Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)
1913-11-25 / nr. 2083
----------------0X0----------------Spectacole DUMINICĂ TEATRUL NAȚIONAL, — „Bolnavul închipuit“. TEATRUL MODERN. — „Ave Maria“. CINEMA TERRA, ȘI PALACE. — Reprezentațiuni în toate zilele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“. jBtr. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi. Cinema „Clasic“. — Reprezentatiuni orale si zilnice. Cinematograful „Volta“ .,Doamnei“, Bristol" si „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Reprezentatiuni în toate zilele. Cinema „Vlaicu“. — B-dul Elisabeta. Reprezentații în fiecare zi. — - -------xx I ’■Me va arunca pe coastele Dobrogei, flota turcească, veche și dezorgani«ată, dar totuși ceva fată de nimicul românesc ! Am luat rolul de arbitru în Balcani trebue să știm să-l păstrăm,pentru că ne e folositor. Dar, ca întotdeauna, rolurile mari atrag invidii și dușmănii mari. Si aceste dușmănii, cînd numără între ele pe aceia a Bulgariei — care nu uită leșine ceea ce a putit dela noi — sînt periculoase și trebue să ne determine la luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru viitor. Costă scump o flotă și un port de război, dar cheltuiala făcută pentru ele e o primă de asigurare pentru apărarea națională. Ea trebueste făcută dem fără întârziere și fără ezitare, căci nu se știe ce poate aduce ziua de mîine. Ci datoria unui guvern e să știe să prevadă, nu numai să se folosească de împrejurări, cari dacă odată sunt prielnice, altă dată pot fi protâvnice. Ernest Ene De la federația sportivă. — Vineri d. a. s’a întrunit în bhmmrile „Automobil clubului român“ comitetul central al F. S. S. R. Sub prezidenția principelui Carol Această întrunire a fost convocată în special pentru luarea în primire a frumosului teren pe care comuna l-a cedat Federatiunii Sportive pentru crearea unui parc destinat educației fizice a tineretului și are teren este situat pe soseau Kiseleff între rondul al doilea și Hipodrom în ■fața viitorului parc național. La deschiderea ședinței d. dr. Costinescu, comunică încheerea contractului ,identificat de chestiunea terenuului. După aceea se numește o comisiune pentru instalarea federatiunei pe noul teren și distribuirea locurilor destinate diferitelor sporturi. Comisiunea se compune din principele Garol. d-nii L Cămărășescu, dr. I. Costinescu, D. H. Schiave, inginer Giulini, Dinu Cesianu si George Costescu. Comisiunea se va întruni Luni Pentru a decide distribuția terenurilor cari se vor trata pe teren într’o altă ședință cu inginerul delegat al comunei. Mai mulți membri atrag atențiuarea puținului interes ce direcțiunile s coaselor arată propagandei sporturilor in aer liber. In acest scop se propune o interventiune pe lingă ministerul cultelor și instaUeticiiei publice,"re să dea o circulară în acest sens. Comitetul a dat delegatiune d-lor dr. I.Postinescu in C. Tigara-Samurcaș să facă această intervenire. Tot în acest scop s’a hotărît instituirea unei comisiuni speciale pentru propaganda în școli. Această c omisiune va fi alcătuită din directori, profesori monștri, cari au în stimă această propagandă. Din partea comitetului central al F. S. S. R„ se atașează acestei comisiuni domnii profesori G. Murgoci, George Costesca, M. Salva și Oscar Behmet. Se admite imprimarea. ”Ospețele federației a regulamentului «se scrimă și se stabilește programul concursurilor anuale în acest sport. După propunerea d-lui Dion Cessianu comitetul acordă ajutor fiănesc prof. de scrimă Lăzăre«eu. », balmerde grav bolnav. Comitetul decide apoi ca insigna F. S. S. R.. să fie ancetei]bastru «i să aibă la mijloc Corb« negru, adică vechile culori ale Principatelor române. Ședința s’a ridicat la orele 8 seara. Ședința si a deschis la orele 9 și jumătate, sub președinția d-lui Al. Ciurcu. Se comunică următoarea telegramă primită din partea M. S. Regelui ca răspuns la telegrama trimeasă de congresiști: D-lui Al. Ciureu Președintele Congresului viticultorilor M. S. Regele vă mulțumește călduros tuturor pentru sentimentele de credință și devotament precum și pentru bunele d-voastră urări. Mareșalul Curtei Regale Generale avrocordat De asemenea se citește mai multe telegrame din partea diferiților podgoreni cari n’au putut lua parte la congres. D. Al. Ciurcu, fiind ocupat, părăsește locul de președinte care este ocupat de d. C. larea. La ordinea zilei diferite comunicări ale congresiștilor, D. ȘTEFANACHE LADINAFocșani, e de părere că vinul pe care podgoreanul nu-l vinde să nu fie taxat. In privința legei monopolurilor circiumelor crede că ar fi bine ca libertatea de a deschide debite de băuturi să fie mai mare. De asemenea se plînge contra personalului de la căile ferate care face cele mai mari greutăți podgorenilor. D. I. C. TEODORESCU-Iași vorbește în chestiunea""stărei viilor la cîmp și spune că acest lucru n’ar trebui să se permită, întrucit se aduce un prejudiciu viilor de la deal, cari sunt mai vechi și cari dau un vin mai bun. Tendința proprietarilor de moșii care își transformă o parte din terenurile lor în vii, trebuește înfrânată. D. C. IARCA, președinte, propune dezideratul—admis de congres— ca printr’un proect de lege, guvernul să oprească plantarea viilor la cîmp, respectîndu-se bine înțeles cele plantate pînă acum. D. ANASTASIU-Gorj crede că ar fi bine ca la plantarea vilor să se tină o normă asupra varietăților ce se replantează. In acest sens Statul ar trebui să vie cu o lege care să stabilească ce anume varietăți de viță se pot introduce în țară precum și aceia de a nu se mai permite vînzarea viței decit de pepinieriști autorizați cari să fie sub controlul Statului. D. CĂPITAN PETRESCU cere ca la țară să se permită într'o mai luagă măsură deschiderea de circiumă care să vândă vin. D. GH. DUMTPRIU propune ca Statul să înființeze cu mai multe serturi practice de viticultură și mai cu seamă în regiunile unde se cultivă viță de vie. Aceste școli ar fi foarte folositoare pentru populatianea rurală care se ocupă cu cultura viilor, dar care nu au nici cea mai elementară cunoștință despre această cultură. ÎNFIINȚAREA UNEI BĂNCI VITICOLE D. CONST. I. C. BRATIANU spune că președinții sindicatelor viticole întrunindu-se acum două zile și au pus bazele unei mari bănci viticole, care să vină în ajutorul viticultorilor strimtorați. In «Congres s’a ridicat chestia greutății ca podgorenul să intre în relatiuni directe cu detailistu. Această greutate va fi rezolvată prin înființarea acestei bănci, cari «deocamdată va avea sucursale în centrele mai importante viticole. Această bancă va avea un depozit central de vinuri și alte depozite regionale, unde mai cu seamă podgoreanul mic, va putea să-și aducă producția care apoi se va vinde detailiștilor, iar pînâ la vînzare podgoreanu va putea primi un acompt din gajul depus la bancă. Cu chipul acesta podgoreanu va scăpa de specula la care este supus azi din partea angrosiștilor. Vinurile depuse la depozitele băncei se vor conserva și se vor vinde treptat, treptat cu necesitățile consumațiunei. Pentru ca această bancă să corespundă adevăratelor necesități, trebue să aibă cel putin un capital de două milioane. Spre a putea realiza însă acest ideal, trebue ca podgorenii să-și dea sprijinul lor, devenind acționari ai băncei proectate. Dă apoi citire următorului proces verbal pentru înființarea acestei bănci și care are următoarea cuprindere: PROCES VERBAL Subsemnații președinți ai sindicatelor și societăților viticole și mai podgoreni din țară întrunindu ne astăzi 21 Noembrie 1913 și avînd în vedere dezideratul general al viticultorilor din țară de a se constitui o Bancă centrală viticolă în București cu agenții în podgorii avînd ca scop ca pe de oparte să înlesnească creditul necesar podgorenilor, iar pe de altă parte să reguleze comerțul vinurilor, am hotărît fundarea unei atare instituțiuni de credit cu sediul în București a căror acționari să fie în majoritate podgoreni dacă se poate, și ne angajăm să aducem cît se poate de mulți subscriitori și să subscriem personal sumele necesare. (Iscăliți) G-ral Dr. Macridescu Președintele Sind. Focșani; C. I. Brătianu. Președ. Sind. Drăgășani; C.larea Președ. Soc. Vitic. Buzău; A. Mihail Presed. Soc. Vit. R.Sarat; Dr. I. Manolescu; V. Presed. Soc. Vit. Iași; I. Possescu. Presed. Soc. Vit. Pilști: R. Smeureanu; Vice-Președ. Vit. Prahova; Duiliu Zamfirescu; V. Apostoleanu; T. Cinau; N. N. Săveanu; St. Graur; S. Teodorini; G. G. lonescu; Ing. N. Paianu; George Fetesci; Em. Vasilescu; Stefan Negruzzi; J. Simionescu-Rîmniceanu; G. Nicoleanu; S. Luculescu; V. Brezeanu. Noi am dori, — spune d. Brătianu—, ca la această bancă să fie persoane din toate partidele politice sau din persoane cari nu fac politică. In ceea ce privește acționari, ar fi de dorit ca ei să fie mai mult podgoreni. S-a obiectat că mai sunt bănci în țară care fac operațiuni cu viticultori, aceste bănci dacă vor vrea vor putea lucra cu banca centrală. In congresul de față s-au discutat o mulțime de revendicări pentru podgoreni, pînă acum insă s-a cerut ajutor de la alții în această chestiune se cere ca podgorenii să se ajute ei singuri. D. L POSSESCU. In chestia modificărei derei circiumelor, crede că este bine să se ceară libertatea cea mai desăvîrșită pentru comerțul de vin. Nu trebue însă ea prin acțiunea noastră să servim interesele fabricanților de spirt. In chestia replantărei viilor, crede că statul ar trebui să ia măsuri severe ca pepenieriștii să nu mai vîndă vite decît de bună calitate. Congresul votează un deziderat în acest sens. D. G. NICOLEANU. Spune că în chestia replantărei vitelor oricite legi s-ar face, nu ce va putea pune frîu fraudelor decît atunci cînd s-ar interzice cu desăvîrșire importul vitelor din străinătate, deoarece starea în care vin aceste vite, nu permite de a se cunoaște ce fel de varietate este vița importată în stare de butuc. Dar chiar în țară sînt foarte mulți pepenieriști romîni care înșală pe podgoreni și le vînd cu totul alte varietăți decît cele ce le spune că le dă. Nu rămîme decît ca podgorenii să bage bine de seamă ce varietăți plantează iar Cei ce azi au în viile lor un adevărat mozaic de varietăți de vită, trebue să-și regenereze viile și să le replanteze pe baze mai raționale. D. AL. CIURCU. Nu e de părere cu d. Nicoleanu că o lege care a împiedica pe penenieriști de a înșela l pe podgoreni. Crede că o lege severă în acest sens ar pune capăt fraudelor care se practică de către pepenieriști. D. STRATAN-IASI. Crede că această chestiunne nu se poate rezolva decît atunci cînd toți podgorenii se vor grupa în «indicate. O<iată organizați podgorenii, să nu mai cumpere vite decît"un sindicat- Sindicatul să aibă unul sau doi speciailiști care să cunoască vita și să nu cumpere decit vită bună. D. S. P. RADIANU, agronom, spune că pepinierele Statului nu «lau atîtea vite cîte sînt necesare iar serviciile din ministerul de domenii care ar fi trebuit să se îngrijească de replantarea viilor. «’a apucat să facă negoț de vinuri. Trebuesc să se facă cu mai multe pepiniere și pentru aceasta este legea comunală care impune comunelor să se asocieze și să creeze pepiniere. D. JURASCU-PUTNA crede că singura soluție este de a se stărui pentru desființarea pepinierelor Statului, care nu sunt bune de nimic. De asemenea trebue să se ceară ca Statul să nu mai facă negoț de vinuri. D. ALEXIU-Drăgășani, spune că fraudele care se fac cu vitele importate din străinătate se cunosc de mult, dar Statul n’a făcut nimic pentru a le reprima. Trebue ca podu»>renii să ceară energic ca aceste fraude să fie reprimite. De asemenea e de părere ca să se înlăture cotul din măsurarea vinurilor și să nu se întrebuințeze pentru măsurarea vinurilor decit numai măsurile de capacitate. D. AL. CIURCU propune o moțiune prin care o delegație a congresului să se prezinte guvernului și să-i ceară ca printr’o lege să se reguleze chestiunea embaticurilor particulare așa după cum s’a rezolvat și chestiunea embaticului la Stat. Moțiunea are cuprinderea următoare : „Congresul însărcinează delegația care se va alege, din sinul său să stăruiască prin toate mijloacele, atît pe lingă guvern cit și pe lingă Parlamentul țării, ca să se voteze o lege care să reguleze canbaticurile la particulari în felul cum s’a legiferat pentru embaticurile pe proprietățile Statului. „Roagă pe acei dintre proprietari cari au avantajul de a fi în același timp reprezentanții națiunei în Corpurile legiuitoare și in special pe d. C.larea, care nu este la începutul său în ceea ce privește succesele sale parlamentare pentru viticultură și pentru a cărui solicitudine podgorenii îi vor fi în veci recunoscători și să ia în mâinile lor viguroase această cauză dreaptă a celor mici și multi, fiind încredințați că-și vor cîștiga binecuvîntările lor și ale copiilor lor“. D. O. IARCA spune că această chestiune a încercat s-o rezolve și regretatul fost ministru de interne A7asile Lascar, care a depus un proect de lege în Cameră. Proprietarii însă au întreprins o agitație extraordinară rontra proectului așa că el a fost înmormîntat la Cameră. Crede că ar fi bine ca acel proect să fie readus la ordinea zilei. D. VASILE MAREȘ crede că congresul trebue să însărcineze comitetul de a întreba ce s’a făcut cu falsificatorii de vinuri și cu vinurile falsificate. ♦. , D. Dr. MANOLESCU spune că Pentru a se aduce la îndeplinire dezideratele congresului să se constitue o comisiune compusă din președinții tuturor sindicatelor viticole precum și din d-nii C. Iarca, Dr. Maeridescu, Al. Ciurcu, Apostoliu, Th. Cincu și Constantinide. De asemenea anunță înființarea unei Federale la București sub președinția d-lui C. Iarca avînd ca secretar pe d. dr. Manolescu. D. C. IARCA. Mulțumește pentru modul cum au decurs desbaterile, declară închis al 11-lea Congres viticol și anunță viitorul congres din 1914, care se va ține la Focșani. Ședința se ridică la 12 și jumătate. BANCHETUL La orele 8 și jumătate seara, podgoreni sau întrunit la un banchet în sala restaurantul Modern din atracia Sărindar. Acest banchet a fost onorat prin prezenta a trei miniștrii d-nii C. C. Arion, Take Ionescu și C. G. Disescu, precum și a d-lor Dinu I. Brătianu, C. Iarca, dr. Macridescu, N. N. Saveanu, St. Graur, Sc. Lahovari, Victor Baranga, dr. Madelesem-Strunga, Duiliu Zamfirescu, G. Nicoleanu. Seria toasturilor a fost deschisă de d-pul C. C. ARION ministrul agriculturei, președintele congresului care închină pentru M. S. Regele și Familia Regală. D-L C. IARCA. Constată că trei dintre miniștrii țărei au venit în mijlocul podgorenilor, asta înseamnă că podgoreni au asigurat succesul cauzei lor. Beam sănătatea miniștrilor prezenți. D-L TAKE IONESCU ministrul de interne, bea pentru podgorenii cari au dovedit o mare și strânsă solidaritate de clasă. D-L AL. CIURCU închină în sănătatea d-lui C. C. Arion și îl roagă ca atâta timp cât puterile îl va ajuta să nu abandoneze dreptele revendicări ale podgorenilor. PREOTUL MIHALACHE DRAGĂȘANU închină în sănătatea d-lui C. C. Dissescu care reprezintă școala, cultivarea mintei. D-L DR. COSMA Președintele sindicatului viticol Prahova, închină pentru d-nul Iarca, pilotul neobosit al podgorenilor. D-L CONST. I. BRĂTIANU. arată cât de frumoasă dar și cât de grea este îndoietolosirea podgorenilor. Pentru această interesantă clasă de producători trebue să se îndrepte toată solicitudinea conducătorilor țărei. închină Pentru reușita revendicărilor podgorenilor. D-L ALEXANDRU CONSTANTINESCU fost ministru bea pentru cimentarea solidarităței podgorenilor singura care îi va face să reușească în revendicările lor. D-L STEFAN GRAUR, închină pentru toți miniștrii ai agriculturei trecuti, prezenți si viitor ear au lucrat, lucrează și vor luară pentru interesele podgorenilor. D-L N. N. SĂVEANU. închină pentru reușita revendicărilor podgorenilor și dorește ca în curând aceste revendicări să fie realizate. Mai toastează d-nii dr. Macridescu, Duiliu Zamfirescu. Oroceanu, N. Th. Odobesteanu, C. Mille, N. Seceleanu, Misa Flipescu 5. a. Banchetul s’a sfîrșit în mijlocul celei mai mari însuflețiri la orele 12 din noapte. _____ FEST. Spun si la noi și în străinătate Al II-lea Congres viticol S’A ÎNCHIS — Dezbaterile din ziua df-a - *• -ERI Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Recolta porumbului %jt viilor Camăr avem anul acesta o reccltă de porumb iar abundentă, aceasta se datorește desigur ploilor multe din vară iar dacă este de bună calitate, aceasta se datorește căldurilor din Septemvrie și cu deosebire timpului uscat și cald"din Octomvrie, care a permis ca rpruimbul să fie strîns de pe cîmp'H și înmapazinat în condițiuni .fixcepțional de bune. Porumbul a fost cules cu cea mai mare dirguință în întreaga țară, fiind cărat în pătulea nai pretutindeni; asemeni s'a tăiat și strîns cocenii pentru nutreț. Producțiunea este cît se poate de satisfăcătoare în toată țara, atît cantitativ OH și calitativ; numai în părțile mai înalte ale regiunii 'dealurilor porumbul nu s’a putut coace dă săvîrșit. Viile dfranement s’au terminat de miles fb toate podgoriile în condițiuni cît se poate de bine; acum at început a se tăia și îngropa în ■multe părți. Vinul este în general de bună calitate. JOINTIUNEA CAILOR FERATE PE MÎNEȘTI cu cele SZEBESTE. Alaltăeri la orele ?< da„ delegații sîrbi și romîni »au Satrapii ca să discute asupra puntetului unde să se construiască podul peste Dunăre care să lege România cu Serbia. Delegația ambelor state au ales ca președinte pe d. Ilici, fost ministru. D-sa nemulțumit pentru aeeastă atențiune, dar a declinat onoarea prezidenției între altele și pe motivul că nu vorbește destul de curgător limba franceză. D. Alexandru Cotescu, directorul general al căilor ferate romîne a fost ales președinte în locul d-lui Ilici. . Delegații sîrbi au propus și susținut localitatea Gruia, unde să se construiască podul. Delegații romîni au expus pe larg mai multe motive care pledează ca noul pod să se construiască la vre-o patru kilometri de vest de Gruia, anume la punctul numit Țigănuș. După multe discuții delegații sîrbi păreau a se fi convins de temeinicia propunerei Romîniei, dar au cerut amînarea discuției pe Luni, pentru a cere noui instrucțiuni de la guvernul din Belgrad. In așteptarea acestor instrucțiuni delegații sîrbi au plecat la Cernavoda ca să viziteze podul de peste Dunăre, apoi se vor duce la Constanta ca să viziteze portul, iar Luni vor fi în București, la întrunirea ce o au în acea zi la orele 4 d. a. cu delegații romîni. VENITUL CASEI PĂDURILOR pe exercițiul 1912—1913 a fost de 8.236.166 lei repartizat astfel: Din exploatări principale 5mLÎ. 512.757 lei; din exploatări secundare și accesorii 2.552.282 lei; din exploatări delicte 171.126 lei. Prevederile bugetare fiind de 7.000.000 lei, plusul la venituri a fost 1.236.166 lei. EXPORT DE PETROL ROMÂN IN RUSIA. D. ministru al lucrărilor publice a primit eri pe d. Cotescu, directorul căilor ferate, cu care a discutat propunerea venită din Rusia de a se înlesni introducerea petrolului romînesc în imperiul vecin, mai ales în Basarabia și în partea nordvestică a Rusiei. Producțiunea petrolului rusesc fiind în scădere și nevoile industriei enorme, a trebuit să se adreseze la noi, unde producția e în mare urcare. Dificultatea este că drumurile de fer din Rusia sunt construite cu cale largă, așa că trenurile noastre nu pot intra direct acolo. Va trebui să se facă transbordarea la stația Nicolina-Iași. Probabil că se va ajunge la o înțelegere. COTA VINURILOR. S’au vîndut 2.000 de valuri în 25 vase cu următoarele prețuri: Vin nou Odobești cu lei 5.90-- 6.80; idem Drăgășani lei 7.20—790 idem de Deal lei 6.60—720; vin vechiu de Deal lei 7.70—8.40; negru Drăgășani lei 7.60—9; Țuică lei II—13; Drojdie lei 13—14 -------------exo—--------- - Tams._aaa«incs^. Mișcarea artistică-literara O nouă poemă de Rabindranath Tagore Am vorbit la timp despre acordarea premiului Nobel pentru literatură, poetului Indian care în momentul de față reprezintă prin opera sa, adevărata renaștere a poeziei naționale din peninsula asiatică. Am publicat într-un număr trecu o poemă intitulată „Danțuitoarea“. Pentru ca cetitorii noștri să-și poată face însă o idee mai exactă despre poezia lui Tigore, reproducem astăzi, după o traducere franceză a d-lui Henri Davray poema „Dumnezeu“ din volumul intitulat „Gitanjali“. „Tu m’ai creiat infinit, după voia ta. Un vas gingaș, pe care tu îl deserți de atîtea ori și îl umpli, fără încetare, de o viață nouă. Un flueraș de trestie, pe care -ai dus pe dealuri și prin văi și i-ai inspirat melodii veșnic nouă. La desmierdarea nemuritoare a mîinilor tale, inima mea umilită își pierde hotarele în fericire și creiază cuvinte ce nu se șterg în veci. Darurile tale infinite nu-mi cad decit pe aceste mîini, atît de șubrede, pe care le întind către tine. Vîrstele trec, fără încetare tu-mi hărăzești darurile tale și vasul nu se varsă niciodată“. „Tu m’ai făcut cunoscut unor prieteni pe care nu-i cunoșteam. La noi și In străinătate Tu mi-ai dat un loc, la căminuri, ce nu erau al meu. Tu mi-ai adus aproape pe cel ca era departe și mi-ai făcut un frate dintr’un străin. Mă doare inima, cînd trebuie să părăsesc sălașul meu obișnuit; uit că acolo unde e cel vechiu e și cel nou și că tot acolo locuești și tu. In viață și tu moarte, în această lume și în altele, oriunde m'ai duce, tu, acelaș, singurul tovarăș al vieții mele infinite, tu, totdeauna, cu legături de fericire legi inima mea de necunoscut. Pentru cel ce te cunoaște pe tine, nu sunt nici străinii, nici uși închise. Implinește-mi rugăciunea, să nu amestec niciodată fericirea de a veni în atingere cu cel unic, cu agitația mulțimii „Lasă psalmodiile, și cîntecele, și cartea de rugăciuni. Pe cine a doritu în acest colț întunecat și singuratic al templului, cu toate ușile închise. Deschide ochii și vezi că Dumnezeul tău nu e innaintea ta. El se află acolo unde plugarul răstoarnă pămîntul aspru și unde cel ce croește drumuri sfarmă pietrele. El este cu dînșii pe soare și pe ploaie, și haina îi este acoperită de praful drumurilor. Scoate-ți odăjdiile sfinte și, ca și Dumnezeu, scoboară-te pe pămînt plin de pulbere. Mîntuirea. Unde vei găsi mîntuirea. Stăpînul nostru însuși s’a încărcat, fericit, cu lanțurile creațiunii; el e legat de noi pe totdeauna. Ieși din meditațiile tale și lasă florile și tămîiule rău e dacă hainele iți sunt rupte și pătate. Mergi la el și rămîi lingă el în muncă și cu sudoarea frunții talet“ După cum se vede, ceea ce caracterizează misticismul poetului indian, spre deosebire de misticismul creștin, este concepția vastă a unui Dumnezeu impersonal, lipsit de însușiri omenești, un Dumnezeu infinit ca și opera sa, neînlănțuit de nici o dogmă sau formă de cult. In locul unui Dumnezeu antropomorfic, pe care îl putem privi cu trufie ca pe propria noastră creatură, orientul are un Dumnezeu fără formă, sensibil în infinitatea universului și în obscuritatea cea mai adincă a sufletului, față de care nu poate fi, decit foarte umilit, după cum de altfel reese foarte bine din poema publicată mai sus. ” Cu cîte cuvinte, misticismul lui Rabindranath Tagore, apare mult mai limpede, acolo unde versurile sale ne desvălae lumea sa aparte a cărei profundă realitate răzbate prin lucrurile sensibile, dublîndu-le și dîndu-le viața. Pierre de Coulevain scriitoarea franceză moartă acum cîteva luni la Lausana, a lăsat după moarte un roman intitulat „Le Roman merveilleux“ care a apărut în volum în editura Caiman- Levy. Critica spune că este cea mai bună lucrare a romancierei. O scrisoare a d-lui Duică Bogdan București, 23 Noembrie 1913 Domnule Director. Rugîndu-vă să binevoiți a publica rîndurile de față, împlinesc o dorință a d-lui N. Iorga, exprimată printr’o scrisoare adresată Ligei Culturale: Nu știu, nici nu voiu controla, dacă ziarele au redat exact întreruperile mele de la Congresul Ligei Culturale. Important este să se știe că la Academia romînă d-nul N. Iorga a zis despre viitorul chestiunei evreiești următoarele cuvinte, la care o întrerupere a mea a făcut aluzie și pe care le citez chiar după scrisoarea d-lui N. Iorga: „Nu la Academie se pot da soluții practice, neapărat controversate, problemelor la ordinea zilei, îndrăznesc a spune numai atît, încheiînd această prezentare de fapte, că, fată de textul fixat de o Constituantă, și capabil de a fi modificat, daca ar fi cazul numai de o altă constituantă. o singură modalitate se poate introduce: aceea care nu va lăsa hazardului sau interesului personal selecționarea elementelor evreiești cari pot aspira cu încredere la onoarea cetățeniei romînești în statul național român, dînd precăderea acelora cari ar merita desigur s’o aibă, dar cari au fost uneori, poate tocmai de aceia, lăsați la o parte“. (Anul Acad. Rom. XXXVI pag. 205). Publicând cuvintele d-lui Iorga, constat, ca și la Congresul Ligei, că pentru d-sa poate veni ..cazul“ de a se „modifica“ constituția și în vederea unei „selecționări“ a elementelor evreești, cari ar merita desigur s’o aibă“! Pentru a călăuzi țara, d-nul N. Iorga este, după părerea mea, dator să spună tot și anume: 1) Care sunt categoriile rare ,„desigur“ merită selecționarea, și dacă 2) D-sa le va propune, le va susține ori numai le va primit Liga oprindu-se la art. 7, nu se ocupă cu aceste chestiuni. Primiți vă rog, asigurarea deosebitei mele stime. G. Bogdan-Duică Secretarul gen. al Ligei Culturale Știri artistice SIEGFRIED WAGNER IN BUCUREȘTI. — O sensațională știre artistică: Siegfried Wagner, celebrul compozitor și șef de orchestră, unicul fiu al marelui Richard Wagner și păstrătorul tradițiilor de la Bayreuth, va veni în curînd în București să dirijeze mari festivale simfonice, care vor avea loc la Ateneu, în matineu, Vineri 6 (Sft. Nicolae) și Duminică 8 Decembrie. A se cere programa, compusă din opere de Richard și Siegfried Wagner, și biletele la Agenția teatrală Jean Feder.XX OXO CAVACII E ÍCANUALEI , fizică în cartierile mărginașe D-nul Gr. G. Cantacuzino, primarul Capitalei, a invitat ori după a miazi pe consilierii comunali și pe reprezentanții ziarelor din București, la o vizită prin cartierele mărginașe ale Capitalei. Era vorba să se constate de visa progresele realizate în campania anului curent, în ceea ce privește construirea de trotuare și pavagii. La orele 2 p. m. au plecat de la primărie vre-o 10 automobile, în cari au luat loc primarul și invitații săi. S’au vizitat străzile Aureliu și Oțetari din nou asfaltate, apoi pe bulevardul Ferdinand cortegiul a trecut prin Obor, pe șoseau Colentina, unde în cartierul Teilor mai multe străzi au fost pavate cu piatră. S’au vizitat apoi cartierele Floreasca, și Pleșoianu, unde deasemenea îmbunătățirile sunt evidente, apoi pe șoseau Bonaparte și Jianu, pe șoseaua Colonel Ghica, din noou pavată, vizitatorii au trecut linia ferată vizitând cu deamănuntul cartierul Grant, din dosul fabricei de tutun Belvedere. Pe la Cotroceni, cortegiul a străbătut apei calea 13 Septembrie, vizitîndu-se lucrările făcute în culoarea de albastru, prin dosul expoziției. Apoi, pe valea Șerban Vodă și str. Foișor s’au vizitat cartierele din culoarea de Negru. La orele 5 p. m. după aproape trei ceasuri de plimbare, primarul, consilierii și invitată săi s’au oprit la Capșa, unde d-nul Cantacuzino le-a oferit un ceaiu. D-niâ colonel Ciovică, Francovitcî și Sava Grigorescu ,a pus în evidență progresele făcute. D-l primar a recunoscut că acesta e abea un început foarte modest,, căci așa cum se înfățișează partirele periferice ale Capitalei ele nu merită numele de oraș. În seamănă mai mult a niște aglomerații de case din centrul Africei... D-sa a mulțumit consilierilor și presei, cari i-au dat concurs in opera de progrese adiditare din Capitală. Bep. DOCTOR IN MEDICINA $1 CHIRURGE H. A. MIOHTEAHU Membru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză dentară Reviron BOLI ȘI OPERAȚII DE GURA DENTISTICA Consultatului 9—12 a. m. și 2—6 p. m. Str. MATEI MILLO 8, fostă Teatrului sau—io Cererea învățătorlor să fie înaintați ofițeri Comunicatul Asociatiei generale a învățătorilor In ziua de Sîmbătă 23 curent, însoțit de colegii V. Păunescu și î. Timuș, ne-am prezentat la Ministerul de Război, pentru a susține cererea învățătorilor mobilizați, să fie avansați sublocotenenți în rezervă și a li se plăti prima de echipament. D-nul Ministru General Hîrjeu, ne-a primit cu toată bunăvoința și ne-a spus că privește cu simpatie cererea învățătorilor de a fi înaintați învățători în rezervă promițînd că, deși chestia e grea, o va studia și va căuta să găsească o modalitate pentru a o rezolva în bine, Omul Ministru Hîrjeu are convingerea adâncă că învățătorul este singurul element în stare să regenereze satele și să facă educația civică și ipatriotică a țărănimei și ai lui trebue să i se dea întâietatea fată cu toți ceilalți slujbași de la sate. De a proecează întemeierea de Societăți de Gimnastică și tir la sate sub conducerea învățătorilor. Se felicită de reforma pe care a făcut-o cu învățătorii ofițeri și ne-a vorbit cu entusiasm de rolul lor, cînd vor încinge sabia să plece în fruntea sătenilor la vreme de nevoe. ..Prin felul cum a răspuns țărăinimea la chemarea țărei, a zis Domnul Ministru, ea a dat dovadă că este cel mai superior aluat omenesc dintre toate popoarele. Putin îi mai trebue și acel puțin eu sper, să-l facă învățătorii, ca poporul românesc să fie alături cu cele mai alese popoare din lume. Am mulțumit d-lui Ministru de Războiu pentru bunăvoință și înalta apreciere ce are despre învățători și apoi ne-am dus la biroul budgetului, unde d-nul Socot. Mitrculescu șeful acestui birou, ne-a spus că cererea învățătorilor de a li se plăti prima de echipament e dreaptă și că se fac formalitățile necesare pentru a li se plăti. Aducem acestea la cunoștința colegilor din țară, spre lămurire. C. Tonescu Lungu Președintele societății învățătorilor MAGAZINEI, Statului și Particularilor Primește în comision spre vînzare în detail și ang o orice produs agricol viticol, etc. Cumpăr pruie uscate, Magiun, etc. Iulian— Victoriei. 36 A V In curând mm UNIVERSUL SE VA MUTA iiw Calea Victoriei N o. 11 ÎN FAȚA PALATULUI POȘTEI ȘI CASA DE DEPUNERI A