Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)
1913-01-15 / nr. 1772
I MANIFESTAȚII PENTRU RASBOI ; Heetmanl ifi Brăila Oratorii au cerut: Războiul cu Bulgaria or satistea imediată a cererilor României. Br*ih, 13 ianuarie.—Azi la orele 2 și jumătate a avut loc un meeting organizat de Liga Culturală în sala teatrului regal. A asistat peste 2000 de oameni din 'toate straturile societate’, între cari foarte multe dama și ofițeri. A prezidat d. Atanasm Popescu, director al liceului actualmente president al Ligei Culturale. Cuvîntarea d-lui Atanasie Popescu Luînd cuvîntul d-sa arată rostul maetingului de astăzi spunînd că în diferendul ca Bulgaria opinia publică n’are nici o înclinație despre demersurile și intențiunile guvernului. Acestui fapt sa datorește că Liga Culturală a organizat o serie de meetinguri pentru a stimula guvernul la o acțiune care să corespunză sentimentului opiniei publice. Mulțumind distinșilor fruntași ai orașului cări au răspuns la apelul ligei și a primit să ia cuvîntul la meatingul de astăzi, d-sa da cuvîntul d-lui Leonte Moldovanu, senator. Cuvântarea d-l ui Leonte Moldovanu S’au intimidat evenimente mari, ,începe d. Moldovan, cari au avut urmări și rezultate uimitoare pentru linii din măgătrîia Turcia a fost lovită de toate Statele Europei. Astăzi cînd zliații liberatori au devenit adevărații cuceritori, statulfinv a fot modificat în dauna dobstru, su țao» ia drept să pretindem cam pe caiduri. Eu ca mă ascund — spunea. Moldova ca cererile Romîniei vr fi o sinaplă reunificare de grinița. Eu »pia scrîc ă »rem compensațiuni, r ca să ne asgura pa .ea și situația^arsi noastre in viitor. Stator l de Bra la arata apoi împrejurip la care a timut Romînia de 2 de kest suînd mira noastră a fst seu ul civilizțiunei europene, în jă ia?im lunei. Am fost p'ud«n| și am dus o politică Bucuri . Dreînd Bulgaria a cărei independare» se datorește jertfelor noastre, cepătă un teritoriu de* pămînt aproape pe rit este ea astăzi, suntem în tot dreptul să‘ne ferim de o invizune slavistă*.” Dir Bulgarin în loc să re poarta recunoștință, arată mareu cu degetul in spre Dobrogea. De aceia ne trebue o poartă de fer, o linie de frontieră, care să pună capăt năzuințelor cuceritoare ale statelor del Sud, ehiar dar această linie va trece prn mjlocul Ruseimului, trebue să o avem. Cum, nu importă. Ne va da-o de buni voie, ori vom lua-o cu forța, e altceva. Important e ca Induc să o avem„ Asi lența acoperă aceste cuvinte cu aplauze. Se aud strigăte: «Vrem Războiu !» I. Moldovan spune :„ Nu trebue să ne temem chim de un războiul. Vrem garanția noastră economică ei naționali pentru ca apoi trăind în liniște și nu desvoltăm ei să ne întărim pentru a fi o staviă între slavismul de Nord și de la Sud. Prudența dusă la ecces strică. Cariatarea dlui Radu Portocală D. Radu Portocală, av poet arată că Robrîrrir nu trebue să se lase pe sprijinul diplomației europene, sprijin care e do* gur totdeauna. E da părere că în ch*«tiuu»a diferendului cu Bulgarii, să contăm numai pe forțele noastre proprii, pentru a ne revendica legitimile pr*t»* turni, nurra» ...........im-----—— —— Cuvintarea d-lui Nicolae Petrovici D. Nicolae Petrovici avocat, spune că momentele prin cari trece țara sunt mari. Pentru satisfacerea în mod demn a intereselor țărei, trebue să procedam mii energie. Avem o conștiință națională care nu se poate tăgădui. Probabil că acțiunea patriotică întreprinsă cu scop de a se stringe fonduri pentru flota națională este pretutindeni întimpinată cu entusiasm. Oratorul arată că conflictul bibanic ne interesează din două puncte da vadera: Rectificarea de graniță și menținerea ființei etnice a Românilor macedoneni. Dacă eu vom lua apărarea Romînilor macedoneni, în număr de 800 000 de oameni, vom comite o crimă de res naționalitate. Bulgarii s'au ridicat grație jertfei noastre ei acum în urmă prin acte de mare îndrăzneală. S-a proclamat regat împotriva voinței Marilor Puteri și tot împotriva Marilor Puteri a declarat războiul Turciei. Marele Puteri sunt deci așa cum le-a numit un mare diplomat italian «Marele impotente». In fața faptelor împlinita, nu mai am nimie de zis. E> bine, să avem și noi curajul unei acțiuni energisp. Terminînd, Petrovici spune că dreptatea hotarelor nu sa mai reculoește decit cu sbia, atunci si ne facem și noi dreptate, trăgînd sabia. Cuvîntarea dlui Petre Jecu D. Petre. Jecu, avont. I tre part'de la poftie și parlament s’a stabili un acord da a lucea în chestiunea mea care na interesezí. Intre noi poporul, s’a stabilit un accord de a vorbi verde și pa față în această chestiune. Oratorul arată apoi cum istoria consacră Romînia ca pa statul care a contribuit la dezvoltarea civilizațiunei apusene. Intr’o serie su sfirșită de lupte, cu popoarele năvălitoare, avem un trecut de eroi. Și Turcia de azi, asupra căreia statele balcanice a dobîndit victoria, este plătită de noi în luptele de la 1877. Dină Bulgarii ne răsplătesc astăzi astfel jrtfele ce am făcut pentru ei, vi va ști să facem să recunoască. Romînii nu știu să comită nelegiuirii nici să dea cu pumnalul. Dar vor ști și apera cu demnitate drepturile sale. Oratorul termini strigînd in aplauzica mulțimei Așteptăm ordinul de mobilizare, pentru a trece în Bulgaria. Cuvîntarea d-lul Nicolae Petrescu D. Nicolae Petrescu, fost avocat să miră sentimentala patriotice ale Rominimei din toate straturile societiței. Narează exemplu date de bătrini, cari .cer înserierea în armată ca simpli voluntari în caz de războiu. Strămoșii ne-au lăsat un patrimoniu scump, pe care avem datoria să-l apărăm și să-l mărim cu prețul vieței. Facem parte din vinta a cărei menie este «înainte». Nu cerem decit ceea ce este al nostru. Românii prin jertfele cari au făcut a au ridicat alte state’ Nu vom sta deci nepăsători cînd în oa sunt interesele și demnitatea țarei. Termină trimițînd un salut armatei și viteazului ei Căpitan în cara cere să avem toată întinderea. Asistenta ridicîndu-ea în picioare manifeseză p«n*ru »rm t S. D. N. Dumitrescu Brăila, deputat, spune că mentinuul da astăzi este o despirțire a afimațiunii că Brăila, oraș cosmopolit nu adăpostește sentimente la motive. Oratorul arată că compasițiunile ce pretindă sunt drepte, pentru că dacă avem Dobrogea o avem plătită și cu singe da viteji și cu pierderea Basarabiei. S’a cetit apoi următoarea MOȚIUNE: Cetățenii Brăilei convocați în întrunire națională de «Lina Culturală“, în ziua de C1 Ianuarie 1013, în sala Teatrului regal, ascultînd cuvintările urmate și vădind situațiunea creiată prin desfășurarea evenimentelor din peninsula Balcanică, având în vedere rolul pe, care a avut țara noastră de a fi purtătoarea culturei și a civilizațîunei europene de alungul veacurilor și un factor de ordine și de progres în mijlocul popoarelor de o întirziată desvoltare din colțul subrăsăritean al Europei. Considerînd ca acest rol de muncă civilizatoare trebue să-l păstreze țara noastră și de aci înainte, oricare ar fi formele politiei. Avind în vedere sacrificările făcute de țara noastră în trecut și siguranța la care are dreptul in viitor. Cerem factorilor noștri conducători și în special guvernului ca sprijinindu-se pe nemărginita putere de jertfă a neamului românesc să întrebuințeze toate mijloacele cari pot conduce la păstrarea demnităței țărei în prezent, la asigurarea liniștei noastre în viitor. Cerem in al doilea rînd să îngrijească a se asigura păstrarea ființei neamului românesc în Peninsula Balcanică, oricare ar fi nouile formațiuni politice ce se vor creza. Trimitem un salut călduros și plin de afecțiune tuturor scriitorilor străini și in special presei italiene, care prin glasul lor, au spus perfectul adevăr, soții de noi spulberînd minciuna și ipocrizia. întrunirea s’a terminat la orele 5 și jumătate. S’a făcut o manifestație grandioasă oratorilor. Cor. Apelul COMIETULUI OFIȚERILOR PENSIONARI NEWMERAM PENTRU FLOTA MILITARĂ iubiți camarazi. In momentele da grea cumpănă în cari se găsește azi scumpa noastră țară, și când toți fii ei cei buni și iubitori, își dau după putere obolul lor pentru a spori mijloacele de apărare, credem că el a absolut de datoria noastră, de-a nu rămâne în urma tuturor compatrioților noștri, noi care în timp de pace, cât am servit țarii, am fost în fruntea unităților armatei, care va avea datoria sfântă și nobilă a apărărei țării, și în fruntea cărora »’am alerga a ne relua locul în caz de război, să ne grăbim a da din toată inima și noi tributul nostru bănesc, egal cu pensia pe o zi sau două, după puterea fiecăruia tribut, care deși mir din cauza slabelor noastre p«nen, se va pute a totuși asemăna cu jejdia văduvei din evanghelie, care a dăruit singurul dinar ce a avut. Sumele acestea, rugăm, se trimite prin mandat poștal comitetului de inițiativă pe adresa d-luii Socot. Colonel G. Cîngureanu str. Cometa 36 București, în cursul săptămînei 14 - 20 ianuarie inclusiv, cînd se va închide lista, iar suma adunată se va depune pe numele Ministerului de’război la casa de depuneri pentru mărirea flotei militare române. Președin : locot. col. tî. Crîngureana Secretari Aciliin (î. Zh‘<"'n Economico-Financiare Agricultură—Comerț—Industrie Constatări cu privire la anul 1912 Se știe că spre finele anului 1912 a izbucnit o criză care a zădărnicit mult speranțele de la începutul anului. De aci nu urmează că, in întregimea lui, anul 1912 a fost, sub raportul economic, un an rău. Din potrivă unele constatări ne arată că n’avem cuvinte de a fi nemulțumit. Așa, de exemplu, în cursul anului 1911 marile instituțiuni de credit și-au mărit canalul lor cu 23359.77S lei, așa că pe cînd capitalul lor in 1911 era de 43.230 225 lei, în 1912 a fost de 75.600.000 lei. Afară de aceasta, alte patru noi bănci au fost create, cari dispun de un capital de 10 180.000 lei, întreprinderile comercile și industriale — bine hiteles, cele serioase — favorzate de noua lege de încurajare a industriei naționale, și -au mărit și ele capitalurile cu aproape 11.000.000 lei, iar capitalul investi în noile societățineatV in 1912 se cifrează la 27.315.000 lei. hd «»m petrolului, a cărei dezvoltare a făut mari progrese, a văzut infimmd noi S0ități dispunând din capital de 54.000.000 lei. Aproape tate marile întreprindea fhinere, comerțate și nn a realizat in anul ce trecu beneficii importante. Căile ferate române, al căror trafic constitue proba cea mai pipăibilă a proprietăței noastre economice, au avut un însemnat excedent: încasările de la 1 Aprilie până la 1 Decembrie 1912 au fost cu 9.090.220 lei mai superioare ca cele din epoca corespunzătoare a anului precedent. Singure recoltele au înregistrat un rezultat puțin favorabil din cauza condițiilor atmosferice și a evenimentelor internționale. Oricât de pesimiști am fi, cifrele cari ies la iveală după sfârșitul anului, arată că anul 1912 n’a fost rău: încasările C. F R. în luna Noembrie *>>■ fost de 8 319 999 le» față de 10051.228 lei în Noembrie 1911 și da 8 921 277 !«i in Noembrie 1910, d ci cu 1 731 229 lei și cu 601 278 lai mai muri nuțin ca în linii« N »embria 1911 și 1910. După cum vedem, criza e oronat a se traduc simțitor în acesta țar», fiind ă, începînd cu luna Septembrie 1912, încasărie continuă să prezite singeri față de lunii» din anii triiți. Dr, cum pînă în Septembrie 1912, anul a fost strălucit din punct de vedere economic, încasările în rlns făcute pînă atunci compensează minusurile înr»iris trate "în S«ptembrie-Noembrie 1912. Astfel, de la 1 Aurolia pină la 30 Noembri» 1912, »masări « •>» tot de 75109 925 et. față de 73309139 lei și d» 6609.705 în 3‘uișe»’ da din 1911 și 1940; deci cu 1800 786 și cu 9090.220 lei în plus, față de aseata două perioade. Situația tezaurului. După o ultimă statistre, tezaurul public a fost în cursul lunei Decemvrie de 38 mi . 455.000 lei și mai mare cu 3534 000 lei, față de epoca corespunzătoare din anul trecut. Data 1 Auriui« 1912 și prin la 31 Decembrie 1912, tezaurul public s-a ridicat la suma de 393 421.000 lei, deci cu o creștere de 23.137 000 lei față de epoca corespunzătoare din anul trecut. După datele de mai sus, tezaurul public a depășit cu 14.186 000 lei prevederile. In ultimele nouă luni, s'au făcut plăți din tonjorul public pentru suma de 284 536.000 lei. În cifrele de mai sus, se poate vedea că situația tezaurului public este excelentă. Culturile agricole în 1912 . După datele institutui internațional de agrricultură din Roma, nonducția agrriclă mondială a fost în 1912 de 981.204.652 obintale metrice. Rezultă din aceste date că aproape toate țările exportatoare au o recoltă superioară a elai a anului preced»» t. Astf«l G*»rmn» i» a produs în 1912 o cantitate de 43 603.240 chintal« la« trie« d« pernale contra 40663.350 in 1911. Franța de asemeni a înregistrat o producțiune de 91.172.600 chintal« metrice conta 87 727,100. Ru=i» europeană 169.763.320 o»tra 121 668 868 i»r U »)»( asiatică 28.105 429 contra 17.000067. Producția Romîniei, institutul internațional de «Arricultur* din Roma o evaluează :« 4912 1» 24342.331 hvit »le matrice contra 26.033.561 in 4911 reprevin tind astfel 11.8 la sută din producțiunea generală contra 136 la sută înregistrată anul precedent» Membrii partidului conservator din Craiova, au ținut ori după amiază o mare întrunită sub preșidenția d-lui George Știrbei. Cuvintarea d-lui Gh. Știrbei Deschizînd întrunirea, d. G Știrbei a arăt rostul acestei mari constatuiii politici. Daputții și senatorii la Dolj, vor cu ocazia aceasta să și precizeze acțiunea lor față de activitatea diplomatică a guvernului. Relevă apoi limbajul violent și adesea necuviincios chiar pe care o presă streină l-a avut pentru Romînia. In politica externă s'a petrecut un eveniment nou. Acosta este neașteptata revoluția din Turcia. Acest eveniment este pentru noi un nou prilej ca glasul nostru să-l facem a fi ascultat. Guvernul este dator să arate limpede că știm ce vrem și că știm și cum trebue să vrem. Noi credem că avem un guvern tare, fiindcă el nu este format din combinațiuni politice și numai din patrioți luminați. Avem încredere ca fruntașii noștri vor vorbi sus și tare. Ger dar să ne dați o lozincă: aceea de a susține guvernul Maiorescu pentru ca și *l la rîndul lui să ne reprezinte ru energie. Dl Colonel Girlestee nu invită să se riba încredere la guvern, deoarece de data asta guvernul va ști să se folosească de noua stare de lucruri spre a impune respectarea drepturilor romînești Rectificarea graniței din spre Dobrogea es e o pavăză împotriva unui popor care urmărește să ne răpească Dobrogea. Vă rugăm dar să dureți acest cuvînt al nostru fruntașilor și guvernanților noștri. D-l General G glitu vorbește ca militar care ș -a slujit țara și Suveranul. Constată însă că da data asta idealul nostru național, nu s’a manifeatt îndeajuns de trainic. A'gret că nu s’a făcut o acțiune militară la începutul războiniui. AreaRtă greșală trebue s’o reparăm înfări d Dibogea, pe care trebue s ä o apărăm cu ultima picătură da sînge. Oștirea noastră va ști desigur să-și facă datoria, și să-și arate valoarea. D. căpitan Manolescu, spune că mindria noastră națională nu se va simți satisfăcută dacît atunci cind guvernul printr’un ultimat puternic va impune voința Romîniei. Citează cuvintele lui Bălcescu: «Cel ce fuge dinaintea dușmanului e un mișel». Nimic decît armele și războiul nu ne pot satisface mindiria națională șiți energici în Parlament — zice d-sa deputaților Dorjeni. Să ne formăm Romînia glorioasă și mare din vremea voivozilor. Noi ne vom face datoria. (Aplauze). D. Jean Morăscu spune că în caz cînd guvernul nu va putea obține S listra și rectifiarea întreagă a graniței, să plece, căei de altfel va fi gonit cu pietre. D. Copil: Baicoianu spune ei dacă s'au făcut greșeli în ațiunea noastră astăzi, se pot indrepta. Să profităm de începerea războiului, ca să luăm o poziție energică. D-l Știrbei să spue guvernului că Craiova nu dorește decît războiu. Cuvântarea d-lui col. Gîrleșteanu D-l Colonel Gîrleșteanu spune că moțiunea ce se va vota să fie trimeasă și lui P. Carp marele nostru șef. Mai crede că dacă nu se dă urmare manifestațiunei clubului conservator, acesta să convoace un mare meeting național. Cuvântarea d-lui Uisu Sâulescu D. Mișu Saulescu spune că întrunirea da astăzi prin însuflețirea ei arată că Romînia nu e o țară umilită. E destul de cînd ni se spune că suntem înțelepți. Să avem de acum înainte înțelepciunea îndrăsnelei și a energiei. Un bătrîn, marele și incomparabilul nostru șef, Petre Carp—și asta sunt autorizat să o spun—a spus: „Am trei copii ofițeri, să moară cîte și trei“. D-sa citește apoi următoarea moțiune, aclamată de întreaga adunare : Cetățenii Doljeni adunați la clubul conservator din Craiova, în urma apelului principelui Gheorghe Știrbei, președintele clubului, ascultând expunerile diferiților oratori decide cele ce urmează. Reprezentanții Doliului sunt invitați să aibă în actualele împrejurări atît de grave și prestigiul țărei, o atitudine energică și hotărîtă. Reprezentanții Doljului sunt invitați să nu mai acorde confrența lor guvernului, dacă nu va lua cele mai energice măsuri pentru satisfacerea deplină și neîntîrziată a dreptelor cereri formulate față de guvernul bulgar. Clubul conservator era*eiovean, ia act cu bucurie de hotărîrea guvernului de a obține grabnica satisfacție a dreptelor noastre cereri, și-l invită ca să persite fără șovăire în această acțiune și prin unanime aclamații salută viteaza armată romînească care trebue să fie chemată la cap. de nevoe ca să-și îndeplinească datoria, aparind drepturile și onoarea X*atriei.• S'a hotărit ca această moțiune să fia trimeasă d-lor P. Carp, N Filipescu, Al. Marghiloman și T. Maiorescu. întrunirea s'a terminat la orele 6 și jumătate, făinduse ovații oratorilor. Întrunirea din Craiova Guvernamentalii din Craiova retras încrederea guvernului Declarațiilere fost Gh. Știrbeii «elenei Gîf»feșteasi», general Gigîriup ©apifasi Manolescuf Jean alaras © is3 © apîfan Băicoiaru, Minu Sâuleaep. D-l Mișu Săulescu ÎNAINTE de premiera Uit Kensig (Le Maître de forges) * 0E9 £ HO1ES OfffET Luni seară se ridică cortina, la Teatrul Modern, pe a unsprezecea premieră. De data aceasta Maître des forges. Din dragoste, cum a fost tradusă în romînește, e chemată să se bucure de interpretarea d-nei Marioara Voiculescu și a companiei d-sale. Ceva mai mult «Din dragoste» a fost montată cu o bogăție de gust carăteristică simpaticei directoare a Teatrului Modern. Un an după apariție romanului «Mître du forges», Gorges Ohnet scria piesa cu acelaș nume, care în curînd devine unul din cele mai trainice succusii ale Teatrului Gyranase. Și da atunci povestea tristă, a Clarei de Beaulieu și a soțului ei Derhly, citită și văzută aproape de toți, rămîne veșnic nouă, veșnic dorită, veșnic de actualitate. Nu se putea ca altcineva astăzi, să reînvieze pe Clara de Beaulieu, decu tal«atul d-nei Mirioara Voculescu. Femeea mîodră, rănită in dragostea-i pătimase prin ruperea logodnei cu ducele d» Tilgny, silita să se căsătoreasă cu Filip Derbley, atunci cînd încă își plîngea dragoste», va scoate necopte calde, pline de simțire d-nei Voiculescu. Fl’p D rbby va fi interpretat de I. Storin. D. Storin a ciștigat atît de mult în ultimii doi ani, incît astăzi a devenit unul din puținele simpatii ale mirelui public. Ducele de Bligny va găsi in domnul I. Manolescu pe unul din cei mai divini de al interpretă. Eleganța și sigrarea talentului acestui artist din ompania d-nei Voiculescu, sunt obezașia succesului d sale de astă seara. Alături de această trinitate artistică își vor da concursul d-nele Venera Ionescu în Athanasia de Bligny, El. Crissenghy în marchiza de Beaulieu, riuara c ncurentă la supo8e trainice, d-ra Bebe Stănescu, cum se afirmă ș i«să cu pi9«ă, în rolul baroanei de Prefort; Carmine; EU«=s;Dni Constantiniu în sinontim ! Moui et ;Confora în Prefort; Simionescu în Rachelin Economu în Octav, Popea în Robert și Ranner Călin, Romano, Bűmbe »ti. (Da dragoste» fără indoeală va forma încă unul din tiraniile success ala companiei d nei Marioara V •<nescu. Barbu Stroe Isprăvile unor spori — O femee a răpit unor pungași bijuterii furate de aceștia cu prețul vieței lor. — Pungașii Victor Ionescu, fost condamnat și Toma Dumitru Ionescu, de retor din regimentul 4 Argeș, au păruns prin emiție în casa d-lui P. Repezeanu, din str. Golești, Pitești, de unde au furat bijuterii in valoare de 3 000 lei și 360 lei în aur. Șirprinși asupra faptului au fost fugăriți cu focuri de revolver, dar au reușit să se facă nevăzuți. Sosiți în capitală ei s’au pus pacheturi în cartierul numit al lui Chiiță, unde locuesc prostituatele înregistrate Una din acestea, anume Lenița Gheorghe, le-a răpit, toate bijuteriile furate. Comisarul Gasnard, de siguranță, a găsit giuvaișricalele la dînsa. Const. Dein societatea scriitorilor Romfni 3? Kfl_____ Ei Duminecă, la ora 3 jum. d. a. a avut loc o adunare generală extraordinară a „Societății Scriitorilor Romîni“. S'a discutat și votat conocidarea regulamentului cu statutele, dripta discuție la care au luat parte d-nii: M. Dragomirescu, Caton Theodorian, Gala Galaction, V. Popp, N. Davidescu. S'au proclamat noi membri în societate d-nii: G. Bogdan Duică, Hidebrand Frollo, Spiridon Popescu, Marius Thod.Carada, G. Gh bănescu, N. M. Budurescu și Const. Giurescu. S’a complectat comitetul prin alegerea d-lui Ion Gorun, ca vicepreședinte și a d-Lur G. Bogdan Ducă și V. Popp, ca membri în comitet, in locurile vacante. S’a hotărit ca în viitor adunările generale anuale să se țină la sfirșitul lui Ianuarie și comitetul să dea o deosebită atenție almanahului societății, la care să colaboreze, pe cit cu putință, toți scriitorii membri din societatate. A stăruit un viu entuziasm alegerea ca vice-președinte a puternicului prozator Ion Gorun și mai mulți membrii au mers de și-au depus cărțile la domiciliul său. S’a convenit, în sfârșit, ca toți membri societății să ia parte Duminică 20 Ianuarie la comemorarea centenarului marelui poet Gr. Alexandrescu, ce se da, din inițiativa societăței, în Palatul Ateneului. Ultime informațiuni *** C. Ion Brătianu continuă de a fi reținut în casă din cauza gripei de care suferă. Urăm șefului iubit al partidului național-liberal o grabnică însănătoșire. 9 Banca Comerțului din Craiova a donat suma de 100.000 de lei pentru sporirea fondului destinat flotei naționale. In welaș scop, moștenitorii Dinu Mihail au donat suma de 50.000 lei. In numărul de mîine al ziarului nostru vom publica un articol, datorit d-lui Const. Gionescu, profesor și fost director al învățămîntului secundar, asupra scăderei taxelor școlare în licee, care va interesa lumea noastră didactică. Astăzi, Luni 14 c., este aniversarea nașterei M. S împăratului Wilhelm al Germaniei. Rege al Rusiei. M. S. s'a născut înjj anul 1859. Societatea științelor medicale din București va ține ședință ordinară Luni 14 Ianuarie, ora 8 jumătate seara în Amfiteatrul Spitalui Golcea. La ordinea zilei este : 1. D. Al. Popescu (Caracal), a) Ocluzie intestinală din volvul recidivată a III a oară. b) tudiu asupra cirurgiei ipofizai. c) Intervenție pentru fractura frontalului și a etajului anterior al bazei craniului. 2. 1. Ilie Constantinescu. Cite «a considerațiuni asupra serviciului sanitar al armatei. 3. Prezintare de bolnavi. Direcția comnand«i dramatic« «Marioara Voiculescu», ne roacă săc anunțăm că din ganea indispoziției pasagere a unui domn artist premiera piesei «Din dragoste» (Maître de forge) de Georges Ohnet, care era să aibă loc In «Teatrul Modern»( s’a amîntit pentru seara de Marți 15 corent. D. Origine Gr. Penescu a fost numit administrator al. 11-a al plășei Brădicanu, județul Gorj.D. Sandu Ciutac a fost numit grefier contabil al arestului preventiv din jud. Brăila, în locul d-lui Ii« O» țsleanu, înlonul». D-nii Acostase Xeni, Botășanu și N. Gh Dobrioeanu, actual director al. 11-a în servinul închisorilor centrale, au fost înaintați diriotori ci. 1 Dn aeroplan strein DEASUPRA ORAȘULUI FOCȘANI Focșani 12 Ianuarie.— Aseară pe la orele 2 noaptea santinelele de la cazărmile locale, au semnalat pe sus apariția unui aeroplan strein, avind un reflector. Aeroplanul a făcut mai multe vîraje deasupra cazărmilor și apoi s'a depărtat. Autoritățile militare au de spus ca in cazul cînd apucatul se va reîntoarce soldații să tragă în el cu armele. Forest. Mișcarea artistică-literară Carmen Sylla despre Romîni In prefața romanului «Pandurul», sc ris ia limba geană și tradus în romînește de d-na Eliza I. Brătianu, Gemen Sylva, după ce face un admirbi portret al autoarei Bucura Dumbravă, vorbind despre Romîni, scrie astfl: Ad-sea am asemuit Țara romineascâ cu orga, stavila valurilor. De cite ori n’a ținut piept valurilor furtunoase venite din răsărit pentru a îneca Europa. De cite a suferit puțini s'au sinchisit. E ciudat, de altmintrelea, cit de tirziu numai s'a ivit un interes oarecare pentru Romînia si veacuri întregi ea a suferit în mijlocul unei nepăsări obștești. Abia se știa unde era locul Romîniei pe bartă. Numai atunci cînd ostași tineri, prin fapte vitejști, s'au distins pe cîmpiile Bulgarii, numai atunci parcă lumea și ar fi reamintit, că, pe vremuri, neamul romînesc avusese mari viteji, cari nici od dd nu încetaseră lupta împotriva năvălirilor orientale și purtau în ei credința, că într'o zi neamul lor va eși biruitor din luptă și că jalea lui trebuia să aibă un sfirșit. E foarte ciudat, cu țara asta n'are nimic asemănător țârilor vecine, de care e totuș atît dintrim înconjurată din toate părțile. Despre strămoșii Daci și Traci se știe foarte puțin, însă urmele acestor popoare se găsesc încă La noi si in străinătate dealungul Carpaților In puterea neclintită și în liniștea adincă a populației, care ne dovedesc un trecut măreț de pe vremea cînd însuși Romanii le deveniseră tributari. Romînii de azi se fălesc prea puțin de mîndrul lor trecut. Am fost prea pătrunși de civilizația mai tîrzie a Romanilor, cari năvăliseră aici prin minunatul drum tăiat de dînși dealungul Dunării, și le a rămas, ce e curios, o mai mare mîndrie de moștenirea Romană decit de cea Dacică în realitate mult mai dorioasă. Se găsesc urmele la mulți Romîni cari nu au nimic atace cu Italienii și cu Spaniolii, dar nu cu popoarele vecine. Este straniu faptul, ca dintre limbile grăite jur imprejur, adică cea ungurească, turcească, grecească, sirbeană, bulgărească, rusească lșească, croată, ruteană, nici una nu se vorbește în țara romînească. Toți știu franțuzește, aproape toți nemțește, unii italienește și în vremurile din urmă, printre cei tineri muți englezește. Voiau să fie occidentali și mai învățați decit limbele apusene. Acest faptste caracteristic și dovedește intr'un popor atît de mic o putere uimitoare de a-și păstra neatinnarea împotriva tuturor vuiturilor b ntuitoare și împotriva numărului copleșitor al vecinilor. Potopul de popoare năvălitoare trecu întreg peste această țară, lăsind urme după din,-ul. De acia se găsesc, în d în munți fâșii vitregi de Goți, cu pârbălan și ochii albaștri, adeseori, în port și în povești, urme de Cetți, reamintind întocmai Bretania, înspre * Nord in sfirșit urme de slavi, asta cu minunatele daruri cu care este înz zstrat acest popor, trebuesc atribuite funtului, că se trage din atîtea neamuri deosebite. Rominul întru cit va crede, câ le poate toate. Cind te indarși de puterile lui, el îți răspunde limiftii . Apoi nu sunt Romin ? I »atrus la Turci e r pr»zeului "prop« numi pun genul «Dram ri» si n ai asa eli istori. Autorii ei mai cunos uț su t Dji>1 Ess d și Djirn jur, rar ans »slim al UI»; Rfik Ha bl ri Mua Raib amu tatorii drami «Gaund» una din pis Ia us es pa laurul din Constantinopol Gniderată ca o ad vârstă o no d'operă « drami «finuiui » ali Di •• ale IC h b din8 B-y un 1 din cei mai t 1 ■ t'il sfri pri 'ontin p >r ri. Al ră de dr»no,, totruî tu care și ît va comedii. A tori' nu-i ma s ți de ro» e fii lui t Haisia Souad ș Ibnel ICfik Ahmed.olumul „Prin Vifor“ »1 tînărului pubfist Inan Siro«, conț n« mu te bucăți interesant», »ari redau viața și mediul nostru țărănesc. Expoziția d-lor S»mVlevici in Resu de la Azareu, atrage un public numeros. Nu ace tor artiști este un r» lum sincer redat într'o expresie puternici.