Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)
1913-11-26 / nr. 2084
ferată, ei așternută numai cu pămînt, I s’a desfundat atît de rău, încât camioanele și trăsurile se îngroapă în noroi pînă la osii și se înțepenesc i de-abiaaelea, stînd acolo zile întregi! ! Față cu această greutate a transportului, comercianții sînt nevoiți sa 'scumpi mărfurile, ca să își scoată îheltuelile ce fac, iar bieții consumatori plătesc cu mult mai scump valoarea articolelor puse în vînzare. . Cetățenii au pe citi mat în mai multe rânduri la primărie, cerînd să se paveze cu piatră această straidă atît de frecventată și atît de treibuiincioasă, dar... n’a avut cine să-i auiă, să-i asculte și să-i satisfacă. Ei își regretă acum voturile "ce au dat acestor părinți vitregi ai comunei, și s’au hotărît a se plînge Ministerului lucrărilor publice. Se poate întreba, deci, oricine. Care e activitatea gospodărească publică a edililor orașului Ploești ! Primarul doarme, cele trei ajutoare de primar dorm, cei patru advocați ai comunei dorm,consiliul comunal doarme ! Găsi-se-va oare, cineva să-i deștepte din acest adine somn letargic T I. C. Popescu Conferințele cercului de studii P.N.L. Conferințele Cercului de Studii al partidului național liberal vor începe Miercuri 27 c. d. C. Pietraru va vorbi despre: „Modalitatea Exproprierei“. Miercuri 4 Decembrie. D. C. D. Dimitriu va începe seria de conferințe asupra Reformei electorale si va desvolta conferința d-sale „Rezultatele anchetei electorale întreprinse de Cercul de studii al partidului național liberal. Miercuri 11 Decembrie. D. M. Berlesen va desvolta conferința: „Consideratiuni asupra Reformei electorale“. Miercuri 18 Decembrie. D. St. Meitani va vorbi despre ..Adunarea constituantă de la 1866“. . „Atitudinea partidelor noastre politice în chestiunea electorală și agrară“. Celelalte conferințe asupra altor chestiuni legate cu punctele cuprinse în reformele anunțate de partidul național liberal vor forma a doua serie de conferințe cari se vor anunța în curînd. Afară de aceste conferințe se vor anunța la timp și alte conferințe asupra mai multor Chestiuni interesînd viața noastră de stat. Conferințele Cercului de studii fiind publice pot lua parte și persoane cari nu sunt menbri ai Cercului xx- Spectacole SUNI TEATRUL NATIONAL: „George Dandin“. TEATRUL MODERN. „Ave Maria“. CINEMA TERRA, ȘI PALACE. — Reprezentati unii în toate zilele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“, Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni in fiecare zi. Cinema „Clasic“. — Reprezentatiuni orale si zilnice. Cinematograful „Volta“ „Doamnei“, Bristol“ și „Buzești. — zilnic reprezentații. Cinematograful „Victoria“. — Reprezentațiuni în toate zilele. Cinema „Vlaicu“. — B-dul Elisabeta. Reprezentații în fiecare zi. ------------xx------------ Mișcarea artistică-literara Irfa tinnnolică și cinematograful VyUBMLE D-LUI PAUL FLAT "Scriitorii dramatici francezi au nceput să se agite prin întruniri publice și prin proteste adresate presei împotriva succeselor enorme ce obțin filmele cinematografice în defavorul artei dramatice, f D-nii Paul Fiat în Revue de Paris aruncă toată vina asupra dramaturgilor și a autorilor de piese teatrale, cari i -au înjosit arta neglijjind partea literară a lucrărilor și dînd toată importanța mizei în scenă și a jocului actorilor. (i In ultimele decenii, în Franța, imim s’au făcut decit asemenea lujeruri. Ș. Se creau roluri pentru un anumit actor sau pentru anumită actriță. Inim în scenă era totul, intrigă prea multă, lovituri de teatru, surprize, cu un cuvînt tot ceea ce ajțîță curiozitatea și ne distrează. Drama, tragedia sau comedia de caractere a dispărut. Aproape, în timpul din urmă, nici nu s’au mai scris piese în versuri, iocul actorilor și miza în scenă a trecut în ochii publicului ca singurile dovezi ale unei piese bune. El vrea distracție. Prin multiplele ocupații ce le are fiecare din 03d în,viața de toate zilele, nimeni seu merge la teatru decit cu gindul de a petrece, de a-și recrea La noi și în străinătate spiritul, cum se zice. Drama sau tragedia clasică nu ne poate distra. Acolo se cere încordare. Trebue să urmărim șir eu șir, cuvînt cu cuvînt fiecare propoziție, frază sau perioadă. Cugetările se’nlănțue, subiectivitatea personagiilor nu se dezvălue din scenă în scenă, acțiunea devine din ce în ce mai încordată deznodămîntul se apropie, catastrofa morală tîrăște după ea mina că a personagiului. Totul e manierat, totul e cumpănit. Nici un cuvînt care să nu fie la locul lui, nici o mișcare care să nu corespundă cu firea persoanelor. Ce se întâmplă însă cu piesa de teatru. Sutți că lumea care să desfășoară sub ochii noștri e lumea noastră , asistăm la un bal, la o plimbare pe țărmul mării, la un club, într’un salon. — Se conversează pe cînd artistele și artiștii își etalează costumele lor după ultima modă. Totul e după ultima modă — decorul, dicționarul cuvintelor etc. — Se risipește mult spirit. Actorul e liber să se dezvălue în toate secretele artei sale, strălucit, amorezat la culme, om de lume, cavaler sau canalie. Personagiile nu mai sunt suspuse: regi, prinți, etc. Sunt oameni ca noi. — Perspectiva istorică care ne dă și poezie a dispărut. Drama sau tragedia în versuri de asemenea. Se scrie cum se vorbește fără pretenții de stil, în jargonul de toate zilele. Bineînțeles că o asemenea concepție a artei dramatice a trebuit să aibă urmări fatale. Pieselor de teatru, astfel construite, li s-a opus filmul cinematografic. Decorurile splendide, miza miscenă ireproșabilă, vederile de pe natură plus iluzia realității ce nu o dau artiștii jucînd în aer liber. Scenele se petrec într’o vilă într’un parc, pe țărmul mării, pe malurile unui rîu; artiștii se transportă la fața locului și acolo joacă. Ni se spune dinainte despre ce e vorba, pe urmă mimica înlocuește totul. In asemenea caz asistăm la o scenă adevărată, avem impresia că vedem o scenă reală, întîmplată în viață. A cui e vina dacă cinematograful reușește să ne redea scene de pe natură, înlocuind poezia versurilor prin poezia naturii? Cei cari au crezut că arta dramatică constă numai în joc de scenă și in decoruri, cei cari timp de zeci de ani au obișnuit publicul cu asemenea artă, lor nu li se datorește decadența artei dramatice? Ceea ce-i servește autorul dramatic la teatru, publicul o vede cu mare preferență la cinematograf, cu preț foarte mic. Emoțiunea estetică nu se obține prin mijloace externe, ci prin adînca psihologie a personagilor, prin armonia și ritmul cuvintelor înlănțuite, prin evocarea imaginilor frumoase și prin profunzimea ideilor. Piesele de efect sau filmele cinematografice sînt tot atît de depărtate de artă cum e pantomima și cum e romanul de senzații. Riv. E un Doiă crize politice Printr’o coincidență rară, cele două țări mai civilizate de pe continent, Germania și Franța, trec printr’o criză politică, din care se poate vedea deosebirea în alcătuirea de Stat a celor două națiuni. In Franța, criza politică a fost determinată de un vot al Camerei împotriva cabinetului Barthou care voia să se abată de la principiile democratice ale Republicei. Și cu toate că președintele Republice are preferinți moderate, el nu va reuși să pună la cale înjghebarea unui minister care să nu fie oglinda majoritătei din Cameră. In Germania, Parlamentul a dat și el, aproape în unanimitate, un vot în contra guvernului, dar guvernul în loc de a se retrage, declară că va sta la locul lui. ..spre a nu întări regimul parlamentar“. Toată opinia publică germană e în contra guvernului, dar guvernul înțelege să rămînă, nesocotind voința Națiunei. In Franța opinia publică e totul — în Germania nu contează decit ca o manifestare interesantă a spiritelor. Și ambele țări sunt civilizate bine guvernate, bine administrate. Economice și financiare Airicultură — Comerț — Industrie Cilul cerealelor încă o săptămînă mulțumitoare pentru cereale. Afaceri s'au făcut destule, atît la Bursă, cit și afară de Bursă. Și trebue să se știe că grosul transactitor se face afară, prin care de comision. Se remarcă activitatea Bursei in București, care a avut zile cînd ei au făcut vînzări ca și la Brăila. Impresia ce-ți rămîne din săptămsîna asta e că piața-i bună și tranzacțiile de cereale își urmează cursul lor normal. Nici un fapt nou nu intervenit care să modifice baza lucrurilor. Străinătatea continuă să se aprovizioneze pe iarnă și țările producătoare să-și desfacă marfa. Dacă s'a observat pe piețele europiene cîteva zile mai slabe, asta nu nsemnează nimica. E și speculația? <ea care joacă rol mare în străinăate, pentru că acolo se fac și transferii fictive, vînzîndu-se marfă făra s’o poseadă, și asta apasă cur sufite, fără ca de multe ori să fie un motiv real. ‘ Insă de astă dată toată calm se fiatorește ofertelor mari, mai ales la noi lumea s’a decis să vînză, și pentru asta au și fost prețurile staționare. E cerere, dar e și marfă punstă, și intimplă că într’o zi, să fie cursuri mai slabe din străinătate și atei să vie marfă mai multă în iură, și se vinde ceva mai jos. Insă ziarul acesta se petrece obișnuit, și E vrrestin mai mic îngrijitor. I facto,si cari, decid târgul cereale. W au rămas favorabili, la asta se frâmgd și timpul frumos care face predările lesnicioase, și în bune condițiuni. Timpul acesta care se menține admirabil, ne recompensează de necazurile verei și permite scurgerea mărfurilor, căttre porturi, în condițiuni bune. Noi avem credința că prețurile n’au să mai scuză la cereale, dar nici n’au să se mai urce. Au să se men ie la nivelul de acuma, cu mici variațiuni zilnice, așa că dacă mai tine vremea bună, o bună parte din grîne se vor vinde, și preda. Exportul a fost destul de activ săptămîna asta; vapoare vin și pleacă destule, dar totuși nu se simte în cursul cerului nici o ameliorare din cauza războiului, care ne-a angajat în plăți, neobișnuit de mari față de străinătate. întreținerea trupei în Bulgaria, timp de o lună ne-a costat, cu siguranță, 100-150 milioane, aur; ori astea sunt 75-100.009 vagoane de grîu, de pe urma cărora nu intră nimic în fără, căci trebue să umple golurile lăsate de campanie in balanța externă. Numai așa se poate explica cum în plin export avem cehul Paris 101-25, Bulgaria și Serbia au 6—7 la sută agro. Noi stăm admirabil comparativ cu dînșii. ZECIMILE ASUPRA IMPOSITULUI INDUSTRIAL. Printr-un articol din legea încurajării industriei, se prevede că zecimile asupra impozitului industrial, destinate Camerilor de Comerț, se vor percepe fără excepție în orice perioadă a fabricelor încurajate. Bazate pe această redactare largă și absolută unele comisiuni pentru fixarea impozitului industrial au hotărît că aceste zecimi în folosul Camerilor de comerț, să se perceapă chiar asupra morilor, cari se știe că în prima perioadă de 20 ani nu plătesc nici un soi de impozit, nici chiar cel industrial. Chestiunea a venit, în apel, înaintea Comisiunei industriale, care a decis că zecimale nu se pot percepe morilor, în numita perioadă, întrucît însuși impozitul de fond nu există. O NOUA SOCIETATE DE PETROL : „The Parsami Oil Estate Syndicate Ltd. — Sub numele acesta s’a constituit la Londra o nouă soc. de petrol, cu un capital de un milion lei. înființarea acestei întreprinderi, pe care am anunțat-o în No. nostru precedent, se datorează stăruințelor d-lui Dr. S. Aisinman, administratorul-delegat al societăței „Standard“. Noua soc. va prelua exploatarea R. Ozimga dela Parsani- Bordeni „The Standard On Reffinery of Roumiania“ care are totalitatea acțiunilor soc. Standard, va participa cu 250.000 lei la noua societate, asigurîmdu-și producțiunea ei de țiței pentru rafinăria „Standard“ din Ploești. Restul de 750.000 lei va fi acoperit de un grup de financiari. Noua soc. va pune în curînd 6 sonde pe terenurile ei. PETROL ROMAN IN SERBIA. Guvernul din Belgrad a încheiat cu „Steaua Romînă“ un contract prin care se cedează Stelei Române ca să furnizeze anual, vreme de cinci ani, administrației monopolului Sîrbesc, cantitatea de 4000 tone de petrol. MEXICUL CUMPĂRA ARME Roma. 24 Noembrie. — Se telegrafiază din Tokio că patru delegați mexicani au ajuns acolo și tratează pentru a cumpăra arme și munițiuni. — (A. T. I.). ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Criza ministerială din Franța — CABINETUL DOUMERGUE ARE TOATĂ ȘANSA----- Paris 24 Noembrie. — D. Doumergue a avut o lungă întrevedere azi dimineață cu d. Caillaux care i-a promis concursul pentru portofoliul finanțelor în cazul cînd d. Doumergue ar constitui cabinetul. D. Doumergue a făcut apoi vizite d-lor Bourgeois, Clemenceau, Combes și Jean Dupuy. Pînă acum d. Doumergue n’-a oferit portofolii decit d dor Caillaux și Viviand. D-sa va continua negocierile azi după amiazi și mâine dimineața, va vizita în specalipe d-mii Desenand și Briard D. Doumergue trebue să dea răspunsul definitiv președintelui republicei mîine la ora 11 dimineața. Primirea făcută d-lui Doumergue de către persoanele ce le-a consultat pare a arăta un success al demersurilor făcute. Paris, 24 Noembrie. — Amănunte precise despre rezultatul demersurilor făcute de d. Doumergue întru constituirea cabinetului lipsesc, se știe însă următoarele: d. Richot a hotărît să nu primească oferta evetuală a portofoliului externelor. Această hotărîre, fără a surprinde mult lumea parlamentară este totuși considerată ca fiind de matură să complice sarcina d-lui Daumergne. Se afirmă că D-sa ar oferi portofoliul externelor d-lui Jean Dupuy nu se știe însă dacă dînsul va primi. Circulă zvonul, lipsit însă de consistență, că în cazul cînd d. Dupuy ar refuza externele d. Doumergue ar lua singur acest portofoliu. In cursul întrevederei de azi dimineață cu d. Clemenceau, d. Doumergue s’a întrebat dacă ar fi dispus să primească propuneri pentru intrarea sa în cabinet, -se afirmă, din izvor competinte, că d. Doumergue s’a declarat gata să ofere d-lui Clemenceau portofoliul internelor luând dînsul, împreună cu președinția consiliului portofoliul justiției. D Clemenceau a mulțumit, a făgăduit ‘ n său dar a declarat că preferă să rămână în afară de orice combinațiune ministerială dat fiind vioiciunea recentelor sale polemici. Paris 24 Noembrie. —■ Agenția Havas spune, deși d. Doumergue n’a fost încă oficial Însărcinat să constitue cabinetul și că numai două portofolii sînt oferite în mod pozitiv, iată, după svonuri ce le înregistrăm sub toate rezerva, constituirea eventuală a ministerului: președinția și internele d. Doumergue, externele d. Richot sau Delcasse, justiția d. Jean Dupuy, războiul generalul Dubai"on generalul Sarrail ca șef al statului major, marina d. Moulens, instrucția publică d. Viviani, finanțele d. Caillaux, comerțul d. Fernand David, agricultura d. Malvussan, d. Raynaud, coloniile d. Lebrun, lucrările publice d. L’Hopiteau iar munca d. Renault. BISERICA SI STAT IN ITALIA Roma, 24 Noembrie. — Președintele uniunei populare catolice, Contele Della Torre, în discursul său prnn care a declarat închise desbaterile congresului catolic, italian din Milano, a întărit declarațiile făcute de Arhiepiscopul Rossi din Udine Contele Della Torre, în numele partidului catolic italian a declarat că pacea între Stat și Biserică în Italia se poate iestatornici prin voința și obibzuința puterilor Constituționale ale țărei fără ca suveranitatea civilă a Statului să fie întru cîtva atinsă sau stînjenită. — (A. T. I.). SUPERIORITATEA NAVALA ENGLEZĂ Roma 24 Noembrie. Cincizeci de amirali englezi au înmînat ministrului Asquith un memoriu prin care se critică primenirea ce s’a efectuat de curînd în bazele navale ale flotei engleze și se cere totdeodată ca să se pregătească în curînd o a cincilea escadră chemată să întărească flota din Canalul Moneciei, și această pentru a se afirma superioritatea navală a Angliei. Se crede că chestia această va fi adusă la Camera Comunelor. — (A. S’. 1) Liberarea rezerviștilor Viena 24 Noembrie. — Ministerul de războiu a dat ordin ca toti rezerviștii aparținind clasei 1912 să fie trimiși în neactivitate cel mai tîrziu la 15 Decembrie. Soiretimearatuul Wildpark 24 Noembrie. — împăratul a sosit azi dimineață din Stuttg<art și s’a dus la 1aiatul cel Nou. Incendiu intr’o mină Mina Emma 24 Noembrie. — (Districtul Rybnik, un incendiu a izbucnit la ora 3 dimineața la o adîncime de metri în mină. 16 mineri au perit arși. Plecarea exorhului bulgar din Constantinopol Constantinopol 24 Noembrie. Exarhul bulgar a părsit definitiv Constantinopolul, va pleca poimîine cu un tren special însoțit fiind de trimișii regelui bulgar și ai guvernului bulgar. Exarhul a primit vizitele ambasadorilor și numeroase dovezi de simpatie de pretutindeni. Holera In Constantinopol Constantinopol 24 Noembrie. — In ultimele 16 ore au fost 22 cazuri de holeră. _______ Armenii in Camera franceză Constantinopol 24 Noembrie. — In cursul întrevederei dintre patriarhul armean și ministrul de interne, acesta a făgăduit să recunoască Armenilor dreptul de a avea 28 deputați în Cameră dintre cari 3 vor trebui să facă parte din partidul june turc. Grecii au un număr de deputați mai mare decât Armenii. n chestia liberarei prizonierior bulgari Sofia 24 Noembrie. Agenția Bulgară spune că din informațiunile culese în cercurile politice rezultă că guvernul grecesc nu a răspuns încă la cererea guvernului bulgar de a supune chestia liberărei prizonierilor bulgari arbitragiudui d-lui Poincare. Această tăcere este interpretată aci ca o dorință a cabinetului din Atena de a îndepărta verde arbittragiu chiar și cel al președintelui republicei franceze. Alegerile din Bulgaria Sofia 24 Noembrie. Alegerile legislative generale au avut loc astăzi făcîmdu-se pentru întîia dată pe baza sistemului reprezentatiune proportionale nou introdus în Bulgaria. Nu se semnalează nici un incident. După aprecierile făcute, majoritatea ar aparține guvernului. Rezultatele definitive nu vor putea fi cunoscute decit mîine seară cel mai curînd. Accident»! mortal al locot. Wasmobth Libau 24 Noembrie. — Locotenentul Wasmouth a căzut din hidroaeroplan în mare și s-a înecat. TffgMișy Criza ministerială franceză Roma, 24 Noembrie. — Prin renunțarea lui Dupuy de a constitui noul cabinet a eșuat planul de a se face așa zisa concentrare republicană din partidele Camerei. Criza se complică. Sarcina diin Domergue de a alcătui cabinetul devine și mai grea. Cercurile financiare sunt foarte supărate pentru întorsătura ce iau lucrurile și atacă pe deputații din opoziție cari, împotrivindu-se la facerea împrumutului de 1300 milioane de franci au aruncat Franța în actuala încurcătură. In adevăr criza iși capătă un răsunet și în piața financiară, trebuind Rusia să emită 700 milioane de obligațiuni pentru construirea noilor căi ferate, fără ca să mai vorbim de împrumuturile pe cari le vor face Serbia și Turcia tot pe piața Parisului. Băncile din Paris cari fac plăți >C contul Statului doresc o grabnică deslegare a crizei prin constituirea unui cabinet care să se bucure de prestigiul necesar și de competiția indispensabilă în actualele grele momente. — (A. T. I.). D. Kokovtzof la Petersburg Petersburg 24 Noembrie. D. Kokwvtzof s’a înapoiat. Lansarea unor vase de război Reval 24 Noembrie. — Două crucișătoare și 4 torpiloare au fost puse în șantier.xx-Știri artistice SIEGFRIED WAGNER IN BUCUREȘTI. — X) senzațională știre artistică: Siegfried Wagner, celebrul compozitor și șef de orchestră, unicul fiu al marelui Richard Wagner și păstrătorul tradițiilor de la Bayreuth, va veni în curînd în București să dirijeze mari festivale simfonice, care vor avea loc la Ateneu, in matineu, Vineri 6 (Sft. Nicolae) «i Duminică 8 Decembrie. A se cere programa, compusă din opere de Richard și Siegfried Wagner, și biletele la Agenția teatrală Jean Feder.XX Bibliogr«afii » A apărut un interesant studiu intitulat „Pentru înavuțirea țăranilor“ și datorit d-lui Ion I. Stoian, atașatul comercial al Romîniei în Italia. oxu Pentru ostașii noștrii florti Ja U Kogltz Din inițiativa ofițerilor sanitari ai secției II Spitalul mobil al corpului II de armată, deschidem o listă de subscripție pentru ridicarea unui monument pe mormîntul ostașilor noștri din cimitirul din Lukovitz (Bulgaria). Suma din urmă Ltî 622.20 D. dr. Al. Pișcă 08.60 Sumele subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. Informatiuni ♦ Marti 26 Noembrie, orele 3 și juni. Excelența sa contele Ottokar, Czermin, noul ministru austro-ungar, va primi în recepție solemnă dlonia austro-ungară din București în sala festivă a Clubului austroungar de pe bulevardul Elisabeth No. 17. Numărul de 15 Noembrie al „Democrației“ revista cercului de studii al partidului național-liberal are următorul cuprins : Vintilă I. Brătianu : Cuvînt la deschiderea conferințelor cercului de studii; G. D. Creangă : Considerațiuni asupra reformelor agrare și asupra exproprierei ; G. D.: Din expediția în Bulgaria ; Const. Damianovici: Cum ne cunosc străinii; Cronică : Debutul : In chestia evreiască ; întrunirea Ligei ; Situația politică . Fapte și documente : De la Romînii de peste munți: Cum înțeleg ungurii împăcarea cu Romînii; D. A. Montandon despre liberalismul maghiar ; Numărul Romînilor din Bucovina; Politica: Pogramul partidului conservator-democrat; Șefia partidului conservator ; Mesagiul Tronului pentru deschiderea corpurilor legiuitoare ; Recensii : I. Atanasiu : Știința pură și știința aplicată. Deutsch Ausserhandel Zeitschrift des Handelsvertragsvereins ; H. Barby : La guerre des Balkans : A. Proussier: La conventions collective de travail. ♦ Prefectura județului Tulcea a raportat ministerului de interne că starea sanitară a locuitorilor este bună, afară de comunele Beștepe, Cataloi, Cîrjelari, Cerna, Dorobanțul, Greci, I. Brătianu, Traian, Văcăreni și Măcin, unde există febra tifoidă. De asemenea s-a mai raportat că starea sanitară a animlelor esta proastă. Anioane în întreg județul există febră afloasă la cornute exceptând comunele Luncovița, Principele Nicolee,Plasa Isacea, Oanlabugeaa "i Jurilofca plasa Babiadag și Agighirol (plasa Tulcea)" unde vitele ■sunt sănătoase. Vitele mai sunt sănătoase în plășile Măcin afară de comuna I. Brătianu și Istru afară de comunele Ceamurile de Sus, Ostrov și Popolog. Astăzi, Luni 25 ert , este aniversarea întronării AI. S. Regelui Gustav V al Suediei. M. Sa s-a urcat pe tronul Suediei în anul 1907. oxo-DOCTOR IN MEDICINA și CHIRURGE H. A. HUNTEANU Mmbru al societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al Institutului de Proteză dentară Reviron BOLI ȘI OPERAȚII DE GARA DENTISTICA Consultațiuni 9—12 a. m. și 2—6 p. m. Str. MATEI MILLO 8, fostă Teatrului 2429—10 Magasinul Statului și Part culărilor PIRE „PRTOPESA ILEANA“ cele mai excelente PIVERSF PEtE și MEKE. Toate VARIETAȚILE BFU«E DULCI PARFUMATE. CPOCKE etc. de la 1 Leu 11JLIAN, virTOPir Vo.36 mm MQLcool VOOAT S’A. MUTAT Str C ‘Sa de CopaiceH PALATUL AGRICOLA ?426—27 Consult, de la 9-11* și 4—ß 2^6—2* Luați masa la vechiul Rosta«rant verget*»ran 5 TR.CORABIEI si LÂNGĂ ATENEUg FONDAT IN 1908.— Cel mai elegant și igienic local din Capitală, pus sub controlul de,linia din comitetul Asociațiunii vegetarienilor din România. MANA BI VARIATE DELICIOASE, preparate cu unt proaspăt, cu 60 și 70 bani felul, iar cu abonament numai 50 bani. Tramvaiul electric trece pe la poarta localului. Salon special de fumat. Fără nici o sucursa'3. ■ Dimineața și la orele 4 p. m. serviciu de ceaiuri și cafele cu lapte. 2409— BANCA DE SCONT Aduce la cunoștința celor interesați că vinde tot materalul clădirei din str. Lipscani, colț cu Str. Karagherghevici. Informațiunile se vor lua de la d-nul Arch Iert MAUGSLH, Str. Schitu Magareanu No. 33 2433— In curând NAGASIN NN VA SE VA MUTA CAleA VICTOriei NO. 11 ÎN FAȚA PALATULUI POȘTEI ȘI CASA DE DEPUNERI