Viitorul, ianuarie 1914 (Anul 8, nr. 2117-2132)
1914-01-15 / nr. 2130
feace, «el din urmă e la dispoziția ship*»*» nu costă nimic.... re aufel înțelepciunea poporului făcute mult să treacă în uz a«cost sfat igienic, și de multe ori, trecătorii întârziați văd noaptea pe Liriaxi dându-se jos de pe capră și fiindu-se la luptă, ca „să se încălzească". Mum e sigur: frigul e un element natural cu care treime să se simuțea ®, și cînd e excesiv, trebuesc luate scnoase măsuri de apărare a BogauâflwittÎHs. De altfel, prin el însuși e sănătos «S.l igienic» Statisticele arată că pokbnaiki pe vreme de ger sunt Plai rare, iar contagiunile aproape cu ac în vKRf. Orice rău are și un RepLA. .15 IANUARIE 1911 se va face prin licitație publică, pentru eșirea din indiviziune, vînzarea moșiei Liceeni în întindere de 1760 de pogoane. Vînzarea se va face în pretoriul Tribunalului Romanați. Din inițiativa ofițerilor sanitari ai"secției II Spitalul mobil al corpului II de armată,''deschidem o listă de subservuție pentru ridicarea unui monument pe mormîntul ostașilor noștri din cimitirul din I”Vr>vitz (Bulgaria), : Suma din urmă Lei 753.95 Preot A. Petru com. Iazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scări ăi eseu 5.— Dr. D. PetopWri 105,115,105,,,l rsun.jujjimmugise» detsu L Tupura 24 v. m. STRADA 13 SEPTEMBRIE 00 București.-St r. Luterană, 29-31.-București ■ I .......—MftMWBM» 9 mumm »mmmmi Reprezentantul general al Caselor: De Dlon-Bouton a Hotchkiss ■■ m u Delaurcay-Bellevllle Minerván Peugeot■ cnauit ss83a rcat-Mery bbi Camioane. Motoare Industriale Grupe Electrogene: — DE DION-BOUTON — PEUGEOT, RENAULT IU............III IIII fr ill O <aBMEMBiana«»» I ui. ..... mm Pneumatieesi Artieole* Caaeiue: „Excelstor“ st „Le Gaulols“ de primit un însemnat transport Automobile din mărcile de mal .................................................. rawriwyaww , . ———— — — Economice si financiar© iârtcutturi 0 Intrare utila Dukțssfit (M cptncrt și contabilitate i! a-lât Tr»neu-lasi, (Editura lin.rsffeé «Argus“) hauwitmr are de o valoare reală, care wwste ea succes un gol mult timp și în literatura științifică rom Memea — mai cu seamă acum țină Unithm într’o perioadă de exiKinfrktiUm întreprinderilor financiare, prime veride și indivitriale. Pitaîtvatkmea d-lui Trancu-Iași, mktaft mult apreciatul curs ce deia superigrafie, precum și monografiile băncilor și în soluțiunilor mai importante. Tot aci mai găsim expusă și contabilitatea agricolă, industrială, lichidări și expertize. Lucrarea se termină cu un index bibliografic și altul alfabetic. Sînt bine cunoscute specialiștilor dificultățile ce au de întîmpinat, cînd încearcă să scrie un curs de comptab Uitate. Complexitatea teoriilor, variabilitatea aplicațiunilor, adăugate la ariditatea obiectului in sine, intimidează pe mulți din cei cu o pregătire serioasă în această direcție, să încerce darea la iveală a unei lucrări de soiul acesta, trei volume ale sale, dtilul însă să învingă tacole, de recunoaștă faciși exeauta să tutor întreprinderilor comerciale Dr. N. T. SITUAȚIA AGRICOLA. A căzut zăpadă abundentă în toată țara. Viscolul care a însoțit-o a avut ca efect întârzieri în circulația trenurilor și numai pe alocirea întreruperea comunicațiunilor. Agricultorii sunt mulțumiți de modul cum s’a așezat iarna și nu poartă nici o grije de viitorul imediat al semănăturilor. Dunărea fiind înghețată transporturile pe apă au încetat cu desăvârșire și tîrgurile din Galați și Brăila cu deosebire stagnează. Prețurile cu cari s’au vindut cerealele în portul Brăilei Chip Grîu 14.50 pînă la 18.05, orz 11.75 pînă la 12.05, meia 11.30, porumb 11.35 pînă la 14.10, ovăz 10.50 la suta de kilograme. Prețurile făinei au fost: făina No. 4 lei 27.50 suta kgr., No. 5, lei 26.50, No. 6 lei 25.50, No. 7 lei 24.50, No. 8 lei 22. Ernaicul și târîta s’au vândut £n lei 650 suta de kgr. Comerț — Industrie Anchete In Capitală TRIPOURILE Mărturisirea unei victime a acestor localuri Un © feb 'Intelectual*— O bătaie pe întuneric Răsunetul pe care l’a avut în întreaga Capitală hotărîirea d-lui prefect al poliției de a închide toate cluburile din oraș în care se jefuia publicul la cărți ne-a îndemnat de a continua ancheta, începută în numărul de ori al ziarului nostru. Socotim de a noastră datorie de -a face lumină asupra acestei întunecoase chestiuni, ce preocupă acum pe toată lumea. CE NE POVESTEȘTE O VICTIMĂ Am vorbitori cu una din numeroasele victime ale timpourilor. Iată ce ne-a povestit cu acest prilej: „Avusesem mari nemulțumiri familiare. Numai mă duceam pe acasă, locuiam la un hotel. Intr’o zi m’aim întîlnit cu un coleg din provincie care mi-a spus să mă duc la seara aceea cu el într’o familie „ca să mă mai distrez“. L’aim urtmat. Am luate pe boulevard, am trecut de statuia lui Brătianu și a lui Rosettii și, peste puțin, am intrat pe una din străzile din stingă boulevarduui. In fundul unei curți am găsit o casă cu perdele galbene, lăsate în jos. Nu -o putea zări nimic din cele ce se petrec înăuntru. Innainte ne-a ești o doamnă, „planturoasă“ într’un cantat străveziu, care ne-a poftit cu multă delicateță în „sală“. O masă mare la care se afla mai multe tipuri. Am rămas o clipă nedumerit, căci nu toți cei ce se aflau acolo erau oameni cu cari mi-ar fi făcut cinste să stau alături. Cu toate acestea am stat, căci ce puteau să fac un stareț sufletească în care mă aflau și cu atâția ochi ațintiți asupra mea. Mi-arunc ochii la cei din jurul meu. O doamnă ceva mai slabă decît aceea care ne-a primit, de bună seamă soră cu prima, apoi un individ gras, blond, "pe care l’am văzut totdeauna cheltuind parale multe, dar despre care: n’am știut niciodată ce meserie are, deoarece Tam văzut mai mult noaptea; al treilea era prietenul meu din provincie, de care mă miram eu că alunecat în această societate; al patrulea un copil fără mustață ce era acolo ca la el acasă, apoi venea mea, locul acesta nu se rezervase și, în sfîrșit, un bătrîn ce se uita mai mult la cele două doamne deceit la bucățelele de carton pe care le avea în mini. Se juca cărți. Bătrînul perdea mereu. Cucoanele, cînd una cînd alta, se sculau de pe scaun ca să servească, urmărite de privirile domnului care pierdea. Să vă povestesc toate amănuntele ar fi să vă obosesc. Destul că am plecat de acolo fără nici un ban, iar unchiașul săracul a lăsat și un amanet, sub formă de „dar“, căci nu mai avea parale. In seara aceea a fost prologul carierei mele de jucător, foarte scurtă dar grozavă carieră! Cînd mă gîndesc la ea mă cutremur! Destul că azi sînt în sapă de lemn. LA UN CLUB INTELECTUAL Prin ajutorul proaspeților mei prieteni făcuți cu prilejul... prologului, am ajuns într’o seară într’un club... intelectual. Am regăsit acolo aproape toate persoanele din prima seară, afară de bietul bătrîn, care se spânzurase cu o zi mai înainte, după cum am aflat chiar pe cînd jucam cărți. — Ramolitul și-a pus o cravată ceva mai stricită! — exclamă o frumoasă doamnă, reproducând o frază pe care am citit’« cândva într’un roman. — S’a spânzurat! Iată prima dată cînd a întrebuințat și el săpunul! adăugă un tînăr spilcuit cu o mutră de idiot. ! Și nenorocitul bătrîn a murit poate din pricina paralelor pe care le-a pierdut în mijlocul lor! In timpul expoziției nu se înpușcase un tînătr ce pierduse la joc banii pe cari îi avea pentru construirea mormintelor părinților săi? Dar oare nu se întâmplă în fiecare zi sinucideri din cauza pierderilor la joc? încep să sosească tipuri suspecte dar avînd blane elegante și unii purtînd monoclu. Recunosc cîțiva bătăuși de periferie. Persoanele străine de club, printre care am fost și eu, ne-am curățat repede. Unul, care făcea gălăgie, a primit o ploae de palme din partea unui bătăuș cunoscut. Am încercat să protestez, dar am fos sfătuit să plec. Sfatul mi-a prins bine, căci odată în stradă am ■ [UNK]văzut lămpile de la club stingindu-se și geamurile căzînd în țăndări. Se bateau ca orbeții. C, Repausul Duminical Scrisoare deschisă d-lui ministru de interne Domnului V. G. Morțun. Sublimia dv. circulară cu privire la respectarea legei Repausului Duminical, m’a umplut de o bucurie sufletească nespusă. Am fost și sunt un aprig apărător al acestei legi, Dumnezeiască și omenească. Am scris necontenit cu privire la această lege sfîntă, cu deplină convingere de reușită, știind că tot ce e drept și sfânt să cîștigă. Am sfătuit și îmbărbătat pe funcționarii comerciali ca să avem toată chibzuință și în mod pașnic, să nu încetăm a ne conforma sf. Scripturi, ce zice: „Bate și ți se va deschide, cere și ți se va da, caută și vei afla“. Am știut că partidul liberal, iubește mai mult partea sufletească, că pune preț mai mult pe puterea și bogăția psihică decît pe cea materială. . Acestui mare și solid partid i-a fost dat și din nou sortit, căci teza lui este această lege, să pună din nou ordine în rostul vietei, făcând și punînd pe individ în fericita pozițiune de a se cunoaște pe sine însuși și a sR °ă are nevoe și de repauz în ziua Domnului pentru hrana sufletească, întrempînd munca de salaor perpetuă care aduce după sine slăbirea corpului și întunecarea sufletului. Slăbire, care are ca consecințe o depreciere simțită bogăția sufletească de care poporul nostru Român, are nevoe pentru redeșteptarea națională, care este pîrguită de oțel a neamului nostru. Baletele, cererile și căutările funcționarilor comerciali, au fost auzite și ascultate dar, aratînd darea sublimei și sănătoasei circulari. Cu aceasta partidul^ National- Liberal, s’a mai înscris între multele și sănătoasele chestiuni de căpetenie și pe aceasta, a cărei importanță e netăgăduită, pentru care cele cîteva milioane, ce zăceau sub asprimea nerespectării acestei legi, vor binecuvinte această frumoasă măsură de mult așteptată și care era un drept sfînt al lor. Pe lingă mulțumirile, ce v’a adus funcționarii comerciali, dați-mi voe și mie Domnule Ministru, a vă aduce mulțumirile mele, rugîndu-vă a le primi cu din partea celui ce a scris și luptat pentru cîștigarea acestui drept sfînt. Cu toată stima vă salută Preotul Teodor Antohe Bis. Sf. Nicolae Șelari 1914 Ianuarie 12 -oxo- Ottmist postáim • St. O. Iosif Suma din urmă lei 2285.10 Traian Lălescu 20.— Inginer Petru Budhi (Piron) 20.~ Ioan Smrtu, profesor 20.— lunere subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. —exo- Cronica Judiciară Condamnarea unui preot. Anul trecut, la 18 Ianuarie, a apărut în mai toate ziarele o informație privitoare la un proces intentat d-lui Jecu, fost administrator de plasă în județul Buzău, în anul 1908, de preotul Dumitru Stoica. In lipsa și în absolute necunoștință a pîrîtului, atît tribunalul de Buzău cît și Curtea de apel din București au condamnat pe d Jecți pentru „abuz de putere“ la 3 luni închisoare și 500 lei daune. Ziarul nostru a arătat atunci că această afacere nu era decît o înscenare a preotului Stoica. Astăzi afacerea s’a rezolvat spre deplina satisfacție a d-lui Jecu, un tînăr care se bucură de cea mai bună reputație. Atît tribunalul de Buzău cît și Curtea, de apel din București, au revenit asupra sentințelor date în lipsa și absoluta necunoștință a d-lui Jecu — procedura fiind îndeplinită în altă parte decit domiciliul său — a reformat aceste sentințe și a condamnat pe preotul Stoica la 400 lei cheltueli de judecată,afară de daunele morale, pe cari d Jecu le va căuta pe altă cale. Dins SßCuir a’fi“ Avînd în vedere situația agravată din Bucovina, Liga Culturală prin secțiunile sale a decis să țină o serie de conferințe și întruniri în toate orașele, care să lămurească populației Regatului luptele economice, politice și culturale din Bucovina. In special se va stărui asupra primejdiei rutenizării prin școale și biserică. Conferințele și întrunirile se vor ține în cursul lunei acesteia în toată țara. Duminică au avut loc la Pitești și Ploiești. --------------oxo----------- n Hoți Prefecți Covurlui ! Balele Am vorbit de dispoziția pe care a luat-o d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, de a acorda o gralificație personalului căilor ferate, a cărui salar este de la 300 lei pe lună în jos, ca o răsplată pentru munca și disciplina sa din timpul mobilizării. Acum aflăm că d. ministru Angelescu, împreună cu d. Al. Cottescu, director general al căilor ferate, studiază modalitatea distribuției acestei gratificații. D-l ministru a rugat pe d. Cottescu să-i prezinte un tablou de toți slujbașii, pe categorii, cari au drept la gratificație, menționîndu-se și salariul ce-l primește fiecare. Se știe că la nici o altă administrație publică nu sunt mai mulți slujbași mici și muncitori ca la căile ferate. Intre aceștia sunt bărbați, femei și copii, ucenici, cari sînt plătiți cu 1 leu pînă la 1.50 pe zi. Deci salarul lor lunar este între 30—45 lei. După cît suntem informați, minimum de gratificație ce se va acorda, va fi de 40 sau 45 lei. Așa că acești muncitori își vor primi, ca gratificație, încă odată leafa lor pe o lună. Pentru toți ceilalți slujbași și muncitori, gratificația se va acorda proporțional cu salariul pe care îl primesc lunar, păstrindu-se o normă echitabilă pentru fiecare. Într’un cuvînt se va proceda în așa mod încit nu ne rămîne nimeni nemulțumit, ci toată lumea să râmîe satisfăcută. Toate acestea, se înțelege, în limitele creditului de un milion și jumătate, peste care nu se va putea trece. Gratificația se va da peste cîteva zile, adică îndată după ce se va face repartiția la care lucrează actualmente ministrul lucrărilor publice cu directorul căilor ferate. GRATIFICAȚIILE CHEFERIȘTILOR -Cum se vor distribui— IssLIf ALEXANDRU GUSSI R, GEORGESCU Propaganda electorală Consfătuirea din Culoarea de Albastru Aseară a avut loc la d. Virg. Ulvineanu o consfătuire a membrilor comitetului partidului național-liberal din coloarea de Albastru, la care a participat un mare număr de fruntași alegători împreună cu toți șefii de suburbii a acestei colori. Discuțiunea a urmat asupra listelor electorale, oxînduindu-se anchete locale pentru a se cerceta alegătorii cu domiciiurile necunoscute. In urmă s-a hotărît că comitetul să fie convocat în permanență pe tot timpul propagandei electorale, urmînd a se întruni în fiecare seară la d. Virg. Ulvineanu, calea Șerban Vodă 74 bis. întrunirea a luat sfîrșit la 11 din noapte. Cereți Var alb gras de Cîmpulung din adevăratele fabrici și renumitele carieri de piatră „Vîrful Matreiașului“. Proprietatea N. N. Vălimăreanu. Calitate superioară, prețuri eftine. Adresa: N. N. Vălimăreanu, Câmpulung.■------------exo------------ DELEGATIUNEA societaței Corpului didactic S» dl ministru I. G. Duca dri dimineață o delegațiune a soicietăței corpului didactic primar a’ă prezentat d-lui I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. Cu acest prilej, delegatiunea compusă din d-nii Dianu, Simionescu, Pomponiu, Chirițescu și Dima a rugat pe d. ministru Duca să patroneze serbarea societăței, care va avea loc în seara de 27 ianuarie, în folosul sportivi fondului pentru construirea localului societăței. Delegațiunea a mai rugat pe ministru I. G. Duca ca să măreasc fondul societăței de la 53 mii lei, în interesul construcției acestui local. D. ministru I. G. Duca a promis patronajul serbărei și a asigurat pe membrii delegatiunea ca va continua opera începută de marele Spiru C. Haret, dînd tot concursul învățămîntului primar. Delegațiunea societăței corpului didactic primar a mulțumit d-lui . G. Duca pentru frumoasele sentimente pe care le are pentru corpul didactic primar. — s. — —-------—exo------------Buletin »mramuic Pe ziua de 13 Ianuarrie Miezul nopții— 15 ° 7 ore dimineața —13* Miezul zilei -16 ° Înălțimea Baromet lui 769 mm. Starea cerului frumoa. I Mișcarea artistică-Iiterară In intenția ini St. 0. iosif Grădinii șopli-voiu mîhnirea Haină, — ce -mi roade în suflet, Zefirul fura-va svonirea Petalelor dulce răsuflet; Iar svonul l'e duce isvorului Toamna — cînd seara se lasă,— Prin țipăt trezi-va cocorul : In gindu-ti Trecutul, mireasă ! Un cint dureros ai să murmuri. (Și-așa din senin — te vei sbate), Cu glasul că înima-ti tulburi. Fiori noi văluvm în spate... Pe-ascum, o să tremuri un picur In geana ta neagră si deasă, Sărutul vei pune pe stihuri : In carnea-mî eu viersuri, mireasă!. Ucsar Titos Stoilov Saint romantic... Sugrumă-ți sfiala și spune-mi de ierți Sălbatica-mi, lângă privire ! De inima-ți geme, te rog, să n'o Cerți: In dig bate val de iubire... Tresaltă viața în splendida Fire ! Strecoară-te ’ncet, că deștepți Vrăjmașii, — ce's fără de milostivire : La poala mdurii s'aștepți... Din frunză un chiot voiu zice în slavă: Să tacă și cucul din cînt, Să piară și cerbul cel fără zăbavă, Să uite isvorul povestea străbună, Să scurgă traierul din putreda lună, S'amirte și boarea de vînt!.. Coșar Titus Stoich« e«xe o Noroi O, de-ai ceti mii de volume Cu versuri dulci, — întraripate Și ți-ar ciuta pribegii ’« lume Romanțe ’n ritmuri cadențate. De ți-ar svori gemete vîntul Și te ar stropi—un clocot—mare. Nu ți-o trezi în piept avîntul. Tu ’ți îndrăgești doar arătarea N’ai să 'nțelegi, nicicînd, — nu mina. De „apa morților“ plutește, N'o să-ți aduc, vre odată, — vină Că te-am iubit, cândva, orbește Dintr’o imagine ce nu e Un Ideal urzesc nebunii... N'au smuls din suflet — tot — și suie Pe soclu — Idolul — păgînii Casar Titus Stoich« ■ ................—SK—- -----------------— fia noi și In străinătate —