Viitorul, noiembrie 1912 (Anul 6, nr. 1703-1730)

1912-11-26 / nr. 1726

Și să duc, bun francez din Nièvre, un bob de nisip Pentru monumentul patriei neperi­toare ? Gîndire fecundă, despre care un cri­­tic a reflectat: „Ca să fii adevărat fran­­cez trebuie să-ți iubești locul natal, după cum ca să fii adevărat elvețian, trebuie să-ți iubești cantonul. Forța adevărată constă în combina­­țiunea energiilor locale. Patria nu este o abstracțiune, ea este „tangible eu ce lambeau de terre, le sol natal“, zice poetul: Tandis que votre force ailleurs est a­moindrie, Elle se renouvelle au contact du terroir... Dar poetul are și subiecte triste, gra­ve și dureroase : Pauvres Didbles, Voix de la Nuit etc.; Cîntă natura și pe ță­ran, cu o sinceritate inerentă firei lui senine, în Pierre le Laboureur : II avait six garsons, il reste solitaire; II comptait sur leul aide, il est la sans secours. Seul o son foyer vide et seul avec la terre Seul a l’heure ou ses bras­sont devenus plus lourds. Închid volumul. Citesc încă odată Beaumont-la-Fervière. Cumpina, cu fu­­mul gros de uzină și miros de iod, dar cu cerul larg, sub care respiră fratele său, și versurile lui Achile mi se re­­deșteaptă în minte . Frére, ou­­es­ tu o cette heure Frère, réponds, mais l’air est sourd et l’écho meurt. Tatăl meu. Claudia Millian. De la comisia interimară Chestiuni mărunte. — Lici­tația pentru lucrările aba­torului. — Chestia halei de flori. — Schimbarea planu­lui aprobat de fostul con­siliu comunal. Comisiunea interimară a Capitalei a ținut ori după amiazi ședință, sub preșidenția d-lui dr. Istrati. S’a deschis un credit suplimentar pentru exproprieri, s’au scutit de taxe pentru apă mai multe stabili­mente publice, s'au făcut mai multe numiri în personalul inferior. Se știe că trecutul consiliu comu­nal a aprobat o licitație pentru com­­ple­tarea lucrărilor de la abator, în sumă de 600.000 lei. Comisia interi­mară a revenit și a decis să se pu­blice o nouă licitație. De asemenea s-a revenit asupra planului de a se construi o hală cu flori în piața Sf. Anton, hotărît de trecutul consiliul comunal. Era vorba să se construiască o hală de fier care să coste suma de 300.000 de lei, iar primăria să realizeze un venit anual de la chiriile compartimentelor de 30 — 40.000 lei. Lucrările acestei hale au fost adjudecate asupra d-lui Weigel și au și încep­ut. Acum Primăria a primit o ofertă de la un consorțiu de bancheri care să oferă să construiască un mare imobil pe piața Sf. Anton, cu pră­vălii și apartamente, dînd Primăriei o redevență, iar peste 40 de ani clă­direa va rămîne Primăriei. Comisiunea interimară a admis în principiu propunerea și a însărcinat pe d-nii N. Lahovary și Gr. Urlă­­țeanu ca să trateze cu d. Weigel, de ca să renunțe la drepturile sale, fie ca să construiască hala de flori în altă parte a orașului. S’a propus de pildă terenul din fața spitalului Brîncovenesc, lângă hala Bibescu- Vodă. Ședința s’a ridicat la orele 6 ju­mătate. Sfilii artistice Marți 27 Noembrie, la ora 9 seara d-ra Maria Ștefănescu pianistă va da un con­cert în sala Ateneului. D-ra Ștefănescu este o adevărată vir­tuoasă și de­sigur că publicul amator de muzică selectă se va grăbi să-și re­­ție locuri pentru concertul de Marți seara. De altfel d-ra Ștefănescu nu este o necunoscută. Cu ocazia concertului pe care l-a dat în Martie anul acesta a fă­cut proba deplină a remarcabilului său talent. M de constituire a societătei naționale de agricultură istoricul.- Nemurit.- Discursurile.- Biuroul In anul 1897, fiind ministru al a­­griculturei P. S. Aurelian, s’a înfiin­țat prin legea din 14 Martie, socie­tatea națională de agricultură din Romînia și a«convențîilor agricole». Din împrejurări diferite societatea n’a luat ființă pînă în anul curent. Se crede că una din cauzele ce au contribuit la întîrzierea ca această societate să nu ia ‘ființă de fapt a fost și cheltuiala ce reclama ființa­rea ei. Această cheltuială se ridică con­form art.­­9 din lege la suma de 400.000 lei pentru întîmpinarea tre­buințelor societăței, sumă ce nu s’a înscris în buget. Mișcarea agricolă observată în ța­ră în ultimii ani pare că a determi­nat ca această lege, deși votată la 1897 să nu rămînă literă moartă ci să ia ființă ca o necesitate a vremii noastre. Atunci d. ministru Filipescu a cra­­sat o instituție cu caracter agricol și economic, odată cu venirea sa la mi­nisterul agriculturei, organizînd-o și dîndu-i primul credit de 150.000 lei Legea prevede trei categorii de membrii: 60 titulari, 120 corespon­denți, 40 onorifici și 80 corespodenți străini, toți aleși pe viață. Societatea are un președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari de ședință și un secretar general. Se vor forma mai multe secțiuni, ce se vor deter­mina prin regulament. Ele vor stu­dia mijloacele pentru menajarea in­dustriei naționale și agricole. Legea înființează cîte un comitat agricol. La începutul fiecărui an le­gislativ se va distribui membrilor parlamentului dările de seamă asu­pra activităței societăței. Lucrările vor fi publicate în ana­lele societăței. * Membri titulari au fost numiți d-nii: D. Apostol, Gr. Cantacuzino, B. de Wessenbeck, M. Budărău, Em. Brăescu, General Băicoianu, G. Boiș, G. Bălăceanu, D. D. Marinescu-Bra­­gadiru, C. Brîncoveanu, Em. Bi­­bescu, P. Bălteanu, N. Gincu, Al. Cantacuzino P., G. Caracaș, G. A. Anastas­u, Al. Ciurcu, H. Cîrlova, G. Colibâșeanu, I. Chrissoveloni, C. Gociaș, D. Darvari, I. I. Dales, D. C. Dimitriu, C. Enășascu, N. Fleva, I. Gheorghisde, I. G. Grădișteanu, G. Garoflid, G. Giani, P. Greceanu, D. Greceanu, N. Ghica-Comănești, G. H­otu, G. D. Ionescu, G. Ionescu, Em. Juvara, M. Ionescu, Căp. Cru­­penski, G. Luca­ievici, I. Lahovary, Dr. I. Manoles­u, I. Niculescu-Sighi­­reanu, G. Prejbeanu, C. Petraru, G. G. Petcu, I. Petrescu, C. Pariano, I. Râdulescu, L. Popescu, N. Racotă, M. Solacolu, C. Șuțu, Al. Saulescu, G. Știrbey, D. Seoeleanu, P. Teo­­doru și G. Vîrvoreanu. Ședința de em­­ tic la Ministerul Agriculturei s’au întrunit 34 membri titulari, sub pre­­ședenția d-lui ministru Filipescu. D. Ministru deschide ședința spu­­nînd că nu au nevoe să țină vre-o cuvîntare pentru a învedera însem­nătatea societăței. Legea nu-mi a­­parține, dar am găsit-o folositoare și am ținut să dau ființă acestei so­­cietăți, care există numai de drept, aplicînd astfel legea. Mem­brii vor face ca să se obțină roadele aștep­tate. Cred că veți da tot concursul ca societatea să fie spre binele ge­neral al agriculturei. D. Cociaș aduce mulțumiri în nu­mele agricultorilor d-lui ministru, pentru punerea în lucrare a socie­­tăței, care era mult așteptată. E sigur că va da roadele dorite, de­oarece toți romînii vor colabora la ea. D. Al. Saulescu regretă că iniția­torul societății nu face parte din ea, și crede că aceasta se datorește nu­mai înaltei sale funcțiuni. Speră că D. dr. Giani membru titular, de­misionează, și în locul d-sale e ales d. Filipescu, care mulțumește pentru onoarea ce i s’a făcut, adăugind că din societate vor putea face parte și țăranii (?), cari n’au fost chemați pentru a evita cheltuelile. * D. Filipescu propune următoarea listă, pentru constituirea comitetu­­lui: Sunt aleși: N. Filipescu, G. Garo­­flid, G. Lucasievici, Al. Săulescu, G. Golibășeanu, Al. Giurcu, G. Ciolaș I. Petrescu, P. Greceanu și I. Rădu­­lescu. • D. Filipescu propune ca să fie a­­clamați membri corespondenți pe d-nii dr. Geani și G. Nicoleanu, di­rectorul agriculturei și adaugă că Comitetul se va întruni odată pe săptămînă fixindu-se ziua de Sîm­bătă orele 4 p. m., la Ministerul de domenii. Adunările societății se vor face deocamdată la sediul Uniunei sindicatelor agricole. D. G. Ionescu își exprimă dorința ca să se facă un program pentru viitoarele secții. D. A. Giurcu răspunde că princi­­pala preocupare a biuroului va fi această chestie. D. Filipescu spune că prima grijă va trebui să fie alcătuirea unei serii de lucrări de actualitate cum ar fi selecția cerealelor, pentru sporirea producției. Pentru aceasta trebue să aducem din străinătate o persoană ca d. ex. d. Nilson, directorul stațiunei de la Statlow, care să ne dea îndrumarea, de­oare­ce tinerii noștri nu au prac­­tica necesară, ei neputînd cunoaște tipurile de la cari trebue să plecăm. Aducerea d-lui Nilson în ajunul re­coltei ne-ar fi de folos pentru a sta­bili un punct de plecare. Membrii societăței să fixeze o cotizație de 60 lei anual, cu cari să se constitue un fond pentru plăți. * Propunerile sunt aprobate. D. Bă­­lăceanu întreabă ce raporturi va a­­vea societatea față de sindicatele a­­gricole. D. Filipescu răspunde că vor cît mai armonice. După această ședința s’a terminat, anuntîndu-se cea viitoare pentru Sîmbăta viitoare. E. în viitor membri. d. Filipescu va fi între 0 tieimintire Primim din partea d-lui dr. Panteli următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In numărul de Miercuri 21 Noembrie curent, al ziarului „Viitorul“, într’o co­respondență din Brăila, intitulată: «De­­sastrul conservatorilor la Brăila», sem­nată Danule, cit­ie cu surprindere frasa următoare : „apoi sub pretext de salu­britate, medicul comunal Panteli a în­ceput o serie de razii sanitare, închi­­zind numeroase magazine spre a în­grozi negustorimea și a o determina să sprijinească guvernul”. Dau cea mai formală desmințire afir­­mărei de mai sus, de­oare­ce subsem­natul n’am închis nici un magazin, și n’am făcut nici o razie sanitară nici în timpul alegerilor, nici cît­va timp îna­inte nici imediat după alegeri. Sper Domnule Redactor vă veți lua cunoștință de această desmințire și că în imparțialitatea d­ v veți dispune a se publica această întîmpinare într'un nu­măr apropiat al Onor. ziarului „Vii­torul “. Primiți vă rog Domnule Redactor a­­sigurarea deosebitei stime ce vă păstrez. Dr. Panteli Medic șef al orașului Economice-Financiare - Industrie Agricultură TRANSDICȚIILE Im­­poriul Brăila de cereale In cursul lunei Octombrie, activi­tatea portului Brăila și transacțiunile ce s'au încheiat în Bursă au fost foarte reduse. In total s'au vînzut 8147 vagoane cu diferite cereale, în valoare aproxi­mativă de lei 14.442.750, pe cînd în luna Octombrie 1911, se vînduse 20.057 vagoane în valoare de lei 16 milioane 127.280, iar în aceeași lună din anul 1910 se vînduse 17 300 vagoane, în valoare de lei 24.975.870. Din cauza războiului din Balcani, Băncile și celelalte instituțiuni de credit, restrîngînd în mod brusc cre­ditul, unele case comerciale și-au re­dus operațiunile, iar altele au încetat cu totul de a mai face ceva afaceri. Pe de altă parte, navlurile au fost foarte urcate, ajungînd la sch. 217 pe Unitz dela Brăila Rotterdam , pentru Veneția la Fres. 25 pe tonă , pe cînd în luna Octombrie 1911, nu se plătea decit sch. 11—12 pe unitz pentru Rot­terdam, frcs 11,50 pentru Trieste, frcs. 14 pentru Fiume, și frcs. 15 pen­tru Veneția. De asemenea prețurile cerealelor scăzînd și cantitățile cele mai mari fiind in mina speculatorilor, nu au căutat să vîndă, mai cu seamă că lip­seau și vapoarele. In anul acesta fiind mari cereri de vapoare în America, majoritatea au fost angajate cu navluri foarte mari în special cele englezești, cu care se transportă peste 60 la sută din ce­realele ce exportăm. Vasele italiene n'au putut fi anga­jate din cauza războiului, iar vasele grecești, angajate, n'au putut să în­carce în această lună, căci nu li s'a mai permis trecerea prin Dardanele. Prețurile cerealelor au mers în ur­care la grîu, care a cîștigat 20—40 lei la vagon, iar celelalte cereale în scădere. Secara a perdut 50—70 lei la va­gon. Orzul a perdut 20—40 lei la va­gon. Ovăzul a perdut 30—40 lei la va­gon. Porumbul a perdut 50—115 lei la vagon. Serviciul maritim român.­ Prin cumpărarea de două noi cargoboturi, serviciul nostru maritim va avea ș­apte vase. Până acum aveam cinci cargobo­­turi: Iași, Dobrogea, București, Tur­­nu-Severin și Constanța, fie­care de cite 3006 tone. Toate aceste cargo­­boturi deservesc linia Rotterdam. Cele două nouă cargoboturi vor fi de asemenea detașate acestei linii iar două cargoboturi vechi «Turnu-Se­­verin» și «Constanța» vor servi unei linii noui create spre Syria. Construirea conductelor de pe­trol.—Eri s’a semnat de către d. di­rector general al G. F. R. deoparte și reprezentantul casei R. S. Stock­­wis­h Go. din Rotterdam de alta, contractul pentru furnizarea țevăriei necesară conductei Băicoi-Constanța. Prețul întregei furnituri se știe că este de lei 11.680.247. La Direcția serviciului conductei se lucrează cu multă activitate la castele de sarcini pentru motoarele Diesels, pompele și rezervoarele ne­cesare. Lucrările pe teren au fost terminate. Prețul cărbunilor.­­ Din Paris se anunță că lipsa de cărbuni din Franța a avut de urmare un spor conside­rabil al prețurilor. Industria nu-și poate acoperi decât cu mare dificul­tate stocul necesar. Căile ferate care au anunțat pentru luna Noembrie o licitație de 300.000 tone, nu au găsit decit 100.000 tone pe cari le-au plă­tit cu 4—5 fr. mai scump decît în 1911. Motivul acestei lipse de căr­buni este pe de o parte situațiunea politică, creșterea consumațiunei în Franța (în 1902 ea se ridica la 44.8 mil. tone, în 1911 la 59.3 mil.), scum­pirea muncei și descreșterea expor­tului din Anglia și Germania. Petrolifere.­Grupul francez care deține societățile de petrol Alpha și Colombia a cumpărat marea rafină­rie din Cernavodă a societății Tra­­ian. Marele stabiliment industral îm­preună cu întreg materialul rulant (cuprinzînd 106 vagoane cisterne) a fost achiziționat pe prețul de două milioane lei. Nouii proprietari vor lua în po­sesiune fabrica pe ziua de 1 Decem­brie 1912. Situațiunea sumară a Băncii Naționale se prezintă ast­fel la 17 Noembrie c. fată de 10 Noembrie 6. Rezervă lei 225.777.225 (lei 226 mii. 576 685). Portofoliu român și străin lei 478.110.064 (lei 173 515 497); Im­prim­uturi lei 27.155 215 (lei 26 mii. 619.433) ; Depozite libere lei 108 mii. 973 087­ (lei 108.510 097); Bile­te de baz­ă în circulație lei 463 mii. 398.970 (lei 470.114.130); De­pozite de retras lei 108.973.097 (lei 108.510.097). Comerț DE LA FRAȚI Episcopia maghiara ortodoxă — Rezistența Rominilor — Rezistența Romînilor împotriva episcopiei maghiare de rit ortodox, începe să se vădească acum cînd cir­­culara nunțiului papal a ajuns în sa­tele român­ești cari vor fi încorpo­rate acestei episcopii. După falnica întrunire a preoților din Sătmar, peste 1500 de credin­cioși s’au întrunit la Sanislău și au cerut să li se păstreze limba romî­­nească in bisericile lor. Sătenii într’un glas au spus: «noi avem Vlădică, noi avem limbă, noi avem biserică și suprema datorie ce o avem e să le păzim cu ultimul strop de energie ce ni-i dă ultimul cuvînt ce-i putem rosti și ultima mișcare ce o face trupul nostru. Apoi au cerut fruntașilor să facă protesta în scris pe cari ei le vor sub­scrie și le vor trimite ori la Roma, ori la nunțiul din Viena. Dacă acelaș avînt și aceeași ener­gie ar fi deșteptate și din celelalte comune vizate—spune «Românul din Arad» — mai că nu ne-am teme de primejdii. Se pare a fi momentul cînd să se însemne cu toată energia claritatea conștiinței noastre. Mișcarea artistică-literară Un pretins MoI RĂSPUNS „RAMPEI“ Pamfletul pretins artistic, «Rampa» denunță in numărul lui de ori un așa zis plagiat al revistei „Flacăra“ ? Ii impută acestei excelente publicații li­terare care,—cu sacrificii necunoscute pînă cum, în literatura noastră, a reușit să-și asigure colaborarea tutu­ror scriitorilor de seamă ai neamului, că ar fi publicat o cronică muzicală, plagiată după Camille Mauclair,— al cărui nume citatul pamflet nici nu știe să-l scrie. Și „Rampa“ insinuează, cu vădită rea credință, că autorul acelui arti­col este d-l P. Locusteanu. După cum se știe, cronicarul mu­zical al revistei „Flacăra“ este d-nul col. M. Mărgăritescu, un fin muzi­cant și erudit cunoscător al chestiu­nilor muzicale, compozitor bine apre­ciat in cercurile amatorilor de această artă, și colaborator de mai bine de zece ani la diferite reviste muzicale franceze. De aceea, ne-a surprins acuzația adusă acestui singur critic muzical de seamă pe care-l avem noi, de un pam- La noi și în străinătate flot ale cărui cunoștințe muzicale merg atît de departe încît acum cîteva zile afirma, că cunoscutul compozitor fran­cez Reynaldo Hahn ar fi... cunoscu­tul conferențiar german ! I Ca să avem explicații în această privință m'am adresat d-lui prim re­dactor al revistei «­Flacăra», care ne-a dat următoarele deslușiri : — Acuzația «Rampei» este o infa­mie. De altfel, infamia «Rampei» se vede și din faptul că ea insinuiază că numele]d-lui col. M. Mărgăritescu ar fi... pseudonimul d-lui P. Locusteanu. D-l M. Mărgăritescu este prea o­­nest și conștiincios cronicar muzical și simțul său critic este destul de bo­gat înzestrat ca să aibă nevoe să pla­gieze.­­ Dar atunci cum se explică ase­mănarea dintre pasagiul din articolul d-lui M. Mărgăritescu cu acela din cartea lui Manolair ? — Foarte ușor, D-l Mărgăritescu pusese în josul pasajului o notiță care indică sorgintea citației. Acea notiță, din necesități de paginație, a fost su­primată de mine. Am avut atunci cu d. Mărgăritescu o explicație destul de neplăcută pentru amîndoui. I-am fă­găduit chiar o rectificare, — dar am uitat s'o fac. Și cer­ertare și pe acea­stă cale distinsului colaborator al agard, cavalerul francez a cărui figură trece drept una din cele mai de seamă din istoria răzbei­­­elor, a fost evocat în caldele frumoase cuvinte de către d. Geor­ges Glazelle la Universitatea Anale­lor din Paris. Bayard, a spus confe­rențiarul, purta în mîna sa spada legendară a lui Roland și a lui Ca­rol Magnus. P­­entru premiul anual al Academiei Goncourt se dă o luptă strașnică. Candidații cari au mai multe șan­se de reușit sunt Charl­es Vildrac cu volumul său «Les filles de la Pluie» care este susținut de Octava Mirbeau, Elemir Bourges și Margue­rite și M. Benda autorul volumului «L'ordination» susținut și el de alți membri ai Academiei. ntre Comisia autorilor dramatici și Sindicatul acelorași autori din Fran­ța, a izbucnit un grav conflict de interese financiare. Din amîndouă părțile s’au numit cîte o com­isiune pentru a pune capăt conflictului. Flacărei cauzat­ I pentru neplăcerea ce i-am Reporter­ y Campania Antimalarică Ce s’a făcut pînă acum și care au fost rezultatele acestei campanii. S’a arătat în numărul de ieri cum noul director general al serviciului sanitar, a desființat printr’o măsură pripită serviciul de combatere a ma­lariei și am promis că vom arăta cum a fost organizat, cum a funcționat și ce rezultate a dat pînă acum acest serviciu. Se va dovedi astfel că mă­sura a fost precipitată și că serviciul antimalaric — care și-a dat probele— trebuia nu numai să fie menținut dar să i se dea încă o și mai mare ex­tensie și oricare ar fi organizarea viitoare, să se asigure continuitatea în măsurile deja luate. Campaniile antimalarice s’au înce­put la noi în 1904 Motivarea lor era proporția mare de impaludați pe care avem în populația noastră rurală Dacă la noi malaria nu prezintă de îi rareori gravitatea epidemiilor din tropice — au fost totuși și la noi e­pidemii foarte grave și cea mai ti­pică e cea din Anadal­chioi (Con­stanța), undăr în 1907, la o populație de 2066 locuitori, au fost 1098 cazuri de paludism, confirmate prin exame­nul microscopic al sîngelui cu forme de pernicioasă, morțile — nu e însă mai puțin adevărat că prin accesele sale repetate și netratate la timp, care duc la croniicitate, malaria e boala vara istovește populația noa­stră rurală. Pe terenul slăbit de malarie, cele­lalte boalere prind foarte ușor. Nu suntem departe cu cei—cel puțin—300.000 malariei pe cari-i a­vem anual în țară, la o populație de 7 milioane de locuitori, de Italia — care trece cu drept cuvînt ca una din țările cele mai impaludate—care are 2 milioane de malariei la o po­pulație de 32 mi­ioane de locuitori Pretutindeni în 1904 și înainte de 1904 chestia combaterea malariei să agita. Grație noțiunilor stabilite — malaria e tipul de­ boală bine stu­diată — asupra modului de transmi­tere al boa­lei — și lucrările epocale ale lui Ronald Ross începute din 1897 dovediseră în mod indubitabil rolul țintarului anopheles în propa­garea parazitului malariei — modul de prevenire al malariei care era altă dată empiric putea fi precizat. Din empirica combaterea malariei de­venea științifică și rațională. • In primii doi ani s’au experimen­tat măsurile antimalarice ca să se vadă întru­cit sunt aplicabile în țara noastră. Reușita lor complectă a de­terminat direcția sanitară să întindă măsurile. In 1906 campania anti­malarică o­­cupă 22 din localitățile cele mai im­paludate din țară. In 1907 consiliul sanitar superior în urma rezultatelor obținute, în anii anteriori, hotărăște întinderea cam­paniei antimalarice în 3 din județele cele mai impaludate din țară: Ilfov, Vlașca, Romanați la cari mai în urmă s-a adăugat și Constanța. Direcțiile sanitare din 1907—1910 și 1910—1912 mențin și extind, în limita mijloacelor disponibile, zonele tratate. Rezumînd rezultatele obținute in campaniile antimalarice de la noi să poate constata că da la 21.999 locu­itori ținuți în observație în 1906, să trece la 53.909 în 1907, la 80.847 in 190S, la 81.303 în 1909, la 99.114 în 1910, la 100.818 în 1911, la 125000 în 1912. Campania antimalarică n’a stag­nat prin urmare ci atît cît budgetul disponibil a permis-o — și sumele pentru malarie au fost totdeauna a­­cordate cu o parcimonie extremă de oara ce ori cită bună­voință ar fi putut avea direcțiile trecute, bud­getul fondului de epidemii era foarte restrîns — campania s’a întins an cu an. La numărul acesta de locuitori ți­nuți în observație de la 1906, pînă in prezent, s’a putut ajunge grație trăsurilor luate la o reducere consi­derabilă a malaricilor. In 1906 din 6.161 locuitori supuși profilaxei chin­nice — în localități foarte impaludate, dintre cele mai impaludate din țară s’au îmbolnăvit 62 sau 1 la sută, pe cînd martorii nu au dat un procent de 18 la sută (2 683 bolnavi din 15.838 ținuți în observație). In 1907 din 24.926 supuși la pro­filaxie s’au impaludat 177 sau 0.7 la sută pe cînd din 23.568 păstrați ca martori s’au impaludat 2.356 sau 10 la sută. 1 * In 1908 — profilaxia s’a putut li­mita de­oarece cazurile scăzuseră, în localități deja tratate, dar oari continuau să fie ținute în observa­ție — la 80.887 locuitori—în regiuni altădată foarte bîntuite cu un procent de 20—30 la sută malariei —au fost 5.558 malariei. In 1909, la 81.803 locuitori au fost numai 3.327 cazuri. In 1910 la 99.114 locuitori—zona se extinde în comune vecine celor deja anterior tratate—au fost 2­723 cazuri. In 1911 la 100818 locuitori, au fost numai 1.116 cazuri sau 1 la sută din populație. Cantitatea de odinină necesară pen­tru combaterea malariei, în aceste zone, scade în mod considerabil. De la 172 kilograme, în 1908, la 68 m 1909, la 29 în 1910, la 11 jun. în 1911. Și ca sa nu se ridice obiecții că dhi­­amizrea s-a făcut în localitați puțin impoludate, cîte­va exemple din lo­­calitâțile tratate sunt necesare. In Anadalohoi (Constanța) au fost în 1907 la o populație de 2066 locui­tori la 98 cazuri de malaria. In 1908 numărul cazurilor scade la 507; în 1909 la 144; în 1910 la 43; în 1911 la 5 și epidemia aceasta formi­dabilă poate fi considerată ea stinsă. In Monastirea (Ilfov) de la 120 orzuri se ajunge la 21, la Oltenița rurală de la 136 la 6, la Gostin de la 119 la 18 etc. etc. Dacă se socotesc cheltuelile făcute pentru campaniile antimalarice să poate constata ca ele revin,—budgetul a fost fixat în 1902 la 25.000 lei și populația cuprinsa in zonele de tra­tament­e de 12.500— la 20 centime de locuitor­i , interesant de a vedea cheltuelile făcute între alte țări pentru comba­terea malariei. Cifrele merită să fie citate ca o justificare a cheltuelilor facute la noi. Se„va vedea ast­fel că într’alte țări — și rezultatele obținute pot fi chiar inferioare celor de la noi — budgetul campaniilor antimalarice e cu mult superior și fiind clar rezul­tate obținute, nimeni nu s'a gîndit — cu atît mai puțin autoritățile sa­nitare care trebue să aibă grija să­­nătății publice — să ridica obiecții. Campaniile antimalarice au benefi­­ciat de sprijinul entuziast al autori­tăților sanitare și din mișcarea sus­citată în opinia publică a rezultat un progres evident în măsurile luate. Va fi subiectul unui articol viitor în care vom încheia, trăgînd con­­cluziile asupra ceea ce s’a făcut și a­­supra ceea ce rămîne încă de realizat. Mișcarea de la finanțe La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : Perceptorii G. Mănescu, de la Con­stanța, Iulian Gostache da la Ilfov și Gh. Mîndreoi, da la Vîlcea, au fost lăsați în disponibilitate. D-nii H. Tăbăcaru și I. I. Lințoiu au fost numiți perceptori rurali cl. III, primul la Tutova și al 11-lea la Vâlcea. D-nii Florian Alexandrescu impie­gat cl. II la percepția circ. VI a Ca­pitalei și Gh. N. Petrov, imp­iegat au­­x­liar cl. I, în administrația finan­ciară Tutova, au demisionat din func­­ț­unile ce ocupă. O. Alex. Maftei, actual agent re­gional, a fost numit provizoriu im­piegat auxiliar cl. II în serviciul ex­terior general al finanțelor, reparti­­zîndu-se la percepția circ. 1 Tecuci, în loc vacant. In­pa a IV-a: Săracii lașului.— Diferite știri. — E­­vreii la Budapesta.—In ajutorul oame­nilor săraci.- Capitala : Sinuciderea dinn soseaua Ștefan cel Mare.—„Viitorul“ in țară: Slobozia, Giurgiu, Focșani, etc. Informațiuni Politice Eri s’a ținut un consiliu de mi­niștri sub președinția M. S. Re­gelui. La acest consiliu au luat parte toți miniștri. S’a fixat termenii definitivi al­i M­e­s­a­j­u­l­u­i pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare. Mesajul In redacțiune definitivă a fost semnat de M. S. Regele. Mesagiul se ocupă cu politica externă și de situația Romîniei față de schimbările ce se aduc în Balcani. Va arăta anume motivele care au determinat Romînia să aibă o atitudine neutrală și va exprima dorințele țarei față de situația nouă ce s’a creat în urma răz­boiului. Mesagiul va vorbi despre pu­terea noastră armată, despre va­loarea și tăria ei, la care se va face apel dacă va fi nevoe. In al doilea rînd, consiliul de miniștri s’a ocupat de primirea Marelui Duce Nicolae Mihailo­­vici, și de sosirea d-lui Daneff la București.* Azi la ora 10 se va ține un nou consiliu de miniștri la minsterul de interne. Mercuri, se va da, în onoarea Marelui Duce Nicolae Mihailov­ici, un banchet, la Palatul regal. Marele duce va părăsi în seara a­­celeiași zile Capitala.­­ R. S. Imperială Ducele Mihailovici sosește—după cum am anunțat, Marți 21 Noembrie, Marele Duce este însoțit de o dele­gație a ofițerilor regimentului Vo­logda, care după cum se știe este co­mandat de M. S. Regele Carol. Pe lângă A. S. S. Marele Duce Nicolae Mihailovici, care sosește Luni după amiază în București spre a re­mite M. S. Regelui bastonul de ma­­reșa­l al armatei rusești, vor fi ata­șați d-nni general Presan, de la di­vizia a VlI-a Roman și maiorul Ni­­coleanu Ernest, de la marele stat major. .. Președintele Sobraniei, d-l Daneff, sosește Luni la ora 5 în Capitală. A apărut No. 2 din revista poli­tică „Părerile unor spectatori". Eri la orele 9 seara, va avea loc în Biserica Amzei, cununia reli­gioasă a d-lui Aureliu N. Athanase­­scu cu d­șoara Elvira Popescu, ar­tiști ai Teatrului Național din Capi­tală. **» De­oarece tribunalele de Ilfov sunt supraîncărcate, termenul pentru judecarea procesului intentat de po­il eții Oreste și Hirjeu direcției Tea­trului Național și repartizat la secția 3-a, a fost fixat tocmai la 21 Febru­arie. Aseară a avut loc la d. Ion Nă­­­­dejde în str. Viitorului 79, obișnuita întrunire săptămînală de intelectuali, unde s-au discutat diferite chestiuni cu privire la mișcarea liberalilor prin­tre muncitori. O nouă întrunire va avea loc Luni seara, pentru a pune la îndemîna claselor muncitoare o gazetă. Din Craiova primim următoa­rele cu privire la neînțelegerile guver­namentalilor locali asupra alegerilor comunale: „De­oare­ce d. Nae. P. Guran voește să impună pentru consiliul comunal al Craiovei oameni Băi personali, o dezbi­nare s-a produs în clubul conservator­­democrat. Șeful partidului liberal de la Craiova a fost rugat ca să pună listă la alegerile comunale, de către advocatul Popilian care a avut eșiri violente contra direc­­țiunei clubului takist și violențele ar fi degenerat și mai mult, dacă d. Drou c­u prefectul de Dolj, nu ar avea prea mult ascendent asupra tinerilor și în special asupra d-lui advocat Popilian. Adăugăm că advocatul Popilian este un vasnic luptător takist și care a avut mult de suferit cu înființarea clubului takist cînd era să fie arestat. Primim următoarea scrisoare din partea d-lui dr. St. Irimescu. Domnule Director: In numărul de azi al ziarului d-v a apărut un articol asupra desființărei serviciului antimalaric care ar putea să-mi fie atribuit de­oarece am fost cel care am condus acest serviciu. Vă rog, d-le Director, să faceți rectificarea că articolul nu-mi aparține cîtuși de puțin de­oarece într'o chestie științifică nu înțeleg să fac polemică cu caracter per­sonal în gazetele zilnice. Rolul meu a fost numai de a da memoriul pe care l-am înaintat direcției sanitare, în che­stiunea campaniilor antimalarice, unui redactor al d-v, în urma cererei sale, cu rugămintea expresă să expună da­tele cit se poate da obiectiv fără re­criminări, cari ar putea fi socotite ca făcute pentru mine. Am rezisat comitetul asociației medi­cilor asupra măsurei luată de direcția sanitară actuală. Comitetul asociației compus din persoane competente—unele din ele profesori universitari, foști di­rectori ai serviciului sanitar—discutînd chestiunea în ședința de la 19 Noemb. c., s-a putut convinge că măsura direcției sanitare a fost precipitată și că așa cum a fost condusă—științific și conștiincios a binevoit să spună comitetul într-un comunicat pe care l-a dat publicității— campania antimalarică a dat rezultate. Direcția sanitară pe de altă parte și-a luat angajamentul—nu ceream nimic personal pentru mine, de­oarece decla­rasem că conducerea mea poate foarte bine să înceteze—să întindă măsurile antimalarice. E tot ceea ce ceream și în felul acesta socoteam și socotesc chiar chestia tranșată. Primiți, vă rog, d-le Director, încre­­dințar.a distinsei mele considerațiuni. Dr. S. Irimescu Ultima ImtiDK Este cel mai bun din toate gramofoanele existente. Pathofonul prin construcția lui este un adevărat instrument muzical, cu un sunet clar și sonor. K­isifvamita Pallid cîntă fară acea cu un safir care tLIluil­u­ ji­lu­r fă Iile nu se uzează și nu zgîrie plă­cile, așa că este cel mai eftin. Aceasta expli­că succesul colosal din toată lumea a Pathe­­fonului și a plăcilor Pathe, vînzarea din anul din urmă peste 60.000.000 în lumea întreagă. Repertoriul cel mai bogat de plăci romane și străine. Depozitul Patefonului 107 Calea victoriei 107 PATHEFONUL — Vin­­zarea și — BUCUREȘTI — un rate lunare — Telefon 29/86

Next