Viitorul, august 1913 (Anul 7, nr. 1967-1997)

1913-08-01 / nr. 1967

Amnistia ofi Mirtrezßfi « In conformitate cu dispozițiunile înaltului decret de amnestie sub No.­­644 din 23 Iunie 1913 și ca o comple­tare a instrucțiunilor publicate în „Monitorul Oastei“ No. 30 din a. c., relative la punerea în aplicare a menționatului decret, se face cunos­cut corpurilor și serviciilor arma­tei, că se vor considera ca amnes­­tiați toți militarii cari au săvîrșit jictul de nesupunere pînă în ziua cînd s’a decretat mobilizarea. Prin urmare, în această catego­rie de amnestiați vor intra atît gra­dele inferioare nesupuse, fie la le­gea recrutarii, fie la chemările ul­terioare pentru instrucție sau mane­­vre, cit și ofițerii de rezervă nesu­puși ori infractori la regulele privi­toare la pregătirea mobilizăr­ii. Pentru ofițerii de rezervă puși sub urmărire, sau trimiși în judecată și cari se găsesc în asemenea condi­­țiu­ni, se vor întocmi de către corpu­rile de armată (P. S.) tablouri no­minale, care se vor înainta ministe­rului (serviciul personalului). p. ministru, General Gh. C. Vă­­leanu. --------------s--------------­ Határőrei * FAMIUIUem MOBILIZA­TI­­Os — Adresă de mulțumire — Doamnei A. Gr. Philippescu președinta Soc. Ortodoxe, naționale a fe­meilor române Cu o desebită mulțumire am luat cunoștință de adresa d­v. din 4 Iulie c. prin care-mi faceți cu­noscut că Societatea Ortodoxă Na­țională a femeilor române, dorind a contribui la ajutorarea familii­lor celor mobilizați, a pus la dis­­pozițiunea acestui minister suma de lei 10.000, cum și grădinele sale de copii, împreună cu conducăto­rii lor. Autorizat de Majestatea Sa Re­gele, vă rog, doamnă președintă, să primiți din partea mea și a ar­matei, expresiunea sentimentelor­­ de aci­încă mulțumire și recunoș­tință și să fiți interpretul nostru pe lingă membrii acelei institu­­țiuni de binefacere pentru aceas­tă faptă atît de patriotică. Primiți, vă rog, doamnă preșe­dintă, încredințarea perfectei me­le considerațiuni. Ministru de războiu, [ (ss) general de divizie, Hîrjeu. ----------------xx---------------­ Dr. VINTILESCO OCULIST SS AFX-A îîî CAPITALA Orele 10-12; 4-6 STR. 8F. CONSTANTIN 7 Telefon 29l$3 Icre tescuite ICRE MOI PROASPETE Ki’o 40-48, etc. 36 Victoria, Iulian Țuică, Cognac, Liekeruri, Champagne toate mărcile 2208 Vechile Societăți d­e Tramwaye Aduce la cunoștința onor. Public că dorind a cumpăra un număr oare­care de cai sănătoși, invită pe ofer­tanți de a se adresa în fie­care zi, de la orele 3—4 d. a. la Direcția Generală a acestei Societăți, Strada Teilor No. 212. PRETUTINDENI MüüM BVRV1S de B09SZEK Cea mai superioară și cea mai eftină Apă Minerală naturală ===== Ferii!»vă de contrafacere și Ape Minerale artificiale­­ ■— Reprezentanți Generali: MAX & WILHELM STEiNHART—Bncnreștl, Str. Zhoralnl 4 DELEGAȚII STATELOR BALCANICE ÎN CAPITALA Recepția dela Camera de Comerț Delegatii Bulgariei, afară de d. general Fitceff, care se află indis­pus, ai Serbiei, Greciei și Munte­­negrului, au fost eli, la orele 5 d. a. la palatul Camerei de comerț și industrie, unde au vizitat somptu­oasele încăperi ale Bursei, Came­rei de comerț și ale cercului indus­triei, comerțului și finantei. Fațada principală a grandiosu­lui palat, era pavoazată cu drapele rom­înești și ale tuturor statelor balcanice. Intrarea principală era decorată cu o profuziune de plante. Delegații au fost pu­miți de d. Hagi Teodoraky, președintele Ca­merei de comerț și industrie, și de toți membrii Camerei și Bursei, jos la intrare și conduși în frumoa­sa rotondă a Bursei. De aci au fost conduși sus, în sala de ședințe a Camerei de comerț. Tribuna prezidențială a fost ocu­pată de d-mi ministrii Xenopol, D. Hagi Teodoraky, S. Prager, M. Blank și Chr. D. Staicovici. In dreapta și în stingă tribunei au luat loc d-nii miniștri și d. I. Kalinderu, iar în prima bancă din fata tribunei șefii delegati miilor, după cari urmau apoi ceilalați de­legați, membrii Camerei de comerț și fruntașii comerțului, industriei și finanței. Cuvinta«* * *M­d«Sa*i D. N. Xenopol, ministrul indus­triei și comerțului, a ținut urmă­toarea cuvîntare: Sînt fericit că vor să vă urez bun sosit în votatul Păcei, unde s’au cl­ătinat spre a vă primii reprezen­tanții cei mai de seamă ai indus­triei și comerțului țărei noastre. In timpul scurtelor intervale pe­cari ni le-am lăsat libere lucrările cari au încoronat tratatul de pace așa de arzător dorit de lumea mun­citorească, ați putut constata dez­voltarea industrială a țărei noastre ca și starea noastră economică în general. Mulțumită unei lungi perioade de pace, mulțumită sforțărilor tu­turor guvernelor noastre, mulțumi­tă înțelepciunei și perseverenței su­veranului nostru, poporul român a reușit în mai puțin de 20 de ani, printr’o muncă îndîrjită, să indo­iască exportul, care se cifrează în anul 1911 la 700 milioane. Al doi­lea a creat o industrie care a cerut un capital de aproape 800 de mi­lioane și a procurat statului veni­turi de aproape 600 milioane lei, venituri cari au permis statului să înzestreze țara cu un utilaj econo­mic remarcabil. Am ajuns să ocu­păm, prin progresele realizate în toate direcțiunile, un loc respectat în concertul puterilor. Din nenorocire, ceea ce ne dorea mai mult era faptul că relațiunile noastre cu statele din peninsula balcanică se resimțeau de starea de nesiguranță care a domnit așa de multă vreme, țara fiind preocupa­tă în primul rînd de nevoile sale naționale. Pacea, care a fost semnată după o luptă, în care nu au fost nici în­vinși, nici învingători și în care nu a fost decit o singură victorie, a­­ceea a civilizației creștine, ne va da putința să intrăm în relațiuni constante și din ce în ce mai în­tinse cu statele balcanice. Nu ne îndoim că prof­itind­­ de lunga perioadă de pace ce ni se deschide înainte, statele balcanice își vor întrebuința toată energia spre a pune în valoare imensele bogății ale noilor ținuturi ce li se desfășoară înainta și spre a schim­ba cu noi aceste bogății contra pro­dusului solului și ale industriei noastre. Cînd noile linii ferate vor lega aceste ținuturi cu țara noastră, cînd trenurile vor trece peste noile poduri ale Dunărei spre regiunile minunate ale măr­ii Egee, spre a se opri la porțile acestor ținuturi ca din basm­e, o eră nouă se va des­chide pentru Bulgaria, Serbia, Gre­cia și Muntenegru. Romînia socotește că-și va avea și ea partea din această măreață avuție, armonizînd totdeauna, in­teresele sale cu interesele celorlalte țări. (Aplauze). Quvmtarea CMlfil Or Hagi Teofter»ak^ D. D. Hagi Teodoraky, distinsul președinte al Camerei de comerț, a ținut apoi cuvântarea următoare: Domnilor Delegați. In numele Comerțului și Indus­triei Române, în numele Camerei de comerț din București, permi­­teți-mi de a vă prezenta omagiile noastre și a vă mulțumi, că ati bi­nevoit a ne onora cu vizita Dom­niilor voastre, înainte de a părăsi țara, după ce ați izbutit a încheia pacea. Onoarea pe care ne-o faceți, ne va lăsa o dulce amintire, și nu ne îndoim că va servi a lega din nou, bunele raporturi, cari le-am avut pînă acum. r Prezența Domniilor voastre în mijlocul nostru, ne dovedește în­destul ce preț puneți, ca schimbu­rile comerciale, între țările noas­tre, pe cari auitea interese comune le vor uni în viitor, mai mult chiar decit în trecut, se vor mări din ce în ce, căci cu toții știm că relațiu­nile economice tind a apropia na­țiunile, stabilind raporturi priete­nești, contribuind de multe ori și la menținerea păcei. Recepțiunea cordială, pe care Ca­­merile de comerț din Bulgaria, au făcut-o delegațiunei noastre, sunt a­­cum doi ani, a lăsat asupra noas­tră o aducere aminte plăcută; și credem că, ci­ de curînd să putem vizita Camerile de comerț grece și sîrbe, cum și pe gloriosul popor muntenegrean. Vom fi la rîndul nostru foarte fericiți a primi în Capitala Rega­tului nostru pe reprezentanții Dom­niilor voastre ai Comerțului și In­dustriei. ’ Suntem­ siguri că prin aceste vi­zite, ne vom cunoaște mai bine și va fi cel mai bun mijloc spre a în­tări relațiunile noastre economice. Rugăm pe cel a Tot Putinte ca din această întărire a relațiunilor să iasă acea eră nouă, la care, prin acțiunea noastră comună, vom a­junge cu­ de curînd, împlinind, prin aceasta chiar și voința exprimată de mult iubitul și veneratul nostru Suveran. Cu această credință, permiteți-mi de a vă transmite urările cele mai sincere, pentru prosperitatea Co­merțului și Industrie Țărilor, pe cari le-ați reprezentat cu atîta dem­­­nitate. Amîndouă aceste cuvîntări au fost des întrerupte de aplauze căl­duroase din partea delegaților și a întregei asistente. VIZITATA LOCALULUI 81 ASISTENȚA Sfîrșindu-se această solemnitate delegații au trecut în biroul pre­zidential, unde au semnat cu toti în cartea ma­t a Camerei de c­o­merț. Condeiul cu care au semnat este de aur și n’a fost întrebuințat pînă acum. Acest condeiu va fi pă­strat în muzeul Camerei de comerț.Delegații, conduși de d na și d Xenopol, și de d-nii Hagi Teodo­­raky, S. Prager, dr. N. I. Angele­­scu și N. Zanne, au vizitat­ birou­rile Camerei și admirabilul muze după care s’au urcat în sple­ndidul salon al Cercului comerțului, fi­nanței și industriei unde s'a pu­s la dispoziția tuturor vizitatorilor un bufet foarte bogat, cu cele mai delicioase răcoritoare.­ Delegații au rămas încîntați atît de măreția și frumusețea mărețu­lui palat al Camerei de comerț, cît și de splendida primire care li s’a făcut de către fruntașii industriei și comerțului țărei. La plecare, de­legații au exprimat adînca lor mul­țumire d-lui președinte Hagi Teo­­doraky. Iată acum și numele persoanelor cari au luat parte la această recep­ție, în afară de delegații străini: D-nii Titu Maiorescu, Take Io­­nescu, Al. Marghiloman, d-na și d. C. C. Arion, d-na și d. N. Xenopol, d. Al. Bădărău. D-nii Al. Constantinescu, fost ministru, Ion Kalinderu, Gr. Can­­tacuzino, primarul Capitalei, C. Ionescu și I. Staicovici, directorul și subdirectorul Casei de depuneri; colonel Moruzi, prefectul politiei Capitalei; D-nii G. Bediteanu, G. Boambă, D. Bragadiru-fiul, dr. Cerchez, C. Ciobanu, T. Dobrescu, Dumitrescu Militari, Eftimiu, Burnică, Grigo­­riu, Ioaniu, Al. Ionescu, Elefterie Ionescu, G. A. Lăzăreanu, Gr. Me­lik, Pavel Negreanu, G. C. Nicolau, ű. Kraicov’ici, C. mieriu, I. Betzu, toti membri ai Camerei de comerț. D-nii M. Mandrea, I. St. Raside­­scu, Ad. Solomon, Gr. Alexandre­­scu, N. Dickin, M. Schenker, A. Schlave, I. V. Socec, H. Zweifel, n. Herzog, N. Buh­uiescu, M. Z­ent­ler, Ad. Alioni, Oscar Alpern, A. Alexandridi, N. I. Bancotescu, St. Bolintineanu, A. Bîrsan, I. A. Be­­rindei, Emil Brancovici, Gr. Căli­­nescu, Em. Culoglu, V. Dranea Constantinescu, Lazar Elias, Fan­­toli Cezare, A. Günter, St. Gaillac, Aurel Grigoriu, I. Alberstadt, N. Calerghi, T. Morand, A. Capralik, A. Kandel, Emil Lessel, Otto Les­sel, Stoenescu-Ploești, M. Tonola, A. Lucasievici, N. D. Moroianu, D. Matac, Paul Milker, dr. Alois Mül­ler, Artur Müller, N. Madgearu, I. Morandini, 0. Orghidan, Carol Prager, O. Petersen, Al. Prager, I. Piantini, Emil Poloni, E. Resch, T. Radivon, Gustav Rietz, D. Rolin, Alb. Steiner, W. Staub, Al. Taub­­man, E. Wolf, P. I. Vasalopulo, Du­pont, Wolf-Junior, I. Zamfirescu, H. Zehender, Kirschen, I. Mirea De­­metrescu, Florian, Tecutz, Saidler, Chr. G. Damalide, G. Juvara, I. I. Rădulescu, N. T. Hurmuz, G. Is­­trate, N. M. Rîmniceanu, G. Belea, Murgășeanu secretar general la fi­nanțe, T. Teodorescu, C. Aiculescu, D. M Nițulescu, Gh. Damalide și V. M. Ioachim, slujbași ai Camerei de comerț. Toate laudele se cuvin pentru splendida reușită a acestei recep­­țiuni d-lor Hagi Teodoraky, Sig. Prager, N. Zanne, dr. N. I. Ange­­lescu, Chr. D. Staicovici și ID. Z. Furnică, Gh. Ooarofeea Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie ta Mimim și industria austriacă Asociația industriașilor aus­­triaci a publicat următorul comu­nicat : Industria austriacă salută cu ma­re satisfacție semnarea tratatului de pace din București și speră că revizia lui pe care și-l rezervă ma­rile puteri, va avea loc, fără inci­dente, cît mai curînd posibil. Industria austriacă mai speră că acest document al păcei va fi baza unei păci durabile și în mo­dul acesta se va încheia în cele din urmă o perioadă de grijpi și ne­liniște politică, care a lovit întrea­ga viață economică austriacă și în special industria. r­ă. " Industria austriacă speră, că a­­mm va dispare și acel pesimism, care a împiedicat luni de zile ori­ce avînt de întreprindere. Situa­­țiunea dificilă, în care a ajuns in­dustria austriacă prin reducerea comenzilor nu este urmarea unei supraproducțiuni industriale și nu­­­mai în unele ramuri de ocupațiune se poate constata o reacțiune du­­pă o perioadă de avînt economic, și în primul rînd ea este consecin­ța neliniștei politice și în legătură cu aceasta a condițiunilor difici­le în care se află creditul și tîrgul monetar.­­ îndată ce temerile complicațiu­­ni­lor internaționale vor fi înlătu­rate, se poate spera, că creditul va­­ deveni iarăși normal și în modul acesta va fi posibil ca viața econo­mică In Austria, in special produc­ția industrială, să se restabileas­­­că. Industria austriacă cere, însă,­ ca guvernul să tragă imediat con­secințele din condițiunile politice, care vor fi acum definitiv regula­te și să înceapă tratativele pentru­ încheerea de convenții comerciale cu Bulgaria, Serbia, Grecia și Ro­­mânia. Schimburile care au avut loc în Balcani cer imperios o rer­zie a convențiilor comerciale exis­tente. Industria austriacă își dă seama că în urma grelelor răni pe cari le-a cauzat războiul vieței econo­mice din Balcani, regenerarea e­­conomică a acestor state se va fa­ce foarte încet și că nu se poate aștepta ca consumațiunea acestor regiuni să sporească într-un viitor apropiat. Dar o politică comercială ener­gică trebue să prevadă dezvolta­rea viitoare și să-i prepare dru­mul. Momentul actual este foarte favorabil pentru începerea și în­cheerea de tratative în vederea u­­nor convenții comerciale, de­oare­ce ținînd seamă, la încheerea a­­cestor convenții de interesele țări­lor balcanice se ajută regenerarea și întărirea lor economică, astfel că țările balcanice, ca compensa­ție, vor face și ele concesiuni inte­reselor austro-ungare.­­ Industria austriacă așteaptă în consecință, ca guvernul să pășeas­că pe drumul, care îi este indicat pentru salvgardarea intereselor industriei și ale comerțului aus­triac, fără să se împiedice de a­­gitația unor anumite grupuri. In modul acesta prestigiul și puterea monarhiei vor crește nu vor fi sacrificate ca pînă acum unor a­­numite cercuri profesionale. SITUAȚIA INDUSTRIEI DE PETROL.­­ Precum era de pre­văzut, situația industriei de petrol s’a ameliorat mult în ultimele zile sub influența îmbunătățirei situa­ției externe. Producțiunea, scăzută mai îna­inte din cauza mobilizării perso­nalului și a lipsei de transport, își reia cursul normal. Transpor­tul derivatelor de petrol necesare consumului intern s-a reluat în mare parte spre marea satisfacție a industriașilor. De asemenea a fost reluat transportul țițeiului, ceea ce a micșorat stocul înmaga­zinat și a permis continuarea lu­crărilor în schele. Trenurile de ex­port au început să circule, așa că exportul va fi reluat și se va pu­tea face față cererilor din străină­tate. BURSA DIN BUCUREȘTI a fost calmă­­ri. Au cotat puține valori și aface­rile au fost restrînse. Cursurile burselor din Paris, Berlin și Vie­­na au sosit și ele pe ziua de 27 cor. cu tendința calmă. Indicerile sunt în cea mai mare parte staționare, iar cele mai pu­ține arată diferențe neînsemnate fată de ultima cotă. 1 . 1 Au încheiat pe bani gata . I Rentă convertită din 1905 cu 4 la sută, 90 luni.­Obligațiunile creditului jude­țean și comunal 4 jum. la sută 94.85;­­ Scrisuri funciare rurale între 90.80—90.70. Au încheiat pe termen: Banca Agricolă 635—632—631; Banca Generală Romînă 2208; Banca Romînească 808 ; . Idem, emis. II 367; Soc. Dacia Romînia între 1784— 1781. Mișcarea artistică-literară La noi și In străinătate real poezii patriotici DE G. TUTOVEA­WU Am anunțat zilele trecute că po­etul Tutoveanu a publicat o pla­chetă intitulată „La arme“ în care și-a adunat poeziile patriotice, a­­comodîndu-le cu actualitatea. Două din ele mai ales sunt sem­nificative, întrucît ne transportă nu peste Dunăre, ci pe pămîntul Bucovinei. Le publicăm în întregime: Suceava Pătrund sfios prin uliți triste Din cari’n anii viforoși Pornise, trăsnet, spre hotare. Atîtea rînduri de strămoși. Pe-aici, trecut-au furtunaticii Stăpînii codrilor de brad, Arcașii repezi din Soroca și călăreții din Bîrlad. Priviți-l, trece Vodă Stefan Cu toti boerii, mici și mari. Sosesc răzeșii de la Nistru Și valul aprig de hînsari... Dar unde’s toate ! Spulberat­a Ca un blestem ucigător In vatra neamului, uitarea S’așterne-adînc pe urma lor. *■ Zidiri pustii, biserici negre, Prin gol de vremuri stărnesc, Dar nu s’aude nici o șoaptă Și nici un cîntec romînesc, S’au stins și doinele străbune, De valma cruntului prăpăd. Alerg din locurile­ acestea, Să nu mai știu, să nu mai văd, Cît ține calea, zvon de lanuri Îmi cheamă sufletul în zări. Dar vraja holdelor îmi pare Fantastic imn de ’nmormîntări., Și mai privesc odată ’n urmă. Pe ’ntinsul raiului cernit, Amurgu ’nfășură Suceava. Un cuib de vulturi, părăsit. La Paftia Departe zările sunt limpezi Și din splendoarea ’ntregii firi Cu strai de raze ’nveșmîntat-«! Locașul sfinte mănăstiri. Din larg de șesuri poposit-au. Și de prin munți întunecoși. In jurul zidurilor negre. Talazuri albe de pioși...­­ t « x Vrăjesc cîntările de preoți întinsa mare de norod, i Și glasul clopotelor cheamă Pe ’n veci slăvitul voevod... Dar cînd genunchele se pleacu­k Și-atîtea gînduri înfloresc Din vremi ce pururi lumina-voi, întregul suflet romînesc. " Un dor ascuns mă răzvrătește Și nu-mi dă pace să mă ’nchin ! Părinte­ al neamului, stăpîne, Tu știi că dormi sub cer străin ! Desmintirea onor insifiUați­iii D. P. Locusteanu a adresat zia­rului „Adevărul“ următoarea scri­soare: Domnule Director, In „Adevărul" cu data de 30 iu­lie a. c. a apărut un articol în ca­re se afirmă că schița mea umoris­tică „Prințul“ publicată în ulti­mul număr al „Flacărei“, ar fi fost scrisă în scopul de a sluji a­­numite interese politice și că în­țelesul ei ar fi fost o satiră la a­­dresa A. S. R. Principele Ferdi­nand. In interesul adevărului, vă rog să binevoiți a însera în ziarul dv. declarația mea că schița „Prin­țul“ este o fantezie curat literară și că intenția mea nu a fost de fel să fac insinuări cu privire la via­ța din cartierul nostru general, — pe care n’o cunosc de fel și asupra căreia n’am nici un fel de infor­mație. Dacă anumite interese de pole­mică politică pot să inspire redac­ției dv. săgeți socotite ca bine­ în­dreptate, vă rog să bine­voiți, a scoate din cauză „Flacăra“, care nici odată nu s’a amestecat în ches­tiuni politice, și schița mea pe ca­re, dacă aș fi gata să o deplâng zi cînd, de acord cu dv. pentru lipsa de talent cu care a fost scri­să, aș vrea s’o ar>ăr cel puțin de învinuirea nemeritată a insinuă­rilor travestite. Primiți, vă rog, etc. P. LOCUSTEANU -------------xx------------­ BANCHETUL Oda Palace D. Pasici a oferit un banchet in cinstea delegaț­lor romîni D. Passici, prezidentul delega­ției sîrbești, a oferit ori la orele 1 d. a., în sala hotelului Palace din bulevardul Elisabeta, un banchet in cinstea delegaților romîni. Au luat parte d-nn­ : Titu Maio­rescu, prezidentul conferinței pen­tru pace, Passiei, șeful delegației sîrbești, Ristici, ministrul Serbiei la București, generalul Vukotici, șeful delegației Muntenegrene, A­­lexandru Marghiloman, Take Io­nescu, Const. Dissescu, Nicolae Xenopol, M. Cantacuzino, Al. Bă­­dărău, general Hîrjeu, Ion Kalin­deru, general Socec, general Coan­­dă, Burgheli, Pisoski, Sainovici, Nicolici, colonel Smeleonovici, co­lonel Cristescu, general Robescu, Spalascovici, general Mavrocor­­dat, colonel Calafatovici, Gavriles­cu, Creteanu, colonel Moruzzi, pre­fectul poliției Capitalei, Mihail Cantacuzino, primarul Capitalei, general Constantinescu, I. Laho­­vari, Bilciurescu, Popovici, Băr­­bătescu, etc. Dintre delegații sîrbi și munte­negreni n’a lipsit nici unul. D. PASSICI, luînd cel dinții cu­­vîntul, a spus că se simte fericit văzînd în jurul său pe toți dele­gații romîni și muntenegreni. Bătrînul om de stat a arătat că nu se poate opri de a nu aduce în­că odată viile sale mulțumiri Ro­­mîniei, a cărei ospitalitate este în­deobște cunoscută. De multă vreme cunoștea noble­țea poporului român, de care a a­­vut prilejul în ultimul timp să-și dea și mai bine seamă. Preziden­tul consiliului de minișri din Ser­bia a spus că acum țara sa nu do­rește decit ca să-și poată arăta la rîndul i, recunoștința fată de de­legații romîni, atunci cînd aceștia vor face o vizită la Belgrad. D. Passici a sfîrșit cuvîntarea sa strigînd : ► Trăiască Regele Romînieil Trăiască Romînia! In tot timpul mesei a domnit cea mai mare însuflețire. C… U­ltime informațiuni * Consiliul de miniștri care ur­ma să se fie ori Marți, la orele 5, la ministerul de interne, se va ti­ne Joi, la aceeași oră. * Luni seara, la orele 7 M. S. Re­gele însoțit de M. S. Regina a ple­cat cu automobilul de la palat în spre cartierul Moșilor, unde a vi­zitat mai multe cartiere mărgina­șe din jurul gării Obor. Suveranii s’au înapoiat la orele 8 prin șoseaua Stefan cel Mare la palat. * In urma semnărei decretului de demobilizare, d. general Hîrjeu, mi­nistru de războiu, a semnat o de­ciziune prin care se face cunoscut comandanților de corpuri și servi­ciu, că vor fi desconcentrați toți o­­fițerii de rezervă de pe lingă cor­purile de trupă din țară, și servi­ciile militare precum și soldații re­zerviști din contigentele mobilizate. * Sîntem rugați să atragem a­­tentiunea d-lui medic șef al Capi­talei că, în prima Fundătură a stradei Măcelari la No. 1 și 2 cît ține șanțurile pînă la No. 4 și 5 sînt pline cu ape murdare pe care le varsă de multe ori și în mijlo­cul stradei, producînd un miros pestilențial. Apele menajere au scurgerea printre gardurile curților cu No. 1 și 2. S­ada Măcelari e canaliza­tă de curînd, și proprietarii din aceste două curți au intrarea prin fața stradei Măcelari. * D. Al. Marghiloman, ministru de finanțe, a convocat ori înainte de amiază pe toți directorii din mi­nister, în vederea măsurilor fi­nanciare ce urmează a se lua în noul teritoriu ocupat. Pe lângă cele trei vămi înființa­te cu o sucursală, s’a hotărît în­ființarea a unor noi 3 vămi, care urmează a se stabili în urma între­­tăerilor ce se vor face cu ocazia construirei mai multor linii fe­rate. Șeteanu, directorul contribuțiilor pleca în noul teritoriu d-nii M. Șeteanu, directorul contribuțiilor din ministerul de finanțe, care se va ocupa cu organizarea financia­ră; E. Morandini, directorul gene­ral al vămilor, care se va ocupa cu organizarea punctelor vamale; Osiceanu, inspector vamal și Pa­­naitescu, directorul general al si­guranței, însoțit de d. Voinescu, inspector general al polițiilor, cari se vor ocupa cu organizarea polițiilor, în noul teritoriu ocupat. * In editura „Librăriei Naționa­lă“ a apărut un elegant volum, in­titulat „Anecdote de Post“ și da­torit d-lui Th. D. Sperantia. Prețul lui 1,25. * A apărut „FLACARA“ ulti­mul număr cuprinzînd: In cimitir, de Ola Canta; o puternică poezie războinică, de Zaharia Bârsan; „De prin locurile măcelului", de N. Dunăreanu; „Prințul“, de P. Lo­custeanu, precum și alte bucăți în proză și versuri de Gregorian, Io­nel Pavelescu, C. Sp. Hasnaș, V. Anestin, etc. * Atragem atenția d-lui primar al Capitalei asupra faptului că mă­turătorii primăriei aruncă gunoae­­le adunate de pe străzi pe trotuarul din șoseaua Bonaparte, în fața pos­tului de pompieri, astfel că pe tro­tuar se formează grămezi de gu­noae în cari zac cadavre de pisici, cîini și alte animale. D. primar dă ordonanță prin ca­re­ pretinde dela cetățeni să țină cu­rățenie, și face bine de cere aceasta mai ales acum cînd sîntem ame­nințați de epidemia holerei. Dar întrebăm pe d. primar: poate d-sa pretinde dela cetățeni să se supună ordonanțelor cînd însăși primăria dă exemple de îngrozitoare mur­dării ? Cine trece prin acea șosea atît de frecventată, rămîne îngrozit du mirosul pestilențial ce se exalează din acele gunoae. Cerem primăriei ca ordonanțele să le execute mai întîiu dînsa, căci altfel nu au dreptul să ceară cetă­țenilor să se supună. * Mai mulți cititori din Giurgiu ne roagă să arătăm că, cu toate că țara trece actualmente prin tim­puri nu tocmai normale, totuși cu Take Ionescu, pentru a favoriza un partizan al său, înlesnindu-i un fru­mos cîștig, și în dorința de a-și po­pulariza figura cu orice preț, a or­donat confidențial prefecturilor, în­tre cari și cele de Vlașca, să oblige toate primăriile, pe primari, notari, secretari, preoți, învățători, etc., să cumpere pe prețul de 15 lei portre­tul său, care în realitate nu costă nici un leu, și cari sunt imprimate într’un cunoscut atelier de arte grafice din București. Primind acest ordin, prefecture de Vlașca s’a grăbit să-l execute imediat, cu adăugarea că prin or­ganele administrative să se plase­ze cît mai multe asemenea portrete și la particulari, întocmai ca și bi­letele de reprezentații date în scop filantropic. In adresa ministerului prin care se da ordin prefecturilor să vîndă portretele d-lui Take Ionescu, se spune că aceste portrete nu trebue să lipsească din nici o autoritate sau casă de român, acum cînd șe­ful conservatorilor-democrați a re­purtat un așa de mare succes di­plomatic, încheind pacea în Bal­cani. * Cititi în BIBLIOTECA FLA­CARA No. 10, IN TEMNIȚELE STAMBULULUI, interesante nu­vele din viata balcanică, de poeta VICTOR EFTIMIU. Prețul 40 bani. Copertă splera­didă în 8 culori. ________ ----------------0X0---------------­BANCHETUL COLONIEI GRECEȘTI Eri, la ora 1 d. a., membrii colo­niei eline din București au oferit în sala Germană, din str. Brezoia­­nu, un banchet în cinstea membri­lor delegației grecești. D. Papadiamandopolu, minis­trul Greciei la București, a ținut o cuvîntare prin care a arătat ro­lul de seamă pe care l-a jucat de­legații. D. Venizeloa, prezidentul mem­brilor delegaților, a mulțumit din partea acestora. La orele 8 și jumătate band­e­«Urșii p " • / Splendide bluze remisei tu 10-12 lei mna ate și demontate, cămăși de noapte, ro­­chițe, etc.— Prețuri cu totul excepțional) Strada Dogari 15 (aproape școala Tunari;

Next