Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)

1913-11-26 / nr. 2084

ferată, ei așternută numai cu pămînt, I­­ s’a­­ desfundat atît de rău, încât ca­­­mioanele și trăsurile se îngroapă în­­ noroi pînă la osii și se înțepenesc i de-abiaaelea, stînd acolo zile întregi! ! Față cu această greutate a trans­portului, comercianții sînt nevoiți sa 'scumpi mărfurile, ca să își scoată îh­­eltuelile ce fac, iar bieții consu­matori­­ plătesc cu mult mai scump­­ valoarea articolelor puse în vînzare. . Cetățenii au pe citi mat în mai multe rânduri la primărie, cerînd să se paveze cu piatră această stra­­idă atît de frecventată și atît de tre­­ibuiincioasă, dar... n’a avut cine să-i aui­ă, să-i asculte și să-i satisfacă. Ei își regretă acum voturile "ce au dat acestor părinți vitregi ai co­munei, și s’au hotărît a se plînge Ministerului lucrărilor publice. Se poate întreba, deci, ori­cine. Care e activitatea gospodărească publică a edililor orașului Ploești ! Primarul doarme, cele trei aju­­toare de primar dorm, cei patru ad­vocați ai comunei dorm,­­consiliul comunal doarme ! Găsi-se-va oare, cineva să-i deș­tepte din acest adine somn letargic T I. C. Popescu Conferințele cercului de studii P.N.L. Conferințele Cercului de Studii al partidului național liberal vor în­cepe Miercuri 27 c. d. C. Pietraru va vorbi despre: „Modalitatea Expro­­prierei“. Miercuri 4 Decembrie. D. C. D. Di­­mitriu va începe seria de conferințe asupra Reformei electorale si va desvolta conferința d-sale „Rezulta­tele anchetei electorale întreprinse de Cercul­ de studii al partidului na­țional liberal. Miercuri 11 Decembrie. D. M. Ber­lesen va desvolta conferința: „Con­­sideratiuni asupra Reformei elec­torale“. Miercuri 18 Decembrie. D. St. Mei­­tani va vorbi despre ..Adunarea con­stituantă de la 1866“. . „Atitudinea partidelor noastre politice în ches­tiunea electorală și agrară“. Celelalte conferințe asupra altor chestiuni legate cu punctele cuprin­se în reformele anunțate de partidul național liberal vor forma a doua se­rie de conferințe cari se vor anunța în curînd. Afară de aceste conferințe se vor anunța la timp și­ alte conferințe a­­supra mai multor Chestiuni intere­­sînd viața noastră de stat. Conferințele Cercului de studii fi­ind publice pot lua parte și persoa­ne cari nu sunt men­bri ai Cercului ­xx- Spectacole SUNI TEATRUL NATIONAL: „George Dandin“. TEATRUL MODERN. „Ave Ma­ria“. CINEMA TERRA, ȘI­ PALA­CE. — Reprezenta­ti unii în toate zi­lele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“, Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni in fiecare zi. Cinema „Clasic“. — Reprezentatiu­­ni orale si zilnice. Cinematograful „Volta“ „Doam­nei“, Bristol“ și „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Re­­prezentațiuni în toate zilele. Cinema „Vlaicu“. — B-dul Elisa­­beta. Reprezentații în fiecare zi. ------------xx------------­ Mișcarea artistică-literara Irfa tinnnolică și cinematograful VyUBMLE D-LUI PAUL FLAT "Scriitorii dramatici francezi au nceput să se agite prin întruniri publice și prin proteste adresate­­ presei împotriva succeselor enor­me ce obțin filmele cinematogra­fice în­ defavorul artei dramatice, f D-nii Paul Fiat în Revue de Pa­­­ris aruncă toată vina asupra dra­maturgilor și a autorilor de piese teatrale, cari i -au înjosit arta negli­­jjind partea literară a lucrărilor și dînd­ toată importanța mizei în scenă și a jocului actorilor. (i In ultimele decenii, în Franța, imim s’au făcut decit asemenea lu­­jeruri. Ș. Se creau roluri pentru un anu­­m­it actor sau pentru anumită ac­triță. I­nim în scenă era totul, intrigă prea multă, lovituri de teatru, sur­prize, cu un cuvînt tot ceea ce a­­jțîță curiozitatea și ne distrează. Drama, tragedia sau comedia de caractere a dispărut. Aproape, în­­ timpul din urmă, nici nu s’au mai scris piese în versuri, i­­ocul­­ actorilor și m­iza în scenă a trecut în ochii publicului ca sin­­gurile dovezi ale unei piese bune. El vrea distracție. Prin multi­plele ocupații ce le are fiecare din 03d­ în,via­ța de toate zilele, nimeni seu merge la teatru de­cit cu gin­dul de a petrece, de a-și recrea La noi și în străinătate­ ­ spiritul, cum se zice. Drama sau tragedia clasică nu ne poate distra. Acolo se cere în­cordare. Trebue să urmărim șir eu șir, cuvînt cu cuvînt fie­care pro­poziție, frază sau perioadă. Cuge­tările se’nlănțue, subiectivitatea personagiilor nu se dezvălue din scenă în scenă, acțiunea devine din­ ce în ce mai încordată dezno­­dămîntul se apropie, catastrofa morală tîrăște după ea mina că­ a personagiului. Totul e manie­rat, totul e cumpănit. Nici un cuvînt care să nu fie la locul lui, nici o mișcare care să nu cores­pundă cu firea persoanelor. Ce se întâmplă însă cu piesa de teatru. Sutți că lumea care să des­fășoară sub och­ii noștri e lumea noastră , asistăm la un bal, la o plimbare pe țărmul mării, la un club, într’un salon. — Se conver­sează pe cînd artistele și artiștii își etalează costumele lor după ul­tima modă. Totul e după ultima modă — decorul, dicționarul cu­vintelor etc. — Se risipește mult spirit. Actorul e liber să se dezvă­lue în toate secretele artei sale, strălucit, amorezat la culme, om de lume, cavaler sau canalie. Personagiile nu mai sunt sus­­puse: regi, prinți, etc. Sunt oame­ni ca noi. — Perspectiva istorică care ne dă și poezie a dispărut. Drama sau tragedia în versuri de asemenea. Se scrie cum se vorbește fără pretenții de stil, în jargonul de toate zilele. Bine­înțeles că o asemenea con­cepție a artei dramatice a trebuit să aibă urmări fatale. Pieselor de teatru, astfel construite, li s-a o­­pus filmul cinematografic. Decorurile splendide, miza m­iscenă ireproșabilă, vederile de pe natură plus iluzia realității ce nu o dau artiștii jucînd în aer liber. Scenele se petrec într’o vilă în­tr’un parc, pe țărmul mării, pe malurile unui rîu; artiștii se tran­sportă la fața locului și acolo joa­că. Ni se spune dinainte despre ce e vorba, pe urmă mimica înlo­­cuește totul. In asemenea caz a­­sistăm la o scenă adevărată, a­­vem impresia că vedem o scenă reală, întîmplată în viață. A cui e vina dacă cinematogra­ful reușește să ne redea scene de pe natură, înlocuind poezia ver­surilor prin poezia naturii? Cei cari au crezut că arta dramatică constă numai în joc de scenă și in decoruri, cei cari timp de zeci de ani au obișnuit publicul cu aseme­nea artă, lor nu li se datorește de­cadența artei dramatice? Ceea ce-i servește autorul­ dramatic la tea­tru, publicul o vede cu mare pre­ferență la cinematograf, cu preț foarte mic. Emoțiunea estetică nu se obține prin mijloace externe, ci prin a­­dînca psihologie a personag­ilor, prin armonia și ritmul cuvintelor înlănțuite, prin evocarea imagi­nilor frumoase și prin profunzi­mea ideilor. Piesele de efect sau filmele­­ ci­nematografice sînt tot atît de de­părtate de artă cum e pantomim­a și cum e romanul de senzații. Riv. E un Doiă crize politice Printr’o coincidență rară, cele do­uă țări mai civilizate de pe conti­nent, Germania și Franța, trec prin­­tr’o criză politică, din care se poate vedea deosebirea în alcătuirea de Stat a celor două națiuni. In Franța, criza politică a fost determinată de un vot al Camerei împotriva cabinetului Barthou care voia să se abată de la principiile de­mocratice ale Republicei. Și cu toa­te că președintele Republice are preferinți moderate, el nu va reuși să pună la cale înjghebarea unui mi­nister care să nu fie oglinda ma­jo­­ritătei din Cameră. In Germania, Parlamentul a dat și el, aproape în unanimitate, un vot în contra guvernului, dar gu­vernul în loc de a se retrage, decla­ră că va sta la locul lui. ..spre a nu întări regimul parlamentar“. Toată opinia publică germană e în contra guvernului, dar guvernul înțelege să rămînă, nesocotind voin­ța Națiunei. In Franța opinia publică e totul — în Germania nu contează de­cit ca o manifestare interesantă a spi­ritelor. Și ambele țări sunt civilizate bine guvernate, bine administrate. Economice și financiare Airicultură — Comerț — Industrie Cilul cerealelor­ ­ încă o săptămînă mulțumitoare p­entru cereale. Afaceri s'au făcut destule, atît la­­ Bursă, cit și afară de Bursă. Și tre­bue să se știe că grosul transacti­­tor se face afară, prin care de comi­s­ion. Se remarcă activitatea Bursei in București, care a avut zile cînd ei au făcut vînzări ca și la Brăila. Impresia ce-ți rămîne din săptă­­msîna asta e că piața-i bună și tran­zacțiile de cereale își urmează cursul lor normal. Nici un fapt nou nu in­tervenit care să modifice baza lucru­rilor. Străinătatea continuă să se a­­provizioneze pe iarnă și țările pro­ducătoare să-și desfacă marfa. Dacă s'a observat pe piețele euro­p­iene cîte­va zile mai slabe, asta nu nsemnează nimica. E și speculația­? <ea care joacă rol mare în străină­­ate, pentru că acolo se fac și trans­­ferii fictive, vînzîndu-se marfă fă­­ra s’o poseadă, și asta apasă cur su­fite, fără ca de multe ori să fie un m­otiv real. ‘ Insă de astă dată toată calm se fia­torește ofertelor mari, mai ales la noi lumea s’a decis să vînză, și pentru asta au și fost prețurile sta­ționare. E cerere, dar e și marfă punstă, și intim­plă că într’o zi, să fie cursuri mai slabe din străinăta­te și atei să­ vie marfă mai multă în­­ iur­ă, și se vinde ceva mai jos. Insă ziarul acesta se petrece obișnuit, și E v­­rr­estin ma­i m­ic î­ngriji­tor. I facto,si cari, decid târgul cereale. W au rămas favorabili­, la asta se frâmgd și timpul frumos care face predările lesnicioase, și în bune condițiuni. Timpul acesta care se menține ad­mirabil, ne recompensează de neca­zurile verei și permite scurgerea mărfurilor, căttre porturi, în condi­­țiuni bune. Noi avem credința că prețurile n’au să mai scuză la cereale, dar nici n’au să se mai urce. Au să se men­­ ie la nivelul de acuma, cu mici variațiuni zilnice, așa că dacă mai tine vremea bună, o bună parte din grîne se vor vinde, și preda. Expor­tul a fost destul de activ săptămîna asta; vapoare vin și pleacă destule, dar totuși nu se simte în cursul ce­rului nici o ameliorare din cauza războiului, care ne-a angajat în plăți, neobișnuit de mari față de străinătate. întreținerea trupei în Bulgaria, timp de o lună ne-a cos­tat, cu siguranță, 100-150 milioane, aur; ori astea sunt 75-100.009 vagoa­­­ne de grîu, de pe urma cărora nu in­tră nimic în fără, căci trebue să umple golurile lăsate de campanie in balanța externă. Numai așa se poate explica cum în plin export a­­vem cehul Paris 101-25, Bulgaria și Serbia au 6—7 la sută agro. Noi stăm admirabil comparativ cu dînșii. ZECIMILE ASUPRA IMPOSI­­TULUI INDUSTRIAL.­ Printr-un articol din legea încurajării indus­triei, se prevede că zecimile asupra impozitului industrial, destinate Ca­­merilor de Comerț, se vor percepe fără excepție în ori­ce perioadă a fabricelor încurajate. Bazate pe această redactare largă și absolută unele comisiuni pentru fixarea impozitului industrial au hotărît că aceste zecimi în folosul Ca­meri­l­or de comerț, să se percea­pă chiar asupra morilor, cari se știe că în prima perioadă de 20 ani nu plătesc nici un soi de impozit, nici chiar cel industrial. Chestiunea a venit, în apel, îna­intea­­ Comisiunei industriale, care a­­ decis că zecimale nu se pot percepe morilor, în numita perioadă, întru­cît însuși impozitul de fond nu e­­xistă. O NOUA SOCIETATE DE PE­TROL : „The Parsami Oil­ Estate Syndicate Ltd. — Sub numele aces­ta s’a constituit la Londra o nouă soc. de petrol, cu un capital de un milion lei. înființarea­­ acestei între­prinderi, pe care­­ am anunțat-o în No. nostru precedent, se datorează stăruințelor d-lui Dr. S. Aisinman, administratorul-delegat al societă­­ței „Standard“. Nou­a soc. va prelua exploatarea R. Ozimga dela Pa­rsani- Bordeni „The Standard On­ Reffi­­nery of Roumiani­a“ care are totali­tatea acțiunilor soc. Standard, va participa cu 250.000 lei la noua so­cietate, asigurîmdu-și producțiunea ei de țiței pentru rafinăria „Stan­dard“ din Ploești. Restul de 750.000 lei va fi acoperit de un grup de fi­nanciari. Noua soc. va pune în cu­­­rînd 6 sonde pe terenurile ei. PETROL ROMAN IN SERBIA.­ Guvernul din Belgrad a încheiat cu „Steaua Romînă“ un contract prin care se cedează Stelei Române ca să furnizeze anual, vreme de cinci ani, administrației monopolului Sîr­­besc, cantitatea de 4000 tone de pe­trol. MEXICUL CUMPĂRA ARME Roma. 24 Noembrie. — Se telegra­­fiază din Tokio că patru delegați mexicani au ajuns acolo și tratează pentru a cumpăra arme și muniți­­uni. — (A. T. I.). ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Criza ministerială din Franța — CABINETUL DOUMERGUE ARE TOATĂ ȘANSA-----­ Paris 24 Noembrie. — D. Doumer­­gue a­ avut o lungă întrevedere azi dimineață cu d. Caillaux care i-a promis concursul pentru portofoli­ul finanțelor î­n cazul cînd d. Dou­­m­ergue ar constitui cabinetul. D. Doumergue a făcut apoi vizite d-lor Bourgeois, Clemenceau, Com­bes și Jean Dupuy. Pînă acum d. Doumergue n’-a oferit portofolii de­cit d dor Caillaux și Viviand. D-sa va continua negocierile azi după a­­miazi și mâine dimineața, va vizita în specalipe d-mii Desenand și Bria­rd­ D. Doumergue trebue­­ să dea răspu­n­sul definitiv președintelui republi­cei mîine la ora 11 dimineața. Pri­mirea făcută d-lui Doumergue de­­ către persoanele ce le-a consultat pare a arăta un success al demersu­rilor făcute. Paris, 24 Noembrie. — Amănunte precise­­ despre rezultatul demersuri­lor făcute de d. Doumergue întru constituirea cabinetului lipsesc, se știe însă următoarele: d. Richot a hotărît să nu primească oferta e­­ve­­tuală a portofoliului externelor. Această hotărî­re, fără­­ a surprinde mult lumea parlamentară este to­tuși considerată ca fiind de matură să complice sarcina d-lui Daumer­­gne. Se­­ afirmă că D-sa ar oferi por­tofoliul externelor d-lui Jean Du­­puy nu se știe însă dacă dînsul va primi. Circulă zvonul, lipsit însă de consistență, că în cazul cîn­d d. Du­­puy ar refuza externele d. Dou­mer­­­gue ar lua singur acest portofoliu. In cursul întrevederei de azi di­mineață cu d. Clemenceau, d. Dou­­mergue s’a întrebat dacă ar fi dis­pus să primească­­ propuneri pentru intrarea sa în cabinet, -se afirmă, din izvor competinte, că d. Doumergue s’a declarat gata să ofere d-lui Cle­­m­enceau portofoliul internelor lu­ând dînsul, împreună cu președinția consiliului portofoliul justiției. D­­­ Clemenceau a mulțumit, a făgăduit ‘ n său dar a declarat că pre­feră să rămână în afară de orice combinațiune ministerială dat fiind vioiciunea recentelor s­ale polemici. Paris 24 Noembrie. —■ Agenția Ha­vas spune, deși d. Doumergue n’a fost încă oficial Însărcinat să con­­stitue cabinetul și că numai două portofolii­­ sîn­t oferite în mod pozi­tiv, i­ată, după svonuri ce le înregis­trăm sub toate rezerva, constitui­­rea eventuală a ministerului: preșe­dinția și internele d. Doumergue, externele d. Richot sau Delcasse, jus­tiția d. Jean Dupuy, războiul gene­ralul Dubai"­­on generalul Sarrail ca șef al statului major, marina d­. Moulens, instrucția publică d. Vi­­­viani, finanțele d. Caillaux, comer­țul d. Fernand David, agricultura d. Malvussan, d. Raynaud, coloniile d. Lebrun, lucrările publice d. L’Ho­piteau iar mun­ca d. Renault.­ BISERICA SI STAT IN ITALIA Roma, 24 Noembrie. — Președin­tele uniunei populare catolice, Con­tele Della Torre, în discursul său prnn­ care a declarat închise desba­­terile congresului catolic, italian din Milano, a întărit declarațiile făcute de Arhiepiscopul Rossi din Udine Contele Della Torre, în numele par­tidului catolic italian a declarat că pacea între Stat și Biserică în Ita­lia se poate i­estatorni­ci prin voința și obibzuința puterilor­­ Constituțio­nale ale țărei fără ca suveranitatea civilă a Statului să fie întru cîtva­­ atinsă sau stînj­enită. — (A. T. I.). SUPERIORITATEA NAVALA ENGLEZĂ Roma 24 Noembrie.­­ Cincizeci de amirali englezi au înmînat minis­trului Asquith un memoriu prin ca­re se critică primenirea ce s’a efec­tuat de curînd în bazele navale ale flotei engleze și se cere totdeodată ca să se pregătească în curînd o a cincilea escadră chemată să întă­rească flota din Canalul Moneciei, și această pentru a se afirma superio­ritatea navală a Angliei. Se crede că chestia această va fi adusă la Ca­mera Comunelor. — (A. S’. 1) Liberarea rezerviștilor Viena 24 Noembrie. — Ministerul de războiu a dat ordin ca toti rezer­viștii aparținind clasei 1912 să fie trimiși în neactivitate cel mai tîrziu la 15 Decembrie. So­iret­imearatu­ul Wildpark 24 Noembrie. — împă­ratul a sosit azi dimineață din Stutt­g<art și s’a dus la 1­aiatul cel Nou. Incendiu intr’o mină Mina Emma 24 Noembrie. — (Dis­trictul Rybnik, un incendiu a izbuc­nit la ora 3 dimineața la o adîn­cime d­e metri în mină. 16 mineri au perit arși. Plecarea exorhului bulgar din Constan­­tinopol Constantinopol 24 Noembrie. Exar­hul bulgar a părsit definitiv Con­­stantinopolul, va pleca poimîine cu un tren special însoțit fiind de tri­mișii regelui bulgar și ai guvernu­lui bulgar. Exarhul a primit vizite­le ambasadorilor și numeroase­­ do­vezi de simpatie de pretutindeni. Holera In Constan­­tinopol Const­antinopol 24 Noembrie. — In ultimele 16 ore au fost 22 cazuri de holeră. _______ Armenii in Camera franceză Constantinopol 24 Noembrie. — In cursul întrevederei dintre patriar­hul armean și ministrul de interne, acesta a făgăduit să recunoască Ar­menilor dreptul de a avea 28 depu­tați în Cameră dintre cari 3 vor tre­bui să facă parte din partidul june turc. Grecii au un număr de depu­­tați mai mare decât Armenii. n chestia liberarei prizonieri­or bulgari Sofia 24 Noembrie.­­ Agenți­a Bulgară spune că din informațiuni­­le­­ culese în cercurile politice rezul­tă că guvernul grecesc nu a răs­puns încă la cererea guvernului bulgar de a supune chestia liberă­­rei prizonierilor bulgari a­rbitr­agiu­­dui d-l­ui Poincare. Această tăcere este interpretată aci ca o dorință a cabinetului din Atena de a îndepăr­ta verde arbittragi­u chiar și cel al președintelui republicei franceze. Alegerile din Bul­garia Sofia 24 Noembrie.­­ Alegerile le­gislative generale au avut loc as­tăzi fă­cîmdu-­se pentru întîia dată pe baza sistemului reprezentatiune­ proportionale nou introdus în Bul­garia. Nu se semnalează nici un in­cident. După aprecierile făcute, majo­rit­atea ar aparține guvernului. Re­zultatele definitive nu vor putea fi cunoscute decit mîine seară cel mai curînd. Accident»! mortal al locot. Wasmobth Libau 24 Noembrie. — Locotenen­tul Wasmouth a căzut din hidroae­­roplan în mare și s-a înecat. TffgMișy­ Criza ministerială franceză Roma, 24 Noembrie. — Prin re­nunțarea lui Dupuy de a constitui noul cabinet a eșuat planul de a se face așa zisa concentrare republi­cană din partidele Camerei. Criza se complică. Sarcina d­iin Domergue de a alcătui cabinetul devine și mai grea. Cercurile financiare sunt foar­te supărate pentru întorsătura ce iau lucrurile și atacă pe deputații din opoziție cari, împotrivindu-se la facerea împrumutului de 1300 mili­oane de franci au aruncat Franța în actuala încurcătură. In adevăr criza iși capătă un răsunet și în pia­ța financiară, trebuind Rusia să e­­mită 700 milioane de obligațiuni pentru construirea noilor căi ferate, fără ca să mai vorbim de împrumu­turile pe cari le vor face Serbia și Turcia tot pe piața Parisului. Băn­cile din Paris cari fac plăți >­C con­tul Statului doresc o grabnică des­­legare a crizei prin constituirea u­­nui cabinet care să se bucure de prestigiul necesar și de competiția i­ndispensabilă în actualele grele momente. — (A. T. I.). D. Kok­ovtzof la Petersburg Petersburg 24 Noembrie. D. Ko­­kwvtzof s’a înapoiat. Lansarea unor vase de război Reval 24 Noembrie. — Două cruci­șătoare și 4 torpiloare au fost puse în șantier.­­xx-Știri artistice SIEGFRIED WAGNER IN BU­CUREȘTI. — X) senzațională știre artistică: Siegfried Wagner, cele­brul compozitor și șef de orchestră, unicul fiu al marelui Richard Wag­ner și păstrătorul tradițiilor de la Bayreuth, va veni în curînd în Bu­curești să­­ dirijeze mari festi­vale simfonice, care vor avea loc la Ate­neu, in matineu, Vineri 6 (Sft. Nico­­lae) «i Duminică 8 Decembrie. A se cere programa, compusă din opere de Richard și Siegfried Wag­ner, și biletele la Agenția teatrală Jean Feder.­­XX­ Bibliogr«afii » A apărut un interesant studiu intitulat „Pentru înavuțirea țăra­nilor“ și datorit d-lui Ion I. Sto­­ian, atașatul comercial al Romî­­niei în Italia. oxu Pentru ostașii noștri­i florti Ja U Kogltz Din inițiativa ofițerilor sanitari ai secției II Spitalul mobil al cor­pului II de armată, deschidem o listă de subscripție pentru ridica­rea unui monument pe mormîntul ostașilor noștri din cimitirul din Lukovitz (Bulgaria). Suma din urmă Ltî 622.20 D. dr. Al. Pișcă 08.60 Sumele subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. Informatiuni ♦ Marti 26 Noembrie, orele 3 și juni. Excelența sa contele Ottokar, Czermin, noul ministru austro-un­­gar, va primi în recepție solemnă dlonia austro-ungară din București în sala festivă a Clubului austro­­ungar de pe bulevardul Elisabeth No. 17. Numărul de 15 Noembrie al „Democrației“ revista cercului de studii al partidului național-libe­­ral are următorul cuprins : Vintilă I. Brătianu : Cuvînt la deschiderea conferințelor cercului de studii; G. D. Creangă : Consi­­derațiuni asupra reformelor agra­re și asupra exproprierei ; G. D.: Din expediția în Bulgaria ; Const. Damianovici: Cum ne cunosc străinii; Cronică : Debutul : In chestia evreiască ; întrunirea Li­­gei ; Situația politică . Fapte și documente : De la Romînii de pes­­te munți: Cum înțeleg ungurii împăcarea cu Romînii; D. A. Montandon despre liberalismul maghiar ; Numărul Romînilor din Bucovina; Politica: P­ogramul partidului conservator-democrat; Șefia partidului conservator ; Me­­sagiul Tronului pentru deschide­rea corpurilor legiuitoare ; Recen­­sii : I. Atanasiu : Știința pură și știința aplicată. Deutsch Ausser­­handel Zeitschrift des Handels­­ver­tragsvereins ; H. Barby : La guerre des Balkans : A. Proussier: La conventions collective de tra­vail. ♦­ Prefectura județului Tulcea a raportat ministerului de int­erne că starea sanitară a locuitorilor este bună, afară de comunele Beștepe, Cataloi, Cîrjelari, Cerna, Doroban­țul, Greci, I. Brătianu, Trai­an, Vă­­căreni și Măcin, unde există febra tifoidă. De asemenea s-a mai raportat că starea sanitară a animlelor esta proastă. Anioane în întreg județul există febră afloasă la cornute exceptând comunele Luncovița, Principele Ni­­colee,­­Plasa Isacea, Oanlabugeaa "i Jurilofca plasa Babiadag și Agi­­ghirol (plasa Tul­cea)" unde vitele ■sunt sănătoase. Vitele mai sunt să­nătoase în plăși­le Măcin afară de comuna I. Brătianu și Istru afară de comunele Ceamurile d­e Sus, Os­trov și Popolog. Astăzi, Luni 25 ert , este ani­versarea întronării AI. S. Regelui Gustav V al Suediei. M. Sa s-a urcat pe tronul Suediei în anul 1907. ­oxo-DOCTOR IN MEDICINA și CHIRURG­E H. A. HUNTEANU M­mbru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză den­tară Reviron BOLI ȘI OPERAȚII DE GARA DENTISTICA Consultațiuni 9—12 a. m. și 2—6 p. m. Str. MATEI MILLO 8, fostă Teatrului 2429—10 Magasinul Statului și Part culărilor PIRE „PRTOPESA ILEANA“ cele mai excelente PIVERSF PEt­E și MEKE. Toate VARIETAȚILE BFU«E DULCI PARFUMATE. CPOCKE etc. de la 1 Leu 11JLIAN, virTOPir­ Vo.36 mm MQLcool V­OOAT S’A. MUTAT Str C ‘Sa de CopaiceH PALATUL AGRICOLA ?426—27 Consult, de la 9-11­­­* și 4—ß 2^6—2* Luați masa la vechiul Rosta«rant verget*»r­an 5 TR.CORABIEI si LÂNGĂ ATENEUg FONDAT IN 1908.— Cel mai elegant și igienic local din Capitală, pus sub controlul de,linia din comitetul Asociațiunii vegetarienilor din România. MAN­­A BI VARIATE DELICIOASE, preparate cu unt proaspăt, cu 60 și 70 bani felul, iar cu abonament numai 50 bani. Tramvaiul electric trece pe la poarta localului. Salon special de fumat. Fără nici o sucursa'3. ■ Dimin­eața și la orele 4 p. m. serviciu de ceaiuri și cafele cu lapte. 2409— BANCA DE SCONT Aduce la cunoștința celor interesați că vinde tot mater­alul clădirei din str. Lip­­sc­ani, colț cu Str. Karagherghevici. Infor­maț­iunile se vor lua de la d-nul Arch Iert MAUGSLH, Str. Schitu Magareanu No. 33 2433—­ In curând NAGASIN NN V­A SE VA MUTA CAleA VICTOriei NO. 1­1 ÎN FAȚA PALATULUI POȘTEI ȘI CASA DE DEPUNERI

Next