Viitorul, ianuarie 1914 (Anul 8, nr. 2117-2132)

1914-01-15 / nr. 2130

feace, «el din urmă e la dispoziția ship*»*» nu costă nimic.... r­­­e auf­el înțelepciunea poporului făcut­­e mult să treacă în uz a­­«cost sfat igienic, și de multe ori, trecătorii întârziați văd noaptea pe Li­riaxi dându-se jos de pe capră și f­i­indu-se la luptă, ca „să se încăl­­z­ească". Mum e sigur: frigul e un e­­lement natural cu care treime să se simuțea ®, și cînd e excesiv, trebuesc luate scnoase măsuri de apărare a BogauâflwittÎHs. De altfel, prin el însu­și e sănă­tos «S.l igienic» Statisticele arată că pokbnaiki pe vreme de ger sunt Plai rare, iar contagiunile aproape cu ac în vKRf. Ori­ce rău are și un­­ Rep­LA. .15 IANUARIE 1911 se va face prin licitație publică, pentru eșirea din in­diviziune, vîn­­zarea moșiei Liceeni în întindere de 1760 de pogoane. Vînzarea se­ va face în pretoriul Tribunalului Romanați. Din inițiativa ofițerilor sanitari ai"secției II Spitalul mobil al cor­pului II de armată,''deschidem o listă de subservuție pentru ridica­rea unui monument pe mormîntul ostașilor noștri din cimitirul din I­”Vr>vitz (Bulgaria), : Suma din urmă Lei 753.95 Preot A. Petru com. Iazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scări ăi eseu 5.— Dr. D. PetopWri 105,115,1­­05,,,l rsun.j­ujjimmugise» d­etsu L Tupura 2­4 v. m. STRADA 13 SEPTEMBRIE 00 București.-St­ r. Luterană, 29-31.-București ■ I .......—MftMWBM» 9 mumm »mmmm­i Reprezentantul general al Caselor: De Dlon-Bouton a Hotchkiss ■■ m u Delaurcay-Bellevllle Minerván Peugeot■ cnauit ss83a rcat-Mery bbi Camioane. Motoare Industriale Grupe Electrogene: — DE DION-BOUTON — PEUGEOT, RENAULT IU............III IIII fr­ ill O <aBMEMBiana«»»­ I ui. ..... mm Pneumatieesi Artieole* Caaeiue: „Excelstor“ st „Le Gaulols“ de primit un însemnat transport Automobile din mărcile de mal .................................................. rawriwyaww , . ———— — — Economice si financiar© iârtcutturi 0 Intrare utila Dukțssfit (M cptncrt și contabilitate i! a-lât Tr»neu-lasi, (Editura lin.rsffeé «Argus“) hau­w­itmr are de o valoare reală, care wwste ea succes un gol mult ti­mp și în literatura științifică ro­­m Memea — mai cu seamă acum țină Unithm într’o perioadă de ex­­iKinfrktiU­­m întreprinderilor finan­ciare, prime veride și indivitriale. Pitaîtvatkmea d-lui Trancu-Iași, mktaft mult apreciatul curs ce deia superi­grafie, precum și monografiile băncilor și în soluțiunilor mai im­portante. Tot aci mai găsim expu­­să și contabilitatea agricolă, indu­strială, lichidări și expertize. Lu­crarea se termină cu un index bi­bliografic și altul alfabetic. Sînt bine cunoscute specialiști­lor dificultățile ce au de întîmpi­­nat, cînd încearcă să scrie un curs de com­p­tab Uitate. Complexita­tea teoriilor, variabilitatea­ aplicațiu­­nilor, adăugate la ariditatea­ obiec­tului in sine, intimidează pe mulți din cei cu o pregătire serioasă în această direcție, să încerce darea la iveală a unei lucrări de soiul acesta, trei volume ale sale, d­­tilul însă să învingă tacole, de re­­cunoaș­­­tă faci­­și ex­­eau­­­ta să tutor întreprinderilor comerciale Dr. N. T. SITUAȚIA AGRICOLA.­­ A căzut zăpadă abundentă în toată țara. Viscolul care a îns­oțit-o a a­vut ca efect întârzieri în circula­ția trenurilor și numai pe aloc­i­rea întreruperea­­ comunicațiunilor. Agricultorii sunt mulțumiți de m­­o­dul cum s’a așezat iarna și nu poar­tă nici o gri­je de viitorul imediat al semănăturilor. Dunărea fiind înghețată trans­porturile pe apă au încetat­­ cu de­săvârșire și tîrgurile din Galați și Brăila cu deosebire stagnează. Prețurile cu cari s’au vin­dut ce­realele în p­ortul Brăilei Chip Grîu 14.50 pînă la 18.05, orz 11.75 pînă la 12.05, meia 11.30, porumb 11.35 pînă la 14.10, ovăz 10.50 la suta de kilograme. Prețurile făinei au fost: făina No. 4 lei 27.50 suta kgr., No. 5, lei 26.50, No. 6 lei 25.50, No. 7 lei 24.50, No. 8 lei 22. Ernaicul și târî­ta s’au­ vândut £n lei 650 suta de kgr. Comerț — Industrie Anchete In Capitală TRIPOURILE Mărturisirea unei victime a acestor localuri Un © feb 'Intelectual*— O bătaie pe întuneric Răsunetul pe care l’a avut în în­treaga Capitală hotărîirea d-lui pre­fect al poliției de a închide toate cluburile din oraș în care se jefuia publicul la cărți ne-a îndemnat de a continua ancheta, începută în nu­mărul de ori al ziarului nostru. So­cotim de a noastră datorie de -a face lumină asupra acestei întunecoase chestiuni, ce preocupă acum pe toa­tă lumea. CE NE POVESTEȘTE O VICTIMĂ Am­ vorbit­ori cu una din nume­roasele victime ale tim­pourilor. Iată ce ne-a povestit cu acest prilej: „Avusesem mari­­ nemulțumiri fa­miliare. Nu­mai m­ă duceam pe a­­casă, locuiam la un hotel. Intr’o zi m’aim întîlnit cu un coleg din pro­vincie care mi-a spus să mă duc la seara aceea cu el într’o familie „ca să m­ă mai distrez“. L’aim urtmat. Am luate pe boulevard, am trecut de statuia lui Brătianu și a lui Ro­­settii și, peste puțin, am intrat pe una din străzile din stingă boule­vardu­­ui. In fundul unei curți am găsit o casă cu perdele galbene, lă­sate în jos. Nu -o putea zări nimic din cele ce se petrec înăuntru. In­­nainte ne-a ești o doamnă, „plan­­turoasă“ într’un cantat străveziu, care ne-a­­ poftit cu multă delicateță în „sală“. O masă mare la care se afla mai multe tipuri. Am rămas o clipă nedumerit, căci nu toți cei ce se a­­flau acolo erau oameni cu cari mi-a­r fi făcut cinste să stau alături. Cu­­ toate acestea­ am stat, căci ce puteau să fac un stareț sufletească în care mă aflau și cu atâția ochi ațintiți asupra mea. Mi-arunc ochii la cei din jurul meu. O doamnă ceva mai slabă de­cît aceea care ne-a primit, de bună seamă soră cu prima, apoi un indi­vid gras, blond, "pe care l’am văzut totdeauna cheltuind parale multe, dar despre care: n’am­ știut nicioda­tă ce meserie are, de­oarece Tam­ văzut mai mult­ noaptea; al treilea era prietenul meu din provincie, de care mă miram eu că alunecat în această societate; al patrulea un co­pil fără mustață ce era acolo ca la el acasă, apoi venea mea, locul a­­cesta nu se rezervase și, în­ sfîrșit, un bătrîn ce se uita mai mult la cele două doamne deceit la bucățelele de carton pe care le avea în mini. Se juca cărți. Bătrînul perdea mereu. Cucoanele, cînd una cînd alta, se sculau de pe scaun ca să servească, urmărite de privirile domnului care pierdea. Să vă povestesc toate amă­nuntele ar fi să vă obosesc. Destul că am plecat de acolo fără nici un ban, iar unchiașul săracul a lăsat și un amanet, sub formă de „dar“, căci­­ nu mai avea parale. In seara aceea a fost prologul ca­rierei mele de jucător, foarte­­ scurtă dar grozavă carieră! Cînd mă gîn­­desc la ea mă cutremur! Destul că azi sînt în sapă de lemn. LA UN CLUB INTELECTUAL Prin ajutorul proaspeților mei prieteni făcuți cu prilejul... prolo­gului, am ajuns într’o seară într’un club... intelectual. Am regăsit acolo­­ aproape toate persoanele din prima seară, afară de bietul bătrîn, care se spânzurase cu­ o zi mai înainte, după cum am aflat chiar pe cînd jucam cărți. — Ramolitul și-a pus o cravată ceva mai stricită! — exclamă o fru­moasă doamnă, reproducând o fra­ză pe care am­­ citit’« cândva într’un roman. — S’a spânzurat! Iată prima dată cînd a întrebuințat și el săpunul! adăugă un t­înăr spilcuit cu o mutră de idiot. ! Și nenorocitul bătrîn a murit poate din pricina paralelor pe care le-a pierdut în mijlocul lor! In tim­pul expoziției­­ nu se înpușcase un tînătr ce pierduse la joc banii pe cari îi avea pentru construirea mor­mintelor părinților săi? Dar oare nu se întâmplă în fiecare zi sinucideri din cauza pierderilor la joc? încep să sosească tipuri suspecte dar avînd blane elegante și unii purtînd monoclu. Recunosc cîțiva bătăuși de periferie. Persoanele străine de club, printre care am fost și eu, ne-am curățat repede. Unul, care făcea gălăgie, a primit o ploae de palme din partea unui bătăuș cunoscut. Am încercat să protestez, dar am fos sfătuit să­­ plec. Sfatul mi-a prins bine, căci odată în stradă am ■ [UNK]văzut lămpile de la club stin­gindu-­se și geamurile căzînd în țăn­dări. Se bateau ca orbeții. C, Repausul Duminical Scrisoare deschisă d-lui ministru de interne Domnului V. G. Morțun. Sublimia dv. circulară cu privire la respectarea legei Repausului Du­minical, m’a umplut de o bucurie sufletească nespusă. Am fost și sunt un aprig apărător al acestei legi, Dumnezeiască și omenească. Am scris necontenit cu privire la această lege sfîntă, cu deplină con­vingere de­­ reușită, știind că tot ce e drept și sfânt să cîștigă. Am sfă­tuit și îmbărbătat pe funcționarii comerciali ca să avem toată chibzu­ință și în mod pașnic, să nu încetăm a ne conforma sf. Scripturi, ce zice: „Bate și ți se va deschide, cere și ți se va da, caută și vei afla“. Am știut că partidul liberal, iu­bește mai mult partea sufletească, că pune preț mai mult pe puterea și bogăția psihică de­cît pe cea ma­terială. . Acestui mare și solid partid i-a fost dat și din nou sortit, căci tez­a lui este această lege, să pună din nou ordine în rostul vietei, făcând și punînd pe individ în fericita po­­zițiune de a se cunoaște pe sine în­suși și a sR °ă are nevoe și de re­­pauz în ziua Domnului pentru hra­na sufletească, întrempînd munca de salaor perpetuă care aduce du­pă sine slăbirea corpului și întune­carea sufletului. Slăbire, care are ca consecințe o depreciere simțită bogăția sufletească de care po­porul nostru Român, are nevoe pen­tru redeșteptarea națională, care este pîrguită de oțel a neamului no­stru. Balet­ele, cererile și căutările funcționarilor comerciali, au fost auzite și ascultate dar, aratînd da­rea sublimei și sănătoasei circu­lari. Cu aceasta partidul^ National- Liberal, s’a mai înscris între mul­tele și sănătoasele chestiuni de că­petenie și pe aceasta, a cărei impor­tanță e netăgăduită, pentru care ce­le cîte­va milioane, ce zăceau sub asprimea nerespectării acestei legi, vor bine­cuvinte această frumoasă măsură de mult așteptată și care e­­ra un drept sfînt al lor. Pe lingă mulțumirile, ce v’a adus funcționarii comerciali, dați-mi voe și mie Domnule Ministru, a vă adu­ce mulțumi­rile mele, rugîndu-vă a le primi cu din partea celui ce a scris și luptat pentru cîștigarea a­­cestui drept sfînt. Cu toată stima vă salută Preotul Teodor Antohe Bis. Sf. Nicolae Șelari 1914 Ianuarie 12 -oxo- Ott­mist postáim • St. O. Iosif Suma din urmă lei 2285.10 T­raian Lălescu 20.— Inginer Petru Budhi (Piron) 20.~ Ioan Smrtu, profesor 20.— lun­­ere subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. —exo- Cronica Judiciară Condamnarea unui preot.­­ A­­nul trecut, la 18 Ianuarie, a apărut în mai toate ziarele o informație privitoare la un proces intentat d-lui Jec­u, fost administrator de plasă în județul Buzău, în anul 1908, de preotul Dumitru Stoica. In lipsa și în absolute necunoștință a pîrîtului, atît tribunalul de Buzău cît și Curtea de apel din București au condamnat pe d­ Jecți pentru „abuz de putere“ la 3 luni închisoa­re și 500 lei daune. Ziarul nostru a arătat atunci că­­ această afacere nu era decît o în­scenare a preotului Stoica. Astăzi afacerea s’a rezolvat spre deplina satisfacție a d-lui Jecu, un tînăr care se bucură de cea mai bună reputație. Atît tribunalul de Buzău cît și Curtea, de apel din București, au revenit asupra sentințelor date în lipsa și absoluta necunoștință a d-lui Jecu — procedura fiind înde­plinită în altă parte decit domici­liul său — a reformat aceste sen­tințe și a condamnat pe preotul Stoica la 400 lei cheltueli de jude­cată,­­afară de daunele morale, pe cari d­ Jecu le va căuta pe altă cale. Dins SßCuir a’fi“ Avînd în vedere situația agrava­tă din Bucovina, Liga Culturală prin secțiunile sale a decis să ți­nă o serie de conferințe și întru­niri în toate orașele, care să lămu­rească populației Regatului lupte­le economice, politice și culturale din Bucovina. In special se va stărui asupra primejdiei rutenizării prin școale și biserică. Conferințele și întrunirile se vor ține în cursul lunei acesteia în toa­tă țara. Duminică au avut loc la Pitești și Ploiești. --------------oxo-----------­ n Hoți Prefecți Covurlui ! Balele Am vorbit de dispoziția pe care a luat-o d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, de a acorda o gralifi­­cație personalului căilor ferate, a cărui salar este de la 300 lei pe lună în jos, ca o răsplată pentru munca și disciplina sa din timpul mobilizării. Acum aflăm că d. ministru Angelescu, împreună cu d. Al. Cottescu, director general al căi­lor ferate, studiază modalitatea distribuției acestei gratificații. D-l ministru a rugat pe d. Cottescu să-i prezinte un tablou de toți slujbașii, pe categorii, cari au drept la gratificație, menționîndu-se și salariul ce-l primește fie­care. Se știe că la nici o altă ad­ministrație publică nu sunt mai mulți slujbași mici și munci­tori ca la căile ferate. Intre aceștia sunt bărbați, fe­mei și copii, ucenici, cari sînt plătiți cu 1 leu pînă la 1.50 pe zi. Deci salarul lor lunar este între 30—45 lei. După cît suntem informați, minimum de gratificație ce se va acorda, va fi de 40 sau 45 lei. Așa că acești muncitori își vor primi, ca gratificație, încă odată leafa lor pe o lună. Pentru toți ceilalți slujbași și muncitori, gratifica­ția se va a­­corda proporțional cu salariul pe care îl primesc lunar, păs­­trindu-se o normă echitabilă pentru fiecare. Într’un cuvînt se va proceda în așa mod în­cit nu ne rămîne nimeni nemulțumit, ci toată lu­mea să râmîe satisfăcută. Toate acestea, se înțelege, în limitele creditului de un milion și jumătate, peste care nu se va putea trece. Gratificația se va da peste cîteva zile, adică îndată după ce se va face repartiția la care lucrează actualmente ministrul lucrărilor publice cu directorul căilor ferate. GRATIFICAȚIILE CHEFERIȘTILOR -Cum se vor distribui— IssLIf ALEXANDRU GUSSI R, GEORGESCU Propaganda electorală Consfătuirea din Cu­loarea de Albastru Aseară a avut loc la d. Virg. Ul­­vineanu o consfătuire a membrilor comitetului partidului național-libe­ral din coloarea de Albastru, la ca­re a participat un mare număr de fruntași alegători împreună cu toți șefii de suburbii a acestei colori. Discuțiunea a urmat asupra liste­lor electorale, ox­înduindu-se anche­te locale pentru a se cerceta alegă­torii cu dom­icii­urile necunoscute. In urmă s-a hotărît că comitetul să fie convocat în permanență pe tot timpul propagandei electorale, urmînd a se întruni în fiecare sea­ră la d. Virg. Ulvineanu, calea Șer­ban Vodă 74 bis. întrunirea a luat sfîrșit la 11 din noapte. Cereți Var alb gras de Cîmpulung din a­­de­văr­atele fabrici și renumitele ca­rieri de piatră „Vîrful Matreiașului“. Proprietatea N. N. Vălim­ăreanu. Calitate superioară, prețuri eftine. Adresa: N. N. Vălimăreanu, Câm­pulung.■------------exo------------­ DELEGATIUNEA societaței Corpului didactic S» dl mini­stru I. G. Duca dri dimineață o delegațiune a soi­­cietăței corpului didactic primar a’ă prezentat d-lui I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. Cu acest prilej, delegatiunea com­pusă din d-nii Di­anu, Simionescu, Pomponiu, Chirițescu și Dima a ru­gat pe d. ministru Duca să patrone­ze serbarea societăței, care va avea loc în seara de 27 ianuarie, în fo­losul sportivi fondului pentru cons­truirea localului societăței. Delegațiunea a mai rugat pe ministru I. G. Duca ca să măreasc fondul societăței de la 53 mii lei, în interesul construcției acestui local. D. ministru I. G. Duca a promis patronajul serbărei și a asi­gurat pe membrii delegatiunea ca va continua opera începută de ma­rele Spiru C. Haret, dînd tot con­cursul învățămîntului primar. Delegațiunea societăței corpului didactic primar a mulțumit d-lui . G. Duca pentru frumoasele senti­mente pe care le are pentru corpul didactic primar. — s. — —-------—exo------------­­Buletin »mramuic Pe ziua de 13 Ianuarrie Miezul nopții— 15 ° 7 ore dimineața —13* Miezul zilei -1­­6 ° Înălțimea Barom­et­ lui 769 mm. Starea cerului frumoa. I Mișcarea artistică-Iiterară In intenția ini St. 0. iosif Grădinii șopli-voiu mîhnirea Haină, — ce -mi roade în suflet, Zefirul fura-va svonirea Petalelor dulce răsuflet; Iar svonul l'e duce isvorul­ui Toamna — cînd seara se lasă,— Prin țipăt trezi-va cocorul : In gindu-ti Trecutul, mireasă ! Un cint dureros ai să murmuri. (Și-așa din senin — te vei sbate), Cu glasul că înima-ti tulburi. Fiori noi văluvm­ în spate... Pe-ascum, o să tremuri un picur In geana ta neagră si deasă, Sărutu­l vei pune pe stihuri : In carnea-mî eu viersuri, mireasă!. Ucsar Titos Stoilov Saint romantic... Sugrumă-ți sfiala și spune-mi de ierți Sălbatica-mi, lângă privire ! De inima-ți geme, te rog, să n'o Cerți: In dig bate val de iubire... Tresaltă viața în splendida Fire ! Strecoa­ră-te ’ncet, că deștepți Vrăjmașii, — ce's fără de milosti­vire : La poala mdurii s'aștepți... Din frunză un chiot voiu zice în slavă: Să tacă și cucul din cînt, Să piară și cerbul cel fără zăbavă, Să uite isvorul povestea străbună, Să scurgă traierul din putreda lună, S'amirte și boarea de vînt!.. Coșar Titus Stoich« e«xe­ o Noroi O, de-ai ceti mii de volume Cu versuri dulci, — întraripate Și ți-ar ciuta pribegii ’« lume Romanțe ’n ritmuri cadențate. De ți-ar svori gemete vîntul Și te ar stropi—un clocot—mare. Nu ți-o trezi în piept avîntul. Tu ’ți îndrăgești doar arătarea­ N’ai să 'nțelegi, nici­cînd, — nu mina. De „apa morților“ plutește­, N'o să-ți aduc, vre­ odată, — vină Că te-am iubit, cândva, orbește Dintr’o imagine ce nu e Un Ideal urzesc nebunii... N'au smuls din suflet — tot — și suie Pe soclu — Idolul — păgînii Casar Titus Stoich« ■ ................—SK—- -----------------­— fia noi și In străinătate —

Next