Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)

1913-01-15 / nr. 1772

I MANIFESTAȚII PENTRU RASBOI­­ ; Heetm­an­l ifi­ Brăila Oratorii au cerut: Războiul cu Bulgaria or­ satistea imediată a cererilor României. Br*ih, 13 ianuarie.—Azi la orele 2 și jumătate a avut loc un meeting or­ganizat de Liga Culturală în sala tea­trului regal. A asistat peste 2000 de oameni din 'toate straturile societate’, între cari foarte multe dama și ofițeri.­­ A prezidat d. Atanasm Popescu, di­rector al liceului actualmente presi­dent al Ligei Culturale. Cuvîntarea d-lui Atanasie Popescu Luînd cuvîntul d-sa arată rostul maetingului de astă­zi spunînd că în diferendul ca Bulgaria op­inia publică n’are nici o înclinație despre demer­surile și intențiunile guvernului. A­­cestui fapt sa datorește că Liga Cul­turală a organizat o serie de meetin­­guri pentru a stimula guvernul la o acțiune care să corespunză sentimen­tului opiniei publice. Mulțumind distinșilor fruntași ai o­­rașului cări au răspuns la apelul ligei și a primit să ia cuvîntul la meatingul de astăzi, d-sa da cu­­vîntul d-lui Leonte Moldovanu, se­nator. Cuvântarea d-l ui Leonte Moldovanu S’au intimidat evenimente mari, ,începe d. Moldovan, cari au avut ur­mări și rezultate uimitoare pentru li­nii din mă­gătrî­ia Turcia a fost lovită de toate Statele Europei. Astăzi cînd zliații liberatori au de­venit adevărații cucerit­ori, statul­­finv a fo­t modificat în dauna dobs­­tru, su țao» ia drept să pretindem cam pe caiduri. Eu ca mă ascund — spune­a. Moldov­a ca cererile Romî­­niei v­r fi o sinaplă reunificare de gri­­nița. Eu »pia scrîc­­ ă »rem compen­­sațiuni, r ca să ne as­gura pa .ea și situația­­^arsi noastre in viitor. S­tator l de Bra la arata apoi îm­­preju­­ri­­p la care a timut Ro­mî­­nia de 2 de k­est s­u­înd m­i­­­ra noa­stră a f­st seu ul civiliz­țiunei euro­pene, în j­ă ia?i­­­m lunei. A­m­ fost p'ud«n| și am dus o po­litică Bucuri . D­r­eîn­d Bulgaria a cărei independar­e» se datorește jertfe­lor noastre, cepătă un teritoriu de* pă­­mînt aproape pe rit este ea astăzi, suntem în tot dreptul să‘ne ferim de o invizune slavistă*.” Dir Bulgarin în loc să re poarta recunoștință, arată mareu cu degetul in spre Dobrogea. De aceia ne trebue o poartă de­­ fer, o linie de frontieră, care să pună ca­păt năzuințelor cuceritoare ale statelor del­ Sud, ehiar da­r această linie va trece pr­n m­jlocul Ruseim­ului, trebue să o a­vem. Cum, nu importă. Ne va da-o de bun­i voie, ori vom lua-o cu forța, e altceva. Important e ca Induc să o avem„ Asi lența acoperă aceste cuvinte cu aplauze. Se aud strigăte: «Vrem Răz­boiu !» I­. Moldovan spune :„ Nu trebue să ne temem chim de un războiul. Vrem garanția noastră economică ei naționali pentru ca apoi trăind în li­niște și nu desvoltăm ei să ne întă­rim pentru a fi o stavi­ă între slavis­mul de Nord și de la Sud. Prudența dusă la ecces strică. Cariatarea d­lui Radu Portocală D. Radu­ Portocală, av poet arată că Robr­îrrir nu trebue să se lase pe spri­j­inul diplomației europene, sprijin care e do* gur totdeauna. E da părere că în ch*«tiuu»a diferendului cu Bulgarii, să contăm numai pe forțele noastre proprii, pentru a ne revendica legiti­­m­ile pr*t»* turni, nurra» ...........im-----—— —­— Cuvintarea d-lui Nicolae Petrovici D. Nicolae Petrovici avocat, spune că momentele prin cari trece țara sunt mari. Pentru satisfacerea în mod demn a intereselor țărei, trebue să procedam mii energie. Avem o con­știință națională care nu se poate tă­gădui. Probabil că acțiunea patriotică întreprinsă cu scop de a se stringe fonduri pentru flota națională este pretutindeni întimpinată cu entusiasm. Oratorul arată că conflictul biba­nic ne interesează din două puncte da vadera: Rectificarea de graniță și menținerea ființei etnice a Românilor macedoneni. Dacă eu vom lua apărarea Rom­îni­­lor macedoneni, în număr de 800 000 de oameni, vom comite o crimă de res naționalitate. Bulgarii s'au ridicat grație jertfei noastre ei acum în urmă prin acte de mare îndrăzneală. S-a proclamat regat împotriva voin­ței Marilor Puteri și tot împotriva Ma­rilor Puteri a declarat războiul Tur­ciei. Marele Puteri sunt deci așa cum le-a numit un mare diplomat italian «Marele impotente». In fața faptelor împlinita, nu mai am ni­mie de zis. E> bine, să avem și noi curajul unei ac­ți­uni energisp. Terminînd,­­ Petrovici spune că drept­atea hotarelor nu sa mai recu­­loește decit cu s­bia, atunc­i si ne facem și noi dreptate, trăgînd sabia. Cuvîntarea d­lui Petre Jecu D. Petre. Jecu, avo­nt. I tre part'­­de la pofti­e și parlament s’a stabili un acord da a lucea în chestiunea m­ea care na interese­zí. Intre noi poporul, s’a stabilit un ac­cord de a vorbi verde și pa față în această chestiune. Oratorul arată apoi cum istoria con­sacră Romînia ca pa statul care a c­ontribuit la dezvoltarea civilizațiunei apusene. Intr’o serie su sfirșită de lupte, cu popoarele năvălitoare, avem un trecut de eroi. Și Turcia de azi, asupra că­reia statele balcanice a dobîndit vic­toria, este plătită de noi în luptele de la 1877. Dină Bulgarii ne răsplătesc astăzi astfel j­rtfele ce am făcut pentru ei, vi va ști să facem să recunoască. Romînii nu știu să comită nelegiuirii nici să dea cu pumnalul. Dar vor ști­­­ și apera cu demnitate drepturile sale. Oratorul termini strigînd in aplau­­zica mulțimei Așteptăm ordinul de mo­bilizare, pentru a trece în Bulgaria. Cuvîntarea d-lu­l Nicolae Petrescu D. Nicolae Petrescu, fost avocat să miră sentimentala patriotice ale Ro­­minimei din toate straturile societiței. Narează exemplu date de bătrini, cari .cer înserierea în armată ca simpli vo­luntari în caz de războiu. Strămoșii ne-au lăsat un patrimoniu scump, pe care avem datoria să-l a­­părăm și să-l mărim cu prețul vie­ței. Facem parte din vinta a cărei me­ni­e este «înainte». Nu cerem de­cit ceea­ ce este al no­stru. Românii prin jertfele cari au făcut a au ridicat alte state’ Nu vom sta deci nepăsători cînd în oa sunt interesele și demnitatea ța­rei. Termină trimițînd un salut armatei și viteazului ei Căpitan în cara cere să avem toată întinderea. Asistenta ridicîndu-ea în picioare manifes­e­ză p«n*ru »rm­ t S. D. N. Dumitrescu Brăila, deputat, spune că mentinuul da astăzi este o despirțire a afi­mațiunii că Brăila, oraș cosmopolit nu adăpostește sen­timente la m­otive. Oratorul arată că compasițiunile ce pretindă sunt drepte, pentru că dacă avem Dobrogea o avem plătită și cu singe da viteji și cu pierderea Basa­rabiei. S’a cetit apoi următoarea MOȚIUNE: Cetățenii Brăilei convocați în întru­nire națională de «Lina Culturală“, în ziua de C1 Ianuarie 1013, în sala Tea­trului regal, ascultînd cuvintările ur­mate­ și vădind situațiunea creiată prin desfășurarea evenimentelor din penin­sula Balcanică, având în vedere rolul pe, care­­ a avut țara noastră de a fi purtătoarea culturei și a civilizațîu­­nei europene de alungul veacurilor și un factor de ordine și de progres în mijlocul popoarelor de o întirziată desvoltare din colțul subrăsăritean al Europei. Conside­rînd ca acest rol de muncă civilizatoare trebue să-l păstreze țara noastră și de aci înainte, ori­care ar fi formele politi­ei. Avind în vedere sacrificările făcute de țara noastră în trecut și siguranța la care are dreptul in viitor. Cerem factorilor noștri conducători și în special guvernului ca sprijinin­­du-se pe nemărginita putere de jertfă a neamului românesc să întrebuințeze toate mijloacele cari pot conduce la păstrarea demnităței țărei în prezent, la asigurarea liniștei noastre în viitor. Cerem in al doilea rînd să îngrijea­scă a se asigura păstrarea ființei nea­mului române­sc în Peninsula Balcanică, ori­care ar fi nouile formațiuni poli­tice­ ce se vor creza. Trimitem un salut călduros și plin de afecțiune tuturor scrii­torilor străini și in special presei ita­liene, care prin glasul lor, au spus per­fectul adevăr, soții de noi spulberînd minciuna și ipocrizia. întrunirea s’a terminat la orele 5 și jumătate. S’a făcut o manifestație grandioasă oratorilor. Cor. Apelul COMI­ETULUI OFIȚERILOR PENSIONARI NEWMERAM PENTRU FLOTA MILITARĂ iubiți camarazi. In momentele da grea cumpănă în cari se găsește azi scumpa noastră țară, și când toți fii ei cei buni și iubitori, își dau după putere obolul lor pentru a spori mijloacele de apărare, credem că el a absolut de datoria noastră, de-a nu rămâne în urma tuturor compatrioților noștri, noi care în timp de pace, cât am servit țarii, am fost în fruntea unităților armatei, care va avea datoria sfântă și nobilă a apărărei țării, și în fruntea că­rora »’am alerga a ne relua locul în caz de război, să ne grăbim a da din toată inima și noi tributul nostru bănesc, egal cu pensia pe o zi sau două, după pute­rea fie­căruia­ tribut, care deși mir din cauza slabelor noastre p«nen­, se va pute a totuși asemăna cu jejdia văduvei din evangh­elie, care a dăruit singurul di­nar ce a avut. Sumele acestea, rugăm­­, se trimite prin mandat poștal comitetului de inițiativă pe adresa d-luii Socot. Colonel G. C­îngu­­reanu str. Cometa 36 București, în cursul săptămînei 14 - 20 ianuarie inclusiv, cînd se va închide lista, iar suma adunată se va depune pe numele Ministerului de’r­ăz­­boi la casa de depuneri pentru mărirea flotei militare române. Președi­n : locot. col. tî. Crîngureana Secretar­­­i­ Aciliin (î. Z­h‘<"'n Economico-Financiare Agricultură—Comerț—Industrie Constatări cu privire la anul 1912 Se șt­ie că spre finele anului 1912 a izbucnit o criză care a ză­dărnicit mult speranțele de la în­ceputul anulu­i. De aci nu urmează că, in întregimea lui, anul 1912 a­ fost, sub raportul econo­mic, un an rău. Din potrivă unele cons­tatări ne arată că n’avem cuvinte de a fi nemulțum­it. Așa, de exemplu, în cursul a­­nului 1911 marile instituțiuni de credit și-au mărit c­analul lor cu 23359.77S lei, așa că pe cînd ca­pitalul lor in 1911 era de 43.230 225 lei, în 1912 a fost de 75.600.000 lei. Afară de aceasta, alte patru noi bănci au fost create, cari dispun de un capit­al de 10 180.000 lei, întreprinderile com­er­ci­le și in­dustriale — bine hiteles, cele se­rioase — favo­rzate de noua lege de încurajare a industriei națio­nale, și -au mărit și ele capitalu­­rile cu aproape 11.000.000 lei, iar capi­tal­ul invest­i în noile so­ciet­ăți­neatV in 1912 se cifrează la 27.315.000 lei. h­d «­»m petrolului, a cărei dezvoltare a fă­ut mari progrese, a văzut infimmd noi S0­i­tăți dis­­punând di­n capital de 54.000.000 lei. Aproape t­ate marile întreprin­dea fhi­ne­­re, comer­țate și nn a realizat in anul ce trecu beneficii importante. Căile ferate române, al căror trafic constitue proba cea mai pipăibilă a proprietăței noastre e­­conomice, au avut un însemnat excedent: încasările de la 1 Apri­lie până la 1 Decembrie 1912 au fost cu 9.090.220 lei mai superi­oare ca cele din epoca corespun­zătoare a anului precedent. Singure recoltele au înregistrat un rezultat puțin favorabil din cauza condițiilor atmosferice și a evenimentelor intern­ționale. Ori­cât de pesimiști am fi, cifrele cari ies la iveală după sfârșitul anului, arată că anul 1912 n’a fost rău: încasările C. F R. în luna Noem­­brie *>>■ f­ost de 8 319 999 le» față de 10051.228 lei în Noe­m­brie 1911 și da 8 921 277 !«i in Noembrie 1910, d ci cu 1 731 229 lei și cu 601 278 lai mai muri nuțin ca în linii« N »em­bria 1911 și 1910. După cum vedem, criza e o­­ronat­­ a se tradu­c simțitor în acesta ț­ar», fiind ă, începînd cu luna Sep­tembrie 1912, încasăr­ie continuă să prezi­te singeri fa­ță de lunii» din a­­nii trii­ți. D­r, cum pînă în Septem­brie 1912, anul a fost strălucit din punct de vedere economic, încasările în rlns făcute pînă atun­ci compen­sează minusurile înr»iris trate "în S«p­­tembrie-Noembrie 1912. Astfel, de la 1 Aurolia pină la 30 Noem­bri» 1912, »m­asări « •>» to­t de 75109 925 et. față de 73309139 lei și d» 660­9.705 în 3‘ui­ș­e­­»’ da din 1911 și 1940; deci cu 1800 786 și cu 9090.220 lei în plus, față de aseata două peri­oade. Situația tezaurului.­­ După o ul­timă statistr­­e, tezaurul public a fost în cursul lunei Decemvrie de 38 mi . 455.000 lei și mai mare cu 3­534 000 lei, față de epoca corespunzătoare din anul trecut. Data 1 Auriui« 1912 și prin­ la 31 Decembrie 1912, tezaurul public s-a ridicat la suma de 393 421.000 lei, deci cu o creștere de 23.137 000 lei față de epoca corespunzătoare din a­­nul trecut. După datele de mai sus, tezaurul public a depășit cu 14.186 000 lei pre­vederile. In ultimele nouă luni, s'au făcut plăți din tonjorul public pentru suma de 284 536.000 lei. έn cifrele de mai sus, se poate ve­dea că situația tezaurului public este excelentă. Culturile agricole în 1912 . După datele institut­­ui internațional de agrri­­cultură din Roma, nonducția agrri­clă mondială a fost în 1912 de 981.204.652 obintale metrice. Rezultă din aceste date că aproape toate țările exportatoare au o recoltă superioară a elai a anului preced»» t. Ast­f«l G*»rmn» i» a produs în 1912 o cantitate de 43 603.240 chintal« la« trie« d« pernale contra 40663.350 in 1911. Franța de asemeni a înregistrat o producțiune de 91.172.600 chintal« metrice cont­a 87 727,100. Ru=i» eu­ropeană 169.763.320 o»tra 121 668 868 i»r U »)»( asiatică 28.105 429 contra 17.000067. Producția Romîniei, institutul inter­național de «Arricultur* din Roma o evaluează :« 4912 1» 24342.331­­ hvi­­t »le matrice contra 26.033.561 in 4911 re­previn tind ast­fel 11.8 la sută din producțiunea generală contra 13­6 la sută înregistrată anul precedent» Membrii partidului conservator din Craiova, au ținut ori după amiază o mare întrunită sub preșidenția d-lui George Știrbei. Cuvintarea d-lui Gh. Știrbei Deschizînd întrunirea, d. G Știr­bei a arăt rostul acestei mari con­­statuiii politici. Daput­ții și senatorii­­ la Dolj, vor cu ocazia aceasta să și precizeze acțiu­nea lor față de activi­tatea diplomatică a guvernului. Relevă apoi limbajul violent și adesea necu­viincios chiar pe care o presă streină l-a avut pentru Romînia. In politica externă s'a petrecut un eveniment nou. A­costa este neașteptata revoluția din Turcia. Acest eveniment este pentru noi un nou prilej ca glasul nostru să-l facem a fi ascultat. Guvernul este dator să arate limpede că știm ce vrem și că știm și cum trebue să vrem. Noi cre­­dem că avem un guvern tare, fiindcă el nu este format din combinațiuni politice și numai din patrioți luminați. Avem încredere ca fruntașii noștri vor vorbi sus și tare. Ger dar să ne dați o lozincă: aceea de a susține guvernul Maiorescu pentru ca și *l la rîndul lui să ne reprezinte ru energie. D­l Colonel Girlestee nu invită să se­­ riba încredere la guvern, de­oare­ce de data asta guvernul va ști să se folosească de noua stare de lucruri spre a impune respectarea drepturilor romînești Rectificarea gra­niței din spre Dobrogea es e o pavăză î­mpotriva unui popor care urmărește să ne răpească Dobrogea. Vă rugăm dar să dureți acest cuvînt al nostru fruntașilor și guvernanților noștri. D-l General G glitu vor­bește ca militar care ș -a slujit țara și Suveranul. Constată însă că da data asta idealul nostru național, nu s’a manifeat­t în­deajuns de trainic. A'gret că nu s’a făcut o acțiune militară la începutul războini­ui. A­­reaRtă greșală trebue s’o reparăm în­­fări­ d Di­b­ogea, pe care trebue s ä o apărăm cu ultima picătură da sînge. Oștirea noastră va ști desigur să-și facă datoria, și să-și arate valoarea. D. căpitan Manolescu, spune că mindria noastră națională nu se va simți satisfăcută da­cît atunci cind guvernul printr’un ultimat puter­nic va impune voința Romîniei. Citează cuvintele lui Bălcescu: «Cel ce fuge dinaintea dușmanului e un mișel». Nimic­ de­cît armele și războiul nu ne pot satisface mindiria națională șiți energici în Parlament — zice d-sa deputaților Dorjeni. Să ne formăm Romînia glorioasă și mare din vremea voivozilor. Noi ne vom face datoria. (Aplauze). D. Jean Morăscu spune că în caz cînd guvernul nu va putea ob­ține S listra și recti­fi­area întreagă a graniței, să plece, căei de alt­fel va fi gonit cu pietre. D. Copil: Baicoianu spune ei dacă s'au făcut greșeli în a­țiunea noastră astăzi, se pot indrepta. Să profităm de începerea războiului, ca să luăm o poziție energică. D-l Știrbei să spue guvernului că Craiova nu dorește de­cît războiu. Cuvântarea d-lui col. Gîrleșteanu D-l Colonel Gîrleșteanu spune că moțiunea ce se va vota să fie trimeasă și lui P. Carp marele nos­tru șef. Mai crede că dacă nu se dă urmare manifestațiunei clubului conservator, acesta să convoace un mare meeting național. Cuvântarea d-lui Uisu Sâulescu D. Mișu Saulescu spune că întrunirea da astăzi prin însuflețirea ei arată că Romînia nu e o ț­ară umi­lită. E destul de cînd ni se spune că suntem înțelepți. Să avem de acum înainte înțelep­ciunea îndrăsnelei și a energiei. Un bătrîn, marele și incomparabilul nostru șef, Petre Carp—și asta sunt autorizat să o spun—a spus: „Am trei copii ofițeri, să moară cîte și trei“. D-sa citește apoi următoarea mo­țiune, aclamată de întreaga adunare : Cetățenii Doljeni adunați­ la clubul conservator din Craiova, în urma apelului principelui Gheorgh­e Știr­bei, președintele clu­­bul­ui, ascultând expunerile di­feri­­ți­lor oratori decide cele ce urmează. Reprezentan­ții Dol­­iului sunt invitați să aibă în ac­tualele împrejurări atît de grave și prestigiul țărei, o atitudine energică­­ și h­otă­­rîtă. Reprezentanții Doljului sunt invitați să nu mai a­­corde confrența lor guver­nului, dacă nu va lua cele mai energice măsuri pen­tru satisfacerea deplină și neîntîrziată a dreptelor ce­reri formulate față de gu­vernul bulgar. Clubul conservator era*e­iovean, ia act cu bucurie de hotărîrea guvernului de a obține grabnica satisfac­ție a dreptelor noastre ce­­reri, și-l invită ca să per­­si­te fără șovăire în ac­ea­stă acțiune și prin unani­me aclamații salută viteaza armată romînească care trebue să fie chemată la cap. de nevoe ca să-și îndepli­nească datoria, apar­ind drepturile și onoarea X*a­triei.• S'a hotărit ca această moțiune să fia trimeasă d-lor P. Carp, N Filipescu, Al. Marghiloman și T. Maiorescu. întrunirea s'a terminat la orele 6 și jumătate, fă­induse ovații oratorilor. Întrunirea din Craiova Guvernamentalii din Craiova retras încrederea guvernului Declarațiile­re fost Gh­. Știrbeii «elenei Gîf»feșteasi­», general Gigîriup ©apifasi Manolescuf Jean alaras © is3 © apîfan Băicoia­­r­u, Minu Sâuleaep. D-l Mișu Săulescu ÎNAINTE de premiera Uit K­en­sig (Le Maître de forges) * 0E9 £ HO1ES OfffET Luni seară se ridică cortina, la Tea­trul Modern, pe a unsprezecea pre­mieră. De data aceasta Maître des for­ges. Din dragoste, cum a fost tradusă în romînește, e chemată să se bucure de interpretarea d-nei Marioara Voi­­culescu și a companiei d-sale. Ceva mai mult «Din dragoste» a fost montată cu o bogăție de gust ca­ră­teristic­ă simpaticei directoare a Tea­trului Modern. Un an după apariție romanului «M­î­­tre du forges», G­orges Ohnet scria piesa cu acelaș nume, care în cu­­rînd devine unul din cele mai trai­nice succusii ale Teatrului Gyranase. Și da atunci povestea tristă, a Clarei de Beaulieu și a soțului ei Derhl­y, citită și văzută aproape de toți, ră­­mîne veșnic nouă, veșnic dorită, veș­nic de actualitate. Nu se putea ca alt­cineva astăzi, să reînvieze pe Clara de Beaulieu, de­cu­ tal«atul d-nei Mirioara Vo­culescu. Femeea mîodră, rănită in dragostea-i pătimase prin ruperea logodnei cu du­cele d» Til­gny, silita să se căsătoreas­­ă cu Filip Derbley, atunci cînd încă își plîngea dragoste», va scoate necopte calde, pline de simțire d-nei Voicu­­lescu. F­l’p D rbby va fi interpretat de I. Storin. D. Storin a ciștigat atît de mult în ultimii doi ani, i­ncît astăzi a devenit unul din puținele simpatii ale mirelui public. Ducele de Bligny va găsi in dom­nul I. Manolescu pe unul din cei mai d­ivini de al interpretă. Eleganța și si­­g­rar­ea talentului acestui artist din ompania d-nei Voiculescu, sunt obe­­zașia succesului d sale de astă seara. Alături de această trinitate artistică își vor da concursul d-nele Venera Ionescu în Athanasia de Bligny, El. Crissenghy în marchiza de Beaulieu, riuara c ncurentă la supo8­e trainice, d-ra Bebe Stănescu, cum se afirmă ș i«să cu pi9«ă, în rolul baroanei de Prefort; Carmine; EU«=s;Dni Con­­stantiniu în sinontim ! Mou­i et ;Con­­fora în Prefort; Simionescu în Ra­­chelin Economu în Octav, Popea în Ro­bert și Ranner Călin, Romano, Bűm­be »ti. (Da dragoste» fără indoeală va for­ma încă unul din tirani­ile s­uccess ala companiei d nei Marioara V •<­n­escu. Barbu Stroe Isprăvile unor sp­ori — O femee a răpit unor pungași bijuterii furate de aceștia cu prețul vieței lor. — Pungașii Victor Ionescu, fost con­­damnat și T­oma Dumitru Ionescu, de retor din regimentul 4 Argeș, au pă­­runs prin em­­i­ție în casa d-lui P. Repezeanu, din str. Golești, Pitești, de unde au furat bijuterii in valoare de 3 000 lei și 360 lei în aur. Și­rprinși asupra faptului au fost fugăriți cu focu­ri de revolver, dar au reușit să se facă nevăzuți. Sosiți în capitală ei s’au pus pa­che­turi în cartierul numit al lui Ch­iiță, unde locuesc prostituatele înregistrate Una din acestea, anume Leni­ța Gheor­­ghe, le-a răpit, toate bijuteriile furate. Comisarul Gasnard, de­­ siguranță, a găsit giuvaișricalele la dînsa. Const. Dein societatea scriitorilor Romfni 3? Kfl­_____ E­i Duminecă, la ora 3 jum. d. a. a avut loc o adunare generală extraor­dinară a „Societății Scriitorilor Romîni“. S'a discutat și votat conocid­area re­gulamentului cu statutele, dript­a dis­cuție la care au luat parte d­-nii: M. Dragomirescu, Caton Theodorian, Gala Galaction, V. Popp, N. Davidescu. S'au proclamat noi membri în socie­tate d-nii: G. Bogdan Duică, Hide­­brand Frollo, Spiridon Popescu, Marius Th­od.­Carada, G. Gh bănescu, N. M. Budurescu și Const. Giurescu. S’a complectat comitetul prin ale­gerea d-lui Ion Gorun, ca vice­preșe­dinte și a d-Lur G. Bogdan Du­că și V. Popp, ca membri în comitet, in lo­curile vacante. S’a hotărit ca în viitor adunările ge­nerale anuale să se țină la sfirșitul lui Ianuarie și comitetul să dea o de­osebită atenție almanahului societății, la care să colaboreze, pe cit cu putin­ță, toți scriitorii membri din societa­­tate. A stăruit un viu entuziasm alegerea ca vice-președinte a puternicului pro­zator Ion Gorun și mai mulți membrii au mers de și-au depus cărțile la do­miciliul său. S’a convenit, în sfârșit, ca toți mem­bri societății să ia parte Duminică 20 Ianuarie la comemorarea centenarului marelui poet Gr. Alexandrescu, ce se da, din inițiativa societăței, în Palatul Ateneului. Ultime informațiuni *** C. Ion Brătianu continuă de a fi reținut în casă din cauza gripei de care suferă. Urăm șefului iubit al partidului național-liberal o grabnică însă­nătoși­re. 9 Banca Comerțului­ din Craiova a donat suma de 100.000 de lei­­ pentru sporirea fondului destinat flotei naționale. In welaș scop, moștenitorii Dinu Mihail au donat suma de 50.000 lei. In numărul de mîine al ziarului nostru vom publica un articol, datorit d-lui Const. G­ionescu, profesor și fost director al învățămîntului secundar, a­­supra scăderei taxelor școlare în licee, care va interesa lumea noastră didactică. Astăzi, Luni 14 c., este aniver­sarea nașterei M. S împăratului W­­il­­helm al Germaniei. Rege al R­usiei. M. S. s'a născut înjj anul 1859. Societatea științelor medicale din București va ține ședință ordinară Luni 14 Ianuarie, ora 8 jumătate seara în Amfiteatrul Spitalu­­i Golcea. La ordinea zilei este : 1. D. Al. Po­pesc­u (Caracal), a) Ocluzie intestinală din volvul recidivată a III a oară. b) tudiu asupra ci­rurgiei ipofizai. c) In­tervenție pentru fractura frontalului și a etajului anterior al bazei craniu­lui. 2. 1­. Ilie Constantinescu. Cite «a considerațiuni asupra serviciului sani­tar al armatei. 3. Prezintare de bol­navi. Direcția comnand«i dramatic« «Marioara Voiculescu», ne roacă săc anunțăm că din ganea indispoziției pasagere a unui domn artist pre­miera piesei «Din dragoste» (Maître de forge) de Georges Ohnet, care era să aibă loc In «Teatrul Modern»( s’a amîntit pentru seara de Marți 15 corent. D. Origine Gr. Penescu a fost numit ad­minist­rator al. 11-a al plășei Brădicanu, județul Gorj.­D. Sandu Ciutac a fost numit grefier contabil al arestului preventiv din jud. Brăila, în locul d-lui Ii­« O» țsleanu, înlonul». D-nii Acostase Xeni, B­otășanu și N. Gh Dobrioeanu, actual director al. 11-a în servinul închisorilor cen­trale, au fost înaintați diriotori ci. 1 Dn aeroplan strein DEASUPRA ORAȘULUI FOCȘANI Focșani 12 Ianuarie.— Aseară pe la orele 2 noaptea santinelele de la ca­zărmile locale, au semnalat pe sus a­­pariția unui aeroplan strein, avind un reflector. Aeroplanul a făcut mai multe vîraje deasupra cazărmilor și apoi s'a depăr­tat. Autoritățile militare au de spus­ ca in cazul cînd apucatul se va reîntoarce soldații să tragă în el cu armele. Fores­t. Mișcarea artistică-literară Carmen Syll­a despre Romîni In prefața romanului «Pandurul», s­c ris ia lim­ba gea­­nă și tradus în romînește de d-na Eliza I. Brătianu, G­emen Sylva, după ce face un admi­­r­­b­i portret al autoarei Bucura Dum­­bravă, vorbind despre Romîni, scrie ast­f­l: Ad-sea am asemuit Țara romineascâ cu orga, stavila valurilor. De cite ori n’a ținut piept valurilor furtunoase ve­nite din răsărit pentru a îneca Europa. De cite a suferit puțini s'au sinchisit. E ciudat, de altmintrelea, cit de tirziu numai s'a ivit un interes oarecare pen­­tru Romînia si veacuri întregi ea a suferit în mijlocul unei nepăsări ob­ștești. Abia se știa unde era locul Romîniei pe bartă. Numai atunci cînd ostași tineri, prin fapte vitej­ști, s'au distins pe cîmpiile Bulgari­i, numai atunci parcă lumea și ar fi reamintit, că, pe vremuri, nea­mul r­om­înesc avusese mari viteji, cari nici od dd nu încetaseră lupta împotriva năvălirilor orientale și purtau în ei credința, că într'o zi neamul lor va eși biruitor din luptă și că jalea lui tre­buia să aibă un sfirșit. E foarte ciudat, cu țara asta n'are nimic asemănător țârilor vecine, de care e totuș atît di­ntrim înconjurată din to­ate părțile. Despre strămoșii Daci și Traci se știe foarte puțin, însă ur­mele acestor popoare se găsesc încă La noi si in străinătate dealungul Carpaților In puterea neclin­tită și în liniștea adincă a populației, care ne dovedesc un trecut măreț de pe vremea cînd însuși Romanii le deveni­seră tributari. Romînii de azi se fălesc prea pu­țin de mîndrul lor trecut. Am fost prea pătrunși de civilizația mai tîrzie a Romanilor, cari năvăliseră aici prin minunatul drum tăiat de dînși dea­lungul Dunării, și le a rămas, ce e curios, o mai mare mîndrie de moște­nirea Romană decit de cea Dacică în realitate mult mai d­orioasă. Se gă­­­­sesc urmele la mulți Romîni cari nu au nimic atace cu Italienii și cu Spa­niolii, dar nu­­ cu popoarele vecine. Este straniu faptul, ca dintre limbile grăite jur impre­jur, adică cea ungu­rească, turcească, grecească, sirbeană, bulgăreasc­ă, rusească l­șească, croată, ruteană, nici una nu se vorbește în țara romînească. Toți știu franțuzește, aproape toți nemțește, unii italienește și în vremu­rile din urmă, printre cei tineri mu­ți englezește. Voiau să fie occidentali și mai învă­țați decit limbele apusene. Acest fapt­­­ste caracteristic și dovedește intr'un popor atît de mic o putere uimitoare de a-și păstra neatinnarea împotriva tuturor vuiturilor b ntuitoare și împo­triva numărului copleșitor al vecinilor. Potopul de popoare năvălitoare trecu întreg peste această țară, lăsind urme după din,-ul. De ac­ia se găsesc, în­ d în munți fâșii vitr­egi de Goți, cu pâr­bălan și ochii albaștri, adese­ori, în port și în povești, urme de Cetți, rea­­­mintind întocmai Bretania, în­spre * Nord in sfirșit urme de slavi, ast­a cu minunatele daruri cu care este înz z­strat acest popor, trebuesc atribuite funtului, că se trage din atîtea nea­muri deosebite. Rominul întru cit va crede, câ le poate toate. Cind te indarș­i de pute­rile lui, el îți răspunde limiftii . Apoi nu sunt Romin ? I »atrus la Turci e r pr»zeului "pro­p« num­i pun genul «Dram ri» si n ai a­­s­a el­i istori­­. Autorii ei mai c­unos uț su t Dj­i>1 Ess d și Djirn jur, rar an­s »s­lim al UI»; R­fik Ha bl ri Mu­a Ra­ib am­­­u t­a­torii dram­i «Gaun­d» una din pi­­­s Ia u­s es pa la­urul din Con­stan­tinopol G­n­iderată ca o ad vâr­stă o no d'operă « drami «­finuiu­i » a­l­i Di •• ale IC h b­ d­in8 B-y un 1 din cei mai t 1 ■ t'il sfr­i pri 'ontin p >r ri. Al ră de dr»no,, to­truî tu c­ar­e și ît­ va comedii. A tori' nu-i ma s ți de ro» e fii lui t H­aisia Souad ș Ibnel IC­fik Ahmed.­olumul „Prin Vifor“ »1 tînărului pu­­bfi­­st Inan Siro«, conț n« mu te bucăți interesant», »ari redau viața și mediul nostru țărănesc. Expoziția d-lor S»mVlevici in Resu de la Azareu, atra­ge un pu­bli­c nume­ro­s. N­­u ace tor artiști este un r» lum sincer redat într'o expresie puternici.

Next