furnituri de minimum 2000 de kgf, în schimb statul reduce o serie de taxe vamale precum și reducerea transportului pe C. F. R. Ca sancțiune, se va trece în legea vamală reducerea taxei de la 30 bani la 5 bani—taxă care se va percepe în ziua cînd fabricile ar urca hîrtia peste prețurile arătate mai sus. In acest sens, fabricile au semnat o declarațiune. CUM E VREMEA 13 Ianuarie In țară.—Eri timpul a fost frumos pînă după amiază cînd s’a înotat în mare parte a țărei. Temperatura a mai crescut pretutindeni, în cursul zilei a fost îngheț numai In cîteva localități din nordul țărei, în restul său termometrul a variat între +5 ° și +8 ° atingînd +12 ° la Cîmpiniș. Noaptea îngheț mai pronunțat în partea de sus a țărei; cea mai coborîtă temperatură—8 ° la Huși. Astăzi dimineață cerul acoperit, în unele localități ceață iar la Bucăr plouă. Presiunea atmosferică s’a coborît cu 7—8 mm., fiind în mijlociu către 758 mm. Ieri seară, la 21 h. 56 m. timp oficial, instrumentele elsmice ale Observatorului au înregistrat un nou cutremur depărtat. 12 Ianuarie . In Europa.—In Rusia și la vestul continentului presiunea a crescut, în celelalte părți fiind în descreștere cu deosebire în sudul Franței și nordul Italiei unde a’a format o depresiune subt 750 mm. Presiunea înaltă peste 765 mm., se menține în estul și sud-estul Europei. Temperatura s’a ridicat pretutindeni. Ploi mari abundente în nordul Italiei și pe alocuri în centrul continentului. BULETIN METEOROLOGE Iată buletinul atmosferic pe ziua deas* 13 Ianuarie 1912 CASA MENU * Cie temperatura în centigrade Le miezul nopței..................— 0 7 ore dimineața ....... — 8* Miezul zilei ........ 48 ° Incitare» barometric! "53 m», Starea perului neuros Bsrona-iSrt în scădere. — Din povestirile unui vânător de lupi este titlul volumului 707 din «Biblioteca pentru toți». Autorul broșurei este d-l Spiridon Primu. Contele Apponyi huiduit de romîni . Protestarea din Viena . A doua zi după ce a pronunțat acea diatribă violentă în Camera maghiară, în contra Habsburgilor, diatribă din care am citat cîteva părți In numărul trecut, contele Apponyi a avut curajul să meargă la Viena spre a ține o conferință publică în sala cea mare a societății de cultură. Toți membrii coloniei române din Viena, precum și toți studenții romîni din Transilvania, Bucovina și cei cîțiva din Romînia, apoi cîțiva studenți croați, slovaci și germani din Ungaria s’au prezintat la conferință. Iar vienezii, pînă și membrii societății, s’au abținut, afară de membrii comitetului și afară de maghiarii din Viena. In majoritate mare se aflau numai rominii,c Contele Apponyi, care sub guvernul coaliției s’a ilustrat timp de aproape patru ani, în calitate de ministru al instrucției, ca cel mai odios maghiarizator, să aibe îndrăzneala de a vorbi la o «societate de cultură», cu caracter german din Viena . Aceasta este cea mai inconștientă sfidare a opiniei publice vieneze. Și imediat ce a apărut la tribună, toți romînii, germanii, etc., s’au ridicat în picioare și au început să intoneze imnul imperial : — Gott erhaulte («Doamne ține și protege patria și pe împărat»)! Legea impune ca atunci, cînd se cîntă imnul împărătesc, sala întreagă să se ridice în picioare și să asculte cu respect. Un maghiar, anume Klein Lipót, sae din sală și avizează poliția telefonic despre scandal. Poliția vine imediat, dar a rămas pe loc încremenită și în atitudine de rigoare căci romînii cîntau a treia oară, și pe romînește imnul imperial. • a a După terminarea imnului s’a început strigătele : — Autorul legei de maghiarizare din 1906 ! — Insultătorul armatei imperiale! — Insultătorul Arhiducelui Moștenitor Frantz Ferdinand ! Și iarăși se formează corul și se cîntă imnul imperial, de două ori în limba germană și odată în limba romînă. Și forța publică a rămas iarăși în atitudinea de sărbătoare. Timp de mai bine de o oră au durat aceste scene, cînd apoi aproape trei pătrimi din sală s’a retras fără nici o intervenție a poliției, strigînd în limba germană : — Jos cu el ! Afară cu el ! Să meargă la Debrețin ! Contele Apponyi a rămas în tot timpul acesta la Tribună palid și foarte emoționat, înconjurat de membrii comitetului și de maghiari. După retragere, și-a redus conferința la 20 minute, protestând în contra acuzației ce i a’a adus că prin legea sa școlară a urmat maghiarizerea, iar nu răspîndirea culturii. Apoi s’a retras și cu primul tren s’a întors la Budapesta, fără să fie însoțit la gară de nici un membru al comitetului societăți de cultură, ci numai de proaspeții și de cîțiva maghiari veritabili din Viena. a a • ■ * Pentru întrunirea de Duminică Șefii poruncesc funcționarilor: — Este ordin de sus să vă duceți Duminică la întrunirea guvernamentală Eri au primit ordin toți facționarii primăriei Capitalei să se ducă neapărat la întrunirea guvernamentală de Duminică, «deoarece este poruncă de sus» în acest scop. De asemenea funcționarii percepțiilor fiscale și comunale au fost din vreme anunțați că trebuie să ia parte la această întrunire. Perceptorul comunal Popescu, din verde, cel căruia îi cam dispar registrele, depune un zel deosebit prin piața Matsche Măcelaru, îndemnînd chiar pe negustori să se ducă la întrunire, că altfel este foc. In acelaș scop lucrează în Negru Naumeștii și ceilalți Rădoi. Pe de altă parte prefectura poliției Capitalei este la înălțime. Aceiași inspectori, și aceiași comisari, cari amenințau lumea să nu cumva gsă se ducă la întrunirea liberală, colindă cîrciumele și mahalalele din casă în casă apunînd tuturor să se ducă la întrunirea de Duminecă. Un mare număr de sergenți de oraș au primit ordin să se îmbrace civil și să se ducă la întrunire. De asemenea mulți ofițeri de poliție se vor duce civili la întrunire, în urma instrucțiunilor primite. D. Marghiloman a spus tuturor șefilor administrațiilor că dacă întrunirea de Duminică nu va fi populată să nu mai aștepte nimic de pe ministerul de interne. Epizootii In județele Covurlui, Constanța și Ilfov s’a declarat epizootia de răpciugă. In urma rapoartelor primite de direcțiunea generală a serviciului sanitar, s’a stabilit numărul cazurilor după cum urmează: In aceste 3 județe epizootia de răpciugă a atins 4 cai ai locuitorilor din aceste județe. Acești 4 cai bolnavi de această epizootie din ordinul medicilor veterinari ai acestor județe au fost uciși, spre a nu se da foc la o întindere mai mare acestei epizootii. • * * Direcțiunea generală a serviciului sanitar primind rapoartele medicilor din județele: Dorohoiu și Iași, a stabilit că în aceste 2 județe s’a declarat epizootia de febră aftoasă printre boii și oile locuitorilor din aceste 2 județe. Numărul total al animalelor bolnave de această epizootie se ridică la 477 din cari 123 au fost vindecate și 54 au rămas bolnave. N’avem localuri de școli Dezbaterile de emi de la Cameră. — Interpelarea d-lui N. Miclescu.—Răspunsul d-lui C. C. Arion.—Intervenția d-lui Erm. Pangratti.—Concluzie. Eri la Cameră, d-l N. Miclescu, deputat de Iași, și-a desvoltat interpelarea privitoare la starea precară a școlilor din Iași. Cu prilejul acestei interpelări s’a născut o discuție, în care a intervenit și dl E. Pangratti, rectorul universităței din București, și din care a reeșit în evidență starea precară a tuturor școalelor noastre. Dl Miclescu a semnalat că Universitatea din Iași n’ar avea bibliotecă, apoi că gimnaziul Alexandrucel Bun și școala secundară de fete sunt la niște localuri cu desăvîrșire improprii.Itan Dl Arion a răspuns că guvernul are toată solicitudinea pentru Iași, dar nu numai Iașii ci și Bucureștii și celelalte orașe sumăr de aceleași neajunsuri. De pildă la București, cursurile facultății de litere, cuprinzind 24 de obiecte, se fac numai în două săli, pe rînd de 11. Bogdan, decanul acestei facultăți, afirmă că ar fi necesare 22 de săli ! Ministrul instrucțiunei a arătat că liceele din Capitală sunt în condiții igienice foarte rele. Statul plătește chirii de peste 500.000 lei pe an pentru niște localuri cu desăvîrșire improprii. In discuție a intervenit și de Emil Pangratti, rectorul Universitatței din București. D sa a făcut un tablou foarte sugestiv asupra halului de degradare în care se află toate localurile de școli din București, aproape fără excepție. D-sa a adăugat că din pricina aceasta, corpul didactic de toate gradele e descurajat și nu și poate îndeplini cu toată rîvna datoria. Afară de liceul Lazăr, toate celelalte licee din București sunt în localuri mizerabile : liceul Sf. Sava într’o clădire veche și umedă, liceul Matei Basarab într’o clădire învechită, iar liceul Mihai Viteazu a fost pînă mai anul trecut într’o clădire atît de improprie, încît unele din sălile de curs erau așezate într’un fost grajdiu. Au fost fericiți profesorii și elevii cînd li s’a dat adăpost Intr’o fostă școală primară din Capitală. Rectorul Universităței a făcut constatarea că, sub toate guvernele, ministerul instrucției n’a avut destule mijloace la indemînă ca să facă față nevoilor sale. Dea crede că e nevoe de vre o 30—40 de milioane pentru clădiri școlare, sumă care s’ar putea realiza printr’un împrumut. In loc ca statul să plătească chirii anuale pentru niște localuri dărăpănate și insalubre, ar putea să plătească anuitățile acestui împrumut. D. Arion, în replică, a căutat să mai atenueze tabloul prea întunecat al d-lui Pangratti, dar s’a plîns,— bine-înțeles în mod deghizat, — că d. Carp, fiind un ministru de finanțe prea bun, ține prea strîns punga vistieriei,și nu vrea cu nici un chip să dea sumele necesara pentru construcții școlare. In rezumat, din întreaga discuție nu s’a ajuns la nici un resultat practic. D, Arion n’a indicat nici o soluție precisă ți imediată, care să îngăduie îmbunătățirea localurilor noastre de școală. CRONICA TEATRALA TEATRUL MODERN: Compania dramatică Davila. — Pentru prima oară : Ce știe satulp comedie într’un act, de V. Al. Jean. — Singura cale, drama în S acte de d. M. Coiulz. D. Davila a consacrat întreg afișuj «premierei» de aseară pieselor originale. Pentru începutul spectacolului cortina s'a ridicat asupra unei comedii într'un act, a cărei acțiune e brodată în jurul adevărului zicâtoarei că ce știe satul nu știe bărbatul. Grigore Marineanu (d. Florea Simionescu) află abia după opt ani de căsnicie și o află datorită unui truc inventat în tovărășia avocatului său, că soția sa Elisabeta (d-na A. Teodorian) l’a înșelat -a toți prietenii casei. Mărturisirea i-o face chiar soția sa, după ce află că Marinescu a transcria sentința de divorț și că, prin urmare, orice încercare de reconciliere este imposibilă. E o comedie ușoară, fără pretenții, mai mult o broderie reușită, care a plăcut, mai ales că nici interpretarea nu a lăsat de dorit. Și d. Florea Simionescu și d-na Teodosian și dat toată osteneala ca să mulțumească și publicul și pe autor. D-na Teodorian a fost în special bine în scena mărturisire! neștirbitelor păcate, careia a urmat aceia a revanșei soțului, în care d. Simionescu a pus mult adevăr și mult natural. Comedia pentru ridicarea cortinei deschisese mulțumitor reprezentația și preiase astfel o atmosferă binevoitoare pentru cealaltă piesă originală . Singura soluție a a lui Conitz. In actul I, actul de preparație și de început al dramei, se petrece în cana lui Aristide Vartinian (d. C. RadovicO un om cam în vîrsta, care s’a căsătorit cu o fată foarte tînără— Angela (dra Florica Alexandrescu). La moșia lui Aristide Vartinian, vara, se găsea fiul său Radu (d. Economu) din prima căsătorie, care a însoțit de bunul său prieten Corvin (d. Storing. Disproporția de vizată intre cei doi soți, face ca să se nască, în mod în firesc, bănueli în sufetul bărbatului, bănueli cari cad, iarăși în chip (firesc, asupra lui Corvin, invitatul la moșie al lui Radu. Aparențele sunt toate în sprijinul bănuelei lui Vartinian și autorul, prin dispoziția personalilor în desfășurarea acțiunei primului act, a preparat această bănuială, explicînd astfel și siguranța soțului, cînd surprinde, printr’o imprudență a amanților, întîlnirea lor, că vinovatul e Corvin. In afară de oarecari lungimi inutile în dialog, actul I premltaa. Actul V-lea, nu a corespuns așteptărilor, motivate pînă la un punct, dupe cel dinții act. De la prima scenă al actului al doilea ,acțiunea intră În neadevăr, Aristide Vartinian, ia cîțiva pași la locul de întîlnire ai celor doi amanți, în loc să se repeadă asupra lor,—cum era și natural și omenesc,—cheamă servitorul și-l trimite să cheme de la locul de întîlnire pe Corvin, asupra căruia cad toate bănuelile sale. Aceasta pentru a salva pe prietenul său Radu, adevăratul amant, ia asupra lui toată vina. Explicația dintre soțul înșelat și amantul presupus e de o neverosimilitate care supără, după cum supără și sfîrșitul explicațiunei acesteia, cînd soțul, drept ultimă hotărîre, părăsește camera, impunînd presupusului amant să plece în zori de zi. Dar, în contra tuturor așteptărilor, urmează imediat o lungă explicație între prietenul care se sacrifică și soția adulteră, o altă scenă între Angela și Radu;—amîndouă scenele acestea se petrec în camera, unde cele patru personagii ar putea fi surprinși de soț, cu oarecare bună-voință, dintr’o clipă în alta. Aristide Variinian intră, ca e dreptul, dar are precauțiunea să intre ducă sfîrșitul scenelor, de cari trebuia să rămînă străin ; are o explicațiune mult prea lungă cu soția sa, spre sfîrșitul căreia o intrare neașteptată a lui Radu, o face să vadă adevărul. Asupra acestei situațiuni se ridică cortină actului al Hl-lea. Vartinian și Carvin au un conciliabul în care se caută și se găsește un mod de a aranja lucrime așa fel, încît Vartinian să-și cîștige copilul amorezat de soția lui. Angela, însă, sfidează propunerile împăciuitoare ale soțului și i-l sfidează așa iei, in cît prin îndrăsneala ei cam ciudată, înarmează brațul acestuia, care o ucide, găsind în aceasta singura cale de a’și salva copilul, cînd e silit să aleagă între dragostea pentru femea și dragostea și datoria de tată. Lucrarea d-lui Donitz trebue judecată, desigur, cu toată indulgența datorită îtrtipătorilor, d-sa fixed la prima lucrare originală. Drama d-sale ar fi putut, cu oarecare succes, întruni elementele necesare unui singur act, un act strîns, bine legat, cari ar fi înlăturat toate inutUitățile celor două acte din urmă, în cari personagiile sunt puse în situațiuni așa depărtate de adevăr, nu cit supară, uneori pînă la enervare, și logica lucrurilor și cele mai firești sentimente omenești. Intrepreții, în schimb,—cu excepție pentru d-ra Fiorica Alexandresan —au pus în serviciul lucrărei d-lui Conitz toată bunăvoință și tot talentul ca împreună shams de aseară. D. C. Radovici stă, cu drept cuvînt, în fruntea tuturor interpreților de aseară. A trebuit, în adevăr, și calitățile artstice ale d-lui Radovici și priceperea și experiența d-sale scenică, ca să impună pe Aristide Vartinian în scenele așa de mult depărtate de adevăr. In cele două scene da explicație cu «Angelo» d. Radovici le-a dat autoritatea jocului și interpretărei sale și publicul le-a primit, răspunzîndu-i cu aplauze cu drept cuvlnt mult meritate. In «Corvin». Storin a pus adevăr, convingere și sinceritate; a menținut personagiul în nota caracterului pe care i-l desemnează situațiile a fost, în special foarte bine, în scena cu Vartinian din actul al doilea, ca și în scena cu «Angela», din același act. «Angela» d-rei Florica Alexandrescu nu a fost însă femeia sincer îndrăgostită, care să convingă prin căldura dragostei sale. D-sa are și un mare defect de dicțiune, care-i strică chiar atunci, cînd situațiile îi înlemnesc genul d-sale. Și apoi, d ra Alexandrescu afectează și din cauza aceasta, e totdeauna alături de adevăr, pentru că nu are decît o singură grijă : să placă. Nu știe sau nu poate să se emoționeze, tocmai fiindcă se pare că nu-și dă osteneală să se pună în situația personagiului . D. Al. Economii a fost mai corect ca de obicei. Cu un cuvînt, a fost un s spectacol mulțumitor din punctul de vedere al interpretărei, ceea ce nu va asigura totuși menținerea piesei pe zi. Alex, Fronda Capitala Arestarea «»or pungași.— Siguranța poliției Capitalei a arestat eri pe pungașii Nicolau Constantin zis Bébé, Manole Omer și Costică Dumitrescu zis jerpelea, cari, în ziua de 40 Ianuarie, au furat suma de 150 de lei, d-lui Gabeș, care sa afla într’un tramvai d>e str. Colței. Accidental, — Mecanicul Stancu Marin de la depozitul de mașini al Gării de Nord, s’a ars grav pe față pe cînd cerceta o mașină, care urma să fie pornită în gară. Mecanicul a fost pansat la sediul sec. de salvare. — S’a dat îngrijiri la sediul societății de salvare copilei Ioana Ionescu, de la fabrica de ciocolată Carmen. Numita copilă s’a rănit la mina stingă, pe cînd lucra la o mașină. ILA. Proiectul incompatibililor Discursul» d-lui dr. Geani.—Intervenția d-lui Giulea. — Un proect răzbunător.—Amendamentul deputatului de Dolj.—«Un proect fără autoritate».—zice d. Barbu Gatargi.—Figuranții conservatori.—Banca ministerială tace. Depus acum trei zile, proiectul de lege privitor la incapabilitățile parlamentare, opera d-lui G. A. Scorțescu dela Iași, a fost adus în discuție publică. In ședința de ert a Camerei. Cel dintîi orator care a ținut să se manifeste cu acest prilej a fost d-rul Geani, care a reușit să fie o cuvîntare de cinci minute, în care timp a citat părerile pe cari le-au avut d-nii C. Nacu și I. G. Bibicescu, la 1884, în această materie. » * * Mult mai interesantă a fost intervenția d-lui Giulea, deputat al ed. 111 de Dolj, care a pus în evidență caracterul de polemică, de răzbunare de partid, pe care-l are acest proiect, adus în împrejurările actuale. Deputatul de Dolj a admis, în principiu, că există incompatibilitate intre mandatul de reprezentant al țării și funcțiunea de administrator al societăților puse sub controlul statului. Așa cum e însă prezentat și redactat proectul, el are prea mult caracterul personal, și e produsul unor resentimente politice. Pentru ca să se legifereze în mod serios și durabil, patimile trebuesc lăsate la o parte, a zis d-l Giulea. D-sa a propus în acelaș timp un amendament în sensul ca incompatibilitatea să fie întinsă și la membrii consiliilor de administrație, ai societăților vizate de proect Negreșit, Această propunere nu putea fi primită de unii membrii ai majorității care ocupă asemenea situații. D-l Berceanu, de la Brăila, el a încercat să mai șteargă puțin impresia dezastroasă pe care a produs-o cuvîntarea sinceră și independentă de cugetare a dlui Giolan, fără să reușească. In sfîrșit d-l Barbu Catargiu a luat cuvîntul ca să combată propunerea dlui Giulea, înainte de toate d sa și-a exprimat regretul că proectul n’a venit din inițiativa guvernului, căci ar fi avut astfel o autoritate care-i lipsește astăzi. Apoi, cu o adorantă sinceritate, d-sa a recunoscut că membrii în consiliile de administrație ale diferitelor societăți sau sunt decit niște simpli figuranți, cari nu au nici un rol efectiv în conducerea lor. Ca atare e inutil să se întindă incompatibilitatea și asupra lor. D-l Barbu Catargi a cristalizat astfel, de la tribuna parlamentului concepția partidului conservator în această chestiune. Sunt ani de zile de cînd noi afirmăm că membrii partidului conservator se mulțumesc să figureze în consiliile de administrație ale diferitelor societăți, numai spre a încasa tantieme. Astăzi, adevărul acesta e confirmat, chiar de la tribuna Camerei, de un fruntaș conservator.ffir $ » In tot timpul discuției, banca ministerială, pe care se aflau d-nii Marghiloman și D. C. Arion, a păstrat cea mai complectă tăcere. Abea cînd raportorul proectului, d-l Scorțescu, se pregătea să ia cuvîntul, s’a sculat d-l Marghiloman și a rugat să se amina discuția pe azi, deoarece miniștrii sunt convocați în consiliu pentru ora 5. Din ședința de eli însă a reeșit cu prisosință, căci a fost recunoscut, chiar de membrii majorității-caracterul agresiv și răzbunător al acestui proiect de lege. Discuția va continua azi. Dimisia d-lui Fim Spre a se vedea cum comentează presa partidului conservstor-demo -crat demisia dl-lui Fieva, reproducem din «Ordinea» de eri rndurile de mai jos 3 . D. Fieva și a dat formal demisia din partidul nostru. O regretăm și pentru noi și pentru d. Fieva. Pentru noi, fiindcă d. Fieva, netăgăduit, pentru marele public este o însemnată personalitate politică și deci prezența sale în rindurile unui partid, înseamnă sporirea acelui partid. Pentru d. Fieva, fiindcă schimbarea de partid, la vîrsta a sale, cînd deja alte schimbări anterioare îl diminuaseră, îl va reduce cu totul. Plecarea e considerată de altfel legitimă. D-sa s-a oferit în timpurile politice în combativitatea față de adversar era aproape singura busolă și ofelirea temperamentului singurul criteriu pentru valoarea politică. Momentele cele mai mari din epoca glorioasă a Tribunului sunt luptele de distrugere. La 1874—1876 a luptat să distrugă pe Lascar Catargiu și partidul conservator ; la 1886—1888 a luptat să distrugă pe Ion C. Brătianu, cu ardoarea luptătorului care credea că și a găsit adevăratul drum în ceasul al douisprezecilea. In rindurile noastre, preocuparea de căpetenie a dlui Fiera era distrugerea Brătienilor, fie că ar fi fost în opoziție. Direcția partidului nostru avînd cu totul o altă concepție, considerînd lupta pentru luptă, fără nici un rost, considerînd lupta pentru distrugerea șefului partidului liberal și a familiei sale, ca o operă primejdioasă, mai ales într'o țară democrată ca a noastră,—sentimentele d-lui Fleva nu puteau decît să-l puie sau pe d-sa sau pe șeful nostru într-o situație falsă, iar acțiunea partidului să fie paralizată. încă odată, regretăm cele ce se vor întîmpla cu d. Fiera, dar nu se putea să nu se întîmple. Bătăușii regimului D. I. Dessile, alegător în colegiul I, cu domiciliul în str. Amzei No. 9, ne trimite o scrisoare din care extragem următoarele : «In ziua de 8 Ianuarie, după ce a eșit lumea de la întrunirea opoziției, am văzut — atît eu cît și alți cinci amici, ale căror nume le pot cita la nevoe—apărînd din curtea clubului conservator o ceată de bătăuși, conduși de inspectorul comunal Gheorghe Ionescu Kiulbasan. Tot acest individ a avut indrazneala să adreseze pe stradă cuvinte insultătoare d lui Ion C. »rațianu, șeful partidului național-lberal. Individul Kiulbasan, fost brutar și apoi veghetor de vagoane la căile ferate, a fost cocoțat la primărie ca o răsplată a banditismelor sale. Acest bătăuș ordinar spune că, după ce se va schimba regimul, va fi reprimit la administrația căilor ferate. Kiulbasan are nerușinarea să se laude cu protecția unui înalt funcționar de la căile ferate și anume al lui șef al serviciului B». Iată cine sunt indivizii pe cari guvernul ii as mute împotriva cetâțenilor și chiar a șefilor partidelor din opoziție Un copil monstru Prefectura județului Buzău, a raportat ministerului de interne, că în comuna Pădrlage, din acel județ, femeia Maria Dumitru Mihalcea a dat naștere unui copil de sex femenin, avînd cîte șasse degete la ambele miini, lipsindu i ochii iar gura diformată. Copilul are deasupra gazei un fel de limbă care îl pune în imposibilitate de a suge. Fața lui e diformă și amintește pe aceia a urangutanului, ea constituție fizică e normal desvoltat. — Mama lui e sănătoasă. Reorganizarea Ministerului de Finanțe Administrația centrală. Nouăle grade de funcționari. — Sistemul înaintărilor pe loc. La ministerul de finanțe se prepară un proect pentru modificarea legei de organizare a acelui departament. Deși proectul de reorganizare nu este încă definitiv întocmit, totuși puteam da principalele puncte care au fost stabilite pînă în present. ■ • ■ In primul rînd Creditul Agricolcare se află în lichidare va fi desființat, iar afacerile care nu au fost lichidate încă, vor fi trecute la direcția comptabilităței, formîndu-se pentru aceasta un serviciu special, sub conducerea unui șef de birou. Se va înființa o direcțiune nouă a Creditului Județean și Comunal la care se va atașa și Creditul Viticol.D-l Dinopol, actual director al Creditului Agricol și Viticol, va fi pus in fruntea noui direcțiuni a Creditului Județian și Comunal, iar ca subdirector va fi numit d. C. Romanescu, actual șef al serviciului Creditului Județian și Comunal de la Casa de Depuneri care se va desființa. Nouă grade de Funcționari Prin proectul de reorganizare se mai prevăd două nouă grade de funcționari și anume directori generali și șefi de birou speciali. Aceste nouă grade de funcționari au fost prevăzute în vederea sistemului înaintărilor pe loc. Directorii generali nu se prevăd pentru anume direcțiuni, ci va fi un grad de înaintare pentru directorii cari vor avea un stagiu anumit în aceste funcțiuni. Cu modul acesta, gradația directorilor va fi : director general, director cl. I-a, cl. II-a și cl. III-a. Deocamdată, titlul de director general se va da d-lui C. Ionescu, directorul contribuțiunilor directe, cel mai vechia dintre directorii din ministerul de finanțe. Noul post va fi retribuit cu 1200 lei lunar. Tot asemenea și în ceea ce privește șefii de birou special. Acest grad se va da șefilor de birou actuali, cari vor avea un stagiu de cel puțin opt ani în acele posturi. Pn aceste posturi, vor fi numiți actualii șefi de biuiou, d-nii Popescu, de la direcția comptabilităței: Pretorian, de la contribuțiunile directe, și Ionescu, de la fondul comunal. Noul post va fi retribuit cu 500 lei lunar. Reorganizarea Direcțiunei pensiilor Față de extensiunea pe care a onat-o serviciul pensiilor, va fi reorganizată și direcțiunea acestui serviciu. Sa va spori in mod considerabil numărul funcționarilor acestui serviciu. Se va înființa un post de subdirector, două posturi de subșefi de birou și mai mulți impiegați. In noul post de subdirector, la direcțiunea pensiilor, va fi numit d. I. Voiceanu, actual subdirector la Creditul agricol și viticol. *• ■ » Acestea sunt, pînă în prezent, punctele principale din proectul de reorganizare al ministerului de finanțe. Rep. INFORMAȚII! * Hotărîrea consiliului de miniștri ca să nu se aducă delegați din provincie pentru intrunirea guvernamentală de Duminică, a rămas, după cum era de așteptat, literă moartă. Guvernul a pus în circulație, cu o rară risipă, bilete de cale ferată ca să se aducă partizani din provincie cu cari să se populeze sala. La nevoe, am putea face dovada. sf. Un ziar de seară spune că noi am fi refuzat să publicăm cu plată avizul primăriei Capitalei pentru convocarea acționarilor societăței comunale de tramvai. Adevărul este că noi am publicat acest aviz, luat după «Monitorul Oficial, însă fără plată. D-l D. Nenițescu a convocat pe delegații Camerei pentru proectul legei industriale, spre a le pune în vedere modificările ce ar fi de introdus. Ministrul industriei are deja gata aceste modificări, în urma călătoriei pe care a făcut-o la Berlin. 4- Sindicaliștii anunțaseră o întrunire pentru Duminică după amiază, întrunire care ar fi coincidă cu întrunirea guvernamentală. Dar ca să nu se lipsească întrunirea dlui Marghiloman de o parte din clientela sindicalistă, întrunirea la care fusese chemați muncitorii va avea loc dimineața și nu după amiază, cum fusese anunțat. 4 Banca Naționala aduce la cunoștința generală că cu incepere de la 13 Ianuarie 1912 a scăzut dobinda împrumuturilor contra gaj de efecte publice de la 5 lum. la sută la & la sută. Ministerul instrucțiunei publice a prelungit d-lui I. Doicescu însărcinată de inspector al desetinului la școlile primare din București pînă la 1 Aprilie 1912. Dăscălimea care cunoaște «talentul d-lui Doicescu în arca desemnului va aprecia foloasele ce vor rezulta pentru învățămînt din această prelungire. •1t Comitetul delegaților Camerei la legea incompatibilitațior a modificat textul primitiv, întinzind incompatibilitatea nu numai la directorii, sub directorii, administratoriidelegați, pensori și avocații din institutele de credit și societățile financiare create prin legi speciale sau puse sub controlul statului, ci și la cele industriale și comerciale, cari se găsesc în aceste condițiuni. 4 Dl B. Constantinescu, atașat de legația la ministerul de externe a fost mutat la iegațiunea romînă din Constantinopol, in locul d-lui G. Parischivescu transferat la Belgrad. A apărut No. 13 din revista literară Flacăra, cuprinzând un foarte interesant Interwiev cu d. Spiru Haret, fost ministru al instrucției, asupra rolului Statului față de mișcarea literară ; o splendidă nuvela de d. £ 3&raîaixile Leuca; un fragment din admirabila feerie a d-lui Victor Eftimiu Cocoșul negru, precum și o foarte variată materie de proză și versuri de Lenau, D. Nanu, V. Militant, Natalia Negru, Sfredeluș, Emil Isac, Rodica Frunză, P. Locusteanu, etc., etc Desenuri de fier și Murnu. Credem că toată lumea va citi cu interes interesantele declarații ale d-lui Haret în chestiunea rolulului Statului în mișcarea noastră literară. 4 Județul Vîlcea a fost autorizat să vîndă moșia Cireașa ca i-a fost testată de defunctul Gh. Golescu, fie în total la obștea satului Girașu, fie in loturi mici la țăranii din acest sat, iar suma reeditată să se plătească într’o rată sau în curs de cel mult 3 ani cu dobîndă de 6 la sută pe an. ■k De Pompiliu Eliade, profesor la facultatea de litere și fost director general al teatrelor, va ține Duminecă seara la Ateneu o conferință asupra operei literare a lui Maurice Maeterlinck care în anul acesta a obținut Premiul Noebel. Cei cari în alți ani au ascultat conferințele d-lui Pompiliu Eliade cu privire la diferiții reprezentanți ai literaturei franceze, au putut desigur aprecia nu numai erudiția profesorului nostru universitar dar și darul pe care d-l Eliade îl are de a spune lucruri frumoase, într’o limbă și mai frumoasă. Conferința sa despre Maeterlinck este așteptată dar cu nerăbdare și cu atit mai mult cu cît poetul belgian este considerat astăzi în toată lumea ca unul din cei mai iluștri și personali scutieri ai literaturei din ultimul timp. „2* Sâmbătă 4 Februarie va avea loc în sala Teatrului Național balul societăței «Obolul» din Capitală. Ca în toți anii, cotidionul va fi foarte frumos. 4 Luni la orele 8 juni. seara se va reprezenta la Teatrul Național din Bucrești, admirabila piesă a lui P1 Wolff «Păpușile» (Le marionettes) în traducerea d-lui V. Eftimiu. Rolurile principale sunt ținute de d-nele Ei: Mihăilescu, Lucia Sturdza, Maria Filiotti, etc. precum și de d-nii C. Nottara, Ar. Demetriad, N. Soreanu, Toni Bulandra, etc. * Poftiți astă seară, Sâmbătă, la balul «Sindicatului Ziariștilor» (Teatrul Național).