Viitorul, decembrie 1912 (Anul 6, nr. 1731-1755)

1912-12-08 / nr. 1738

Străzile lașului Nomenclatura nouă a străzilor Sau dai nume nepotrivite stră­zilor lașului— Un hatlr pentru partizani. Se face mare haz de modul cum un consilier comunal, însărcinat de administrația comunală, a găsit ne­­merit să boteze străzile lașului, prin noua nomenclatură care urmează a deveni definitivă. Pentru a mijloci oare­care Nume unui partizan al conservatorilor, pe care nu vrem să-l mai numim, s’a inventat această misiune de a se da unor străzi diferite noui denumiri. Zis și făcut. Consilierul comunal s’a pus pe lucru și a întocmit o nouă nomenclatură de care se face acum mare haz. Diurnistul administrației comunale a dat unor străzi numele membrilor din clubul conservator sau numele diferiților funcționari de la primărie și de la alte autorități. Pe ici oolea, acolo unde s’au găsit diferiți trecă­tori pe la periferiile orașului, consi­­lierul acesta s’a gîndit la marii no­ștri scriitori, cum de pildă la d-nii Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu ș. a. Ce legătură ar fi între literații sus citați și ulițele cele mai ascunse, unghiurile cele mai depărtate de prin mahalalele lașului, nu puteam ști. In afară de cîte­va nume istorice, res­tul denumirilor se mărginește în a aminti diferite persoane obscure din clubul conservatorilor. Noua nomenclatură a străzilor este astă­zi obiectul de discuții ilariante în oraș. Fără a mai face observa­țiuni, ne mărginim a da lista aces­tei nomenclaturi a străzilor, subli­niind pe acele pari sunt prea... oa­cheșe. Înșirăm lista în ordinea alfa­betică : Strada Abrahamfi se va numi în viitor Căpitan M. Romano, Aron—Sc. Pastia, Aurora—Comisar Urzică (?), Sf. Andrei—M. C. Epureanu, Ar­meană—I. Dimache, Sf. Atanasie Camil Gall, secretarul primăriei, A­­peciuc—Moruzi-Vodă, Arapu—Cante­­mir-Voda, Acelor—Gh. Panu, Buz­dugan—Al. Russu, Bărăria Veche— Bucovinei, Stradele Bădărău—Cos­tangolea, Fundacul Bădărău—Ceta­tea Sucevei,strada Baciu—Anton Par­­teni, stradela Baciu—Boia, Bălți— Luchian Artist, stradele Berăria Ve­che—Expoziției, Bărboi—Damaschin Bojincă (?) Blondelor—Artist Poni (?) Brunelelor—Aprodul Purice, Bulga­ria—Creangă,Comănescu—Gr. Ghica- Deleni, Clarietei—Inginer I.M. Duca, Crucer—Valea Albă, Cercel—Ec. Sil­vestru, Coroi—V. Goroi, Cerchez— Vornic Burada, Gismaria—C. Hur­­muzache, Canalului—Meșter Manole, Conductelor—Chiriac (?) St. Guza- Vodă—Matei Millo, Piața Cuza-Vodă— Movila­­^. Vodă, Ciurchi—Str. Tăta­rilor, Ciohodariu—Mitropolitul Mele­­tie, Strada Cicic—Maior I. Neculau, Călărași—Iordache (?) Dubasari—Ate­lier C. T. R. Dancu—General Manu, Doi Băeți—A. Lambrior, Draghici — Vrinceanu, Dimbu—Eminescu—Dara­ban—Căpitan N. Bogdan, Dreapta— Vama Veche, Dâncinescu—Locote­­nent I. Rosetti, Fainei—Maior Ma­­cri, Fierbinte—Covac, Florea Podgo­renilor, Fetelor—Povirniș, Gafencu— A. Naum, Gîndu—P. Suciu, Golia— Cuza-Vodă, Stradele Goliei—Dr. Fi­­lipescu, Stradele Ipsilante—Gr. Co­­bilcescu, Stradele Iarmaroc—Movila Sala Saranda, Ulița Iarmaroc—A. Vlahuță, Inundațiilor—I. Darzeu, Li­­povana—Bălanescu, Moțoi—Uzinelor, Stradela Moțoi—Loct. V.Mărăcineanu, Mutu—Breviman, Muzelor, L. Cazzavi­­lan Malului—Leon Dimitru(!), Stradela Mizii—Razvan-Voda, Moara-de-Vînt— Calea Basarabiei, Marta—Gh. Coza­­dini, Moșu—Mihaiu Viteazu, Nenița­­sca—Căpitan Nastase, Nicoriță—Ra­­dovici (?) Castel—Doctor L. Cosmo­­vici, Potârnicie- Socot, Tintilă, St. Perju — Doctor Giurea, Pompieri — Dorneanu (?),­­stradela Pompieri — Socot, Handoca, Palade — Hatmanul Palade, Procopie—Florescu, Panteli­­mon — Leon­dări, Rece— Socot, Gh. Caranda, Rafael—Gh. Ghibunescu, Rosetti—T. Stelian, Rachiti—Osoia­­nu Car­p, Rojintă—I. Antoniu, Șu­­ba—Spiridon Irinescu, Silvestru — Econom Buțureanu, Sărăriei—Peneș- Cureanul, 40 de sfinți—D. Greceanu, Scăricica—Gh. Coșbuc, Stejar : Car­men Sylva, Stradele Stejar—C. Sta­­matopulu (?), Stroici—Ioe Popa Ro­șca, Sadoveanu—M. Sadoveanu, Tur­­cu—Căpitan Al. Strojici, T. Cozma— Gh. Musteață, Trei-Erarhi—Popescu, Văduvelor—Doctor Russ, Tufescu — Gh. Tufescu, Vladimirescu—Dr. Stee­ge, Zmeu—Hie Burche Zmeu, Zla­­taust—Sf. loan Gură-de-Aur. Am subliniat unele denumiri, pen­tru a arăta că ele s'au pus ca să se... imortalizeze cîți­va membri ai clubului conservator ; celelalte vor nedumeri pe cetățeni, după cum am rămas și noi nedumeriți. Cu noua nomenclatură s’a trecut peste o serie de străzi cari, după numele ce le poartă, au devenit le­gendare, cum sunt bună­oară, stra­dele : Sărăriei, Tătar­ași, Vovidenia, Vladimirescu ș. m. a. cari reprezin­tă cartiere întregi. Această nomenclatură a fost alcă­tuită sub fosta administrației comu­nală de sub primariatul d-lor D. Greceanu și Gh. Botez. Sperăm că noul consiliu comunal va rectifica greșelile aceste, lăsînd denumirile celor mai principale car­tiere, așa cum datează de pe vre­muri. Araid. Recensam­­întul GENERAL AL POPU­­­­LAȚIUNII IN 1912 In „Monitorul Oficial” de eli se pu­blică următorul comunicat al ministe­rului domeniilor: Se aduce la obșteasca cunoștință că, în cursul lunei Decembrie a anului de față, se va face, în tot cuprinsul țării, o numărătoare a tuturor locuitorilor. Cu această numărătoare vor fi însăr­cinați anumiți agenți recensori, cari vor purta un semn distinctiv. Pășind la îndeplinirea îndatoririlor lor, agenții recensori vor intra în fie­ce casă și vor întreba pe capul familiei, sau în lipsă, pe cel mai bătrîn, despre toate persoanele cari locuesc în casă, precum și despre felul și împărțirea clădirii. In casele în cari se găsesc oameni cu știință de carte, agenții recensori vor lăsa niște liste, în cari capul familiei, sau altcineva de încredere, va da răs­punsuri adevărate și limpezi la toate în­trebările puse în aceste liste. Acolo unde nu se află oameni cu știință de carte, cari să scrie singuri răs­punsurile, listele se vor scrie de către agenții recensori. Locuitorii sunt rugați să primească cu bună voință pe acești agenți și să le dea toate deslușirile ce vor cere, pentru ca să scrie listele recensămintului, arătînd toate persoanele, mari și mici, cari lo­cuesc sub acelaș acoperămînt și fac parte din aceiaș casă. Numărătoarea locuitorilor nu urmă­rește nici scopul de a pune biruri noui, nici scopul de a încasa birurile vechi. Toate științele culese cu acest prilej vor fi întrebuințate numai în scopul sta­tisticei. Legea garantează secretul răspunsu­rilor ce privesc pe fiecare persoană. &Să nu caute, deci, nimeni să se as­cundă de la această numărătoare și să fie cu toții încredințați că ea se face în interesul și spre folosul obștesc, pentru ca să știm cîți sunt locuitorii acestei țări. In numărul și în sănătatea locuitori­lor stă puterea țării. Legea prevede pedeapsă contra ace­lora cari nu vor voi să dea științele ce­rute la numărătoare, sau cari vor spune neadevăruri într’adins, ca să ascundă ori să falsifice adevărul. Locuitorii să se ferească și să nu dea crezămînt acelora cari ar răspîndi zvo­nuri neadevărate despre scopul numă­rătoarei populațiunii, vrînd să împie­dice această lucrare atît de folositoare țării. Autoritățile judecătorești și poliție­nești sunt in drept să ia măsuri contra unor asemenea uneltiri vătămătoare bi­nelui obștesc și să dea în judecată pe cei vinovați. Noul ministru al Serbiei la Viena Viena, 6 Decembrie. — Noul mi­nistru al Serbiei, d-l Iovanovici, a făcut prima sa vizită contelui Ber­­chtold, etc. Vizita a fost destul de lungă. „Neue Frei Presse1* zice că d-l Io­­vanovici s’a declarat foarte satisfăcut de primirea ce i s’a făcut și­ a ex­primat din nou speranța că toate di­ficultățile vor fi aplanate pe cale pa­­linică; ministru a adăugat că con­vorbirile între Austro-Ungaria și Serbia vor începe în curînd, după remiterea scrisorilor de acreditare. Onomastica Turului Hun­ul Rusiei Te-deumul de la biserica rusească. Recepția dela legațiune. Era ziua Sfîntului Nicolae, fiind o­­nomastica M. S. Țarului Nicolae al 11-lea al Rusiei, această zi s’a serbat în Capitală în chipul următor . La orele 12 fără un sfert s’a ofi­ciat un Te-Deum la biserica rusească de pe strada Smîrdan de către preoții acestei biserici. La acest Te-Deum au fost pre­zenți : d. Sabeko ministrul plenipo­tențiar al Rusiei cu întreg persona­lul legațiunei, d. Titu Maiorescu pre­ședintele consiliului de miniștri, d-nii miniștri Take Ionescu, N. Filipescu, N. Xenopol, Al. Marghiloman, M. Cantacuzino, general Hirjeu, C. G. Disescu, D-nii N. Economu vice-președinte al Senatului și C. Cantacuzino-Paș­­canu președintele Camerei Deputa­ților. Casele militare ale M. S. Regelui și A. S. Regale Principelui Moșteni­tor, erau reprezentate prin d-nii ge­neral Mavrocordat, șeful Casei Mili­tare Regale, împreună cu d-nii adju­tanți regali, colonel Gratzosky și ma­ior Anghelescu, iar Casa A. S. R., prin d-nii general Robescu și maior Manu. Mai erau de față d-nii Blondei, mi­nistrul plenipotențiar al Franței; Ris­­tici, ministrul plenipotențiar al Ser­biei ; d. Speranța, primul secretar I de legație al Greciei, d. Kalincos, mi­­­­nistrul plenipotențiar al Bulgariei; D-N­­. Kalendern, administratorul Domeniilor Coroanei și d. Basset, se­cretar particular al M. S. Regelui. D-nii Gh. Greceanu, secretarul ge­neral al ministerului de externe, și Trăsnea Greceanu, șeful protocolului din ministerul afacerilor străine. Domnii generali Crăiniceanu, Ave­­rescu, Costescu și Paraschivescu, pre­cum și toți ofițerii superiori și infe­riori din garnizoană cari poartă or­dine rusești. D-nii D. P. Moruzi, prefectul poli­ției Capitalei și I. Panaitescu, direc­torul poliției generale a statului. Recepția dela Legație După terminarea Te-Deumului, per­sonale prezinte s’au dus la legațiu­­nea rusească unde a avut loc o re­cepție. Aci s’a servit invitaților șampanie și o «zacuskă». Primul toast a fost ridicat de către d. Titu Maiorescu care a închinat pentru sănătatea și viața lungă a Țarului precum și pen­tru întreaga Familie Imperială a Ru­siei. D-l Șabeko a răspuns închinînd pentru M. S. Regele și Familia Re­gală română. Recepțiunea a luat sfirșit la orele 1 p. m.­ După amiază d. Șabeko a primit felicitările membrilor coloniei rusești din Capitală. Seara la orele 8 a avut loc un banchet la legațiunea Rusiei, la care au luat parte, pe lingă întregul per­sonal al legațiunei și fruntașii colo­niei rusești din Capitală. De la orele 7 seara pînă la 12 noaptea localul legațiunei a fost ilu­minat. Rep. UN DAR DE ZIUA ONOMASTICA: OCNA Asasinatul dinșțrada Uranus Nicolae Georgescu și-a serbat ziua la circiumă, iar noaptea la închisoare, unde va mai sta încă mult. Nu știm dacă i-o fi dat cine­ va vre­ un cadou de ziua onomastică lui Niculae Georgescu, lucrător la arse­nalul armatei, cu locuința în strada Ioan Creangă No. 7, dar el și-a dat unul , ocna. Dar trist, dar sigur și durabil. Chef de Sf. Nicolae Numitul a luat pe mai mulți co­legi ai săi de la arsenal și i-a dus în circiuma lui Mihail Rîpeanu, din str. Uranus No. 45, din dealul Spirei, ca să-i cinstească. Petrecerea a în­ceput îndată după masă și sărbăto­ritul se simțea foarte bine în mijlo­cul celorjoari îl felicitau. De a­ce­tia nu mai vorbim ! Care mahalagiu ce se respectă nu este fe­ricit să bea pe gratis — măcar cu prilejul sfinților mai mari ! Cheful mergea strună. Bileargil Pe la 2 d. a. a intrat în circiumă o altă ceață, aceasta în frunte cu un oare­care Ștefan Florescu, din șo­seaua Viilor No­i, tot lucrător la arsenal. Noii veniți s’au apucat să joace biliard, la început nebăgînd în seamă pe cel care își sărbătorea alături ziua onomastică și pe amicii acestuia. La un moment dat s’a iscat însă o ceartă între Florescu și un focar din ceata lui Nicolae Georgescu. Scan­dalul a fost gata. Crima înfuriat, Ștefan Florescu i-a dat una cu un tac în cap fierarului. Ni­­colae Georgescu, revoltat că i s'a lo­vit un prieten, s'a repezit la Flores­cu și sa luat la înjurături. Acesta Va lovit și pe Georgescu. Cum era beat, Nicolae Georgescu a scos șișul de la baston și Va împuns în piept de trei ori pe Ștefan Florescu. Acesta a că­zut la pămînt strigînd : — M’a omorît, d-le Rizeanu ! Sergentul de oraș cu No. 197 a ri­dicat pe rănit și Va transportat cu o trăsură de piață la spitalul Brînco­­venesc. Asasinul a fost arestat. Moartea victimei Din cele trei răni i-a curs lui Florescu atîta sînge, în­cît peste cîteva clipe nefericitul a încetat din viață la spital. Moartea lui a fost anunțată parchetului, îndată a plecat la locul crimei d-nii ju­decători de instrucție Glogoveanu și procur Niculescu Bolintin, care a luat declarațiunile martorilor. Criminalul a spus că a comis o­morul fără să-și dea seama, intr’un moment de furie. El nu avea ni­mic de împărțit cu Florescu și nu știe de ce Ta omorît. Pedeapsa a Început Pedeapsa lui Nicolae Georgescu a și început. De la circ. 4, unde s-a făcut ancheta, a fost trimis de către subcomisarul Zane la prefectura poliției Capitalei, spre deținere. El a dormit noaptea în arestul siguranței, serbînd în chi­­pul cel mai prost pe patronul său Sf. Nicolae. Pe mulți Nicolae i-o fi durînd azi capul, mulți ar fi cheltuit­ori sume pe care azi le regretă din suflet, mulți ar fi mîncat chiar bătae la chef, dar nici unul nu cred să se găsească în starea sufletească a lui Nicolae Georgescu, atunci cînd s’a deșteptat azi dimineață din somn 1 Const. Economice-Financiare Agricultură — Comerț Criza Economică De cînd a izbucnit criza economică de care se resimte țara, s'a spus că această criză trebue atribuită faptului că anul acesta nu s'a făcut export de cereale. Or, o statistică recentă infir­mă această presupunere. In adevăr din date oficiale reese că în decursul primelor 10 luni ale a­­cestui an, s-au exportat 1.112.000 tone grîu față de 1.151.000 tone în 1907, 714.000 în 1908, 857.000 în 1909, 1.841.000 în 1910 și 1.447.000 în 911. Este de observat că în primele zece luni ale acestui an s-au exportat cu trei sute de mii tone mai puțin decit în anul precedent. Făinuri s'au exportat : 49.510 tone în 1907, 15.300 în 1908, 18.900 în 1909, 40.490 în 1910 și­­ 64.700 în 1911. In primele zece luni ale acestui an s'au exportat 49 800 tone. Tărîțe s'au exportat: în 1907 o cantitate de 29.700 tone; 1908, 14.500 tone ; 1909, 16.900 tone; 1910, 21.100 tone ; 1911, 42.911 tone și în primele 10 luni ale acestui an 31.400 tone. In general deci, cifrele de mai sus, ținînd seama că este vorba numai de primele zece luni ale anului, nu se prezintă așa de rău după cum se credea. Faptul că în anii 1907 și 1908 s'a exportat mai puține cereale și deri­vate ca în 1912, fără să se fi resim­țit atunci efectele unei crize cumplite ca în anul de față, dovedește că nu lipsei de export al cerealelor se dato­­rește criza actuală. Dacă mai avem în vedere faptul că exportul lemnelor și al petrolului n'a dat îndărăt în cursul anului 1912, reese în mod și mai evi­dent că jena financiară prin care tre­cem nu se datorează scăderei expor­tului. Adevărata cauză a acestei jene e războiul și numai războiul. Nesigu­ranța situațiunei internaționale a în­demnat instituțiunile de bancă să su­prime creditul. Și e de sperat că odată cu încheierea poeei și cu înlăturarea tuturor primejdiilor de nouă conflicte, capitalul va reîncepe să circule. Navigația pe Dunăre.­­ Știrea despre retragerea vaselor și șlepu­rilor de pe Dunăre spre Budapesta și Măcin nu are gravitatea război­nică ce i s’a atribuit. In toți anii la această epocă vai Industrie sele de pe Dunăre sunt retrase, a­­ceasta conform chiar cu condițiile de asigurare, dar de obiceiu aceste vase ornează în porturile cele mai apropiate și nu sunt retrase spre Budapesta și Măcin ca în anul a­­cesta. Ori față de evenimentele politice este de la sine înțeles că Austro- Ungaria și țara noastră au preferat ca vasele să nu em­eze în vre-un port sîrbesc. Este o simplă măsură de prevedere, față de desfășurarea evenimentelor și nici de­cum o do­vadă că războiul austro-sîrb ar fi gata să izbucnească. Industria mătăsei.­­ M. S. Re­gele a semnat decretul prin care «Société française pour l’ameliora­­tion et le dévelopement de la seri­­ciculture» cu sediul principal în Go­gol departamentul Var, (Franța) a fost autorizată să funcționeze în Bu­curești, avînd ca reprezentant pe d. Donat Vidal. Abator la Constanța.­­ La Con­stanța se construește un mare aba­tor care va putea rivaliza cu ori­­care altul din străinătate. Punerea ÎN CONSUMAȚIE A CARNEI DE CAL BRi dimineață s’a pus în consuma­ție carnea de cal. Vinderea acestui aliment s’a făcut într’un pavilion,care se află lingă hala de pește, în pia­ța mare. La orele 9 dimineața s’a inaugurat acest pavilion. Erau de față d-nii dr. C Istrati, directorul general al serviciu­lui sanitar, I. Petrașcu sub­ directorul acestui serviciu,G. Stroescu, membru in comisia interimară, dr. Nicolae Minovici, Dinulescu, directorul aba­­toriului, dr. Mendoniche, Orleanu, etc. D. D. Dinulescu a arătat cari sunt avantagiile alimentațiunei cu carne de cal, din punctul de vedere me­dical și social. D-sa e dat celor pre­zenți toate lămuririle. După aceea s’a început vînzarea. Multă lume a cumpărat această carne cu prețul de 40 bani kilo­gramul. In puțin timp, carnea a fost vindută. La orele 10, cei de față s’au re­tras. C. Buletin Meteorologie Pe ziua de 6 Decembrie 1912 Temperatura pe centigrade La miezul nopței ................... 7 ore dimineața ............. . Miezul zilei.................. înălțimea barometrică 761 mm. Starea cerurii noros. Barometrul in scădere. Mișcarea artistică-literară Amorul fizic — Noua carte a d-lui Camill Mauclair — i-au trebuit meditațiuni lungi d-lui Camille Mauclair ca să scoată la lu­mină volumul cu titlul ce l'am pus în fruntea acestui articol. Lucrarea a­­ceasta ne prepară pe a doua „ideali­tate a amorului“. „Amorul fizic—Rémy Gourmont a scris Fizica Amorului — tratează des­pre sensibilitatea amoroasă a femei­lor, despre ceea­ ce rezultă de aci în căznicii; cartea are aerul să ne spună că virginitatea fizică n'are importanța ce i se dă, iar pudoarea este o vir­tute pur negativă. D-l Mauclair se căznește să ne convingă, că ar trebui să li se spună adolescenților teoria a­­morului fizic. Imposibilitatea, în care se găsesc fe­meile cinstite de a găsi — pentru sa­tisfacerea poftelor sexuale — aceleași comodități cari se oferă bărbaților, constitue o inegalitate izbitoare, pe care legislatorul trebue s'o evite în so­cietatea viitoare. Această idee e cea mai originală a cărții, de care ne ocupăm. In partea a doua, d. Camille Mau­clair ne vorbește de „fată“, și-i sta­bilește psihologia, cu un romantism destul destul de pronunțat. Ne arată în mod clar că prostituția răspunde unei necesități eterne pentru omenire, care are avînturi spre înălțare și spre de­ La noi și în străinătate cădere. Cartea conține o sută și cinci­zeci de pagini, prea lungă pentru su­biectul sociologic ce-l tratează autorul. De alt­fel putea să-l restrîngă în cinci­spre­zece pagini, eliminând par­tea declamatorie. D-l Mauclair putea să înlocuiască cu alt­ceva mai folositor considerațiu­­nile asupra esteticei corpului la pros­tituată. Tema autorului, prea amplificată în acele părți, nu e numai de actua­litate, dar prezintă o mare importanță socială. Credem că e ceva hazardat ca să afirmi exclusivitatea amorului fi­zic. D-l Mauclair a presimțit critica ce i se va aduce și a și anunțat, că într'un volum viitor, se va ocupa de „idealitatea amorului­». Paul Bour­get, prea finul și adîn­­cul psiholog, spune că amorul fizic produce scîrbă, chiar la jouisseurs-ii ordinari. Ar însemna după cele afir­mate în „Amorul fizic“, că putem șterge dintr'o trăsătură de condei, mo­rala, arta, toată psihologia și spiri­tualitatea noastră, reducînd toate idea­lurile noastre la instincte, asemănin­­du-ne ast­fel unui animal de rînd. Sociologii pozitiviști, în frunte cu Durkeim, susțin că e un fapt normal crima, prostituția, etc., dacă nu de­pășesc procentul cunoscut. Dar ca să declari sus și tare idea­lizarea prostituției și vanitatea virgi­nității, nu numai că e ceva anormal, chiar după materialiștii cei mai în­focați, dar mai e și nepermis. Numai epocile de decadență în is­torie, epoce de putreziciune socială și de ruină aveau ca țintă a vieții, or­giile. Cunoaștem dezastrul la care ne-ar aduce o asemenea tendință, la ruina fizică și morală, ca să mai avem nevoe a o condamna. De altfel, cu aceste rezerve, și cu titlul, de curiozitate, cartea se poate citi cu folos. S­imotheia Mucenicul, noul volum de nuvele al d-lui D. D. Pătrășcan­u, a apărut în editura revistei «Vi­ața Romînească» și se vinde cu prețul de 2 lei. Volumul, care cuprinde două nu­vele inedite și alte 8 publicate în revista editoare, promite a rămîne nu numai noutatea sezonului, dar unul din cele mai bune volume de proză romînească. Trăind departe de cenaclurile literare, autorul lui nu se bucură de popularitatea zgomo­toasă a prozatorilor cu firmă. In schimb însă, d. Pătrășcanu numără admiratori convinși, discreți și aleși. Despre noul volum, vom vorbi pe larg zilele acestea. F Moartea arhitectului Mincu ARTISTUL A ÎNCE­TAT DIN VIAȚA ERI DIMINEAȚA Unul din cei mai de seamă artiști ai noștri, arhitectul I. Mincu a murit. Perderea pe care o suferă arta ro­­mînească este atît de mare, în­cît vestea aceasta tristă a produs o emo­­țiune de nedescris în toate cercurile intelectuale din Capitală. In ultimul timp Mincu trecuse prin neplăceri din acelea cari amărăsc chiar sufle­tele cele mai răbdătoare, dar și prin mulțumiri de acelea ce sunt hărăzite numai celor aleși. A fost nedreptățit, și a văzut o clipă talentul nesocotit, dar repede i-a venit și mîngîerea, colegii săi, împreună cu alți oameni de seamă și cu presa întreagă, sau sărbătorit din toată inima și cu toată admirațiunea. Nu tuturor le este dat să asiste, în viață fiind, la asemenea manifestațiuni. Se vede însă că nimic nu Va pu­tut face să uite, căci emoțiunile din ultimul timp și boala poate, sau do­­borît. Eri dimineață, la orele 5 și jum., Mincu a încetat din viață la locuința sa din str. Mercur No. 19.­­ De alt­fel artistul suferea de mai multă vreme de o boală neîndurătă, care se agravase de un răstimp. Mincu era în vîrstă de 66 ani. El este autorul a bună parte din clădirile mai frumoase din București. Era comandorul «Coroanei Romîniei», cavaler al «Stelei Romîniei», avea medalia «Bene Merenti» cu 1, și alte. Inmormîntarea se va face Vineri la orele 2 d. a. La căpătîiul lui Mincu, în momen­tul mortei, se aflau : d-na Elena I. Mincu, d-ra Eliza și Marcela I. Min­cu, d-na Zamfirescu și alte rude. Eri toata ziua a fost la locuința defunctului un adevărat pelerinaj. Numeroșii săi prieteni și admira­tori venise să vadă pe maestrul lor iubit, pe care voința nemiloasă a sorței l-a răpit dintre­ noi înainte de vreme. Din partea «Școalei superioare de arhitectură din București», a fost la locuința regretatului artist d. Static Ciortan, arhitectul-șef al ministeru­­lui de finanțe. La inmormîntarea lui Mincu vor lua parte și elevii școalei superioare de arhitectură, precum și elevii școalei de arte și meserii. • Mincu a absolvit în chip stră­lucit școala de Belle-Arte din Paris. El a luptat pentru înființarea școalei superioare de arhitectură, idee care a luat ființă la 1897. De la anul 1904 pînă la 1911 a fost președintele societății arhitecților ro­­mîni. La înmormîntare vor vorbi d-nii: Ermil Pangrati și Socolescu. Const. Concertul Teresa Carreno După cum am anunțat, singurul con­cert pe care îl va da Teresa Carreno în București va avea loc Joia viitoare 13 Decembrie la Ateneu. — Programa are această particularitate interesantă că conține bucăți pe care le-a executat mai des ilustra pianistă în alte țări și care au consacrat renumele ei ca cea mai mare pianistă actuală. Se știe că Teresa Carrene e o interpretă genială a muzicei lui Beethoven și în special a Sonatei „appassionata” și a concertului în mi bemol. Pe de altă parte, tempe­ramentul extraordinar și tecnica colo­rată cu care cîntă marea artistă tran­scripțiile Schubert-Liszt sunt în­deobște cunoscute și „Marșul Militar“,c­are sub degetele sale minunate sună ca o or­chestră, este unul din popularele suc­cese ale ei. Vom publica în numărul viitor pro­grama acestui festival artistic într’ade­­văr sensațional.____________ Nodificarea ORARIULUI LA CURSUL PRIMAR ÎNTRUNIREA COMISIUNEI LA ȘCOALA CLEMENȚA După cum am anunțat, ministrul instrucțiunei publice, a instituit o comisiune compusă din 30 de mem­bri, sub președenția d-lui Juares Movilă, care să studieze și să gă­sească modalitatea prin care actua­lul orariu al cursului primar să fie redus numai dimineața, timpul după amiazi, fiind întrebuințat mai mult pentru educația fizică a micilor co­pilași. Această comisiune, compusă din 30 de institutori și institutoare din Bu­curești și Iași, s-au întrunit ori di­mineață la ora 9 a. m., în localul școalei Clemența. D. Juares Movilă a citit proectul, redactat în formă de petiție către d. Ministru al instrucțiunei. In acest proect, d-sa susține re­­ducerea orariului la o jumătate­­, în afară de lucrul manual care ar putea fi odată pe săptămînă, gim­­nastica și cîntat tot odată pe săpta­­mînă — dupe amiazi — iar odată pe lună, să se organizeze o escursie. In recreația mare de dimineață, d-sa crede că ar fi bine să se dea copiilor un pahar cu lapte, transfor­­mîndu-se cantinele în laptărîi. D. Florea Dumitrescu, directorul școalei Calist, susține de asemeni ca orarul trebuie redus numai dimineața, suprimîndu-se deja limba romină și compunere, care actualmente au șase ore pe săptămînă, la clasa III-a și a IV-a. Pentru susținerea celor de mai sus, d-sa arată că în liceu, compu­nerea figurează numai odată pe săp­tâmînă. Și dacă în liceu spune d. Florea Dumitrescu, orele sunt dela 23 la 26 pe săptămînă, cînd elevii sunt mai mari și deci mai puțin ex­puși surmenajului de ce ar avea in cur­sul primar 30 ore pe săptămînă? D-sa e contra lăptăriilor. D-na Buțureanu Iași, a ținut o conferință în care a expus și moti­vele pentru susținerea orașului nu­mai dimineața și cele contra. A insistat în­­ deosebi, despre surmenajul intelectual al copiilor, nedreptatea ce se face institutoare­lor, dinduli-se un număr mai mare de ore de­cît la institutori. Ca încheere, d-sa arată inconve­nientele orariului care se aplică ac­tualmente, precum și avantagiile lui în unele părți. D-na Conta, directoare București, arată în scurt rezultatele obținute în școala d-sale, prin aplicarea ora­riului numai dimineața, in urma unei aprobări ce a căpătat acum două luni, de la onor, minister al instruc­­țiunei. D. Pomponiu, spune că trebue multă chibzuință pentru redactarea prariului tip pentru o jumătate de zi, care trebue făcut de comun acord cu toți membrii corpului didactic în vederea interesului copiilor, spre a nu fi expus ca în viitor să nu se fie socoteală de acest orariu și să revenim la vechea sistemă. Ora fiind înaintată, ședin­ța s’a suspendat urmînd ca astăzi comisia să se întrunească din nou în localul școalei Golescu, cînd vor vorbi d-nele Negulescu și Vernescu, cari vor pre­zintă un orar tip pentru școala de fete. CRONICA CINEMATOGRAFICA Teatru Cinema „Clasic“ Bulev. Elisabeta Marele Teatru­ Cinema «Clasic» din bul. Elisabeta ne reprezintă astăzi una din frumoasele piese spectacu­­loase și instructive, cum de altfel ne-am obicinuit să vedem la «Clasic» și care se numește: In primăvara vieței. In na&­iv­a: Subscripțiile pentru crucea la mor­­mintul lui A. B. Sinișteanu.— Conferin­țele cercului de studii al partidului li­­beral.— Starea timpului și semănături­lor.—Pentru inundații din Ialomița, etc. ranța și România este titlul unei broșuri pe care d. general Șt. Stoica o publică în folosul Romî­­nilor basarabeni și macedoneni. Broșura este dedicată memoriei lui Napoleon II, acestui mare protec­tor al Romînilor, căruia autorul îi păstrează adîncă și eternă recuno­ștință. Serviciile DIVIZIEI MUZEULUI, BIBLIOTECEI, ATE­LIERELOR ȘI ARHI­TECTURA DIN PA­­LATUL POȘTELOR Divizia unificării muzeului, biblio­­tecei, atelierelor uzinei și arhitec­­turei din direcția generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor a fost îm­părțită în două servicii independente și anume : Serviciul atelierelor uzinei și ar­­hitecturei, care va avea patru biu­­rouri : biuroul atelierelor; al uzinei; al clădirilor noui ; întreținerea pa­latului din Capitală și întreținerea celorlalte clădiri telegrafo-poștale. Cu conducerea acestui serviciu a fost însărcinat de inginer Samoil George, oficiant superior, care va propune personalul necesar pentru executarea lucrărilor în bune con­­dițiuni. Serviciul verificărilor muzeului și biblioteca care va avea două bi­­­rouri, biroul verificărilor și al mu­zeului și bibliotecei, a fost însărci­nat oficiantul inferior gradul I, Tă­­năsescu Niculae, care asemenea va propune personalul necesar pentru executarea lucrărilor în bune con­­dițiuni. Cu conducerea serviciului tehnic al Capitalei a fost însărcinat ingi­nerul Pitulescu Ion oficiant superior care va avea sub ordinele sale pe atașații tehnici de la centrala tele­fonică și de la oficiul telegrafic cen­tral, iar d. Bălcescu Nicolae dirigin­tele oficiului telefonic central, va ră­mîne însărcinat cu întreaga admi­nistrație și exploatare. D. oficiant superior gr. I. Craio­­veanu Eugeniu, a fost însărcinat ca șef al serviciului tehnic, cu studie­rea și supravegherea construcțiilor de linii și instalațiuni telefonice și telegrafice pentru Muntenia și Olte­nia, iar pe d. oficiant superior gr. I V­dic Carol, cu aceleași atribuțiuni de șef de serviciu al liniilor și ins­­alațiunilor din Moldova și Dobrogea. Da oficiant superior gr. I Marines­­cu Dumitru, a fost însărcinat cu studierea și prepararea lucrărilor pentru împărțirea și instalarea ve­chiului multiplu în provincie, înce­­pînd imediat lucrarea pentru orașul Galați, iar ca șef al diviziei liniilor a fost însărcinat de oficiant superior gr. I Niculescu Ion II. Aceste din urmă patru numiri, au fost făcute în mod provizoriu. Roabele Albe Eri au continuat, la divizia de cercetări și urmăriri pe pe lingă prefectura poliției Capitalei, ancheta cu privire la victimile vînzătorilor de carne vin din București. S’a do­vedit că individul Lambru Hagiopol a fost condamnat, acum 10 ani, la mai multe luni de închisoare. El tă­­găduește că ar fi violat pe micuța d-ră Popescu, pretinzînd că ar fi lă­­sat-o la hotelul «Orient» la orele 2 noaptea, după ce aceasta i-a decla­rat că este virgină. Arâtîndu-i-se că s’a dovedit că fata a fost violată, animalul spune că de unde știe el cine a săvîrșit acest act, întru­cît dînsul s’a despărțit de ea la 2 noap­tea și n’a mai văzut-o pînă la 9 seara. întrebat dacă este adevărat că p­rocura femei la cerere, numitul ambru Hagiopol a tăgăduit cu în­dărătnicie. Despre individele cu care umbla adesea și pe care le ducea prin di­ferite locuri, afirmă că­ îi sunt prie­tene. Comisarul Vasile Dinescu, șeful brigăzii de moravuri și cărți, conti­nuă cercetările în această senzațio­nală afacere, care ne va da la lu­mină—credem—fapte dintre cele mai senzaționale. Este vorba să se pue mina pe o bandă de indivizi cari trăesc din u­­rîtul comerț de carne vie și cari au luat toate măsurile spre a nu fi aflați. Socotim totuși că de astă dată nu vor scăpa de pedepsă, ori eu­ se vor ascunde. Pe ziua de ezi au fost citate la poliția Capitalei o mulțime de femei și de fete, cari au fost ascultate în această afacere. S’au luat, de asemenea, declarați­­unile mai multor hotelieri. Const. < t V-

Next