Viitorul, august 1913 (Anul 7, nr. 1967-1997)
1913-08-01 / nr. 1967
Amnistia ofi Mirtrezßfi « In conformitate cu dispozițiunile înaltului decret de amnestie sub No.644 din 23 Iunie 1913 și ca o completare a instrucțiunilor publicate în „Monitorul Oastei“ No. 30 din a. c., relative la punerea în aplicare a menționatului decret, se face cunoscut corpurilor și serviciilor armatei, că se vor considera ca amnestiați toți militarii cari au săvîrșit jictul de nesupunere pînă în ziua cînd s’a decretat mobilizarea. Prin urmare, în această categorie de amnestiați vor intra atît gradele inferioare nesupuse, fie la legea recrutarii, fie la chemările ulterioare pentru instrucție sau manevre, cit și ofițerii de rezervă nesupuși ori infractori la regulele privitoare la pregătirea mobilizării. Pentru ofițerii de rezervă puși sub urmărire, sau trimiși în judecată și cari se găsesc în asemenea condițiuni, se vor întocmi de către corpurile de armată (P. S.) tablouri nominale, care se vor înainta ministerului (serviciul personalului). p. ministru, General Gh. C. Văleanu. --------------s-------------- Határőrei * FAMIUIUem MOBILIZATIOs — Adresă de mulțumire — Doamnei A. Gr. Philippescu președinta Soc. Ortodoxe, naționale a femeilor române Cu o desebită mulțumire am luat cunoștință de adresa dv. din 4 Iulie c. prin care-mi faceți cunoscut că Societatea Ortodoxă Națională a femeilor române, dorind a contribui la ajutorarea familiilor celor mobilizați, a pus la dispozițiunea acestui minister suma de lei 10.000, cum și grădinele sale de copii, împreună cu conducătorii lor. Autorizat de Majestatea Sa Regele, vă rog, doamnă președintă, să primiți din partea mea și a armatei, expresiunea sentimentelor de aciîncă mulțumire și recunoștință și să fiți interpretul nostru pe lingă membrii acelei instituțiuni de binefacere pentru această faptă atît de patriotică. Primiți, vă rog, doamnă președintă, încredințarea perfectei mele considerațiuni. Ministru de războiu, [ (ss) general de divizie, Hîrjeu. ----------------xx--------------- Dr. VINTILESCO OCULIST SS AFX-A îîî CAPITALA Orele 10-12; 4-6 STR. 8F. CONSTANTIN 7 Telefon 29l$3 Icre tescuite ICRE MOI PROASPETE Ki’o 40-48, etc. 36 Victoria, Iulian Țuică, Cognac, Liekeruri, Champagne toate mărcile 2208 Vechile Societăți de Tramwaye Aduce la cunoștința onor. Public că dorind a cumpăra un număr oarecare de cai sănătoși, invită pe ofertanți de a se adresa în fiecare zi, de la orele 3—4 d. a. la Direcția Generală a acestei Societăți, Strada Teilor No. 212. PRETUTINDENI MüüM BVRV1S de B09SZEK Cea mai superioară și cea mai eftină Apă Minerală naturală ===== Ferii!»vă de contrafacere și Ape Minerale artificiale ■— Reprezentanți Generali: MAX & WILHELM STEiNHART—Bncnreștl, Str. Zhoralnl 4 DELEGAȚII STATELOR BALCANICE ÎN CAPITALA Recepția dela Camera de Comerț Delegatii Bulgariei, afară de d. general Fitceff, care se află indispus, ai Serbiei, Greciei și Muntenegrului, au fost eli, la orele 5 d. a. la palatul Camerei de comerț și industrie, unde au vizitat somptuoasele încăperi ale Bursei, Camerei de comerț și ale cercului industriei, comerțului și finantei. Fațada principală a grandiosului palat, era pavoazată cu drapele romînești și ale tuturor statelor balcanice. Intrarea principală era decorată cu o profuziune de plante. Delegații au fost pumiți de d. Hagi Teodoraky, președintele Camerei de comerț și industrie, și de toți membrii Camerei și Bursei, jos la intrare și conduși în frumoasa rotondă a Bursei. De aci au fost conduși sus, în sala de ședințe a Camerei de comerț. Tribuna prezidențială a fost ocupată de d-mi ministrii Xenopol, D. Hagi Teodoraky, S. Prager, M. Blank și Chr. D. Staicovici. In dreapta și în stingă tribunei au luat loc d-nii miniștri și d. I. Kalinderu, iar în prima bancă din fata tribunei șefii delegati miilor, după cari urmau apoi ceilalați delegați, membrii Camerei de comerț și fruntașii comerțului, industriei și finanței. Cuvinta«* * *Md«Sa*i D. N. Xenopol, ministrul industriei și comerțului, a ținut următoarea cuvîntare: Sînt fericit că vor să vă urez bun sosit în votatul Păcei, unde s’au clătinat spre a vă primii reprezentanții cei mai de seamă ai industriei și comerțului țărei noastre. In timpul scurtelor intervale pecari ni le-am lăsat libere lucrările cari au încoronat tratatul de pace așa de arzător dorit de lumea muncitorească, ați putut constata dezvoltarea industrială a țărei noastre ca și starea noastră economică în general. Mulțumită unei lungi perioade de pace, mulțumită sforțărilor tuturor guvernelor noastre, mulțumită înțelepciunei și perseverenței suveranului nostru, poporul român a reușit în mai puțin de 20 de ani, printr’o muncă îndîrjită, să indoiască exportul, care se cifrează în anul 1911 la 700 milioane. Al doilea a creat o industrie care a cerut un capital de aproape 800 de milioane și a procurat statului venituri de aproape 600 milioane lei, venituri cari au permis statului să înzestreze țara cu un utilaj economic remarcabil. Am ajuns să ocupăm, prin progresele realizate în toate direcțiunile, un loc respectat în concertul puterilor. Din nenorocire, ceea ce ne dorea mai mult era faptul că relațiunile noastre cu statele din peninsula balcanică se resimțeau de starea de nesiguranță care a domnit așa de multă vreme, țara fiind preocupată în primul rînd de nevoile sale naționale. Pacea, care a fost semnată după o luptă, în care nu au fost nici învinși, nici învingători și în care nu a fost decit o singură victorie, aceea a civilizației creștine, ne va da putința să intrăm în relațiuni constante și din ce în ce mai întinse cu statele balcanice. Nu ne îndoim că profitind de lunga perioadă de pace ce ni se deschide înainte, statele balcanice își vor întrebuința toată energia spre a pune în valoare imensele bogății ale noilor ținuturi ce li se desfășoară înainta și spre a schimba cu noi aceste bogății contra produsului solului și ale industriei noastre. Cînd noile linii ferate vor lega aceste ținuturi cu țara noastră, cînd trenurile vor trece peste noile poduri ale Dunărei spre regiunile minunate ale mării Egee, spre a se opri la porțile acestor ținuturi ca din basme, o eră nouă se va deschide pentru Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru. Romînia socotește că-și va avea și ea partea din această măreață avuție, armonizînd totdeauna, interesele sale cu interesele celorlalte țări. (Aplauze). Quvmtarea CMlfil Or Hagi Teofter»ak^ D. D. Hagi Teodoraky, distinsul președinte al Camerei de comerț, a ținut apoi cuvântarea următoare: Domnilor Delegați. In numele Comerțului și Industriei Române, în numele Camerei de comerț din București, permiteți-mi de a vă prezenta omagiile noastre și a vă mulțumi, că ati binevoit a ne onora cu vizita Domniilor voastre, înainte de a părăsi țara, după ce ați izbutit a încheia pacea. Onoarea pe care ne-o faceți, ne va lăsa o dulce amintire, și nu ne îndoim că va servi a lega din nou, bunele raporturi, cari le-am avut pînă acum. r Prezența Domniilor voastre în mijlocul nostru, ne dovedește îndestul ce preț puneți, ca schimburile comerciale, între țările noastre, pe cari auitea interese comune le vor uni în viitor, mai mult chiar decit în trecut, se vor mări din ce în ce, căci cu toții știm că relațiunile economice tind a apropia națiunile, stabilind raporturi prietenești, contribuind de multe ori și la menținerea păcei. Recepțiunea cordială, pe care Camerile de comerț din Bulgaria, au făcut-o delegațiunei noastre, sunt acum doi ani, a lăsat asupra noastră o aducere aminte plăcută; și credem că, ci de curînd să putem vizita Camerile de comerț grece și sîrbe, cum și pe gloriosul popor muntenegrean. Vom fi la rîndul nostru foarte fericiți a primi în Capitala Regatului nostru pe reprezentanții Domniilor voastre ai Comerțului și Industriei. ’ Suntem siguri că prin aceste vizite, ne vom cunoaște mai bine și va fi cel mai bun mijloc spre a întări relațiunile noastre economice. Rugăm pe cel a Tot Putinte ca din această întărire a relațiunilor să iasă acea eră nouă, la care, prin acțiunea noastră comună, vom ajunge cu de curînd, împlinind, prin aceasta chiar și voința exprimată de mult iubitul și veneratul nostru Suveran. Cu această credință, permiteți-mi de a vă transmite urările cele mai sincere, pentru prosperitatea Comerțului și Industrie Țărilor, pe cari le-ați reprezentat cu atîta demnitate. Amîndouă aceste cuvîntări au fost des întrerupte de aplauze călduroase din partea delegaților și a întregei asistente. VIZITATA LOCALULUI 81 ASISTENȚA Sfîrșindu-se această solemnitate delegații au trecut în biroul prezidential, unde au semnat cu toti în cartea mat a Camerei de comerț. Condeiul cu care au semnat este de aur și n’a fost întrebuințat pînă acum. Acest condeiu va fi păstrat în muzeul Camerei de comerț.Delegații, conduși de d na și d Xenopol, și de d-nii Hagi Teodoraky, S. Prager, dr. N. I. Angelescu și N. Zanne, au vizitat birourile Camerei și admirabilul muze după care s’au urcat în splendidul salon al Cercului comerțului, finanței și industriei unde s'a pus la dispoziția tuturor vizitatorilor un bufet foarte bogat, cu cele mai delicioase răcoritoare. Delegații au rămas încîntați atît de măreția și frumusețea mărețului palat al Camerei de comerț, cît și de splendida primire care li s’a făcut de către fruntașii industriei și comerțului țărei. La plecare, delegații au exprimat adînca lor mulțumire d-lui președinte Hagi Teodoraky. Iată acum și numele persoanelor cari au luat parte la această recepție, în afară de delegații străini: D-nii Titu Maiorescu, Take Ionescu, Al. Marghiloman, d-na și d. C. C. Arion, d-na și d. N. Xenopol, d. Al. Bădărău. D-nii Al. Constantinescu, fost ministru, Ion Kalinderu, Gr. Cantacuzino, primarul Capitalei, C. Ionescu și I. Staicovici, directorul și subdirectorul Casei de depuneri; colonel Moruzi, prefectul politiei Capitalei; D-nii G. Bediteanu, G. Boambă, D. Bragadiru-fiul, dr. Cerchez, C. Ciobanu, T. Dobrescu, Dumitrescu Militari, Eftimiu, Burnică, Grigoriu, Ioaniu, Al. Ionescu, Elefterie Ionescu, G. A. Lăzăreanu, Gr. Melik, Pavel Negreanu, G. C. Nicolau, ű. Kraicov’ici, C. mieriu, I. Betzu, toti membri ai Camerei de comerț. D-nii M. Mandrea, I. St. Rasidescu, Ad. Solomon, Gr. Alexandrescu, N. Dickin, M. Schenker, A. Schlave, I. V. Socec, H. Zweifel, n. Herzog, N. Buhuiescu, M. Zentler, Ad. Alioni, Oscar Alpern, A. Alexandridi, N. I. Bancotescu, St. Bolintineanu, A. Bîrsan, I. A. Berindei, Emil Brancovici, Gr. Călinescu, Em. Culoglu, V. Dranea Constantinescu, Lazar Elias, Fantoli Cezare, A. Günter, St. Gaillac, Aurel Grigoriu, I. Alberstadt, N. Calerghi, T. Morand, A. Capralik, A. Kandel, Emil Lessel, Otto Lessel, Stoenescu-Ploești, M. Tonola, A. Lucasievici, N. D. Moroianu, D. Matac, Paul Milker, dr. Alois Müller, Artur Müller, N. Madgearu, I. Morandini, 0. Orghidan, Carol Prager, O. Petersen, Al. Prager, I. Piantini, Emil Poloni, E. Resch, T. Radivon, Gustav Rietz, D. Rolin, Alb. Steiner, W. Staub, Al. Taubman, E. Wolf, P. I. Vasalopulo, Dupont, Wolf-Junior, I. Zamfirescu, H. Zehender, Kirschen, I. Mirea Demetrescu, Florian, Tecutz, Saidler, Chr. G. Damalide, G. Juvara, I. I. Rădulescu, N. T. Hurmuz, G. Istrate, N. M. Rîmniceanu, G. Belea, Murgășeanu secretar general la finanțe, T. Teodorescu, C. Aiculescu, D. M Nițulescu, Gh. Damalide și V. M. Ioachim, slujbași ai Camerei de comerț. Toate laudele se cuvin pentru splendida reușită a acestei recepțiuni d-lor Hagi Teodoraky, Sig. Prager, N. Zanne, dr. N. I. Angelescu, Chr. D. Staicovici și ID. Z. Furnică, Gh. Ooarofeea Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie ta Mimim și industria austriacă Asociația industriașilor austriaci a publicat următorul comunicat : Industria austriacă salută cu mare satisfacție semnarea tratatului de pace din București și speră că revizia lui pe care și-l rezervă marile puteri, va avea loc, fără incidente, cît mai curînd posibil. Industria austriacă mai speră că acest document al păcei va fi baza unei păci durabile și în modul acesta se va încheia în cele din urmă o perioadă de grijpi și neliniște politică, care a lovit întreaga viață economică austriacă și în special industria. ră. " Industria austriacă speră, că amm va dispare și acel pesimism, care a împiedicat luni de zile orice avînt de întreprindere. Situațiunea dificilă, în care a ajuns industria austriacă prin reducerea comenzilor nu este urmarea unei supraproducțiuni industriale și numai în unele ramuri de ocupațiune se poate constata o reacțiune după o perioadă de avînt economic, și în primul rînd ea este consecința neliniștei politice și în legătură cu aceasta a condițiunilor dificile în care se află creditul și tîrgul monetar. îndată ce temerile complicațiunilor internaționale vor fi înlăturate, se poate spera, că creditul va deveni iarăși normal și în modul acesta va fi posibil ca viața economică In Austria, in special producția industrială, să se restabilească. Industria austriacă cere, însă, ca guvernul să tragă imediat consecințele din condițiunile politice, care vor fi acum definitiv regulate și să înceapă tratativele pentru încheerea de convenții comerciale cu Bulgaria, Serbia, Grecia și România. Schimburile care au avut loc în Balcani cer imperios o rerzie a convențiilor comerciale existente. Industria austriacă își dă seama că în urma grelelor răni pe cari le-a cauzat războiul vieței economice din Balcani, regenerarea economică a acestor state se va face foarte încet și că nu se poate aștepta ca consumațiunea acestor regiuni să sporească într-un viitor apropiat. Dar o politică comercială energică trebue să prevadă dezvoltarea viitoare și să-i prepare drumul. Momentul actual este foarte favorabil pentru începerea și încheerea de tratative în vederea unor convenții comerciale, deoarece ținînd seamă, la încheerea acestor convenții de interesele țărilor balcanice se ajută regenerarea și întărirea lor economică, astfel că țările balcanice, ca compensație, vor face și ele concesiuni intereselor austro-ungare. Industria austriacă așteaptă în consecință, ca guvernul să pășească pe drumul, care îi este indicat pentru salvgardarea intereselor industriei și ale comerțului austriac, fără să se împiedice de agitația unor anumite grupuri. In modul acesta prestigiul și puterea monarhiei vor crește nu vor fi sacrificate ca pînă acum unor anumite cercuri profesionale. SITUAȚIA INDUSTRIEI DE PETROL. Precum era de prevăzut, situația industriei de petrol s’a ameliorat mult în ultimele zile sub influența îmbunătățirei situației externe. Producțiunea, scăzută mai înainte din cauza mobilizării personalului și a lipsei de transport, își reia cursul normal. Transportul derivatelor de petrol necesare consumului intern s-a reluat în mare parte spre marea satisfacție a industriașilor. De asemenea a fost reluat transportul țițeiului, ceea ce a micșorat stocul înmagazinat și a permis continuarea lucrărilor în schele. Trenurile de export au început să circule, așa că exportul va fi reluat și se va putea face față cererilor din străinătate. BURSA DIN BUCUREȘTI a fost calmări. Au cotat puține valori și afacerile au fost restrînse. Cursurile burselor din Paris, Berlin și Viena au sosit și ele pe ziua de 27 cor. cu tendința calmă. Indicerile sunt în cea mai mare parte staționare, iar cele mai puține arată diferențe neînsemnate fată de ultima cotă. 1 . 1 Au încheiat pe bani gata . I Rentă convertită din 1905 cu 4 la sută, 90 luni.Obligațiunile creditului județean și comunal 4 jum. la sută 94.85; Scrisuri funciare rurale între 90.80—90.70. Au încheiat pe termen: Banca Agricolă 635—632—631; Banca Generală Romînă 2208; Banca Romînească 808 ; . Idem, emis. II 367; Soc. Dacia Romînia între 1784— 1781. Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate real poezii patriotici DE G. TUTOVEAWU Am anunțat zilele trecute că poetul Tutoveanu a publicat o plachetă intitulată „La arme“ în care și-a adunat poeziile patriotice, acomodîndu-le cu actualitatea. Două din ele mai ales sunt semnificative, întrucît ne transportă nu peste Dunăre, ci pe pămîntul Bucovinei. Le publicăm în întregime: Suceava Pătrund sfios prin uliți triste Din cari’n anii viforoși Pornise, trăsnet, spre hotare. Atîtea rînduri de strămoși. Pe-aici, trecut-au furtunaticii Stăpînii codrilor de brad, Arcașii repezi din Soroca și călăreții din Bîrlad. Priviți-l, trece Vodă Stefan Cu toti boerii, mici și mari. Sosesc răzeșii de la Nistru Și valul aprig de hînsari... Dar unde’s toate ! Spulberata Ca un blestem ucigător In vatra neamului, uitarea S’așterne-adînc pe urma lor. *■ Zidiri pustii, biserici negre, Prin gol de vremuri stărnesc, Dar nu s’aude nici o șoaptă Și nici un cîntec romînesc, S’au stins și doinele străbune, De valma cruntului prăpăd. Alerg din locurile acestea, Să nu mai știu, să nu mai văd, Cît ține calea, zvon de lanuri Îmi cheamă sufletul în zări. Dar vraja holdelor îmi pare Fantastic imn de ’nmormîntări., Și mai privesc odată ’n urmă. Pe ’ntinsul raiului cernit, Amurgu ’nfășură Suceava. Un cuib de vulturi, părăsit. La Paftia Departe zările sunt limpezi Și din splendoarea ’ntregii firi Cu strai de raze ’nveșmîntat-«! Locașul sfinte mănăstiri. Din larg de șesuri poposit-au. Și de prin munți întunecoși. In jurul zidurilor negre. Talazuri albe de pioși... t « x Vrăjesc cîntările de preoți întinsa mare de norod, i Și glasul clopotelor cheamă Pe ’n veci slăvitul voevod... Dar cînd genunchele se pleacuk Și-atîtea gînduri înfloresc Din vremi ce pururi lumina-voi, întregul suflet romînesc. " Un dor ascuns mă răzvrătește Și nu-mi dă pace să mă ’nchin ! Părinte al neamului, stăpîne, Tu știi că dormi sub cer străin ! Desmintirea onor insifiUațiiii D. P. Locusteanu a adresat ziarului „Adevărul“ următoarea scrisoare: Domnule Director, In „Adevărul" cu data de 30 iulie a. c. a apărut un articol în care se afirmă că schița mea umoristică „Prințul“ publicată în ultimul număr al „Flacărei“, ar fi fost scrisă în scopul de a sluji anumite interese politice și că înțelesul ei ar fi fost o satiră la adresa A. S. R. Principele Ferdinand. In interesul adevărului, vă rog să binevoiți a însera în ziarul dv. declarația mea că schița „Prințul“ este o fantezie curat literară și că intenția mea nu a fost de fel să fac insinuări cu privire la viața din cartierul nostru general, — pe care n’o cunosc de fel și asupra căreia n’am nici un fel de informație. Dacă anumite interese de polemică politică pot să inspire redacției dv. săgeți socotite ca bine îndreptate, vă rog să binevoiți, a scoate din cauză „Flacăra“, care nici odată nu s’a amestecat în chestiuni politice, și schița mea pe care, dacă aș fi gata să o deplâng zi cînd, de acord cu dv. pentru lipsa de talent cu care a fost scrisă, aș vrea s’o ar>ăr cel puțin de învinuirea nemeritată a insinuărilor travestite. Primiți, vă rog, etc. P. LOCUSTEANU -------------xx------------ BANCHETUL Oda Palace D. Pasici a oferit un banchet in cinstea delegațlor romîni D. Passici, prezidentul delegației sîrbești, a oferit ori la orele 1 d. a., în sala hotelului Palace din bulevardul Elisabeta, un banchet in cinstea delegaților romîni. Au luat parte d-nn : Titu Maiorescu, prezidentul conferinței pentru pace, Passiei, șeful delegației sîrbești, Ristici, ministrul Serbiei la București, generalul Vukotici, șeful delegației Muntenegrene, Alexandru Marghiloman, Take Ionescu, Const. Dissescu, Nicolae Xenopol, M. Cantacuzino, Al. Bădărău, general Hîrjeu, Ion Kalinderu, general Socec, general Coandă, Burgheli, Pisoski, Sainovici, Nicolici, colonel Smeleonovici, colonel Cristescu, general Robescu, Spalascovici, general Mavrocordat, colonel Calafatovici, Gavrilescu, Creteanu, colonel Moruzzi, prefectul poliției Capitalei, Mihail Cantacuzino, primarul Capitalei, general Constantinescu, I. Lahovari, Bilciurescu, Popovici, Bărbătescu, etc. Dintre delegații sîrbi și muntenegreni n’a lipsit nici unul. D. PASSICI, luînd cel dinții cuvîntul, a spus că se simte fericit văzînd în jurul său pe toți delegații romîni și muntenegreni. Bătrînul om de stat a arătat că nu se poate opri de a nu aduce încă odată viile sale mulțumiri Romîniei, a cărei ospitalitate este îndeobște cunoscută. De multă vreme cunoștea noblețea poporului român, de care a avut prilejul în ultimul timp să-și dea și mai bine seamă. Prezidentul consiliului de minișri din Serbia a spus că acum țara sa nu dorește decit ca să-și poată arăta la rîndul i, recunoștința fată de delegații romîni, atunci cînd aceștia vor face o vizită la Belgrad. D. Passici a sfîrșit cuvîntarea sa strigînd : ► Trăiască Regele Romînieil Trăiască Romînia! In tot timpul mesei a domnit cea mai mare însuflețire. C… Ultime informațiuni * Consiliul de miniștri care urma să se fie ori Marți, la orele 5, la ministerul de interne, se va tine Joi, la aceeași oră. * Luni seara, la orele 7 M. S. Regele însoțit de M. S. Regina a plecat cu automobilul de la palat în spre cartierul Moșilor, unde a vizitat mai multe cartiere mărginașe din jurul gării Obor. Suveranii s’au înapoiat la orele 8 prin șoseaua Stefan cel Mare la palat. * In urma semnărei decretului de demobilizare, d. general Hîrjeu, ministru de războiu, a semnat o deciziune prin care se face cunoscut comandanților de corpuri și serviciu, că vor fi desconcentrați toți ofițerii de rezervă de pe lingă corpurile de trupă din țară, și serviciile militare precum și soldații rezerviști din contigentele mobilizate. * Sîntem rugați să atragem atentiunea d-lui medic șef al Capitalei că, în prima Fundătură a stradei Măcelari la No. 1 și 2 cît ține șanțurile pînă la No. 4 și 5 sînt pline cu ape murdare pe care le varsă de multe ori și în mijlocul stradei, producînd un miros pestilențial. Apele menajere au scurgerea printre gardurile curților cu No. 1 și 2. Sada Măcelari e canalizată de curînd, și proprietarii din aceste două curți au intrarea prin fața stradei Măcelari. * D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, a convocat ori înainte de amiază pe toți directorii din minister, în vederea măsurilor financiare ce urmează a se lua în noul teritoriu ocupat. Pe lângă cele trei vămi înființate cu o sucursală, s’a hotărît înființarea a unor noi 3 vămi, care urmează a se stabili în urma întretăerilor ce se vor face cu ocazia construirei mai multor linii ferate. Șeteanu, directorul contribuțiilor pleca în noul teritoriu d-nii M. Șeteanu, directorul contribuțiilor din ministerul de finanțe, care se va ocupa cu organizarea financiară; E. Morandini, directorul general al vămilor, care se va ocupa cu organizarea punctelor vamale; Osiceanu, inspector vamal și Panaitescu, directorul general al siguranței, însoțit de d. Voinescu, inspector general al polițiilor, cari se vor ocupa cu organizarea polițiilor, în noul teritoriu ocupat. * In editura „Librăriei Națională“ a apărut un elegant volum, intitulat „Anecdote de Post“ și datorit d-lui Th. D. Sperantia. Prețul lui 1,25. * A apărut „FLACARA“ ultimul număr cuprinzînd: In cimitir, de Ola Canta; o puternică poezie războinică, de Zaharia Bârsan; „De prin locurile măcelului", de N. Dunăreanu; „Prințul“, de P. Locusteanu, precum și alte bucăți în proză și versuri de Gregorian, Ionel Pavelescu, C. Sp. Hasnaș, V. Anestin, etc. * Atragem atenția d-lui primar al Capitalei asupra faptului că măturătorii primăriei aruncă gunoaele adunate de pe străzi pe trotuarul din șoseaua Bonaparte, în fața postului de pompieri, astfel că pe trotuar se formează grămezi de gunoae în cari zac cadavre de pisici, cîini și alte animale. D. primar dă ordonanță prin care pretinde dela cetățeni să țină curățenie, și face bine de cere aceasta mai ales acum cînd sîntem amenințați de epidemia holerei. Dar întrebăm pe d. primar: poate d-sa pretinde dela cetățeni să se supună ordonanțelor cînd însăși primăria dă exemple de îngrozitoare murdării ? Cine trece prin acea șosea atît de frecventată, rămîne îngrozit du mirosul pestilențial ce se exalează din acele gunoae. Cerem primăriei ca ordonanțele să le execute mai întîiu dînsa, căci altfel nu au dreptul să ceară cetățenilor să se supună. * Mai mulți cititori din Giurgiu ne roagă să arătăm că, cu toate că țara trece actualmente prin timpuri nu tocmai normale, totuși cu Take Ionescu, pentru a favoriza un partizan al său, înlesnindu-i un frumos cîștig, și în dorința de a-și populariza figura cu orice preț, a ordonat confidențial prefecturilor, între cari și cele de Vlașca, să oblige toate primăriile, pe primari, notari, secretari, preoți, învățători, etc., să cumpere pe prețul de 15 lei portretul său, care în realitate nu costă nici un leu, și cari sunt imprimate într’un cunoscut atelier de arte grafice din București. Primind acest ordin, prefecture de Vlașca s’a grăbit să-l execute imediat, cu adăugarea că prin organele administrative să se plaseze cît mai multe asemenea portrete și la particulari, întocmai ca și biletele de reprezentații date în scop filantropic. In adresa ministerului prin care se da ordin prefecturilor să vîndă portretele d-lui Take Ionescu, se spune că aceste portrete nu trebue să lipsească din nici o autoritate sau casă de român, acum cînd șeful conservatorilor-democrați a repurtat un așa de mare succes diplomatic, încheind pacea în Balcani. * Cititi în BIBLIOTECA FLACARA No. 10, IN TEMNIȚELE STAMBULULUI, interesante nuvele din viata balcanică, de poeta VICTOR EFTIMIU. Prețul 40 bani. Copertă spleradidă în 8 culori. ________ ----------------0X0---------------BANCHETUL COLONIEI GRECEȘTI Eri, la ora 1 d. a., membrii coloniei eline din București au oferit în sala Germană, din str. Brezoianu, un banchet în cinstea membrilor delegației grecești. D. Papadiamandopolu, ministrul Greciei la București, a ținut o cuvîntare prin care a arătat rolul de seamă pe care l-a jucat delegații. D. Venizeloa, prezidentul membrilor delegaților, a mulțumit din partea acestora. La orele 8 și jumătate bande«Urșii p " • / Splendide bluze remisei tu 10-12 lei mna ate și demontate, cămăși de noapte, rochițe, etc.— Prețuri cu totul excepțional) Strada Dogari 15 (aproape școala Tunari;