Viitorul, decembrie 1912 (Anul 6, nr. 1731-1755)
1912-12-08 / nr. 1738
Străzile lașului Nomenclatura nouă a străzilor Sau dai nume nepotrivite străzilor lașului— Un hatlr pentru partizani. Se face mare haz de modul cum un consilier comunal, însărcinat de administrația comunală, a găsit nemerit să boteze străzile lașului, prin noua nomenclatură care urmează a deveni definitivă. Pentru a mijloci oarecare Nume unui partizan al conservatorilor, pe care nu vrem să-l mai numim, s’a inventat această misiune de a se da unor străzi diferite noui denumiri. Zis și făcut. Consilierul comunal s’a pus pe lucru și a întocmit o nouă nomenclatură de care se face acum mare haz. Diurnistul administrației comunale a dat unor străzi numele membrilor din clubul conservator sau numele diferiților funcționari de la primărie și de la alte autorități. Pe ici oolea, acolo unde s’au găsit diferiți trecători pe la periferiile orașului, consilierul acesta s’a gîndit la marii noștri scriitori, cum de pildă la d-nii Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu ș. a. Ce legătură ar fi între literații sus citați și ulițele cele mai ascunse, unghiurile cele mai depărtate de prin mahalalele lașului, nu puteam ști. In afară de cîteva nume istorice, restul denumirilor se mărginește în a aminti diferite persoane obscure din clubul conservatorilor. Noua nomenclatură a străzilor este astăzi obiectul de discuții ilariante în oraș. Fără a mai face observațiuni, ne mărginim a da lista acestei nomenclaturi a străzilor, subliniind pe acele pari sunt prea... oacheșe. Înșirăm lista în ordinea alfabetică : Strada Abrahamfi se va numi în viitor Căpitan M. Romano, Aron—Sc. Pastia, Aurora—Comisar Urzică (?), Sf. Andrei—M. C. Epureanu, Armeană—I. Dimache, Sf. Atanasie Camil Gall, secretarul primăriei, Apeciuc—Moruzi-Vodă, Arapu—Cantemir-Voda, Acelor—Gh. Panu, Buzdugan—Al. Russu, Bărăria Veche— Bucovinei, Stradele Bădărău—Costangolea, Fundacul Bădărău—Cetatea Sucevei,strada Baciu—Anton Parteni, stradela Baciu—Boia, Bălți— Luchian Artist, stradele Berăria Veche—Expoziției, Bărboi—Damaschin Bojincă (?) Blondelor—Artist Poni (?) Brunelelor—Aprodul Purice, Bulgaria—Creangă,Comănescu—Gr. Ghica- Deleni, Clarietei—Inginer I.M. Duca, Crucer—Valea Albă, Cercel—Ec. Silvestru, Coroi—V. Goroi, Cerchez— Vornic Burada, Gismaria—C. Hurmuzache, Canalului—Meșter Manole, Conductelor—Chiriac (?) St. Guza- Vodă—Matei Millo, Piața Cuza-Vodă— Movila^. Vodă, Ciurchi—Str. Tătarilor, Ciohodariu—Mitropolitul Meletie, Strada Cicic—Maior I. Neculau, Călărași—Iordache (?) Dubasari—Atelier C. T. R. Dancu—General Manu, Doi Băeți—A. Lambrior, Draghici — Vrinceanu, Dimbu—Eminescu—Daraban—Căpitan N. Bogdan, Dreapta— Vama Veche, Dâncinescu—Locotenent I. Rosetti, Fainei—Maior Macri, Fierbinte—Covac, Florea Podgorenilor, Fetelor—Povirniș, Gafencu— A. Naum, Gîndu—P. Suciu, Golia— Cuza-Vodă, Stradele Goliei—Dr. Filipescu, Stradele Ipsilante—Gr. Cobilcescu, Stradele Iarmaroc—Movila Sala Saranda, Ulița Iarmaroc—A. Vlahuță, Inundațiilor—I. Darzeu, Lipovana—Bălanescu, Moțoi—Uzinelor, Stradela Moțoi—Loct. V.Mărăcineanu, Mutu—Breviman, Muzelor, L. Cazzavilan Malului—Leon Dimitru(!), Stradela Mizii—Razvan-Voda, Moara-de-Vînt— Calea Basarabiei, Marta—Gh. Cozadini, Moșu—Mihaiu Viteazu, Nenițasca—Căpitan Nastase, Nicoriță—Radovici (?) Castel—Doctor L. Cosmovici, Potârnicie- Socot, Tintilă, St. Perju — Doctor Giurea, Pompieri — Dorneanu (?),stradela Pompieri — Socot, Handoca, Palade — Hatmanul Palade, Procopie—Florescu, Pantelimon — Leondări, Rece— Socot, Gh. Caranda, Rafael—Gh. Ghibunescu, Rosetti—T. Stelian, Rachiti—Osoianu Carp, Rojintă—I. Antoniu, Șuba—Spiridon Irinescu, Silvestru — Econom Buțureanu, Sărăriei—Peneș- Cureanul, 40 de sfinți—D. Greceanu, Scăricica—Gh. Coșbuc, Stejar : Carmen Sylva, Stradele Stejar—C. Stamatopulu (?), Stroici—Ioe Popa Roșca, Sadoveanu—M. Sadoveanu, Turcu—Căpitan Al. Strojici, T. Cozma— Gh. Musteață, Trei-Erarhi—Popescu, Văduvelor—Doctor Russ, Tufescu — Gh. Tufescu, Vladimirescu—Dr. Steege, Zmeu—Hie Burche Zmeu, Zlataust—Sf. loan Gură-de-Aur. Am subliniat unele denumiri, pentru a arăta că ele s'au pus ca să se... imortalizeze cîțiva membri ai clubului conservator ; celelalte vor nedumeri pe cetățeni, după cum am rămas și noi nedumeriți. Cu noua nomenclatură s’a trecut peste o serie de străzi cari, după numele ce le poartă, au devenit legendare, cum sunt bunăoară, stradele : Sărăriei, Tătarași, Vovidenia, Vladimirescu ș. m. a. cari reprezintă cartiere întregi. Această nomenclatură a fost alcătuită sub fosta administrației comunală de sub primariatul d-lor D. Greceanu și Gh. Botez. Sperăm că noul consiliu comunal va rectifica greșelile aceste, lăsînd denumirile celor mai principale cartiere, așa cum datează de pe vremuri. Araid. Recensamîntul GENERAL AL POPULAȚIUNII IN 1912 In „Monitorul Oficial” de eli se publică următorul comunicat al ministerului domeniilor: Se aduce la obșteasca cunoștință că, în cursul lunei Decembrie a anului de față, se va face, în tot cuprinsul țării, o numărătoare a tuturor locuitorilor. Cu această numărătoare vor fi însărcinați anumiți agenți recensori, cari vor purta un semn distinctiv. Pășind la îndeplinirea îndatoririlor lor, agenții recensori vor intra în fiece casă și vor întreba pe capul familiei, sau în lipsă, pe cel mai bătrîn, despre toate persoanele cari locuesc în casă, precum și despre felul și împărțirea clădirii. In casele în cari se găsesc oameni cu știință de carte, agenții recensori vor lăsa niște liste, în cari capul familiei, sau altcineva de încredere, va da răspunsuri adevărate și limpezi la toate întrebările puse în aceste liste. Acolo unde nu se află oameni cu știință de carte, cari să scrie singuri răspunsurile, listele se vor scrie de către agenții recensori. Locuitorii sunt rugați să primească cu bună voință pe acești agenți și să le dea toate deslușirile ce vor cere, pentru ca să scrie listele recensămintului, arătînd toate persoanele, mari și mici, cari locuesc sub acelaș acoperămînt și fac parte din aceiaș casă. Numărătoarea locuitorilor nu urmărește nici scopul de a pune biruri noui, nici scopul de a încasa birurile vechi. Toate științele culese cu acest prilej vor fi întrebuințate numai în scopul statisticei. Legea garantează secretul răspunsurilor ce privesc pe fiecare persoană. &Să nu caute, deci, nimeni să se ascundă de la această numărătoare și să fie cu toții încredințați că ea se face în interesul și spre folosul obștesc, pentru ca să știm cîți sunt locuitorii acestei țări. In numărul și în sănătatea locuitorilor stă puterea țării. Legea prevede pedeapsă contra acelora cari nu vor voi să dea științele cerute la numărătoare, sau cari vor spune neadevăruri într’adins, ca să ascundă ori să falsifice adevărul. Locuitorii să se ferească și să nu dea crezămînt acelora cari ar răspîndi zvonuri neadevărate despre scopul numărătoarei populațiunii, vrînd să împiedice această lucrare atît de folositoare țării. Autoritățile judecătorești și polițienești sunt in drept să ia măsuri contra unor asemenea uneltiri vătămătoare binelui obștesc și să dea în judecată pe cei vinovați. Noul ministru al Serbiei la Viena Viena, 6 Decembrie. — Noul ministru al Serbiei, d-l Iovanovici, a făcut prima sa vizită contelui Berchtold, etc. Vizita a fost destul de lungă. „Neue Frei Presse1* zice că d-l Iovanovici s’a declarat foarte satisfăcut de primirea ce i s’a făcut și a exprimat din nou speranța că toate dificultățile vor fi aplanate pe cale palinică; ministru a adăugat că convorbirile între Austro-Ungaria și Serbia vor începe în curînd, după remiterea scrisorilor de acreditare. Onomastica Turului Hunul Rusiei Te-deumul de la biserica rusească. Recepția dela legațiune. Era ziua Sfîntului Nicolae, fiind onomastica M. S. Țarului Nicolae al 11-lea al Rusiei, această zi s’a serbat în Capitală în chipul următor . La orele 12 fără un sfert s’a oficiat un Te-Deum la biserica rusească de pe strada Smîrdan de către preoții acestei biserici. La acest Te-Deum au fost prezenți : d. Sabeko ministrul plenipotențiar al Rusiei cu întreg personalul legațiunei, d. Titu Maiorescu președintele consiliului de miniștri, d-nii miniștri Take Ionescu, N. Filipescu, N. Xenopol, Al. Marghiloman, M. Cantacuzino, general Hirjeu, C. G. Disescu, D-nii N. Economu vice-președinte al Senatului și C. Cantacuzino-Pașcanu președintele Camerei Deputaților. Casele militare ale M. S. Regelui și A. S. Regale Principelui Moștenitor, erau reprezentate prin d-nii general Mavrocordat, șeful Casei Militare Regale, împreună cu d-nii adjutanți regali, colonel Gratzosky și maior Anghelescu, iar Casa A. S. R., prin d-nii general Robescu și maior Manu. Mai erau de față d-nii Blondei, ministrul plenipotențiar al Franței; Ristici, ministrul plenipotențiar al Serbiei ; d. Speranța, primul secretar I de legație al Greciei, d. Kalincos, ministrul plenipotențiar al Bulgariei; D-N. Kalendern, administratorul Domeniilor Coroanei și d. Basset, secretar particular al M. S. Regelui. D-nii Gh. Greceanu, secretarul general al ministerului de externe, și Trăsnea Greceanu, șeful protocolului din ministerul afacerilor străine. Domnii generali Crăiniceanu, Averescu, Costescu și Paraschivescu, precum și toți ofițerii superiori și inferiori din garnizoană cari poartă ordine rusești. D-nii D. P. Moruzi, prefectul poliției Capitalei și I. Panaitescu, directorul poliției generale a statului. Recepția dela Legație După terminarea Te-Deumului, personale prezinte s’au dus la legațiunea rusească unde a avut loc o recepție. Aci s’a servit invitaților șampanie și o «zacuskă». Primul toast a fost ridicat de către d. Titu Maiorescu care a închinat pentru sănătatea și viața lungă a Țarului precum și pentru întreaga Familie Imperială a Rusiei. D-l Șabeko a răspuns închinînd pentru M. S. Regele și Familia Regală română. Recepțiunea a luat sfirșit la orele 1 p. m. După amiază d. Șabeko a primit felicitările membrilor coloniei rusești din Capitală. Seara la orele 8 a avut loc un banchet la legațiunea Rusiei, la care au luat parte, pe lingă întregul personal al legațiunei și fruntașii coloniei rusești din Capitală. De la orele 7 seara pînă la 12 noaptea localul legațiunei a fost iluminat. Rep. UN DAR DE ZIUA ONOMASTICA: OCNA Asasinatul dinșțrada Uranus Nicolae Georgescu și-a serbat ziua la circiumă, iar noaptea la închisoare, unde va mai sta încă mult. Nu știm dacă i-o fi dat cine va vre un cadou de ziua onomastică lui Niculae Georgescu, lucrător la arsenalul armatei, cu locuința în strada Ioan Creangă No. 7, dar el și-a dat unul , ocna. Dar trist, dar sigur și durabil. Chef de Sf. Nicolae Numitul a luat pe mai mulți colegi ai săi de la arsenal și i-a dus în circiuma lui Mihail Rîpeanu, din str. Uranus No. 45, din dealul Spirei, ca să-i cinstească. Petrecerea a început îndată după masă și sărbătoritul se simțea foarte bine în mijlocul celorjoari îl felicitau. De acetia nu mai vorbim ! Care mahalagiu ce se respectă nu este fericit să bea pe gratis — măcar cu prilejul sfinților mai mari ! Cheful mergea strună. Bileargil Pe la 2 d. a. a intrat în circiumă o altă ceață, aceasta în frunte cu un oarecare Ștefan Florescu, din șoseaua Viilor Noi, tot lucrător la arsenal. Noii veniți s’au apucat să joace biliard, la început nebăgînd în seamă pe cel care își sărbătorea alături ziua onomastică și pe amicii acestuia. La un moment dat s’a iscat însă o ceartă între Florescu și un focar din ceata lui Nicolae Georgescu. Scandalul a fost gata. Crima înfuriat, Ștefan Florescu i-a dat una cu un tac în cap fierarului. Nicolae Georgescu, revoltat că i s'a lovit un prieten, s'a repezit la Florescu și sa luat la înjurături. Acesta Va lovit și pe Georgescu. Cum era beat, Nicolae Georgescu a scos șișul de la baston și Va împuns în piept de trei ori pe Ștefan Florescu. Acesta a căzut la pămînt strigînd : — M’a omorît, d-le Rizeanu ! Sergentul de oraș cu No. 197 a ridicat pe rănit și Va transportat cu o trăsură de piață la spitalul Brîncovenesc. Asasinul a fost arestat. Moartea victimei Din cele trei răni i-a curs lui Florescu atîta sînge, încît peste cîteva clipe nefericitul a încetat din viață la spital. Moartea lui a fost anunțată parchetului, îndată a plecat la locul crimei d-nii judecători de instrucție Glogoveanu și procur Niculescu Bolintin, care a luat declarațiunile martorilor. Criminalul a spus că a comis omorul fără să-și dea seama, intr’un moment de furie. El nu avea nimic de împărțit cu Florescu și nu știe de ce Ta omorît. Pedeapsa a Început Pedeapsa lui Nicolae Georgescu a și început. De la circ. 4, unde s-a făcut ancheta, a fost trimis de către subcomisarul Zane la prefectura poliției Capitalei, spre deținere. El a dormit noaptea în arestul siguranței, serbînd în chipul cel mai prost pe patronul său Sf. Nicolae. Pe mulți Nicolae i-o fi durînd azi capul, mulți ar fi cheltuitori sume pe care azi le regretă din suflet, mulți ar fi mîncat chiar bătae la chef, dar nici unul nu cred să se găsească în starea sufletească a lui Nicolae Georgescu, atunci cînd s’a deșteptat azi dimineață din somn 1 Const. Economice-Financiare Agricultură — Comerț Criza Economică De cînd a izbucnit criza economică de care se resimte țara, s'a spus că această criză trebue atribuită faptului că anul acesta nu s'a făcut export de cereale. Or, o statistică recentă infirmă această presupunere. In adevăr din date oficiale reese că în decursul primelor 10 luni ale acestui an, s-au exportat 1.112.000 tone grîu față de 1.151.000 tone în 1907, 714.000 în 1908, 857.000 în 1909, 1.841.000 în 1910 și 1.447.000 în 911. Este de observat că în primele zece luni ale acestui an s-au exportat cu trei sute de mii tone mai puțin decit în anul precedent. Făinuri s'au exportat : 49.510 tone în 1907, 15.300 în 1908, 18.900 în 1909, 40.490 în 1910 și 64.700 în 1911. In primele zece luni ale acestui an s'au exportat 49 800 tone. Tărîțe s'au exportat: în 1907 o cantitate de 29.700 tone; 1908, 14.500 tone ; 1909, 16.900 tone; 1910, 21.100 tone ; 1911, 42.911 tone și în primele 10 luni ale acestui an 31.400 tone. In general deci, cifrele de mai sus, ținînd seama că este vorba numai de primele zece luni ale anului, nu se prezintă așa de rău după cum se credea. Faptul că în anii 1907 și 1908 s'a exportat mai puține cereale și derivate ca în 1912, fără să se fi resimțit atunci efectele unei crize cumplite ca în anul de față, dovedește că nu lipsei de export al cerealelor se datorește criza actuală. Dacă mai avem în vedere faptul că exportul lemnelor și al petrolului n'a dat îndărăt în cursul anului 1912, reese în mod și mai evident că jena financiară prin care trecem nu se datorează scăderei exportului. Adevărata cauză a acestei jene e războiul și numai războiul. Nesiguranța situațiunei internaționale a îndemnat instituțiunile de bancă să suprime creditul. Și e de sperat că odată cu încheierea poeei și cu înlăturarea tuturor primejdiilor de nouă conflicte, capitalul va reîncepe să circule. Navigația pe Dunăre. Știrea despre retragerea vaselor și șlepurilor de pe Dunăre spre Budapesta și Măcin nu are gravitatea războinică ce i s’a atribuit. In toți anii la această epocă vai Industrie sele de pe Dunăre sunt retrase, aceasta conform chiar cu condițiile de asigurare, dar de obiceiu aceste vase ornează în porturile cele mai apropiate și nu sunt retrase spre Budapesta și Măcin ca în anul acesta. Ori față de evenimentele politice este de la sine înțeles că Austro- Ungaria și țara noastră au preferat ca vasele să nu emeze în vre-un port sîrbesc. Este o simplă măsură de prevedere, față de desfășurarea evenimentelor și nici decum o dovadă că războiul austro-sîrb ar fi gata să izbucnească. Industria mătăsei. M. S. Regele a semnat decretul prin care «Société française pour l’amelioration et le dévelopement de la sericiculture» cu sediul principal în Gogol departamentul Var, (Franța) a fost autorizată să funcționeze în București, avînd ca reprezentant pe d. Donat Vidal. Abator la Constanța. La Constanța se construește un mare abator care va putea rivaliza cu oricare altul din străinătate. Punerea ÎN CONSUMAȚIE A CARNEI DE CAL BRi dimineață s’a pus în consumație carnea de cal. Vinderea acestui aliment s’a făcut într’un pavilion,care se află lingă hala de pește, în piața mare. La orele 9 dimineața s’a inaugurat acest pavilion. Erau de față d-nii dr. C Istrati, directorul general al serviciului sanitar, I. Petrașcu sub directorul acestui serviciu,G. Stroescu, membru in comisia interimară, dr. Nicolae Minovici, Dinulescu, directorul abatoriului, dr. Mendoniche, Orleanu, etc. D. D. Dinulescu a arătat cari sunt avantagiile alimentațiunei cu carne de cal, din punctul de vedere medical și social. D-sa e dat celor prezenți toate lămuririle. După aceea s’a început vînzarea. Multă lume a cumpărat această carne cu prețul de 40 bani kilogramul. In puțin timp, carnea a fost vindută. La orele 10, cei de față s’au retras. C. Buletin Meteorologie Pe ziua de 6 Decembrie 1912 Temperatura pe centigrade La miezul nopței ................... 7 ore dimineața ............. . Miezul zilei.................. înălțimea barometrică 761 mm. Starea cerurii noros. Barometrul in scădere. Mișcarea artistică-literară Amorul fizic — Noua carte a d-lui Camill Mauclair — i-au trebuit meditațiuni lungi d-lui Camille Mauclair ca să scoată la lumină volumul cu titlul ce l'am pus în fruntea acestui articol. Lucrarea aceasta ne prepară pe a doua „idealitate a amorului“. „Amorul fizic—Rémy Gourmont a scris Fizica Amorului — tratează despre sensibilitatea amoroasă a femeilor, despre ceea ce rezultă de aci în căznicii; cartea are aerul să ne spună că virginitatea fizică n'are importanța ce i se dă, iar pudoarea este o virtute pur negativă. D-l Mauclair se căznește să ne convingă, că ar trebui să li se spună adolescenților teoria amorului fizic. Imposibilitatea, în care se găsesc femeile cinstite de a găsi — pentru satisfacerea poftelor sexuale — aceleași comodități cari se oferă bărbaților, constitue o inegalitate izbitoare, pe care legislatorul trebue s'o evite în societatea viitoare. Această idee e cea mai originală a cărții, de care ne ocupăm. In partea a doua, d. Camille Mauclair ne vorbește de „fată“, și-i stabilește psihologia, cu un romantism destul destul de pronunțat. Ne arată în mod clar că prostituția răspunde unei necesități eterne pentru omenire, care are avînturi spre înălțare și spre de La noi și în străinătate cădere. Cartea conține o sută și cincizeci de pagini, prea lungă pentru subiectul sociologic ce-l tratează autorul. De altfel putea să-l restrîngă în cincisprezece pagini, eliminând partea declamatorie. D-l Mauclair putea să înlocuiască cu altceva mai folositor considerațiunile asupra esteticei corpului la prostituată. Tema autorului, prea amplificată în acele părți, nu e numai de actualitate, dar prezintă o mare importanță socială. Credem că e ceva hazardat ca să afirmi exclusivitatea amorului fizic. D-l Mauclair a presimțit critica ce i se va aduce și a și anunțat, că într'un volum viitor, se va ocupa de „idealitatea amorului». Paul Bourget, prea finul și adîncul psiholog, spune că amorul fizic produce scîrbă, chiar la jouisseurs-ii ordinari. Ar însemna după cele afirmate în „Amorul fizic“, că putem șterge dintr'o trăsătură de condei, morala, arta, toată psihologia și spiritualitatea noastră, reducînd toate idealurile noastre la instincte, asemănindu-ne astfel unui animal de rînd. Sociologii pozitiviști, în frunte cu Durkeim, susțin că e un fapt normal crima, prostituția, etc., dacă nu depășesc procentul cunoscut. Dar ca să declari sus și tare idealizarea prostituției și vanitatea virginității, nu numai că e ceva anormal, chiar după materialiștii cei mai înfocați, dar mai e și nepermis. Numai epocile de decadență în istorie, epoce de putreziciune socială și de ruină aveau ca țintă a vieții, orgiile. Cunoaștem dezastrul la care ne-ar aduce o asemenea tendință, la ruina fizică și morală, ca să mai avem nevoe a o condamna. De altfel, cu aceste rezerve, și cu titlul, de curiozitate, cartea se poate citi cu folos. Simotheia Mucenicul, noul volum de nuvele al d-lui D. D. Pătrășcanu, a apărut în editura revistei «Viața Romînească» și se vinde cu prețul de 2 lei. Volumul, care cuprinde două nuvele inedite și alte 8 publicate în revista editoare, promite a rămîne nu numai noutatea sezonului, dar unul din cele mai bune volume de proză romînească. Trăind departe de cenaclurile literare, autorul lui nu se bucură de popularitatea zgomotoasă a prozatorilor cu firmă. In schimb însă, d. Pătrășcanu numără admiratori convinși, discreți și aleși. Despre noul volum, vom vorbi pe larg zilele acestea. F Moartea arhitectului Mincu ARTISTUL A ÎNCETAT DIN VIAȚA ERI DIMINEAȚA Unul din cei mai de seamă artiști ai noștri, arhitectul I. Mincu a murit. Perderea pe care o suferă arta romînească este atît de mare, încît vestea aceasta tristă a produs o emoțiune de nedescris în toate cercurile intelectuale din Capitală. In ultimul timp Mincu trecuse prin neplăceri din acelea cari amărăsc chiar sufletele cele mai răbdătoare, dar și prin mulțumiri de acelea ce sunt hărăzite numai celor aleși. A fost nedreptățit, și a văzut o clipă talentul nesocotit, dar repede i-a venit și mîngîerea, colegii săi, împreună cu alți oameni de seamă și cu presa întreagă, sau sărbătorit din toată inima și cu toată admirațiunea. Nu tuturor le este dat să asiste, în viață fiind, la asemenea manifestațiuni. Se vede însă că nimic nu Va putut face să uite, căci emoțiunile din ultimul timp și boala poate, sau doborît. Eri dimineață, la orele 5 și jum., Mincu a încetat din viață la locuința sa din str. Mercur No. 19. De altfel artistul suferea de mai multă vreme de o boală neîndurătă, care se agravase de un răstimp. Mincu era în vîrstă de 66 ani. El este autorul a bună parte din clădirile mai frumoase din București. Era comandorul «Coroanei Romîniei», cavaler al «Stelei Romîniei», avea medalia «Bene Merenti» cu 1, și alte. Inmormîntarea se va face Vineri la orele 2 d. a. La căpătîiul lui Mincu, în momentul mortei, se aflau : d-na Elena I. Mincu, d-ra Eliza și Marcela I. Mincu, d-na Zamfirescu și alte rude. Eri toata ziua a fost la locuința defunctului un adevărat pelerinaj. Numeroșii săi prieteni și admiratori venise să vadă pe maestrul lor iubit, pe care voința nemiloasă a sorței l-a răpit dintre noi înainte de vreme. Din partea «Școalei superioare de arhitectură din București», a fost la locuința regretatului artist d. Static Ciortan, arhitectul-șef al ministerului de finanțe. La inmormîntarea lui Mincu vor lua parte și elevii școalei superioare de arhitectură, precum și elevii școalei de arte și meserii. • Mincu a absolvit în chip strălucit școala de Belle-Arte din Paris. El a luptat pentru înființarea școalei superioare de arhitectură, idee care a luat ființă la 1897. De la anul 1904 pînă la 1911 a fost președintele societății arhitecților romîni. La înmormîntare vor vorbi d-nii: Ermil Pangrati și Socolescu. Const. Concertul Teresa Carreno După cum am anunțat, singurul concert pe care îl va da Teresa Carreno în București va avea loc Joia viitoare 13 Decembrie la Ateneu. — Programa are această particularitate interesantă că conține bucăți pe care le-a executat mai des ilustra pianistă în alte țări și care au consacrat renumele ei ca cea mai mare pianistă actuală. Se știe că Teresa Carrene e o interpretă genială a muzicei lui Beethoven și în special a Sonatei „appassionata” și a concertului în mi bemol. Pe de altă parte, temperamentul extraordinar și tecnica colorată cu care cîntă marea artistă transcripțiile Schubert-Liszt sunt îndeobște cunoscute și „Marșul Militar“,care sub degetele sale minunate sună ca o orchestră, este unul din popularele succese ale ei. Vom publica în numărul viitor programa acestui festival artistic într’adevăr sensațional.____________ Nodificarea ORARIULUI LA CURSUL PRIMAR ÎNTRUNIREA COMISIUNEI LA ȘCOALA CLEMENȚA După cum am anunțat, ministrul instrucțiunei publice, a instituit o comisiune compusă din 30 de membri, sub președenția d-lui Juares Movilă, care să studieze și să găsească modalitatea prin care actualul orariu al cursului primar să fie redus numai dimineața, timpul după amiazi, fiind întrebuințat mai mult pentru educația fizică a micilor copilași. Această comisiune, compusă din 30 de institutori și institutoare din București și Iași, s-au întrunit ori dimineață la ora 9 a. m., în localul școalei Clemența. D. Juares Movilă a citit proectul, redactat în formă de petiție către d. Ministru al instrucțiunei. In acest proect, d-sa susține reducerea orariului la o jumătate, în afară de lucrul manual care ar putea fi odată pe săptămînă, gimnastica și cîntat tot odată pe săptamînă — dupe amiazi — iar odată pe lună, să se organizeze o escursie. In recreația mare de dimineață, d-sa crede că ar fi bine să se dea copiilor un pahar cu lapte, transformîndu-se cantinele în laptărîi. D. Florea Dumitrescu, directorul școalei Calist, susține de asemeni ca orarul trebuie redus numai dimineața, suprimîndu-se deja limba romină și compunere, care actualmente au șase ore pe săptămînă, la clasa III-a și a IV-a. Pentru susținerea celor de mai sus, d-sa arată că în liceu, compunerea figurează numai odată pe săptâmînă. Și dacă în liceu spune d. Florea Dumitrescu, orele sunt dela 23 la 26 pe săptămînă, cînd elevii sunt mai mari și deci mai puțin expuși surmenajului de ce ar avea in cursul primar 30 ore pe săptămînă? D-sa e contra lăptăriilor. D-na Buțureanu Iași, a ținut o conferință în care a expus și motivele pentru susținerea orașului numai dimineața și cele contra. A insistat în deosebi, despre surmenajul intelectual al copiilor, nedreptatea ce se face institutoarelor, dinduli-se un număr mai mare de ore decît la institutori. Ca încheere, d-sa arată inconvenientele orariului care se aplică actualmente, precum și avantagiile lui în unele părți. D-na Conta, directoare București, arată în scurt rezultatele obținute în școala d-sale, prin aplicarea orariului numai dimineața, in urma unei aprobări ce a căpătat acum două luni, de la onor, minister al instrucțiunei. D. Pomponiu, spune că trebue multă chibzuință pentru redactarea prariului tip pentru o jumătate de zi, care trebue făcut de comun acord cu toți membrii corpului didactic în vederea interesului copiilor, spre a nu fi expus ca în viitor să nu se fie socoteală de acest orariu și să revenim la vechea sistemă. Ora fiind înaintată, ședința s’a suspendat urmînd ca astăzi comisia să se întrunească din nou în localul școalei Golescu, cînd vor vorbi d-nele Negulescu și Vernescu, cari vor prezintă un orar tip pentru școala de fete. CRONICA CINEMATOGRAFICA Teatru Cinema „Clasic“ Bulev. Elisabeta Marele Teatru Cinema «Clasic» din bul. Elisabeta ne reprezintă astăzi una din frumoasele piese spectaculoase și instructive, cum de altfel ne-am obicinuit să vedem la «Clasic» și care se numește: In primăvara vieței. In na&iva: Subscripțiile pentru crucea la mormintul lui A. B. Sinișteanu.— Conferințele cercului de studii al partidului liberal.— Starea timpului și semănăturilor.—Pentru inundații din Ialomița, etc. ranța și România este titlul unei broșuri pe care d. general Șt. Stoica o publică în folosul Romînilor basarabeni și macedoneni. Broșura este dedicată memoriei lui Napoleon II, acestui mare protector al Romînilor, căruia autorul îi păstrează adîncă și eternă recunoștință. Serviciile DIVIZIEI MUZEULUI, BIBLIOTECEI, ATELIERELOR ȘI ARHITECTURA DIN PALATUL POȘTELOR Divizia unificării muzeului, bibliotecei, atelierelor uzinei și arhitecturei din direcția generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor a fost împărțită în două servicii independente și anume : Serviciul atelierelor uzinei și arhitecturei, care va avea patru biurouri : biuroul atelierelor; al uzinei; al clădirilor noui ; întreținerea palatului din Capitală și întreținerea celorlalte clădiri telegrafo-poștale. Cu conducerea acestui serviciu a fost însărcinat de inginer Samoil George, oficiant superior, care va propune personalul necesar pentru executarea lucrărilor în bune condițiuni. Serviciul verificărilor muzeului și biblioteca care va avea două birouri, biroul verificărilor și al muzeului și bibliotecei, a fost însărcinat oficiantul inferior gradul I, Tănăsescu Niculae, care asemenea va propune personalul necesar pentru executarea lucrărilor în bune condițiuni. Cu conducerea serviciului tehnic al Capitalei a fost însărcinat inginerul Pitulescu Ion oficiant superior care va avea sub ordinele sale pe atașații tehnici de la centrala telefonică și de la oficiul telegrafic central, iar d. Bălcescu Nicolae dirigintele oficiului telefonic central, va rămîne însărcinat cu întreaga administrație și exploatare. D. oficiant superior gr. I. Craioveanu Eugeniu, a fost însărcinat ca șef al serviciului tehnic, cu studierea și supravegherea construcțiilor de linii și instalațiuni telefonice și telegrafice pentru Muntenia și Oltenia, iar pe d. oficiant superior gr. I Vdic Carol, cu aceleași atribuțiuni de șef de serviciu al liniilor și insalațiunilor din Moldova și Dobrogea. Da oficiant superior gr. I Marinescu Dumitru, a fost însărcinat cu studierea și prepararea lucrărilor pentru împărțirea și instalarea vechiului multiplu în provincie, începînd imediat lucrarea pentru orașul Galați, iar ca șef al diviziei liniilor a fost însărcinat de oficiant superior gr. I Niculescu Ion II. Aceste din urmă patru numiri, au fost făcute în mod provizoriu. Roabele Albe Eri au continuat, la divizia de cercetări și urmăriri pe pe lingă prefectura poliției Capitalei, ancheta cu privire la victimile vînzătorilor de carne vin din București. S’a dovedit că individul Lambru Hagiopol a fost condamnat, acum 10 ani, la mai multe luni de închisoare. El tăgăduește că ar fi violat pe micuța d-ră Popescu, pretinzînd că ar fi lăsat-o la hotelul «Orient» la orele 2 noaptea, după ce aceasta i-a declarat că este virgină. Arâtîndu-i-se că s’a dovedit că fata a fost violată, animalul spune că de unde știe el cine a săvîrșit acest act, întrucît dînsul s’a despărțit de ea la 2 noaptea și n’a mai văzut-o pînă la 9 seara. întrebat dacă este adevărat că procura femei la cerere, numitul ambru Hagiopol a tăgăduit cu îndărătnicie. Despre individele cu care umbla adesea și pe care le ducea prin diferite locuri, afirmă că îi sunt prietene. Comisarul Vasile Dinescu, șeful brigăzii de moravuri și cărți, continuă cercetările în această senzațională afacere, care ne va da la lumină—credem—fapte dintre cele mai senzaționale. Este vorba să se pue mina pe o bandă de indivizi cari trăesc din urîtul comerț de carne vie și cari au luat toate măsurile spre a nu fi aflați. Socotim totuși că de astă dată nu vor scăpa de pedepsă, ori eu se vor ascunde. Pe ziua de ezi au fost citate la poliția Capitalei o mulțime de femei și de fete, cari au fost ascultate în această afacere. S’au luat, de asemenea, declarațiunile mai multor hotelieri. Const. < t V-