Viitorul, ianuarie 1912 (Anul 6, nr. 1402-1427)

1912-01-15 / nr. 1413

IMPOZITUL pe venit in Prusia In dieta Prusiei s’a depus un pro­­cet modificator al impozitului pe ve­nit. Noul proiect n'aduce nici o mo­dificare esențială de principiu, im­pozitului in vigoare, ci și pune nu­­mai la bază un nou tarif, adică îi dă o nouă bază de impozare. După noul proect, persoanele fizice ceru vor avea un venit mai mic de 900 mărci pe an, nu vor plăti nici un impozit direct; cele care vor a­­vea un venit de la 900 pînă la 1050 mărci pe an ,vor plăti 6 mărci; ve­niturile de la 1050 pină la 1200 mărci vor fi impozite cu 9 mărci, cele de la 1200 pină la 1350 mărci pe an vor plăti 12 mărci. Pe calea asta urmează o progre­­siune a veniturilor în grupe ascen­dente de cîte 150, 300 și­ 500 mărci pentru cari se va plăti cîte 3, 4, 5, 11 12 și 16 mărci mai mult. Veni­turile de la 8.500 mărci în sus vor plăti un supliment de impozit, pro­­gesiv, de cîte 20, 24, 36, 40, 60 mărci pentru fie­care 1000 mărci ve­nit în plus. Veniturile de la 74.000 pînă la 100.000 mărci pe an vor plăti cîte un supliment de 120 mărci pentru fie­care 2000 mărci în plus. Veniturile de la 100.000 mărci în aus vor plăti un minimum de 5000 mărci pe an și cîte 200 mărci pen­tru fie­care grupă de cîte 4000 mărci în piua.­­ Persoanele nefizice—­societăți ano­nime, în comandită, întreprinderi pe acțiuni—vor plăti aproape acelaș impozit ca persoanele fizice, cu deo­sebirea că progresiunea e mai ac­centuată pentru veniturile de la 3000 mărci în sus. Pentru veniturile mai mari de 100 000 mărci pe an, per­soanele nefizice vor plăti un impozit fix de 6000 mărci pe an, în plus cite 240 mărci pentru fie­care grupă ascendentă de cîte 4000 mărci. Motivul pentru care guvernul prusian a depus această modificare a că de la 1908 încoace, budgetul Pru­siei dă mereu deficite. Pentru exerci­țiul în curs se prevede un deficit de 19 milioane, și daca el nu e mai mare, faptul sa datorește însemna­telor economii ce s’au făcut în admi­nistrația Statului. Dar acesta eco­nomii nu vor mai fi cu putință în cursul anilor viitori. Dimpotrivă, se prevede o creștere a cheltuelilor, necesitate în primul rînd de asigu­rarea funcționarilor Statului. Da la noul tarif al impozitului pe venit se așteaptă o echilibrare a cheltuelilor și a veniturilor. In expunerea de motive care în­soțește proiectul modificător al im­pozitelor pe venit, se arată de ce au s’a cerut încasărilor căilor ferate o participare mai însemnată la a­­coperirea cheltuelilor generale. Ve­niturile căilor ferate, zice această expunere, trebue să revie aproape în întregime acestui serviciu public și o urcare a tarifelor ar fi defavo­rabilă economiei naționale. Așteptăm dezbaterile din dieta Prusiei privitoare la noul proiect de impozit, spre a da noul amănunte asupra acestei însemnate chestiuni. oitenirea prețului hi­rtiei După cum se știe el­ s-a ținut o nouă consfătuire la ministerul de fi­nanțe între reprezentanții fabricelor de hîrtie și representa­nții ziarelor din Capitală. Fabricile de hîrtie au consimțit să reducă prețul hîrtiei de tipar în suluri la 35 bani, iar a hîrtiei plane la 42 bani, pentru furnituri de mi­nimum­ 2000 de kgf, în schimb statul reduce o serie de taxe vamale precum și reduce­rea transportului pe C. F. R. Ca sancțiune, se va trece în legea vamală reducerea taxei de la 30 bani la 5 bani—taxă care se va percepe în ziua cînd fabricile ar urca hîrtia peste prețurile arătate mai sus. In acest sens, fabricile au semnat o declarațiune. CUM E VREMEA 13 Ianuarie In țară.—Eri timpul a fost frumos pînă după amiază cînd s’a înotat în mare parte a țărei. Temperatura a mai crescut pretutindeni, în cursul zilei a fost îngheț numai In cîte­v­a localități din nordul țărei, în restul său termometrul a variat între +5 ° și +8 ° atingînd +12 ° la Cîmpiniș. Noaptea îngheț mai pro­nunțat în partea de sus a țărei; cea mai coborîtă temperatură—8 ° la Huși. Astăzi dimineață cerul acoperit, în unele localități ceață iar la Bu­căr plouă. Presiunea atmosferică s’a coborît cu 7—8 mm., fiind în mij­lociu către 758 mm. Ieri seară, la 21 h. 56 m. timp oficial, instrumentele elsmice ale Observatorului au înregistrat un nou cutremur depărtat. 12 Ianuarie . In Europa.—In Rusia și la vestul continentului presiunea a crescut, în celelalte părți fiind în descreștere cu deosebire în sudul Franței și nordul Italiei unde a’a format o depresiune subt 750 mm. Presiunea înaltă peste 765 mm., se menține în estul și sud-estul Europei. Temperatura s’a ridicat pretutin­deni. Ploi mari abundente în nor­dul Italiei și pe alocuri în centrul continentului. BULETIN METEOROLOGE Iată buletinul atmosferic pe ziua deas* 13 Ianuarie 1912 CASA MENU * C­ie temperatura în centigrade Le miezul nopței..................— 0 7 ore dimineața ....... — 8* Miezul zilei ........ 4­­8 ° Incitare» barometric! "53 m­», Starea perului neuros Bsrona-i­Srt în scădere. — Din povestirile unui vânător de lupi este titlul volumului 707 din «Biblioteca pentru toți». Autorul broșurei este d-l Spiridon Primu. Contele Apponyi huiduit de romîni . Protestarea din Viena . A doua zi după ce a pronunțat acea diatribă violentă în Camera maghiară, în contra Habsburgilor, diatribă din care am citat cîte­va părți In numărul trecut, contele Apponyi a avut curajul să meargă la Viena spre a ține o conferință publică în sala cea mare a societății de cultură. Toți membrii c­oloniei române din Viena, precum și toți studenții ro­mîni din Transilvania, Bucovina și cei cîți­va din Romînia, apoi cîțiva studenți croați, slovaci și germani din Ungaria s’au prezintat la con­ferință. Iar vienezii, pînă și membrii so­cietății, s’au abținut, afară de mem­brii comitetului și afară de maghia­rii din Viena. In majoritate mare se aflau nu­mai rominii,c Contele Apponyi, care sub gu­vernul coaliției s’a ilustrat timp de aproape patru ani, în calitate de ministru al instrucției, ca cel mai odios maghiarizator, să aibe îndrăz­neala de a vorbi la o «societate de cultură», cu caracter german din Viena . Aceasta este cea mai inconștientă sfidare a opiniei publice vieneze. Și imediat ce a apărut la tribună, toți romînii, germanii, etc., s’au ri­dicat în picioare și au început să intoneze imnul imperial : — Gott erhaulte («Doamne ține și protege patria și pe împărat»)! Legea impune ca atunci, cînd se cîntă imnul împărătesc, sala întreagă să se ridice în picioare și să asculte cu respect. Un maghiar, anume Klein Lipót, sae din sală și avizează poliția te­lefonic despre scandal. Poliția vine imediat, dar a rămas pe loc încre­menită și în atitudine de rigoare căci romînii cîntau a treia oară, și pe romînește imnul imperial. • a a După terminarea imnului s’a în­ceput strigătele : — Autorul legei de maghiarizare din 1906 ! — Insultătorul armatei imperiale! — Insultătorul Arhiducelui Moș­tenitor Frantz Ferdinand ! Și iarăși se formează corul și se cîntă imnul imperial, de două ori în limba germană și odată în limba romînă. Și forța publică a rămas iarăși în atitudinea de sărbătoare. Timp de mai bine de o oră au durat aceste scene, cînd apoi aproa­pe trei pătrimi din sală s’a retras fără nici o intervenție a poliției, stri­­gînd în limba germană : — Jos cu el ! Afară cu el ! Să meargă la Debrețin ! Contele Apponyi a rămas în tot timpul acesta la Tribună palid și foarte emoționat, înconjurat de mem­brii comitetului și de maghiari. După retragere, și-a redus confe­rința la 20 minute, protestând în contra acuzației ce i a’a adus­ că prin legea sa școlară a urmat ma­ghiarizerea, iar nu răspîndirea cul­turii. Apoi s’a retras și cu primul tren s’a întors la Budapesta, fără să fie însoțit la gară de nici un membru al comitetului societăți de cultură, ci numai de proaspeții și de cîțiva maghiari veritabili din Viena. a a • ■ * Pentru întrunirea de Duminică Șefii poruncesc func­ționarilor: — Este ordin de sus să vă duceți Du­minică la întrunirea gu­vernamentală Eri au primit ordin toți facționa­rii primăriei Capitalei să se ducă neapărat la întrunirea guvernamen­tală de Duminică, «de­oare­ce este poruncă de sus» în acest scop. De asemenea funcționarii percep­țiilor fiscale și comunale au fost din vreme anunțați că trebuie să ia parte la această întrunire. Perceptorul comunal Popescu, din verde, cel căruia îi cam dispar re­gistrele, depune un zel deosebit prin piața Matsche Măcelaru, în­­demnînd chiar pe negustori să se ducă la întrunire, că alt­fel este foc. In acelaș scop lucrează în Negru Naumeștii și ceilalți Rădoi. Pe de altă parte prefectura poli­ției Capitalei este la înălțime. Aceiași inspectori, și aceiași comi­sari, cari amenințau lumea să nu cumva gsă se ducă la întrunirea li­berală, colindă cîrciumele și maha­lalele din casă în casă apunînd tu­­turor să se ducă la întrunirea de Duminecă. Un mare număr de sergenți de oraș au primit ordin să se îmbrace civil și să se ducă la întrunire. De asemenea mulți ofițeri de poliție se vor duce civili la întrunire, în urma instrucțiunilor primite. D. Marghiloman a spus tuturor șefilor administrațiilor că dacă în­trunirea de Duminică nu va fi po­pulată să nu mai aștepte nimic de pe ministerul de interne. Epizootii In județele Covurlui, Constanța și Il­fov s’a declarat epizootia de răpciugă. In urma rapoartelor primite de di­recțiunea generală a serviciului sanitar, s’a stabilit numărul cazurilor după cum urmează: In aceste 3 județe epizootia de răp­ciugă a atins 4 cai ai locuitorilor din aceste județe. Acești 4 cai bolnavi de această epizoo­tie din ordinul medicilor veterinari ai acestor județe au fost uciși, spre a nu se da foc la o întindere mai mare aces­tei epizootii. • * * Direcțiunea generală a serviciului sa­nitar primind rapoartele medicilor din județele: Dorohoiu și Iași, a stabilit că în aceste 2 județe s’a declarat epizootia de febră aftoasă printre boii și oile lo­cuitorilor din aceste 2 județe. Numărul total al animalelor bolnave de această epizootie se ridică la 477 din cari 123 au fost vindecate și 54 au rămas bol­nave. N’avem localuri de școli Dezbaterile de emi de la Cameră. — Interpelarea d-lui N. Miclescu.—Răspunsul d-lui C. C. Arion.—Inter­venția d-lui Erm. Pangratti.—Concluzie. Eri la Cameră, d-l N. Miclescu,­­ deputat de Iași, și-a desvoltat in­terpelarea privitoare la starea pre­cară a școlilor din Iași. Cu prilejul acestei interpelări s’a născut o dis­cuție, în care a intervenit și d­l E. Pangratti, rectorul universităței din București, și din care a reeșit în e­­vidență starea precară a tuturor școalelor noastre. Dl Miclescu a semnalat că Uni­versitatea din Iași n’ar avea biblio­tecă, apoi că gimnaziul Alexandru­­cel Bun și școala secundară de fete sunt la niște localuri cu desăvîrșire improprii.It­a­n D­l Arion a răspuns că guvernul are toată solicitudinea pentru Iași, dar nu numai Iașii ci și Bucureștii și celelalte orașe sumăr de aceleași neajunsuri. De pildă la București, cursurile facultății de litere, cuprin­zind 24 de obiecte,­­ se fac numai în două săli, pe rînd de 11. Bogdan, decanul acestei facultăți, afirmă că ar fi necesare 22 de săli ! Ministrul instrucțiunei a arătat că liceele din Capitală sunt în condiții igienice foarte rele. Statul plătește chirii de peste 500.000 lei pe an pentru niște localuri cu desăvîrșire improprii. In discuție a intervenit și d­e Emil Pangratti, rectorul Universi­tatței din București. D sa a făcut un tablou foarte sugestiv asupra halu­lui de degradare în care se află toate localurile de școli din Bucu­rești, aproape fără excepție. D-sa a adăugat că din pricina aceasta, cor­pul didactic de toate gradele e des­curajat și nu și poate îndeplini cu toată rîvna datoria. Afară de liceul Lazăr, toate cele­lalte licee din București sunt în lo­caluri mizerabile : liceul Sf. Sava într’o clădire veche și umedă, li­ceul Matei­ Basarab într’o clădire în­vechită, iar liceul Mihai­ Viteazu a fost pînă mai anul trecut într’o clă­dire atît de improprie, în­cît unele din sălile de curs erau așezate în­­tr’un fost grajdiu. Au fost fericiți profesorii și elevii cînd li s’a dat adăpost Intr’o fostă școală primară din Capitală. Rectorul Universităței a făcut con­statarea că, sub toate guvernele, ministerul instrucției n’a avut des­tule mijloace la indemînă ca să facă față nevoilor sale. D­ea crede că e nevoe de vre o 30—40 de milioane pentru clădiri școlare, sumă care s’ar putea realiza printr’un împru­mut. In loc ca statul să plătească chirii anuale pentru niște localuri dărăpănate și insalubre, ar putea să plătească anuitățile acestui îm­prumut. D. Arion, în replică, a căutat să mai atenueze tabloul prea întunecat al d-lui Pangratti, dar s’a plîns,— bine-înțeles în mod deghizat, — că d. Carp, fiind un ministru de finan­țe prea bun, ține prea strîns punga vistieriei,­­și nu vrea cu nici un chip să dea sumele necesara pen­tru construcții școlare. In rezumat, din întreaga discuție nu s’a ajuns la nici un resultat practic. D, Arion n’a indicat nici­ o soluție precisă ți imediată, care să îngăduie îmbunătățirea localurilor noastre de școală. CRONICA TEATRALA TEATRUL MODERN: Compania drama­tică Davila. — Pentru prima oară : Ce știe satulp comedie într’un act, de V. Al. Jean. — Singura cale, drama în S acte de d. M. Coiulz. D. Davila a consacrat întreg afișuj «premierei» de aseară pieselor ori­ginale. Pentru începutul spectacolului cor­tina s'a ridicat asupra unei comedii într'un act, a cărei acțiune e bro­dată în jurul adevărului zicâtoarei că ce știe satul nu știe bărbatul. Grigore Marineanu (d. Florea Si­­mionescu) află abia după opt ani de căsnicie și o află datorită unui truc inventat în tovărășia avocatului său, că soția sa Elisabeta (d-na A. Teodorian) l’a înșelat -a toți prie­tenii casei. Mărturisirea i-o face chiar soția sa, după ce află că Ma­rinescu a transcria sentința de di­vorț și că, prin urmare, ori­ce în­cercare de reconciliere este impo­sibilă. E o comedie ușoară, fără pre­tenții, mai mult o broderie reușită, care a plăcut, mai ales că nici in­terpretarea nu a lăsat de dorit. Și d. Florea Simionescu și d-na Teo­­dosian și dat toată osteneala ca să mulțumească și publicul și pe autor. D-na Teodorian a fost în special bine în scena mărturisire! neștirbi­telor păcate, careia a urmat aceia a revanșei soțului, în care d. Si­­mionescu a pus mult adevăr și mult natural. Comedia pentru ridicarea cortinei deschisese mulțumitor reprezentația și preiase astfel o atmosferă bine­voitoare pentru cealaltă piesă origi­­nală . Singura soluție a a lui Conitz. In actul I, actul de preparație și de început al dramei, se petrece în cana lui Aristide Vartinian (d. C. RadovicO un om cam în vîrsta, care s’a căsătorit cu o fată foarte tînără— Angela (d­ra Florica Alexandrescu). La moșia lui Aristide Vartinian, vara, se găsea fiul său Radu (d. Econo­­mu) din prima căsătorie, care a în­soțit de bunul său prieten Corvin (d. Storing. Disproporția de vizată intre cei doi soți, face ca să se nască, în mod în firesc, bănueli în sufetul bărbatului, bănueli cari cad, iarăși în chip (firesc, asupra lui Corvin, invitatul la moșie al lui Radu. Aparențele sunt toate în sprijinul bănuelei lui Vartinian și autorul, prin dispoziția persona­lilor în des­fășurarea acțiunei primului act, a preparat această bănuială, explicînd astfel și siguranța soțului, cînd sur­prinde, printr’o imprudență a aman­ților, întîlnirea lor, că vinovatul e Corvin. In afară de oare­cari lungimi i­­nutile în dialog, actul I premltaa. Actul V-lea, nu a corespuns aș­teptărilor, motivate pînă la un punct, dupe cel dinții act. De la prima scenă al actului al doilea ,ac­țiunea intră În neadevăr, Aristide Vartinian, ia cîți­va pași la locul de întîlnire ai celor doi amanți, în loc să se repeadă asupra lor,—cum era și natural și omenesc,—cheamă servitorul și-l trimite să cheme de la locul de întîlnire pe Corvin, asupra căruia cad toate bănuelile sale. A­­ceasta pentru a salva pe prietenul său Radu, adevăratul amant, i­a a­­supra lui toată vina. Explicația dintre soțul înșelat și amantul pre­supus e de o neverosimilitate care supără, după cum supără și sfîrșitul explicațiunei acesteia, cînd soțul, drept ultimă hotărîre, părăsește ca­mera, impunînd presupusului amant să plece în zori de zi. Dar, în con­tra tuturor așteptărilor, urmează i­­mediat o lungă explicație între prietenul care se sacrifică și soția adulteră, o altă scenă între Angela și Radu;—amîndouă scenele acestea se petrec în camera, unde cele pa­tru personagii ar putea fi surprinși de soț, cu oare­care bună-voință, dintr’o clipă în alta. Aristide Var­­iinian intră, ca e dreptul, dar are precauțiunea să intre ducă sfîrșitul scenelor, de cari trebuia să rămînă străin ; are o explicațiune mult prea lungă cu soția sa, spre sfîr­șitul căreia o intrare neașteptată a lui Radu, o face să vadă adevărul. Asupra acestei situațiuni se ridi­că cortină actului al Hl-lea. Varti­nian și Carvin au un conciliabul în care se caută și se găsește un mod de a aranja lucrim­e așa fel, în­cît Vartinian să-și cîștige copilul amorezat de soția lui. Angela, însă, sfidează propunerile împăciuitoare ale soțului și­ i-l sfidează așa iei, in cît prin îndrăsneala ei cam ciu­dată, înarmează brațul acestuia, care o ucide, găsind în aceasta singura cale de a’și salva copilul, cînd e si­lit să aleagă între dragostea pentru femea și dragostea și datoria de tată. Lucrarea d-lui Donitz trebue ju­decată, desigur, cu toată indulgența datorită ît­rtipătorilor, d-sa fixed la prima lucrare originală. Drama d-sale ar fi putut, cu oare­care suc­ces, întruni elementele necesare u­nui singur act, un act strîns, bine legat, cari ar fi înlăturat toate inu­­tUitățile celor două acte din urmă, în cari personagiile sunt puse în si­tuațiuni așa depărtate de adevăr, nu cit supară, une­ori pînă la ener­vare, și logica lucrurilor și cele mai firești sentimente omenești. Intrepreții, în schimb,—cu excep­­ție pentru d-ra Fiorica Alexandresan —au pus în serviciul lucrărei d-lui Conitz toată bunăvoință și tot talen­tul ca împreună shams de aseară. D. C. Radovici stă, cu drept cu­vînt, în fruntea tuturor interpreți­lor de aseară. A trebuit, în­­ adevăr, și calitățile art­stice ale d-lui Rado­vici și priceperea și experiența d-sale scenică, ca să impună pe Aristide Vartinian în scenele așa de mult de­părtate de adevăr. In cele două sce­ne da explicație cu «Angelo» d. Ra­dovici le-a dat autoritatea jocului și interpretărei sale și publicul le-a primit, răspunzîndu-i cu aplauze cu drept cuvlnt mult meritate. In «Corvin»­­. Storin a pus a­­devăr, convingere și sinceritate; a menținut personagiul în nota carac­terului pe care i-l desemnează situa­țiile a fost, în special foarte bine, în scena cu Vartinian din actul al doilea, ca și în scena cu «Angela», din același act. «Angela» d-rei Florica Alexan­­drescu nu a fost însă femeia sincer îndrăgostită, care să convingă prin căldura dragostei sale. D-sa are și un mare defect de dicțiune, care-i strică chiar atunci, cînd situațiile îi înlemnesc genul d-sale. Și apoi, d ra Alexandrescu afectează și din cauza aceasta, e totdeauna alături de ade­văr, pentru că nu are de­cît o sin­gură grijă : să placă. Nu știe sau nu poate să se emoționeze, tocmai fiind­că se pare că nu-și dă oste­neală să se pună în situația perso­nagiului . D. Al. Economii a fost mai corect ca de obicei. Cu un cuvînt, a fost un s spectacol mulțumitor din punctul de vedere al interpretărei, ceea ce nu va asi­gura totuși menținerea piesei pe zi. Alex, Fronda Capitala Arestarea «»or pungași.— Sigur­anța poliției Capitalei a arestat eri pe pungașii Nicolau Constantin zis Bébé, Manole Om­er și Costică Dumitrescu zis jerpelea, cari, în ziua de 40 Ianuarie, au furat suma de 150 de lei, d-lui Gabeș, care sa afla într’un tramvai d>e str. Colței. Accidental, — Mecanicul Stancu Marin de la depozitul de mașini al Gării de Nord, s’a ars grav pe față pe cînd cerceta o mașină, care urma să fie pornită în gară. Mecanicul a fost pansat la sediul sec. de salvare. — S’a dat îngrijiri la sediul societății de salvare copilei Ioana Ionescu, de la fabrica de ciocolată Carmen. Numita copilă s’a rănit la mina stingă, pe cînd lucra la o mașină. ILA. Proiectul incompatibililor Discursul» d-lui dr. Geani.—Intervenția d-lui Giulea. — Un proect răzbunător.—Amendamentul deputa­tului de Dolj.—«Un proect fără autoritate».—zice d. Barbu Gatargi.—Figuranții conservatori.­—Banca ministerială tace. Depus acum trei zile, proiectul de lege privitor la incapabilitățile parlamentare, opera d-lui G. A. Scorțescu dela Iași, a fost adus în discuție publică. In ședința de ert a Camerei. Cel dintîi orator care a ținut să se manifeste cu acest prilej a fost d-rul Geani, care a reușit să fie o cuvîntare de cinci minute, în care timp a citat părerile pe cari le-au avut d-nii C. Nacu și I. G. Bibi­­cescu, la 1884, în această materie. » * * Mult mai interesantă a fost inter­venția d-lui Giulea, deputat al ed­. 111 de Dolj, care a pus în evidență caracterul de polemică, de răzbunare de partid, pe care-l are acest proiect, adus în împrejurările actuale. Deputatul de Dolj a admis, în principiu, că există incompatibilitate intre mandatul de reprezentant al țării și funcțiunea de administrator al societăților puse sub controlul statului. Așa cum e însă prezentat și redactat proectul, el are prea mult caracterul personal, și e produsul unor resentimente politice.­­ Pentru ca să se legifereze în mod serios și durabil, patimile tre­­buesc lăsate la o parte, a zis d-l Giulea. D-sa a propus în acelaș timp un amendament în sensul ca incompatibilitatea să fie întinsă și la membrii consiliilor de adminis­trație, ai societăților vizate de proect Negreșit, Această propunere nu putea fi primită de unii membrii ai majorității care ocupă asemenea si­tuații. D-l Berceanu, de la Brăila, el a în­cercat să mai șteargă puțin impre­sia dezastroasă pe care a produs-o cuvîntarea sinceră și independentă de cugetare a d­lui Giolan, fără să reușească. In sfîrșit d-l Barbu Catargiu a luat cuvîntul ca să combată propu­nerea d­lui Giulea, înainte de toate d sa și-a exprimat regretul că pro­ectul n’a venit din inițiativa guver­nului, căci ar fi avut ast­fel o autoritate care-i lipsește astă­zi. Apoi, cu o adoran­tă sinceritate, d-sa a recunos­cut că membrii în consiliile de ad­ministrație ale diferitelor societăți sau sunt decit niște sim­pli figuranți, cari nu au nici un rol efectiv în conducerea lor. Ca atare e inutil să se întindă incom­patibilitatea și asupra lor.­­ D-l Barbu Catargi a crista­lizat ast­fel, de la tribuna par­lamentului concepția partidu­lui conservator în această ches­tiune. Sunt ani de zile de cînd noi afirmăm că membrii par­tidului conservator se mulțu­mesc să figureze în consiliile de administrație ale diferitelor societăți, numai spre a încasa tantieme. Astăzi, adevărul a­­cesta e confirmat, chiar de la tribuna Camerei, de un frun­taș conservator.ffir $ » In tot timpul discuției, banca mi­nisterială, pe care se aflau d-nii Marghiloman și D. C. Arion, a păs­trat cea mai complectă tăcere. Abea cînd raportorul proectului, d-l Scor­­țescu, se pregătea să ia cuvîntul, s’a sculat d-l Marghiloman și a ru­gat să se amina discuția pe azi, de­­oare­ce miniștrii sunt convocați în consiliu pentru ora 5. Din ședința de eli însă a reeșit cu prisosință,­­ căci a fost recunoscut, chiar de membrii majorității-carac­terul agresiv și răzbunător al acestui proiect de lege. Discuția va continua azi. Dimisia d-lui Fim Spre a se vedea cum comentează presa partidului conservstor-demo -­crat demisia dl-lui Fieva, reproducem din «Ordinea» de eri r­ndurile de mai jos 3 . D. Fieva și a dat formal demisia din partidul nostru. O regretăm și pentru noi și pentru d. Fieva. Pentru noi, fiindcă d. Fieva, netă­găduit, pentru marele public este o însemnată personalitate politică și deci prezența­­ sale în rindurile unui par­tid, înseamnă sporirea acelui partid. Pentru d. Fieva, fiindcă schimbarea de partid, la vîrsta a sale, cînd deja alte schimbări anterioare îl diminua­seră, îl va reduce cu totul. Plecarea e considerată de altfel le­gitimă. D-sa s-a oferit în timpurile politice în combativitatea față de ad­versar era aproape singura busolă și ofelirea temperamentului singu­rul criteriu pentru valoarea politică. Momentele cele mai mari din epoca glorioasă a Tribunului sunt luptele de distrugere. La 1874—1876 a luptat să distrugă pe Lascar Catargiu și partidul con­servator ; la 1886—1888 a luptat să distrugă pe Ion C. Brătianu, cu ar­doarea luptătorului care credea că și a găsit adevăratul drum în ceasul al douisprezecilea. In rindurile noastre, preocuparea de căpetenie a d­lui Fiera era distrugerea Brătienilor, fie că ar fi fost în opoziție. Direcția partidului nostru avînd cu totul o altă concepție, considerînd lupta pentru luptă, fără nici un rost, considerînd lupta pentru distrugerea șefului partidului liberal și a familiei sale, ca o operă primejdioasă, mai ales într'o țară democrată ca a noas­tră,—sentimentele d-lui Fleva nu pu­teau decît să-l puie sau pe d-sa sau pe șeful nostru într-o situație falsă, iar acțiunea partidului să fie para­lizată. încă odată, regretăm cele ce se vor întîmpla cu d. Fiera, dar nu se putea să nu se întîmple. Bătăușii regimului D. I. Dessile, alegător în colegiul I, cu domiciliul în str. Amzei No. 9, ne trimite o scrisoare din care extragem următoarele : «In ziua de 8 Ianuarie, după ce a eșit lumea de la întrunirea opoziției, am văzut — atît eu cît și alți cinci amici, ale căror nume le pot cita la nevoe—apărînd din curtea clubului conservator o ceată de bătăuși, con­duși de inspectorul comunal Gheor­­ghe Ionescu Kiulbasan. Tot a­­cest individ a avut in­­drazneala să adreseze pe stradă cuvinte in­sultătoare d lui Ion C. »rația­nu, șeful parti­du­lui național-lberal. Individul Kiulbasan, fost brutar și apoi veghetor de vagoane la căile ferate, a fost cocoțat la primărie ca o răsplată a banditismelor sale. Acest bătăuș ordinar spune că, după ce se va schimba regimul, va fi re­primit la administrația căilor fe­rate. Kiulbasan are nerușinarea să se laude cu protecția unui înalt funcționar de la căile ferate și anu­me a­l lui șef al serviciului B». Iată cine sunt indivizii pe cari guvernul ii as mute împotriva cetâțe­nilor și chiar a șefilor partidelor din opoziție Un copil monstru Prefectura județului Buzău, a ra­portat ministerului de interne, că în comuna Păd­rlage, din acel județ, fe­meia Mar­ia Dumitru Mihalcea a dat naștere unui copil de sex femenin, avînd cîte șasse degete la ambele miini, lipsindu i ochii iar gura di­formată. Copilul are deasupra gazei un fel de limbă care îl pune în imposibi­litate de a suge. Fața lui e diformă și amintește pe aceia a urangutanului, ea consti­tuție fizică e normal desvoltat. — Mama lui e sănătoasă. Reorganizarea Ministerului de Finanțe Administrația centrală.­­ Nouăle grade de funcționari. — Sistemul înaintă­rilor pe loc. La ministerul de finanțe se pre­pară un proect pentru modificarea legei de organizare a acelui depar­tament. De­și proectul de reorganizare nu este încă definitiv întocmit, totuși puteam da principalele puncte care au fost stabilite pînă în present. ■ • ■ In primul rînd Creditul Agricol­­care se află în lichidare va fi des­ființat, iar afacerile care nu au fost lichidate încă, vor fi trecute la di­recția comptabilităței, formîndu-se pentru aceasta un serviciu special, sub conducerea unui șef de birou. Se va înființa o direcțiune nouă a Creditului Județean și Comunal la care se va atașa și Creditul Vi­ticol.­D-l Dinopol, actual director al Creditului Agricol și Viticol, va fi pus in fruntea noui direcțiuni a Creditului Județian și Comunal, iar ca sub­director va fi numit d. C. Romanescu, actual șef al serviciu­lui Creditului Județian și Comunal de la Casa de Depuneri care se va desființa. Nouă grade de Funcționari Prin proectul de reorganizare se mai prevăd două nouă grade de funcționari și anume directori gene­rali și șefi de birou speciali. Aceste nouă grade de funcționari au fost prevăzute în vederea siste­mului înaintărilor pe loc. Directorii generali nu se prevăd pentru anume direcțiuni, ci va fi un grad de înaintare pentru direc­torii cari vor avea un stagiu anu­mit în aceste funcțiuni. Cu modul acesta, gradația direc­torilor va fi : director general, di­rector cl. I-a, cl. II-a și cl. III-a. De­o­cam­dată, titlul de director general se va da d-lui C. Ionescu, directorul contribuțiunilor directe, cel mai vechia dintre directorii din ministerul de finanțe. Noul post va fi retribuit cu 1200 lei lunar. Tot asemenea și în ceea­ ce pri­vește șefii de birou special. Ace­st grad se va da șefilor de birou ac­tuali, cari vor avea un stagiu de cel puțin opt ani în acele posturi. Pn aceste posturi, vor fi numiți actualii șefi de biuiou, d-nii Pope­­scu, de la direcția comptabilităței: Pretorian, de la contribuțiunile di­­recte, și Ionescu, de la fondul co­­munal. Noul post va fi retribuit cu 500 lei lunar. Reorganizarea Direcțiunei pensiilor Față de extensiunea pe care a onat-o serviciul pensiilor, va fi re­organizată și direcțiunea acestui serviciu. Sa va spori in mod considerabil numărul funcționarilor acestui ser­viciu. Se va înființa un post de subdi­rector, două posturi de subșefi de birou și mai mulți impiegați. In noul post de subdirector, la direcțiunea pensiilor, va fi numit d. I. Voiceanu, actual subdirector la Creditul agricol și viticol. *• ■ » Acestea sunt, pînă în prezent, punctele principale din proectul de reorganizare al ministerului de fi­nanțe. Rep. INFORMAȚII! * Hotărîrea consiliului de mi­niștri ca să nu se aducă delegați din provincie pentru intrunirea guvernamentală de Duminică, a rămas, după cum era de aș­teptat, literă moartă. Guvernul a pus în circulație, cu o rară risipă, bilete de cale ferată ca să se aducă partizani din provincie cu cari să se po­puleze sala. La nevoe, am putea face do­vada. sf. Un ziar de seară spune că noi am fi refuzat să publicăm cu pla­tă avizul primăriei Capitalei pen­tru convocarea acționarilor societăței comunale de tramvai. Adevărul este că noi am publicat acest aviz, luat după «Monitorul O­­ficial, însă fără plată. D-l D. Nenițescu a convocat pe delegații Camerei pentru pro­ectul legei industriale, spre a le pune în vedere modificările ce ar fi de introdus. Ministrul industriei are deja gata aceste modificări, în urma călătoriei pe care a făcut-o la Berlin. 4- Sindicaliștii anunțaseră o în­trunire pentru Duminică după a­­miază, întrunire care ar fi coinci­dă­ cu întrunirea guvernamentală. Dar ca să nu se lipsească întru­nirea d­lui Marghiloman de o parte din clientela sindicalistă, întrunirea la care fusese chemați muncitorii va avea loc dimineața și nu după a­­miază, cum fusese anunțat. 4 Banca Naționala aduce la cunoștința generală că cu ince­­pere de la 13 Ianuarie 1912 a scăzut dobinda împrumuturilor contra gaj de efecte publice de la 5 lum. la sută la & la sută. Ministerul instrucțiunei publice a prelungit d-lui I. Doicescu în­sărcinată­ de inspector al dese­ti­nului la școlile primare din Bucu­rești pînă la 1 Aprilie 1912. Dăscălimea care cunoaște «talen­tul d-lui Doicescu în arca desem­­nului va aprecia foloasele ce vor rezulta pentru învățămînt din a­­ceastă prelungire. •1t Comitetul delegaților Camerei la legea incompatibilitațior a modi­ficat textul primitiv, întinzind in­compatibilitatea nu numai la direc­torii, sub directorii, administratorii­­delegați, pensori și avocații din in­stitutele de credit și societățile fi­nanciare create prin legi speciale sau puse sub controlul statului, ci și la cele industriale și comerciale, cari se găsesc în aceste condițiuni. 4 Dl B. Constantinescu, atașat de legația la ministerul de externe a fost mutat la iegațiunea romînă din Constantinopol, in locul d-lui G. Parischivescu transferat la Belgrad. A apărut No. 13 din revista literară Flacăra, cuprinzând un foarte interesant Interwiev cu d. Spiru Haret, fost ministru al instrucției, asupra rolului Statului față de mișcarea literară ; o splen­didă nuvela de d. £ 3&raîaixile Leuca; un fragment din admi­rabila feerie a d-lui Victor Eftimiu Cocoșul negru, precum și o foarte variată materie de proză și versuri de Lenau, D. Nanu, V. Mi­litant, Natalia Negru, Sfredeluș, Emil Isac, Rodica Frunză, P. Lo­­custeanu, etc., etc Desenuri de fier și Murnu. Credem că toată lumea va citi cu interes interesantele declarații ale d-lui Haret în chestiunea rolu­­lului Statului în mișcarea noastră literară. 4 Județul Vîlcea a fost autorizat să vîndă moșia Cireașa ca i-a fost testată de defunctul Gh. Golescu, fie în total la obștea satului Girașu, fie in loturi mici la țăranii din acest sat, iar suma reeditată să se plă­tească într’o rată sau în curs de cel mult 3 ani cu dobîndă de 6 la sută pe an. ■k De Pompiliu Eliade, profesor la facultatea de­ litere și fost direc­tor general al teatrelor, va ține Du­minecă seara la Ateneu o conferin­ță asupra operei literare a lui Mau­rice Maeterlinck care în anul aces­ta a obținut Premiul Noebel. Cei cari în alți ani au ascultat conferințele d-lui Pompiliu Eliade cu privire la diferiții reprezentanți ai literaturei franceze, au putut de­sigur aprecia nu numai erudiția pro­fesorului nostru universitar dar și darul pe care d-l Eliade îl are de a­­ spune lucruri frumoase, într’o limbă și mai frumoasă. Conferința sa despre Maeterlinck este aștep­tată dar cu nerăbdare și cu atit mai mult cu cît poetul belgian este con­siderat astăzi în toată lumea ca unul din cei mai iluștri și personali scu­tieri ai literaturei din ultimul timp. „2* Sâmbătă 4 Februarie va avea loc în sala Teatrului Național ba­lul societăței «Obolul» din Capitală. Ca în toți anii, cotidionul va fi foarte frumos. 4 Luni la orele 8 juni. seara se va reprezenta la Teatrul Național din Bucrești, admirabila piesă a lui P1 Wolff «Păpușile» (Le marionet­tes) în traducerea d-lui V. Eftimiu. Rolurile principale sunt ținute de d-nele Ei: Mihăilescu, Lucia Stur­­dza, Maria Filiotti, etc. precum și de d-nii C. Nottara, Ar. Demetriad, N. Soreanu, Toni Bulandra, etc. * Poftiți astă seară, Sâmbătă, la balul «Sindicatului Ziariștilor» (Tea­trul Național).

Next