Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)

1913-11-25 / nr. 2083

----------------0X0----------------­Spectacole DUMINICĂ TEATRUL NAȚIONAL, — „Bolna­vul închipuit“. TEATRUL MODERN. — „Ave Maria“. CINEMA TERRA, ȘI PALA­CE. — Reprezentațiuni în toate zi­lele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“. jBtr. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi. Cinema „Clasic“. — Reprezentatiu­­ni­ orale si zilnice. Cinematograful „Volta“ .,Doam­nei“, Bristol" si „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Re­­prezentatiuni­ în toate zilele. Cinema „Vl­ai­cu“. — B-dul Elisa­­beta. Reprezentații în fiecare zi. — - -------xx ­I ’■Me va arunca pe coastele Dobrogei, flota turcească, veche și dezorgani­­­«ată, dar totuși ceva fată de nimi­cul român­esc ! Am luat rolul de arbitru în Bal­cani trebue să șt­im să-l păstrăm,­­pentru că ne e folositor. Dar, ca în­totdeauna, rolurile mari atrag invi­dii și dușmănii mari. Si aceste duș­mănii, cînd numără între ele pe a­­ceia a Bulgariei — care nu uită leș­ine ceea ce a putit dela noi — sînt periculoase și trebue să ne determi­ne la luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru viitor. Costă scump o flotă și un port de război, dar cheltuiala făcută pentru ele e o primă de asigurare pentru apărarea națională. Ea trebueste făcută dem fără în­târziere și fără ezitare, căci nu se știe ce poate aduce ziua de mîine. Ci datoria unui guvern e să știe să prevadă, nu numai să se foloseas­că de împrejurări, cari dacă odată sunt­­ prielnice, altă dată pot fi pro­­tâvnice. Ernest Ene De la federația sportivă. — Vineri d. a. s’a întrunit în bhmmrile „Automobil clubului român“ comi­tetul central­ al F. S. S. R. Sub pre­zidenția principelui Carol Această întrunire a fost convocată în spe­cial pentru luarea în primire a fru­mosului teren pe care comuna l-a ce­dat Federatiunii Sportive pentru crearea unui parc destinat educa­ției fizice a tineretului și­­­ are teren este situat pe soseau Kiseleff între­­ rondul al doilea și Hipodrom în ■fața viitorului parc național. La deschiderea ședinței d. dr. Cos­­tinescu, comunică încheerea con­tractului ,i­dentifi­cat de chestiunea terenu­ului. După aceea se numește o comi­­siune pentru instalarea federatiu­­nei pe noul teren și distribuirea lo­curilor destinate diferitelor spor­turi. Comisiunea se compune din prin­cipele Garol. d-nii L Cămărășescu, dr. I. Costinescu, D. H. Schiave, in­giner Giulini, Dinu Cesianu si Geor­ge Cost­escu. Comisiunea se v­a întruni Luni Pentru a decide distribuția terenu­rilor cari se vor trata pe teren într’o altă ședință cu inginerul delegat al comunei. Mai mulți membri atrag atențiu­­area puținului interes ce direcțiunile s coaselor arată propagandei sportu­rilor in aer liber. In acest scop se propune o inter­­­ventiune pe lingă ministerul culte­lor și instaUeticiiei publice,­­­"re să dea o circulară în acest sens. Comi­tetul a dat delegatiune d-lor dr. I.­­Postinescu in­ C. Tigara-Samurcaș să facă această interveni­re. Tot în acest scop s’a hotărît insti­tuirea unei comisiuni s­peciale pen­­tru propaganda în școli. Această c omisiune va fi alcătuită­­ din directori, profes­­o­ri monștri, cari au în stimă această propagan­dă. Din partea comitetului central al F. S. S. R„ se atașează acestei comi­­siuni domnii profesori G. Murgoci, George Costesca, M. Salva­ și Oscar Behmet.­­ Se admite imprimarea. ”O­spețele federației a regulamentului «se scri­mă și se stabilește programul con­cursurilor anuale în acest­ sport. După propunerea d-lui Dion Ce­­ssianu comitetul acordă­­­­ ajutor fiănesc prof. de scrimă Lăzăre«eu. », b­almerde grav bolnav. Comitetul decide apoi ca insigna F. S. S. R.. să fie an­cete­i]bastru «i să aibă la mijloc Cor­b« negru, a­­dică vechile culori ale Principate­­lor române. Ședința s’a ridicat la orele 8 sea­ra. Ședința si a deschis la orele 9 și jumătate, sub președinția d-lui Al. Ciurcu. Se comunică următoarea telegra­mă primită din partea M. S. Rege­lui ca răspuns la telegrama trimea­­să de congresiști: D-lui Al. Ciureu Președintele Congresului viticulto­rilor M. S. Regele vă mulțumește căldu­ros tuturor pentru sentimentele de credință și devotament precum și pentru bunele d-voastră urări. Mareșalul Curtei Regale General­e avrocordat De asemenea se citește mai multe telegrame din partea diferiților podgoreni cari n’au putut lua parte la congres. D. Al. Ciurcu, fiind ocupat, pără­sește locul de președinte care este ocupat de d. C. larea. La ordinea zilei diferite comuni­cări ale congresiștilor, D. ȘTEFANACHE LADINA­­Focșani, e de părere că vinul pe ca­re podgoreanul nu-l vinde să nu fie taxat. In privința legei monopolurilor circiumelor crede că ar fi bine ca libertatea de a deschide debite de băuturi să fie mai mare. De aseme­nea se plînge contra personalului de la căile ferate care face cele mai mari greutăț­i podg­orenilor. D. I. C. TEODORESCU-Iași vor­bește în chestiunea­­""stărei viilor la cîmp și spune că acest lucru n’ar trebui să se permită, întru­cit se a­­duce un prejudiciu viilor de la deal, cari sunt mai vechi și cari dau un vin mai bun. Tendința proprietarilor de moșii care își transformă o parte din te­renurile lor în vii, trebuește înfrâ­nată. D. C. IARCA, președinte, propu­ne dezideratul—admis de congres— ca printr’un proect de lege, guver­nul să oprească plantarea­ viilor la cîmp, respectîndu-se bine înțeles ce­le plantate pînă acum. D. ANASTASIU-Gorj crede că ar fi bine ca la plantarea vilor să se tină o normă asupra varie­tăților ce se replantează. In acest sens Statul ar trebui să vie cu o le­ge care să stabilească ce anume va­rietăți de viță se pot introduce în țară precum și aceia de a nu se mai­­ permite vînzarea viței decit de pe­­pinieriști autorizați cari să fie sub controlul Statului. D. CĂPITAN PETRESCU cere ca la țară să se permită într'o mai luagă măsură deschiderea de cir­ciumă care să vândă vin. D. GH. DUMTPRIU propune ca Statul să înființeze cu­ mai multe serturi practice de viticultură și mai cu seamă în regiunile u­nde se culti­vă viță de vie. Aceste școli ar fi foarte folositoare pentru populatia­­­nea rurală care se ocupă cu cultu­ra viilor, dar care nu au nici cea mai elementară cunoștință despre această cultură. ÎNFIINȚAREA UNEI BĂNCI VITICOLE D. CONST. I. C. BRATIANU spu­ne că președinții sindicatelor viti­cole întrunindu-se acum două zile și au pus bazele unei mari bănci viticole, care să vină în ajutorul vi­ticultorilor strimtorați. In «Congres s’a ridicat chestia greutății ca podgorenul să intre în relatiuni directe cu detailistu. A­­ceastă greutate va fi rezolvată prin înființarea acestei bănci, cari «de­o­camdată va avea sucursale în cen­trele mai importante viticole. Această bancă va avea un depo­zit central de vinuri și alte depo­zite regionale, unde mai cu seamă podgoreanul mic, va putea să-și a­­ducă producția care apoi se va vin­de detailiștilor, iar pînâ la vînzare podgoreanu­ va putea primi un a­­compt din gajul depus la bancă. Cu chipul acesta podgoreanu va scăpa de specula la care este supus azi din partea angrosiștilor. Vinurile depuse la depozitele băn­­cei se vor conserva și se vor vinde treptat, treptat cu necesitățile con­sumați­unei. Pentru ca această bancă să co­respundă adevăratelor necesități, trebue să aibă cel putin un capital de două milioane. Spre a putea rea­liza însă acest ideal, trebue ca pod­gorenii să-și dea sprijinul lor, deve­nind acționari ai băncei proectate. Dă apoi citire următorului proces verbal pentru înființarea acestei bănci și care are următoarea cu­­prindere: PROCES VERBAL Subsemnații președinți ai sindica­telor și societăților viticole și mai podgoreni din țară întrunindu ne astăzi 21 Noembrie 1913 și avînd în vedere dezideratul general al viti­cultorilor din țară de a se constitui o Bancă centrală viticolă în Bucu­rești cu agenții în podgorii avînd ca scop ca pe de oparte să înlesneas­că creditul necesar podgorenilor, iar pe de altă parte să reguleze comer­țul vinurilor, am hotărît fundarea unei atare instituțiuni de credit cu sediul în București a căror acțio­nari să fie în majoritate podgoreni dacă se poate, și ne angajăm să adu­cem cît se poate de mulți subscrii­­tori și să subscriem personal sume­le necesare. (Iscăliți) G-ral Dr. Macridescu Președintele Sind. Focșani; C. I. Brătianu. Pre­­șed. Sin­d. Drăgășani; C.­larea Pre­­șed. Soc. Vitic. Buzău; A. Mihail Presed. Soc. Vit. R.­Sarat; Dr. I. Manolescu; V. Presed. Soc. Vit. Iași; I. Possescu. Presed. Soc. Vit. Pil­ști: R. Smeureanu; Vice-Președ. Vit. Pra­hova; Duiliu Zamfirescu; V. Apos­­toleanu; T. Cinau; N. N. Săveanu; St. Graur; S. Teodorini; G. G. lo­­nescu; Ing. N. Paianu; George Fe­te­sci; Em. Vasilescu; Stefan Ne­­gruzzi; J. Simionescu-Rîmniceanu; G. Nicoleanu; S. Luculescu; V. Bre­­­zeanu. Noi am dori, — spune d. Brătia­nu—, ca la această bancă să fie per­soane din toate partidele politice sau din persoane cari nu fac politi­că. In ceea ce privește acționari, ar fi de dorit ca ei să fie mai mult podgoreni. S-a obiectat că m­ai sunt bănci în țară care fac operațiuni cu viticul­tori, aceste bănci dacă vor vrea vor putea lucra cu banca centrală. In congresul de față s-au discu­tat o mulțime de revendicări pen­tru podgoreni, pînă acum insă s-a cerut ajutor de la alții în această chestiune se cere ca podgorenii să se ajute ei singuri. D. L POSSESCU. In chestia mo­­dificărei derei circiumelor, crede că este bine să se ceară libertatea cea mai desăvîrșită pentru comerțul de vin. Nu trebue însă ea prin acțiunea noastră să­ servim interesele fabri­canților de spirt. In chestia replantărei viilor, cre­de că statul ar trebui să ia măsuri severe ca pepenieriștii să nu mai vîndă vite de­cît de bună calitate. Congresul votează un deziderat în acest sens. D. G. NICOLEANU. Spune că în chestia replantărei vitelor ori­cite legi s-ar face, nu ce va putea pune frîu fraudelor de­cît atunci cînd s-ar interzice cu desăvîrșire impor­tul vitelor din străinătate, de­oare­ce starea în care vin aceste vite, nu permite de a se cunoaște ce fel de varietate este vița importată în sta­re de butuc. Dar chiar în țară sînt foarte mulți pepenieriști romîni care înșală pe podgoreni și le vînd cu totul alte varietăți de­cît cele ce le spune că le dă. Nu rămîme de­cît ca podgorenii să bage bine de seamă ce varietăți plantează iar Cei ce azi au în viile lor un adevărat mozaic de varietăți de vită, trebue să-și regenereze vii­le și să le replan­teze pe baze mai ra­ționale. D. AL. CIURCU. Nu e de părere cu d. Nicoleanu că o lege care a­ îm­piedica pe penenieriști de a înșela l pe podgoreni. Crede că o lege seve­ră în acest sens ar pune capăt frau­delor care se practică de către pe­penieriști. D. STRATAN-IASI. Crede că a­­cea­stă ch­esti­unne nu se poate rezolva de­cît atunci cînd toți podgorenii se vor grupa în «indicate. O<iată orga­nizați podgorenii, să nu mai cumpe­re vite de­cît­­"u­n sindicat- Sindica­tul să aibă unul sau doi specia­iliști care să cunoască vita și să nu cum­pere de­cit vită bună. D. S. P. RADIANU, agronom, spu­ne că pepinierele Statului nu «lau a­­tîtea vite cîte sînt necesare iar ser­viciile din ministerul de domenii care ar fi trebuit să se îngrijeas­că de replantarea viilor. «’a apucat să facă negoț de vinuri. Trebuesc să se­­ facă cu­ mai mul­te pepiniere și pentru aceasta este legea comunală care impune comu­nelor să se asocieze și să creeze pe­piniere. D. JURASCU-PUTNA crede că singura soluție este de a se stărui pentru desființarea pepinierelor Statului, care nu sunt bune de ni­mic. De asemenea trebue să se cea­ră ca Statul să nu mai facă negoț de vinuri. D. ALEXIU-Drăgășani, spune că fraudele care se fac cu vitele im­­portate din străinătate se cunosc de mult, dar Statul n’a făcut nimic pentru a le reprima. Trebue ca pod­­u»>renii să ceară energic ca aceste fraude să fie reprimite. De asemenea e de părere ca să se înlăture cotul din măsurarea vinu­rilor și să nu se întrebuințeze pen­tru măsurarea vinurilor decit nu­mai măsurile de capacitate. D. AL. CIURCU propune o moțiu­ne prin care o delegație a congresu­lui să se prezinte guvernului și să-i ceară ca printr’o lege să se reguleze chestiunea em­baticurilor particula­re așa după cum s’a rezolvat și che­stiunea embaticului la Stat. Moțiunea are cuprinderea urmă­toare : „Congresul însărcinează delegația care se va­ alege, din sinul său să stăruiască prin toate mijloacele, a­­tît pe lingă guvern cit și pe lingă Parlamentul țării, ca să se voteze o lege care să reguleze canbaticurile la particulari în felul cum s’a legi­ferat pentru embaticurile pe pro­prietățile Statului. „Roagă pe acei dintre proprietari cari au avantajul de a fi în același timp reprezentanții națiunei în Cor­purile legiuitoare și in special pe d. C.­larea, care nu este la începutul său în ceea ce privește succesele sa­le parlamentare pentru viticultură și pentru a cărui solicitudine pod­gorenii îi vor fi în veci recunoscă­tori și să ia în mâi­ni­le lor viguroase această cauză dreaptă a celor mici și multi, fiind încredințați că-și vor cîștiga bi­necuvîntările lor și ale copiilor lor“. D. O. IARCA spune că această chestiune a încercat s-o rezolve și regretatul fost ministru de interne A7asile Lascar, care a depus un pro­ect de lege în Cameră. Proprietarii însă au întreprins o agitație extra­ordinară rontra proectului așa că el a fost înmormîntat la Cameră. Crede că ar fi bine ca acel pro­ect să fie readus la ordinea zilei. D. VASILE MAREȘ­ crede că con­gresul trebue să însărcineze comi­tetul de a întreba ce s’a făcut cu falsificatorii de vinuri și cu vinu­rile falsificate. ♦. , D. Dr. MANOLESCU spune că Pentru a se aduce la îndeplinire de­zideratele congresului să se consti­­tue o comisiune com­pu­să din preșe­dinții tuturor sindicatelor viticole precum și din d-nii C. Iarca, Dr. Ma­­eridescu, Al. Ciurcu, Apostoliu, Th. Cincu și Constantinide. De asemenea anunță înființarea unei Federale la București sub pre­ședinția d-lui C. Iarca avînd ca se­cretar pe d. dr. Manolescu. D. C. IARCA. Mulțumește pentru modul cum au decurs desbaterile, declară închis al 11-lea Congres vi­ticol și anunță viitorul congres din 1914, care se va ține la Focșani. Ședința se ridică la 12 și jumătate. BANCHETUL La orele 8 și jumătate seara, pod­goreni sau întrunit la un banchet în sala restaurantul Modern din atra­cia Sărindar. Acest banchet a fost onorat prin prezenta a trei miniștrii d-nii C. C. Arion, Take Ionescu și C. G. Dises­cu, precum și a d-lor Dinu I. Bră­tianu, C. Iarca, dr. Macridescu, N. N. Saveanu, St. Graur, Sc. Laho­­vari, Victor Baran­ga, dr. Ma­deles­em-Strunga, Duiliu Zamfirescu, G. Nicoleanu. Seria toasturilor a fost deschisă de d-pul C. C. ARION ministrul a­­griculturei, președintele congresu­lui care închină pentru M. S. Rege­le și Familia Regală. D-L C. IARCA. Constată că trei dintre miniștrii țărei au venit în mijlocul podgorenilor, asta înseam­nă că podgoreni au asigurat succe­sul cauzei lor. Bea­m­ sănătatea mi­niștrilor prezenți. D-L TAKE IONESCU ministrul de interne, bea pentru podgorenii cari au dovedit o mare și strânsă solidaritate de clasă. D-L AL. CIURCU închină în să­nătatea d-lui C. C. Arion și îl roagă ca atâta timp câ­t puterile îl va aju­ta­ să nu abandoneze dreptele re­vendicări ale podgorenilor. PREOTUL MIHALACHE­ DRA­­GĂȘANU închină în sănătatea d-lui C. C. Dissescu care reprezintă școa­la, cultivarea min­tei. D-L DR. COSMA Președintele sindicatului viticol Prahova, închi­nă pentru d-nul Iarca, pilotul neo­bosit al podgorenilor. D-L CONST. I. BRĂTIANU. ara­tă cât de frumoasă dar și cât de grea este îndoi­etolosirea podgorenilor. Pentru această interesantă clasă de producători trebue să se îndrepte toată solic­itudinea conducătorilor țărei. închină Pentru reușita reven­dicărilor podgorenilor. D-L ALEXANDRU CONSTANTI­­NESCU fost ministru bea pentru cimentarea solidarităței podgoreni­lor singura care îi va face să reu­șească în revendicările lor. D-L STEFAN GRAUR, închină pentru toți miniștrii ai agriculturei trecuti, prezenți si viitor ear au lu­crat, lucrează și vor luară pentru interesele podgorenilor. D-L N. N. SĂVEANU. închină pentru reușita revendicărilor­ pod­gorenilor și dorește ca în curând a­­ceste revendicări să fie realizate. Mai toastează d-nii dr. Macrides­­cu, Duiliu Zamfirescu. Oroceanu, N. Th. Odobesteanu, C. Mille, N. Se­­celeanu, Misa Flipescu 5. a. Banchetul s’a sfîrșit în mijlocul celei mai mari însuflețiri la orele 12 din noapte. _____ FEST. Spu­n si la noi și în străinătate Al II-lea Congres viticol S’A ÎNCHIS — Dezbaterile din ziua d­f-a - *• -ERI Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Recolta porumbului %­jt viilor Camăr avem anul acesta o re­ccl­­­tă de porumb iar abundentă, a­­ceasta se datorește de­sigur ploi­­­lor multe din vară iar dacă este de bună calitate, aceasta se datorește căldurilor din Septemvrie și cu­­ deosebire timpului uscat și cald­­"din Octomvrie, care a permis ca rpruimbul să fie strîns de pe cîm­­­p'H și înmapazinat în condițiuni .fixcepțional­ de bune. Porumbul a fost cules cu cea­­­ mai mare dirguință în întreaga țară, fiind cărat în pătulea nai pre­tutindeni; asemeni s'a tăiat și strîns cocenii pentru nutreț. Pro­­­ducțiunea este cît se poate de sa­­­tisfăcătoare în toată țara, atît can­titativ OH și calitativ; numai în părțile mai înalte ale reg­iu­nii 'dealurilor porumbul nu s’a putut coace dă săvîrșit. Viile dfranement s’au terminat de miles fb toate podgoriile în con­di­­țiuni cît se poate de bine; acum at început a se tăia și îngropa în ■multe părți. Vinul este în general d­e bună­ calitate. JOINTIUNEA CAILOR FE­RATE PE MÎNEȘTI cu cele SZEBESTE.­­ Alaltăeri la orele ?< d­­a„ delegații sîrbi și romîni »au Satrapii ca să discute asupra puntetului unde să se construiască podul peste Dunăre care să lege România cu Serbia. Delegația ambelor state au ales ca președinte pe d. Ilici, fost mi­nistru. D-sa nemulțumit pentru a­­­eeastă atențiune, dar a declinat o­­noarea prezidenției între altele și pe motivul că nu vorbește destul de curgător limba franceză. D. Alexandru Cotescu, directo­rul general al căilor ferate romîn­e a fost ales președinte în locul d-lui Ilici. . Delegații sîrbi au propus și sus­ținut localitatea Gruia, unde să se construiască podul. Delegații romîni au expus pe larg mai multe motive care ple­dează ca noul pod să se constru­iască la vre-o patru kilometri de vest de Gruia, anume la punctul numit Țigănuș. După multe discuții delegații sîrbi păreau a se fi convins de te­meinicia propunerei Romîniei, dar au cerut amînarea discuției pe Luni, pentru­ a cere noui instruc­țiuni de la guvernul din Belgrad. In așteptarea acestor instruc­țiuni delegații sîrbi au plecat la Cernavoda ca să viziteze podul de peste Dunăre, apoi se vor duce la Constanta ca să viziteze portul, iar Luni vor fi în București, la în­trunirea ce o au în acea zi la orele 4 d. a. cu delegații romîni. VENITUL CASEI PĂDURI­LOR pe exercițiul 1912—1913 a fost de 8.236.166 lei repartizat ast­fel: Din exploatări principale 5mLÎ. 512.757 lei; din exploatări secun­dare și accesorii 2.552.282 lei; din exploatări delicte 171.126 lei. Prevederile bugetare fiind de 7.000.000 lei, plusul la venituri a fost 1.236.166 lei. EXPORT DE PETROL RO­MÂN IN RUSIA.­­ D. ministru al lucrărilor publice a primit eri pe d. Cotescu, directorul căilor fe­rate, cu care a discutat propune­rea venită din Rusia de a se în­lesni introducerea petrolului ro­­mînesc în imperiul vecin, mai a­les în Basarabia și în partea nord­­vestică a Rusiei. Producțiunea petrolului rusesc fiind în scădere și nevoile indus­triei enorme, a trebuit să se adre­­seze la noi, unde producția e în mare urcare. Dificultatea este că drumurile de fer din Rusia sunt construite cu cale largă, așa că trenurile noas­tre nu pot intra direct acolo. Va trebui să se facă transbordarea la stația Nicolina-Iași. Probabil că se va ajunge la o înțelegere. COTA VINURILOR.­­ S’au vînd­ut 2.000 de valu­ri în 25 vase cu următoarele­­ prețuri: Vin nou Odobești cu lei 5.90-- 6.80; idem­ Drăgășani lei 7.20—790 idem de Deal lei 6.60—720; vin ve­chiu de Deal lei 7.70—8.40; negru Drăgășani lei 7.60—9; Țuică lei II—13; Drojdie lei 13—14 -------------exo—--------- - Tams._aaa«incs^. Mișcarea artistică-literara O nouă poemă de Rabindranath Tagore Am vorbit la timp despre acor­darea premiului Nobel pentru li­teratură, poetului Indian care în momentul de față reprezintă prin opera sa, adevărata renaștere a poeziei naționale din peninsula a­­siatică. Am publicat într-un număr tre­cu o poemă intitulată „Danțui­­toarea“. Pentru c­a cetitorii noștri să-și poată face însă o idee mai exactă despre poezia lui Tigore, repro­ducem astăzi, după o traducere franceză a d-lui Henri Davray poema „Dumnezeu“ din volumul intitulat „Gitanjali“. „Tu m’ai creiat infinit, după voia ta. Un vas gingaș, pe care tu îl de­serți de atîtea ori și îl umpli, fără încetare, de o viață nouă. Un flueraș de trestie, pe care -ai dus pe dealuri și prin văi și i-ai inspirat melodii veșnic nouă. La desmierdarea nemuritoare a mîinilor tale, inima mea umilită își pierde hotarele în fericire și creiază cuvinte ce nu se șterg în veci. Darurile tale infinite nu-mi cad decit pe aceste mîini, atît de șu­brede, pe care le întind către tine. Vîrstele trec, fără încetare tu-mi hărăzești darurile tale și vasul nu se varsă niciodată“. „Tu m’ai făcut cunoscut unor prieteni pe care nu-i cunoșteam. La noi și In străinătate Tu mi-ai dat un loc, la căminuri, ce nu erau al meu. Tu mi-ai adus aproape pe cel ca era departe și mi-ai făcut un frate dintr’un străin. Mă doare inima, cînd trebuie să părăsesc sălașul meu obișnuit; uit că acolo unde e cel vechiu e și cel nou și că tot acolo locuești și tu. In viață și tu moarte, în această lume și în altele, ori­unde m'ai duce, tu, acelaș, singurul tovarăș al vieții mele infinite, tu, totdea­una, cu legături de fericire legi inima mea de necunoscut. Pentru cel ce te cunoaște pe ti­ne, nu sunt nici străinii, nici uși în­chise. Implinește-mi rugăciunea, să nu amestec niciodată fericirea de a veni în atingere cu cel unic, cu agitația mulțimii „Lasă psalmodiile, și cîntecele, și cartea de rugăciuni. Pe cine a dori­tu în acest colț întunecat și singuratic al templului, cu toate ușile închise. Deschide ochii și vezi că Dumnezeul tău nu e in­­naintea ta. El se află acolo unde plugarul răstoarnă pămîntul aspru și unde cel ce croește drumuri sfarmă pie­trele. El este cu dînșii pe soare și pe ploaie, și haina îi este acoperi­tă de praful drumurilor. Scoate-ți odăjdiile sfinte și, ca și Dumne­zeu, scoboară-te pe pămînt plin de pulbere. Mîntuirea. Unde vei găsi mîn­­tuirea. Stăpînul nostru însuși s’a încărcat, fericit, cu lanțurile crea­­țiunii; el e legat de noi pe tot­deauna. Ieși din meditațiile tale și lasă florile și tămîiul­­e rău e dacă hainele iți sunt rupte și pătate. Mergi la el și rămîi lingă el în muncă și cu sudoarea frunții ta­let“ După cum se vede, ceea ce ca­racterizează misticismul poetului indian, spre deosebire de misticis­mul creștin, este concepția vastă a unui Dumnezeu impersonal, lip­sit de însușiri omenești, un Dum­nezeu infinit ca și opera sa, neîn­­lănțuit de nici o dogmă sau formă de cult. In locul unui Dumnezeu antropomorfic, pe care îl putem privi cu trufie ca pe propria noa­stră creatură, orientul are un Dumnezeu fără formă, sensibil în infinitatea universului și în obs­curitatea cea mai adincă a sufle­tului, față de care nu poate fi, de­cit foarte umilit, după cum de alt­fel reese foarte bine din poema publicată mai sus. ” Cu cîte cuvinte, misticismul lui Rabindranath Tagore, apare mult mai limpede, acolo unde versurile sale ne desvălae lumea sa aparte a cărei profundă realitate răzbate prin lucrurile sensibile, dublîn­­du-le și dîndu-le viața. P­ierre de Coulevain scriitoarea franceză moartă acum cîteva luni la Lausana, a lăsat după m­oarte un roman intitulat „Le Roman merveilleux“ care a apă­rut în volum în editura Caiman- Levy. Critica spune că este cea mai bună lucrare a romancierei. O scrisoare a d-lui Duică Bogdan București, 23 Noembrie 1913 Domnule Director. Rugîndu-vă să binevoiți a publica rîndurile de față, împlinesc o do­rință a d-lui N. Iorga, exprimată printr’o scrisoare adresată Ligei Culturale: Nu știu, nici nu voiu controla, da­că ziarele au redat exact întrerupe­rile mele de la Congresul Ligei Cul­turale. Important este să se știe că la Academia romînă d-nul N. Iorga a zis despre viitorul chestiunei e­­vreiești următoarele cuvinte, la ca­re o întrerupere a mea a făcut alu­zie și pe care le citez chiar după scrisoarea d-lui N. Iorga: „Nu la Academie se pot da solu­ții practice, neapărat controversate, problemelor la ordi­nea zilei, îndrăz­nesc a spu­ne numai atît, încheiînd această prezentare de fapte, că, fa­tă de textul fixat de o Constituan­tă, și capabil de a fi modificat, daca ar fi cazul numai de o altă consti­tuantă. o singură modalitate se poa­te introduce: aceea care nu va lăsa hazardului sau interesului personal selecționarea elementelor evreiești cari pot aspira cu încredere la o­­noarea cetățeniei romînești în statul național român, dînd precăderea a­­celora cari ar merita desigur s’o ai­bă, dar cari au fost uneori, poate tocmai de aceia, lăsați la o parte“. (Anul Acad. Rom. XXXVI pag. 205). Publicând cuvintele d-lui Iorga, constat, ca și la Congresul Ligei, că pentru d-sa poate veni ..cazul“ de a se „modifica“ constituția și în ve­derea unei „selecționări“ a elemen­telor evreești, cari ar merita desi­gur s’o aibă“! Pentru a călăuzi țara, d-nul N. Iorga este, după părerea mea, da­tor să spună tot și anume: 1) Care sunt categoriile rare ,„de­sigur“ merită selecționarea, și dacă 2) D-sa le va propune, le va sus­ține ori numai le va primit Liga oprindu-se la art. 7, nu se ocupă cu aceste chestiuni. Primiți vă rog, asigurarea deo­sebitei mele stime. G. Bogdan-Duică Secretarul gen. al Ligei Culturale Știri artistice SIEGFRIED WAGNER IN BU­CUREȘTI. — O sensațională știre artistică: Siegfried Wagner, cele­brul compozitor și șef de orchestră, unicul fiu al marelui Richard Wag­ner și păstrătorul tradițiilor de la Bayreuth, va veni în curînd în Bu­curești să dirijeze mari festi­vale simfonice, care vor avea loc la Ate­neu, în matineu, Vineri 6 (Sft. Nico­­lae) și Duminică 8 Decembrie. A se cere programa, compusă din ope­re de Richard și Siegfried Wag­ner, și biletele la Agenția­ teatrală Jean Feder.­­XX­­ OXO­ CAVACII E ÍCANUALEI , f­izică în cartierile mărginașe D-nul Gr. G. Cantacuzino, prima­rul Capitalei, a invitat ori după a­­­ miazi pe consilierii comunali și pe reprezentanții ziarelor din Bucureș­ti, la o vizită prin cartierele măr­ginașe ale Capitalei. Era vorba să se constate de visa progresele realizate în campania a­­nului curent, în ceea ce privește construirea de trotuare și pavagii. La orele 2 p. m. au plecat de la pri­mărie vre-o 10 automobile, în cari au luat loc primarul și invitații săi. S’au vizitat străzile Aureliu și Oțetari din nou asfaltate, apoi pe bulevardul Ferdinand cortegiul a trecut prin Obor, pe șoseau Colenti­­na, unde în cartierul Teilor mai multe străzi au fost pavate cu pia­tră. S’au vizitat apoi cartierele Flo­­reasca, și Pleșoianu, unde dease­­menea îmbunătățirile sunt evidente, apoi pe șoseau Bonaparte și Jianu, pe șoseaua Colonel Ghica, din noou pavată, vizitatorii au trecut linia ferată vizitând cu deamănuntul cartierul Grant, din dosul fabricei de tutun Belvedere. Pe la Cotroceni, cortegiul a stră­bătut apei calea 13 Septembrie, vi­­zitîndu-se lucrările făcute în cu­loarea de albastru, prin dosul expo­ziției. Apoi, pe v­alea Șerban Vodă și str. Foișor s’au vizitat cartierele din culoarea de Negru. La orele 5 p. m. după aproape trei ceasuri de plimbare, primarul, con­silierii și invitată săi s’au oprit la Capșa, unde d-nul Cantacuzino le-a oferit un ceaiu. D-niâ colonel Ciovică, Francovitcî și Sava Grigorescu ,a pus în evi­dență progresele făcute. D-l primar a recunoscut că­ acesta e abea un în­ceput foarte modest,, căci așa cum se înfățișează partirele periferice ale Capitalei ele nu merită numele de oraș. În seamănă mai mult a niș­te aglomerații de case din centrul Africei... D-sa a mulțumit consilierilor și presei, cari i-au dat concurs in ope­ra de progrese adiditare din Capi­tală. Bep. DOCTOR IN MEDICINA $1 CHIRURG­E H. A. MIOHTEAHU Me­mbru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză den­tară Reviron BOLI ȘI OPERAȚII DE GURA DENTISTICA Consultatului 9—12 a. m. și 2—6 p. m. Str. MATEI MILLO 8, fostă Teatrului sau—io Cererea învățător­lor să fie înaintați ofițeri Comunicatul A­sociatiei gene­rale a învățăto­rilor In ziua de Sîmbăt­ă 23 curent, în­soțit de colegii V. Păunescu și­­ î. Timuș, ne-am prezentat la Ministe­rul de Război, pentru a susține ce­rerea învățătorilor mobilizați, să fie avansați sublocotenenți în re­zervă și a li se­­ plăti prima de echi­pament. D-nul Ministru General Hîrjeu, ne-a primit cu toată bunăvoința și ne-a spus că privește cu simpatie cererea învățătorilor de a fi înain­tați învățători în rezervă promi­­țînd că, deși chestia e grea, o va studia și va căuta să găsească o mo­dalitate pentru a o rezolva în bine, Omul Ministru Hîrjeu are con­vingerea adâncă că învățătorul este singurul element în stare să rege­nereze satele și să facă educația ci­vică și ipatriotică a țărănimei și ai lui trebue să i se dea întâietatea fa­tă cu toți ceilalți slujbași de la sate. D­e a proec­ează întemeierea de Societăți de Gimnastică și tir la sa­te sub conducerea învățătorilor. Se felicită de reforma pe care a făcut-o cu învățătorii ofițeri și ne-a vorbit cu entusiasm de rolul lor, cînd vor încinge sabia să plece în fruntea sătenilor la vreme de ne­voe. ..Prin felul cum a răspuns țărăini­­mea la chemarea țărei, a zis Dom­nul Ministru, ea a dat dovadă că este cel mai superior aluat ome­nesc dintre toate popoarele. Putin îi mai trebue și acel puțin eu sper, să-l facă învățătorii, ca poporul ro­mânesc să fie alături cu cele mai a­­lese popoare din lume. Am mulțumit d-lui Ministru de Războiu pentru bunăvoință și înal­ta apreciere ce are despre învăță­tori și apoi ne-am dus la biroul bud­getului, unde d-nul Socot. Mitrcu­­lescu șeful acestui birou, ne-a spus că cererea învățătorilor de a li se plăti prima de echipament e dreap­tă și că se fac formalitățile nece­sare pentru a li se plăti. Aducem acestea la cunoștința co­legilor din țară, spre lămurire. C. Tonescu Lungu Președintele societății învățătorilor MAGAZINEI, Statului și Particular­ilor Primește în comision spre vînzare în detail și ang o ori­ce produs agricol vi­ticol, etc. Cumpăr pruie uscate, Ma­giun, etc. Iulian— Victoriei. 36 A V In curând mm UNIVERSUL SE VA MUTA iiw Calea Victoriei N­ o. 11 ÎN FAȚA PALATULUI POȘTEI ȘI CASA DE DEPUNERI A

Next