Viitorul, noiembrie 1912 (Anul 6, nr. 1703-1730)
1912-11-26 / nr. 1726
Și să duc, bun francez din Nièvre, un bob de nisip Pentru monumentul patriei neperitoare ? Gîndire fecundă, despre care un critic a reflectat: „Ca să fii adevărat francez trebuie să-ți iubești locul natal, după cum ca să fii adevărat elvețian, trebuie să-ți iubești cantonul. Forța adevărată constă în combinațiunea energiilor locale. Patria nu este o abstracțiune, ea este „tangible eu ce lambeau de terre, le sol natal“, zice poetul: Tandis que votre force ailleurs est amoindrie, Elle se renouvelle au contact du terroir... Dar poetul are și subiecte triste, grave și dureroase : Pauvres Didbles, Voix de la Nuit etc.; Cîntă natura și pe țăran, cu o sinceritate inerentă firei lui senine, în Pierre le Laboureur : II avait six garsons, il reste solitaire; II comptait sur leul aide, il est la sans secours. Seul o son foyer vide et seul avec la terre Seul a l’heure ou ses brassont devenus plus lourds. Închid volumul. Citesc încă odată Beaumont-la-Fervière. Cumpina, cu fumul gros de uzină și miros de iod, dar cu cerul larg, sub care respiră fratele său, și versurile lui Achile mi se redeșteaptă în minte . Frére, oues tu o cette heure Frère, réponds, mais l’air est sourd et l’écho meurt. Tatăl meu. Claudia Millian. De la comisia interimară Chestiuni mărunte. — Licitația pentru lucrările abatorului. — Chestia halei de flori. — Schimbarea planului aprobat de fostul consiliu comunal. Comisiunea interimară a Capitalei a ținut ori după amiazi ședință, sub preșidenția d-lui dr. Istrati. S’a deschis un credit suplimentar pentru exproprieri, s’au scutit de taxe pentru apă mai multe stabilimente publice, s'au făcut mai multe numiri în personalul inferior. Se știe că trecutul consiliu comunal a aprobat o licitație pentru completarea lucrărilor de la abator, în sumă de 600.000 lei. Comisia interimară a revenit și a decis să se publice o nouă licitație. De asemenea s-a revenit asupra planului de a se construi o hală cu flori în piața Sf. Anton, hotărît de trecutul consiliul comunal. Era vorba să se construiască o hală de fier care să coste suma de 300.000 de lei, iar primăria să realizeze un venit anual de la chiriile compartimentelor de 30 — 40.000 lei. Lucrările acestei hale au fost adjudecate asupra d-lui Weigel și au și început. Acum Primăria a primit o ofertă de la un consorțiu de bancheri care să oferă să construiască un mare imobil pe piața Sf. Anton, cu prăvălii și apartamente, dînd Primăriei o redevență, iar peste 40 de ani clădirea va rămîne Primăriei. Comisiunea interimară a admis în principiu propunerea și a însărcinat pe d-nii N. Lahovary și Gr. Urlățeanu ca să trateze cu d. Weigel, de ca să renunțe la drepturile sale, fie ca să construiască hala de flori în altă parte a orașului. S’a propus de pildă terenul din fața spitalului Brîncovenesc, lângă hala Bibescu- Vodă. Ședința s’a ridicat la orele 6 jumătate. Sfilii artistice Marți 27 Noembrie, la ora 9 seara d-ra Maria Ștefănescu pianistă va da un concert în sala Ateneului. D-ra Ștefănescu este o adevărată virtuoasă și desigur că publicul amator de muzică selectă se va grăbi să-și reție locuri pentru concertul de Marți seara. De altfel d-ra Ștefănescu nu este o necunoscută. Cu ocazia concertului pe care l-a dat în Martie anul acesta a făcut proba deplină a remarcabilului său talent. M de constituire a societătei naționale de agricultură istoricul.- Nemurit.- Discursurile.- Biuroul In anul 1897, fiind ministru al agriculturei P. S. Aurelian, s’a înființat prin legea din 14 Martie, societatea națională de agricultură din Romînia și a«convențîilor agricole». Din împrejurări diferite societatea n’a luat ființă pînă în anul curent. Se crede că una din cauzele ce au contribuit la întîrzierea ca această societate să nu ia ‘ființă de fapt a fost și cheltuiala ce reclama ființarea ei. Această cheltuială se ridică conform art.9 din lege la suma de 400.000 lei pentru întîmpinarea trebuințelor societăței, sumă ce nu s’a înscris în buget. Mișcarea agricolă observată în țară în ultimii ani pare că a determinat ca această lege, deși votată la 1897 să nu rămînă literă moartă ci să ia ființă ca o necesitate a vremii noastre. Atunci d. ministru Filipescu a crasat o instituție cu caracter agricol și economic, odată cu venirea sa la ministerul agriculturei, organizînd-o și dîndu-i primul credit de 150.000 lei Legea prevede trei categorii de membrii: 60 titulari, 120 corespondenți, 40 onorifici și 80 corespodenți străini, toți aleși pe viață. Societatea are un președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari de ședință și un secretar general. Se vor forma mai multe secțiuni, ce se vor determina prin regulament. Ele vor studia mijloacele pentru menajarea industriei naționale și agricole. Legea înființează cîte un comitat agricol. La începutul fiecărui an legislativ se va distribui membrilor parlamentului dările de seamă asupra activităței societăței. Lucrările vor fi publicate în analele societăței. * Membri titulari au fost numiți d-nii: D. Apostol, Gr. Cantacuzino, B. de Wessenbeck, M. Budărău, Em. Brăescu, General Băicoianu, G. Boiș, G. Bălăceanu, D. D. Marinescu-Bragadiru, C. Brîncoveanu, Em. Bibescu, P. Bălteanu, N. Gincu, Al. Cantacuzino P., G. Caracaș, G. A. Anastasu, Al. Ciurcu, H. Cîrlova, G. Colibâșeanu, I. Chrissoveloni, C. Gociaș, D. Darvari, I. I. Dales, D. C. Dimitriu, C. Enășascu, N. Fleva, I. Gheorghisde, I. G. Grădișteanu, G. Garoflid, G. Giani, P. Greceanu, D. Greceanu, N. Ghica-Comănești, G. Hotu, G. D. Ionescu, G. Ionescu, Em. Juvara, M. Ionescu, Căp. Crupenski, G. Lucaievici, I. Lahovary, Dr. I. Manolesu, I. Niculescu-Sighireanu, G. Prejbeanu, C. Petraru, G. G. Petcu, I. Petrescu, C. Pariano, I. Râdulescu, L. Popescu, N. Racotă, M. Solacolu, C. Șuțu, Al. Saulescu, G. Știrbey, D. Seoeleanu, P. Teodoru și G. Vîrvoreanu. Ședința de em tic la Ministerul Agriculturei s’au întrunit 34 membri titulari, sub președenția d-lui ministru Filipescu. D. Ministru deschide ședința spunînd că nu au nevoe să țină vre-o cuvîntare pentru a învedera însemnătatea societăței. Legea nu-mi aparține, dar am găsit-o folositoare și am ținut să dau ființă acestei societăți, care există numai de drept, aplicînd astfel legea. Membrii vor face ca să se obțină roadele așteptate. Cred că veți da tot concursul ca societatea să fie spre binele general al agriculturei. D. Cociaș aduce mulțumiri în numele agricultorilor d-lui ministru, pentru punerea în lucrare a societăței, care era mult așteptată. E sigur că va da roadele dorite, deoarece toți romînii vor colabora la ea. D. Al. Saulescu regretă că inițiatorul societății nu face parte din ea, și crede că aceasta se datorește numai înaltei sale funcțiuni. Speră că D. dr. Giani membru titular, demisionează, și în locul d-sale e ales d. Filipescu, care mulțumește pentru onoarea ce i s’a făcut, adăugind că din societate vor putea face parte și țăranii (?), cari n’au fost chemați pentru a evita cheltuelile. * D. Filipescu propune următoarea listă, pentru constituirea comitetului: Sunt aleși: N. Filipescu, G. Garoflid, G. Lucasievici, Al. Săulescu, G. Golibășeanu, Al. Giurcu, G. Ciolaș I. Petrescu, P. Greceanu și I. Rădulescu. • D. Filipescu propune ca să fie aclamați membri corespondenți pe d-nii dr. Geani și G. Nicoleanu, directorul agriculturei și adaugă că Comitetul se va întruni odată pe săptămînă fixindu-se ziua de Sîmbătă orele 4 p. m., la Ministerul de domenii. Adunările societății se vor face deocamdată la sediul Uniunei sindicatelor agricole. D. G. Ionescu își exprimă dorința ca să se facă un program pentru viitoarele secții. D. A. Giurcu răspunde că principala preocupare a biuroului va fi această chestie. D. Filipescu spune că prima grijă va trebui să fie alcătuirea unei serii de lucrări de actualitate cum ar fi selecția cerealelor, pentru sporirea producției. Pentru aceasta trebue să aducem din străinătate o persoană ca d. ex. d. Nilson, directorul stațiunei de la Statlow, care să ne dea îndrumarea, deoarece tinerii noștri nu au practica necesară, ei neputînd cunoaște tipurile de la cari trebue să plecăm. Aducerea d-lui Nilson în ajunul recoltei ne-ar fi de folos pentru a stabili un punct de plecare. Membrii societăței să fixeze o cotizație de 60 lei anual, cu cari să se constitue un fond pentru plăți. * Propunerile sunt aprobate. D. Bălăceanu întreabă ce raporturi va avea societatea față de sindicatele agricole. D. Filipescu răspunde că vor cît mai armonice. După această ședința s’a terminat, anuntîndu-se cea viitoare pentru Sîmbăta viitoare. E. în viitor membri. d. Filipescu va fi între 0 tieimintire Primim din partea d-lui dr. Panteli următoarea scrisoare: Domnule Redactor, In numărul de Miercuri 21 Noembrie curent, al ziarului „Viitorul“, într’o corespondență din Brăila, intitulată: «Desastrul conservatorilor la Brăila», semnată Danule, citie cu surprindere frasa următoare : „apoi sub pretext de salubritate, medicul comunal Panteli a început o serie de razii sanitare, închizind numeroase magazine spre a îngrozi negustorimea și a o determina să sprijinească guvernul”. Dau cea mai formală desmințire afirmărei de mai sus, deoarece subsemnatul n’am închis nici un magazin, și n’am făcut nici o razie sanitară nici în timpul alegerilor, nici cîtva timp înainte nici imediat după alegeri. Sper Domnule Redactor vă veți lua cunoștință de această desmințire și că în imparțialitatea d v veți dispune a se publica această întîmpinare într'un număr apropiat al Onor. ziarului „Viitorul “. Primiți vă rog Domnule Redactor asigurarea deosebitei stime ce vă păstrez. Dr. Panteli Medic șef al orașului Economice-Financiare - Industrie Agricultură TRANSDICȚIILE Imporiul Brăila de cereale In cursul lunei Octombrie, activitatea portului Brăila și transacțiunile ce s'au încheiat în Bursă au fost foarte reduse. In total s'au vînzut 8147 vagoane cu diferite cereale, în valoare aproximativă de lei 14.442.750, pe cînd în luna Octombrie 1911, se vînduse 20.057 vagoane în valoare de lei 16 milioane 127.280, iar în aceeași lună din anul 1910 se vînduse 17 300 vagoane, în valoare de lei 24.975.870. Din cauza războiului din Balcani, Băncile și celelalte instituțiuni de credit, restrîngînd în mod brusc creditul, unele case comerciale și-au redus operațiunile, iar altele au încetat cu totul de a mai face ceva afaceri. Pe de altă parte, navlurile au fost foarte urcate, ajungînd la sch. 217 pe Unitz dela Brăila Rotterdam , pentru Veneția la Fres. 25 pe tonă , pe cînd în luna Octombrie 1911, nu se plătea decit sch. 11—12 pe unitz pentru Rotterdam, frcs 11,50 pentru Trieste, frcs. 14 pentru Fiume, și frcs. 15 pentru Veneția. De asemenea prețurile cerealelor scăzînd și cantitățile cele mai mari fiind in mina speculatorilor, nu au căutat să vîndă, mai cu seamă că lipseau și vapoarele. In anul acesta fiind mari cereri de vapoare în America, majoritatea au fost angajate cu navluri foarte mari în special cele englezești, cu care se transportă peste 60 la sută din cerealele ce exportăm. Vasele italiene n'au putut fi angajate din cauza războiului, iar vasele grecești, angajate, n'au putut să încarce în această lună, căci nu li s'a mai permis trecerea prin Dardanele. Prețurile cerealelor au mers în urcare la grîu, care a cîștigat 20—40 lei la vagon, iar celelalte cereale în scădere. Secara a perdut 50—70 lei la vagon. Orzul a perdut 20—40 lei la vagon. Ovăzul a perdut 30—40 lei la vagon. Porumbul a perdut 50—115 lei la vagon. Serviciul maritim român. Prin cumpărarea de două noi cargoboturi, serviciul nostru maritim va avea șapte vase. Până acum aveam cinci cargoboturi: Iași, Dobrogea, București, Turnu-Severin și Constanța, fiecare de cite 3006 tone. Toate aceste cargoboturi deservesc linia Rotterdam. Cele două nouă cargoboturi vor fi de asemenea detașate acestei linii iar două cargoboturi vechi «Turnu-Severin» și «Constanța» vor servi unei linii noui create spre Syria. Construirea conductelor de petrol.—Eri s’a semnat de către d. director general al G. F. R. deoparte și reprezentantul casei R. S. Stockwish Go. din Rotterdam de alta, contractul pentru furnizarea țevăriei necesară conductei Băicoi-Constanța. Prețul întregei furnituri se știe că este de lei 11.680.247. La Direcția serviciului conductei se lucrează cu multă activitate la castele de sarcini pentru motoarele Diesels, pompele și rezervoarele necesare. Lucrările pe teren au fost terminate. Prețul cărbunilor. Din Paris se anunță că lipsa de cărbuni din Franța a avut de urmare un spor considerabil al prețurilor. Industria nu-și poate acoperi decât cu mare dificultate stocul necesar. Căile ferate care au anunțat pentru luna Noembrie o licitație de 300.000 tone, nu au găsit decit 100.000 tone pe cari le-au plătit cu 4—5 fr. mai scump decît în 1911. Motivul acestei lipse de cărbuni este pe de o parte situațiunea politică, creșterea consumațiunei în Franța (în 1902 ea se ridica la 44.8 mil. tone, în 1911 la 59.3 mil.), scumpirea muncei și descreșterea exportului din Anglia și Germania. Petrolifere.Grupul francez care deține societățile de petrol Alpha și Colombia a cumpărat marea rafinărie din Cernavodă a societății Traian. Marele stabiliment industral împreună cu întreg materialul rulant (cuprinzînd 106 vagoane cisterne) a fost achiziționat pe prețul de două milioane lei. Nouii proprietari vor lua în posesiune fabrica pe ziua de 1 Decembrie 1912. Situațiunea sumară a Băncii Naționale se prezintă astfel la 17 Noembrie c. fată de 10 Noembrie 6. Rezervă lei 225.777.225 (lei 226 mii. 576 685). Portofoliu român și străin lei 478.110.064 (lei 173 515 497); Imprimuturi lei 27.155 215 (lei 26 mii. 619.433) ; Depozite libere lei 108 mii. 973 087 (lei 108.510 097); Bilete de bază în circulație lei 463 mii. 398.970 (lei 470.114.130); Depozite de retras lei 108.973.097 (lei 108.510.097). Comerț DE LA FRAȚI Episcopia maghiara ortodoxă — Rezistența Rominilor — Rezistența Romînilor împotriva episcopiei maghiare de rit ortodox, începe să se vădească acum cînd circulara nunțiului papal a ajuns în satele românești cari vor fi încorporate acestei episcopii. După falnica întrunire a preoților din Sătmar, peste 1500 de credincioși s’au întrunit la Sanislău și au cerut să li se păstreze limba romînească in bisericile lor. Sătenii într’un glas au spus: «noi avem Vlădică, noi avem limbă, noi avem biserică și suprema datorie ce o avem e să le păzim cu ultimul strop de energie ce ni-i dă ultimul cuvînt ce-i putem rosti și ultima mișcare ce o face trupul nostru. Apoi au cerut fruntașilor să facă protesta în scris pe cari ei le vor subscrie și le vor trimite ori la Roma, ori la nunțiul din Viena. Dacă acelaș avînt și aceeași energie ar fi deșteptate și din celelalte comune vizate—spune «Românul din Arad» — mai că nu ne-am teme de primejdii. Se pare a fi momentul cînd să se însemne cu toată energia claritatea conștiinței noastre. Mișcarea artistică-literară Un pretins MoI RĂSPUNS „RAMPEI“ Pamfletul pretins artistic, «Rampa» denunță in numărul lui de ori un așa zis plagiat al revistei „Flacăra“ ? Ii impută acestei excelente publicații literare care,—cu sacrificii necunoscute pînă cum, în literatura noastră, a reușit să-și asigure colaborarea tuturor scriitorilor de seamă ai neamului, că ar fi publicat o cronică muzicală, plagiată după Camille Mauclair,— al cărui nume citatul pamflet nici nu știe să-l scrie. Și „Rampa“ insinuează, cu vădită rea credință, că autorul acelui articol este d-l P. Locusteanu. După cum se știe, cronicarul muzical al revistei „Flacăra“ este d-nul col. M. Mărgăritescu, un fin muzicant și erudit cunoscător al chestiunilor muzicale, compozitor bine apreciat in cercurile amatorilor de această artă, și colaborator de mai bine de zece ani la diferite reviste muzicale franceze. De aceea, ne-a surprins acuzația adusă acestui singur critic muzical de seamă pe care-l avem noi, de un pam- La noi și în străinătate flot ale cărui cunoștințe muzicale merg atît de departe încît acum cîteva zile afirma, că cunoscutul compozitor francez Reynaldo Hahn ar fi... cunoscutul conferențiar german ! I Ca să avem explicații în această privință m'am adresat d-lui prim redactor al revistei «Flacăra», care ne-a dat următoarele deslușiri : — Acuzația «Rampei» este o infamie. De altfel, infamia «Rampei» se vede și din faptul că ea insinuiază că numele]d-lui col. M. Mărgăritescu ar fi... pseudonimul d-lui P. Locusteanu. D-l M. Mărgăritescu este prea onest și conștiincios cronicar muzical și simțul său critic este destul de bogat înzestrat ca să aibă nevoe să plagieze. Dar atunci cum se explică asemănarea dintre pasagiul din articolul d-lui M. Mărgăritescu cu acela din cartea lui Manolair ? — Foarte ușor, D-l Mărgăritescu pusese în josul pasajului o notiță care indică sorgintea citației. Acea notiță, din necesități de paginație, a fost suprimată de mine. Am avut atunci cu d. Mărgăritescu o explicație destul de neplăcută pentru amîndoui. I-am făgăduit chiar o rectificare, — dar am uitat s'o fac. Și cerertare și pe această cale distinsului colaborator al agard, cavalerul francez a cărui figură trece drept una din cele mai de seamă din istoria răzbeielor, a fost evocat în caldele frumoase cuvinte de către d. Georges Glazelle la Universitatea Analelor din Paris. Bayard, a spus conferențiarul, purta în mîna sa spada legendară a lui Roland și a lui Carol Magnus. Pentru premiul anual al Academiei Goncourt se dă o luptă strașnică. Candidații cari au mai multe șanse de reușit sunt Charles Vildrac cu volumul său «Les filles de la Pluie» care este susținut de Octava Mirbeau, Elemir Bourges și Marguerite și M. Benda autorul volumului «L'ordination» susținut și el de alți membri ai Academiei. ntre Comisia autorilor dramatici și Sindicatul acelorași autori din Franța, a izbucnit un grav conflict de interese financiare. Din amîndouă părțile s’au numit cîte o comisiune pentru a pune capăt conflictului. Flacărei cauzat I pentru neplăcerea ce i-am Reporter y Campania Antimalarică Ce s’a făcut pînă acum și care au fost rezultatele acestei campanii. S’a arătat în numărul de ieri cum noul director general al serviciului sanitar, a desființat printr’o măsură pripită serviciul de combatere a malariei și am promis că vom arăta cum a fost organizat, cum a funcționat și ce rezultate a dat pînă acum acest serviciu. Se va dovedi astfel că măsura a fost precipitată și că serviciul antimalaric — care și-a dat probele— trebuia nu numai să fie menținut dar să i se dea încă o și mai mare extensie și oricare ar fi organizarea viitoare, să se asigure continuitatea în măsurile deja luate. Campaniile antimalarice s’au început la noi în 1904 Motivarea lor era proporția mare de impaludați pe care avem în populația noastră rurală Dacă la noi malaria nu prezintă de îi rareori gravitatea epidemiilor din tropice — au fost totuși și la noi epidemii foarte grave și cea mai tipică e cea din Anadalchioi (Constanța), undăr în 1907, la o populație de 2066 locuitori, au fost 1098 cazuri de paludism, confirmate prin examenul microscopic al sîngelui cu forme de pernicioasă, morțile — nu e însă mai puțin adevărat că prin accesele sale repetate și netratate la timp, care duc la croniicitate, malaria e boala vara istovește populația noastră rurală. Pe terenul slăbit de malarie, celelalte boalere prind foarte ușor. Nu suntem departe cu cei—cel puțin—300.000 malariei pe cari-i avem anual în țară, la o populație de 7 milioane de locuitori, de Italia — care trece cu drept cuvînt ca una din țările cele mai impaludate—care are 2 milioane de malariei la o populație de 32 miioane de locuitori Pretutindeni în 1904 și înainte de 1904 chestia combaterea malariei să agita. Grație noțiunilor stabilite — malaria e tipul de boală bine studiată — asupra modului de transmitere al boalei — și lucrările epocale ale lui Ronald Ross începute din 1897 dovediseră în mod indubitabil rolul țintarului anopheles în propagarea parazitului malariei — modul de prevenire al malariei care era altă dată empiric putea fi precizat. Din empirica combaterea malariei devenea științifică și rațională. • In primii doi ani s’au experimentat măsurile antimalarice ca să se vadă întrucit sunt aplicabile în țara noastră. Reușita lor complectă a determinat direcția sanitară să întindă măsurile. In 1906 campania antimalarică ocupă 22 din localitățile cele mai impaludate din țară. In 1907 consiliul sanitar superior în urma rezultatelor obținute, în anii anteriori, hotărăște întinderea campaniei antimalarice în 3 din județele cele mai impaludate din țară: Ilfov, Vlașca, Romanați la cari mai în urmă s-a adăugat și Constanța. Direcțiile sanitare din 1907—1910 și 1910—1912 mențin și extind, în limita mijloacelor disponibile, zonele tratate. Rezumînd rezultatele obținute in campaniile antimalarice de la noi să poate constata că da la 21.999 locuitori ținuți în observație în 1906, să trece la 53.909 în 1907, la 80.847 in 190S, la 81.303 în 1909, la 99.114 în 1910, la 100.818 în 1911, la 125000 în 1912. Campania antimalarică n’a stagnat prin urmare ci atît cît budgetul disponibil a permis-o — și sumele pentru malarie au fost totdeauna acordate cu o parcimonie extremă de oara ce ori cită bunăvoință ar fi putut avea direcțiile trecute, budgetul fondului de epidemii era foarte restrîns — campania s’a întins an cu an. La numărul acesta de locuitori ținuți în observație de la 1906, pînă in prezent, s’a putut ajunge grație trăsurilor luate la o reducere considerabilă a malaricilor. In 1906 din 6.161 locuitori supuși profilaxei chinnice — în localități foarte impaludate, dintre cele mai impaludate din țară s’au îmbolnăvit 62 sau 1 la sută, pe cînd martorii nu au dat un procent de 18 la sută (2 683 bolnavi din 15.838 ținuți în observație). In 1907 din 24.926 supuși la profilaxie s’au impaludat 177 sau 0.7 la sută pe cînd din 23.568 păstrați ca martori s’au impaludat 2.356 sau 10 la sută. 1 * In 1908 — profilaxia s’a putut limita deoarece cazurile scăzuseră, în localități deja tratate, dar oari continuau să fie ținute în observație — la 80.887 locuitori—în regiuni altădată foarte bîntuite cu un procent de 20—30 la sută malariei —au fost 5.558 malariei. In 1909, la 81.803 locuitori au fost numai 3.327 cazuri. In 1910 la 99.114 locuitori—zona se extinde în comune vecine celor deja anterior tratate—au fost 2723 cazuri. In 1911 la 100818 locuitori, au fost numai 1.116 cazuri sau 1 la sută din populație. Cantitatea de odinină necesară pentru combaterea malariei, în aceste zone, scade în mod considerabil. De la 172 kilograme, în 1908, la 68 m 1909, la 29 în 1910, la 11 jun. în 1911. Și ca sa nu se ridice obiecții că dhiamizrea s-a făcut în localitați puțin impoludate, cîteva exemple din localitâțile tratate sunt necesare. In Anadalohoi (Constanța) au fost în 1907 la o populație de 2066 locuitori la 98 cazuri de malaria. In 1908 numărul cazurilor scade la 507; în 1909 la 144; în 1910 la 43; în 1911 la 5 și epidemia aceasta formidabilă poate fi considerată ea stinsă. In Monastirea (Ilfov) de la 120 orzuri se ajunge la 21, la Oltenița rurală de la 136 la 6, la Gostin de la 119 la 18 etc. etc. Dacă se socotesc cheltuelile făcute pentru campaniile antimalarice să poate constata ca ele revin,—budgetul a fost fixat în 1902 la 25.000 lei și populația cuprinsa in zonele de tratamente de 12.500— la 20 centime de locuitori , interesant de a vedea cheltuelile făcute între alte țări pentru combaterea malariei. Cifrele merită să fie citate ca o justificare a cheltuelilor facute la noi. Se„va vedea astfel că într’alte țări — și rezultatele obținute pot fi chiar inferioare celor de la noi — budgetul campaniilor antimalarice e cu mult superior și fiind clar rezultate obținute, nimeni nu s'a gîndit — cu atît mai puțin autoritățile sanitare care trebue să aibă grija sănătății publice — să ridica obiecții. Campaniile antimalarice au beneficiat de sprijinul entuziast al autorităților sanitare și din mișcarea suscitată în opinia publică a rezultat un progres evident în măsurile luate. Va fi subiectul unui articol viitor în care vom încheia, trăgînd concluziile asupra ceea ce s’a făcut și asupra ceea ce rămîne încă de realizat. Mișcarea de la finanțe La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare : Perceptorii G. Mănescu, de la Constanța, Iulian Gostache da la Ilfov și Gh. Mîndreoi, da la Vîlcea, au fost lăsați în disponibilitate. D-nii H. Tăbăcaru și I. I. Lințoiu au fost numiți perceptori rurali cl. III, primul la Tutova și al 11-lea la Vâlcea. D-nii Florian Alexandrescu impiegat cl. II la percepția circ. VI a Capitalei și Gh. N. Petrov, impiegat auxliar cl. I, în administrația financiară Tutova, au demisionat din funcțunile ce ocupă. O. Alex. Maftei, actual agent regional, a fost numit provizoriu impiegat auxiliar cl. II în serviciul exterior general al finanțelor, repartizîndu-se la percepția circ. 1 Tecuci, în loc vacant. Inpa a IV-a: Săracii lașului.— Diferite știri. — Evreii la Budapesta.—In ajutorul oamenilor săraci.- Capitala : Sinuciderea dinn soseaua Ștefan cel Mare.—„Viitorul“ in țară: Slobozia, Giurgiu, Focșani, etc. Informațiuni Politice Eri s’a ținut un consiliu de miniștri sub președinția M. S. Regelui. La acest consiliu au luat parte toți miniștri. S’a fixat termenii definitivi ali Mesajului pentru deschiderea Corpurilor legiuitoare. Mesajul In redacțiune definitivă a fost semnat de M. S. Regele. Mesagiul se ocupă cu politica externă și de situația Romîniei față de schimbările ce se aduc în Balcani. Va arăta anume motivele care au determinat Romînia să aibă o atitudine neutrală și va exprima dorințele țarei față de situația nouă ce s’a creat în urma războiului. Mesagiul va vorbi despre puterea noastră armată, despre valoarea și tăria ei, la care se va face apel dacă va fi nevoe. In al doilea rînd, consiliul de miniștri s’a ocupat de primirea Marelui Duce Nicolae Mihailovici, și de sosirea d-lui Daneff la București.* Azi la ora 10 se va ține un nou consiliu de miniștri la minsterul de interne. Mercuri, se va da, în onoarea Marelui Duce Nicolae Mihailovici, un banchet, la Palatul regal. Marele duce va părăsi în seara aceleiași zile Capitala. R. S. Imperială Ducele Mihailovici sosește—după cum am anunțat, Marți 21 Noembrie, Marele Duce este însoțit de o delegație a ofițerilor regimentului Vologda, care după cum se știe este comandat de M. S. Regele Carol. Pe lângă A. S. S. Marele Duce Nicolae Mihailovici, care sosește Luni după amiază în București spre a remite M. S. Regelui bastonul de mareșal al armatei rusești, vor fi atașați d-nni general Presan, de la divizia a VlI-a Roman și maiorul Nicoleanu Ernest, de la marele stat major. .. Președintele Sobraniei, d-l Daneff, sosește Luni la ora 5 în Capitală. A apărut No. 2 din revista politică „Părerile unor spectatori". Eri la orele 9 seara, va avea loc în Biserica Amzei, cununia religioasă a d-lui Aureliu N. Athanasescu cu dșoara Elvira Popescu, artiști ai Teatrului Național din Capitală. **» Deoarece tribunalele de Ilfov sunt supraîncărcate, termenul pentru judecarea procesului intentat de poil eții Oreste și Hirjeu direcției Teatrului Național și repartizat la secția 3-a, a fost fixat tocmai la 21 Februarie. Aseară a avut loc la d. Ion Nădejde în str. Viitorului 79, obișnuita întrunire săptămînală de intelectuali, unde s-au discutat diferite chestiuni cu privire la mișcarea liberalilor printre muncitori. O nouă întrunire va avea loc Luni seara, pentru a pune la îndemîna claselor muncitoare o gazetă. Din Craiova primim următoarele cu privire la neînțelegerile guvernamentalilor locali asupra alegerilor comunale: „Deoarece d. Nae. P. Guran voește să impună pentru consiliul comunal al Craiovei oameni Băi personali, o dezbinare s-a produs în clubul conservatordemocrat. Șeful partidului liberal de la Craiova a fost rugat ca să pună listă la alegerile comunale, de către advocatul Popilian care a avut eșiri violente contra direcțiunei clubului takist și violențele ar fi degenerat și mai mult, dacă d. Drou cu prefectul de Dolj, nu ar avea prea mult ascendent asupra tinerilor și în special asupra d-lui advocat Popilian. Adăugăm că advocatul Popilian este un vasnic luptător takist și care a avut mult de suferit cu înființarea clubului takist cînd era să fie arestat. Primim următoarea scrisoare din partea d-lui dr. St. Irimescu. Domnule Director: In numărul de azi al ziarului d-v a apărut un articol asupra desființărei serviciului antimalaric care ar putea să-mi fie atribuit deoarece am fost cel care am condus acest serviciu. Vă rog, d-le Director, să faceți rectificarea că articolul nu-mi aparține cîtuși de puțin deoarece într'o chestie științifică nu înțeleg să fac polemică cu caracter personal în gazetele zilnice. Rolul meu a fost numai de a da memoriul pe care l-am înaintat direcției sanitare, în chestiunea campaniilor antimalarice, unui redactor al d-v, în urma cererei sale, cu rugămintea expresă să expună datele cit se poate da obiectiv fără recriminări, cari ar putea fi socotite ca făcute pentru mine. Am rezisat comitetul asociației medicilor asupra măsurei luată de direcția sanitară actuală. Comitetul asociației compus din persoane competente—unele din ele profesori universitari, foști directori ai serviciului sanitar—discutînd chestiunea în ședința de la 19 Noemb. c., s-a putut convinge că măsura direcției sanitare a fost precipitată și că așa cum a fost condusă—științific și conștiincios a binevoit să spună comitetul într-un comunicat pe care l-a dat publicității— campania antimalarică a dat rezultate. Direcția sanitară pe de altă parte și-a luat angajamentul—nu ceream nimic personal pentru mine, deoarece declarasem că conducerea mea poate foarte bine să înceteze—să întindă măsurile antimalarice. E tot ceea ce ceream și în felul acesta socoteam și socotesc chiar chestia tranșată. Primiți, vă rog, d-le Director, încredințar.a distinsei mele considerațiuni. Dr. S. Irimescu Ultima ImtiDK Este cel mai bun din toate gramofoanele existente. Pathofonul prin construcția lui este un adevărat instrument muzical, cu un sunet clar și sonor. Kisifvamita Pallid cîntă fară acea cu un safir care tLIluilu jilur fă Iile nu se uzează și nu zgîrie plăcile, așa că este cel mai eftin. Aceasta explică succesul colosal din toată lumea a Pathefonului și a plăcilor Pathe, vînzarea din anul din urmă peste 60.000.000 în lumea întreagă. Repertoriul cel mai bogat de plăci romane și străine. Depozitul Patefonului 107 Calea victoriei 107 PATHEFONUL — Vinzarea și — BUCUREȘTI — un rate lunare — Telefon 29/86