Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)
1914-09-15 / nr. 2370
W «saw SITUAȚIA După 14 zile de luptă neîntreruptă, se pare că cei două adversari fac ultimele sforțări; numai astfel se explică violența luptelor de astăzi, al căror rezultat Însemnat este pătrunderea germanilor pînă aproape de cetatea Michel, cucerind fortul Camp des Romains și reocuparea orașului Varenne de către francezi. Perderea localității Varenne e foarte Însemnată pentru germani, deoarece ea asigura retragerea trupelor spre Belgia. Francezii îndreaptă continuu atacurile lor împotriva aripei drepte germane și au Înregistrat succese la Roye și Peronne la Nord de Noyon. La Aisne insă, trupele lor au schimbat ofensiva in defensivă. In Galiția și la granița Prusiei orientale ostilitățile au reînceput mai vii. O telegramă din Petrograd anunță retragerea armatei austro-ungare în jurul Cracoviei și succese ale armatei rusești la Przemysl, care—după știrile rusești-a fost aproape învestită. Pe frontul germano-rus, telegramele din sursă rusă spun că avant-gardele germane se retrag urmărite de cavaleria rusă. Armata lui Hindenburg se retrage grăbit de pe teritoriul rusesc, pentru a nu i se tăia comunicația prin Prusia orientali, dat fiind că Rușii Încearcă o nouă invaziune pe la Soldau, fleta Niș se anunță noul succese: armata de invaziune austro-ungară, formată de tinerii recrutați la Începutul războiului ar fi suferit o înfringere, retrăgându-se în grabă spre Drina, pe care o trec în dreptul localității Lojnița. r Dupe manifestația É alaltă - seară CITS-VA JUVINTEST PENTRU D. MINISTRU AL INSTRUCT, PUBLICE Manifestațiunile de stradă se mențin în seria începută cu trei săptămîni în urma. Sentimentele romînești ale tinerimei, — de a căror sinceritate nu vrem să ne îndoim, — slujesc de unealtă agenților provocatori, cari pun astfel entuziasmul studențimei universitare în serviciul unei cauze cu totul alta, decît cea fățiș mărturisită. Tinerimea universitară, sinceră și curată în manifestațiunile ei patriotice, minată numai de gînduri și simțiminte romînești, slujește însă fără să vrea o cauză care nu-i aparține și care ascunde măruntele interese ale unui politicianism nepotrivit cu marile preocupări și cu grelele răspunderi ale zilei de azi. Dacă agenții provocatori și amatorii de eftină popularitate ar lipsi din mijlocul studențimei, manifestațiunile ei chiar dacă s’ar face, ci avea fără îndoială acel caracter demn și numai național, pe care sîntem în drept să-l pretindem tinerimei noastre universitare, îndemnurile la scandal, însă, provocările la dezordini și rezistență împotriva masurilor de ordine ale administrației, sunt eminamente opera trimișilor speciali ai unor politiciani, cari în aceste împrejurări pun mai presus de interesele vitale ale țarei, ambițiile personale ori mnicele interese de politică internă. Vinci este a acestora și ,nu a studențimei. Vorbind de tinerimea universitară, nu înțelegem să înglobăm în rîndurile ei și licianii cari, purtând uniforma școlară, fac cauză comună alături de manifestanți, pretinzând să rezolve în stradă politica externă a României, împotriva Moranilor acestora, cari au început să uite drumul școalei ca să facă politică externă la Dacia sau în piața Teatrului, ar trebui ca ministerul instrucțiunei să ia măsuri imediate. Nu se poate îngădui spectacolul acesta scandalos al elevilor de liceu , urlând masalale la manifestații, strigînd ,,jos guvernul“ și amenințând armata în mijlocul aplauzelor unor politiciani, cari împing tinerimea la o acțiune nenorocită. Să se scutească școlarii cel puțin de contactul agenților provocatori, fiindcă prin coloane de elimine ziare se aplaudă îndeajuns excitările la dezordine. E locul să relevăm, cu prilejul acestei observațiuni, atitudinea unui ziar conservator, care în numărul de ori dimineață, în loc să protesteze împotriva provocatorilor la dezordini, învinovățește administrația că a luat măsuri ca să împiedece consecințele mai grave ale manifestațiunei de alaltă seară. Pară să facem altă legătură între această atitudine, și propaganda acteu filor /irovorniner, ne mulțumim să con ■ [UNK] atribiumiii ni.a. , stă ciudată cninciuna \ atacal Mmßlui întrerupt Roma, 13 Septembrie. — Ziarul ,,Giornale d’Italia“ primește din Paris știrea că atacurile germane la Verdun, care continuă de patru zile, par a se fi întrerupt eri. — (A. T. L). AMBASADORUL TURCIEI VA PARAȘI WASHINGTON Washinton 13 Sept. Rustem bey, ambasadorul Turciei, a încunoștiințat pe d. Wilson că va părăsi America peste două săptămâni. Rustem bey ar fi blamat Protestarea americanilor contra desființărei capitulațiunilor in Turcia. Germanii ar avea succese parțiale Roma, 13 Septembrie. — Din sursă germană se afirmă că luptele parțiale date în sectorul occidental au fost favorabile germanilor. (A. T. 1.). IN RAZBOIU TUNARI FRANCEZI, AȘEZÂND O PIESA DE ARTILERIE 75 (mm.) DE câmp împotriva tranșeelor germane Germanii înaintează spre cetatea Stichel Ofensiva armatelor aliate în franța Roma 13 Septembrie. După știrile primite din Paris despre operațiuinile de la Aisne, francezii ar fi ocupat linia în Nord de Ribecourt pînă la Peronne și trupele engleze au atacat armata generalului von Kluck în direcțiunea Laon; lupta ar continua încă. ________ (A. T. I.) Fiul generalului Moltke mort în luptă Roma 13 Sept.— Ziarul „Petit Parisien“ anunță că fiul Feldmareșalului Moltke, șeful marelui Stat major german, a murit în lupta de la Grand Morin.A.T. 1.1. RESTRICȚII UMPUSE AVIAȚIEI IN ITALIA Roma. 13 Sept.— Guvernul Italian a publicat un decret prin care oprește starurile deasupra teritoriului italian fără autorizațiune din partea autorităților militare. Nici o autorizațiune nu va fi acordată străinilor^— (A. T. I.). flota franco-englesă debarcă trupe la Essa Roma. 13 Spot. — Ziarele primesc din Fiume știrea, că după o lungă bombardare a portului Lissa, flota franco-engleză a debarcat trupe pímnul, a înfipt drapele franceze și engleze în mai multe locuri în port și a declarat prizonieri de războiu pe toate autoritățile maritime. (AT. I.) TURCIA RECHIZIȚIONEAZĂ LOCALUL UNUI AZIL GRECESC Constantinopol, 13 Sept. — Guvernul otoman a rechiziționat localul azilului de bătrîni și infirmi grecesc din insula Princhip, pentru a-l transforma în spital militar. Patriarhiei a cărei proprietate e azilul în chestiune, a protestat contra rechiziționărei lui, dar nu zadar. Mântul prizonierilor de războiu în Unvaria — CONSIDERABLE CONTELUI ALBERT APQSY — Viena. 13 Sept. — Se telegrafiază din Budapesta că Contele Albert Appony, președintele secțiunei „Binelui Public“ care face parte din emisiunea scopurilor umanitare militare, a răspuns în modul următor la rescriptul ministerului de interne, D. Sándor, în privința tratamentului uman care trebue să fie rezervat prizonierilor de războiu. După ce a declarat că e perfect de acord cu principiile stabilite de ministrul, D. Albert Apponyi adaugă: Datoria umanităței și bunului renume patriei noastre ca prizonierii de războiu care nu au călcat în picioare principiile războiului, desăvîrșind datoria lor către propria ]mi patrie cum. treime să facă un adevărat soldat, trebue să aibă asigurare, nu numai ocrotirea dreptului ginților dar și îngrijirea și mila noastră, precum și persoanele care, fără ca să fie vinovate ,m au putut fi lăsate, în mopropriul lor domiciliu pentru live de siguranță națională. Dacă unele State dușmane nu răspund, mereu, în toate privințile, la cerințele civilizațiunei înalte de care se fălesc, acest fapt nu ne poate împiedica de a ne purta conform cu datoriile pe care ni le impune concepția noastră morală, onoarea noastră și inima noastră. (KK. Korrespondenz Bureau). Propunerea făcută Belgiei de germani Roma 13 Septembrie. Ziarele primesc din Londra știrea că din Anvers se afirmă că Germania ar fi propus Belgienilor retragerea trupelor de ocupațiune din Belgia, cu condițiunea ca să li se lase liberă comunicațiunea cu armata germană din Franța. Propunerea a fost respinsă de guvernul Belgian. (A. T. I.) Prințul Albert Ghika și tronul Albaniei Roma, 13 Sept. — Ziarele mese din Brindissi știrea că a sosit acolo Prințul Albert Ghika și a avut convorbiri cu mai mulți șefi albanezi pentru a susține candidatura lui Victor Napoleon la tronul Albaniei. Prințul Ghika speră să debarce tarazza in cneva zile. (A. T. IA ) • Armata germana A CUCERIT LÎNGA ST. FORT MICHEL .Hern in. 13 Septembrie Armata germană a început să culeagă rezultatele bombareiorei forturilor care închid trecătoarele. Azi dimineață primul fort „Camp des Horn a» ins» de lângă St Michel a căzut în stăpînirea germanilor. Germanii AU CUCERIT FORTUL DAMP DES ROMAINS Berlin 13 Sept.— Marele stat major dă următorul comunicat cu data de 25 seara. Continuarea operațiunilor de războiu a adus pe aripa noastră dreaptă noi lupte cari n’au fost până acum hotărîtoare. Pe la mijlocul frontului nostru de bătălie nimic nou nu s’a produs dacă exceptăm câteva încercări de înaintare din ambele părți. Ca și primul fort la sud de Vermnn a căzut și fortul Camp des Romains lângă Saint Michel. Regimentul bavarez Von der Tann a înălțat pe fort drapelul german. Trupele noastre au trecut Meusa în acel loc, încolo nici în vest nici la răsărit n’a fost nici o schimbare. (Wolfsbureau). Situația pe frontul franco-german Roma, 13 Septembrie. — Se telegrafiază din Paris că un detașament francez a ocupat Perone la nord de (A. T. I). Soyou și St. Quentin. Roma, 13 Septembrie. ... In lupta dela Aisne francezii au renunțat la ofensivă; în Alsacia păstrează pozițiunile la Altkireh și Pfirt pregătindu-se de apărare. (A. T. I.) Roma. 13 Septembrie. — Ziarele cred că lupta pe Aisne va continua încă pentru mai multe țări. Pînă acum mi s’a angajat încă nici o acțiune decisivă, situația militară este neschimbată. Sforțarea mai mare a francezilor a fost pe aripa stingă, în direcțiunea Roye. (A. T. 1). . —■ [UNK] [UNK] -0X0 —------------ statenegrenii aproape DE SERAJEVO s Roma, 13 Septembrie. — După știrile oficioase din Cettinge muntenegreni ar fi ajuns pînă la 15 km. de oraș. (A. T. I). Situația luptelor austro-sîrbe Idiș 13 Sept.— Iată care a fost situația pe câmpul de luptă în zilele de 23 și 24(9). Pe frontul Zvornik- Loznița și pe frontul Mitrovița- Sabar, ziua de 23(9) s’a petrecut fără nici un incident însemnat. Pe frontul Loznița-Rarșa, trupele noastre, în noaptea de la 23, 24(9) au respins pe dușmanul care încercase să pătrundă în Serbia pe la Kutușka Ada gonitului spre Parașnița. Spre Belgrad. In noaptea de la 23, 24 torele noastre au respins pe inamicul de la Ada Tiganka, pricinuidu-i pierderi mari. In aceiași noapte, dușmanul a bombardat Belgradul dar cu intermitentă. Nu se semnalează nimic important pe restul frontului. In genere, pe toate fronturile, și pe toate punctele, situația trupelor noastre e foarte satisfăcătoare. (Biroul Presei). vm QEmmmn bombardează Madras Roma, 13 Septembrie. Se telegrafiază din Calcula că crucișătorul german „Emden“ a bombardat Madras (India) timp de 15 minute. Docurile și depozitele de uleiuri minerale au fost incendiate. (A. T. I). Cîteva fortărețe la Cattaro sunt nevătămate Roma, 13 Septembrie. — Ziarul „Tribuna“ afirmă că fortărețele noi dela intrarea portului Cattaro sunt neatinse în plină putere de rezistență. Știrea se confirmă și din sursă muntenegreană. (A. T. I) desmințirea scufundărei unui crucișător german Roma 13 Sept. — Nu s-a primit nici o confirmare despre scufundarea unui crucișător și două torpiloare germane în Marea Baltică de către crucișătorul rus Baian, ba chiar desminte știrea de către Ambasada germană. (A. T. I.) O rivalitate economico Cine sânt mai bogați? Francezii sui Germanii ? O GHESTIUNE DE APRECIERE, DISCUTATĂ DE UN FRANCEZ Este o problemă iritantă pentru Francezi, ca și pentru Germani, chestiunea de a se ști care dintre cele două mari state, Franța sau Germania, e mai bogat. Judecind după cantitatea depozitelor ia bănci, după puterea de expansiune a numerarului, — căci oricimi o subscripție publică găsește pungi capabile de a o satisface — Franța ar fi cea mai bogată în numerar. Dar Germanii socotesc că bogăția această se face printre economie, care în fond se traduce printr-o permanentă jenă. Germanii nu au atîta numerar disponibil, pentru că sunt mai puțin economi, mai cheltuitori decît Francezii. Pentru că această problemă economică a devenit de-o palpitantă actualitate în momentele acestea, cind rivalitatea a luat formele vrăjmășiei armate, vor fi, credem la timp unele constatări economicofinanciare ale publicistului Jules Huret . Iată un fragment de conversație: „— In Franța sunteți bogați, Germania e săracă... Și mereu revin aceste două aduceri aminte atît de vii înfricoșatului Războiu de 30 ani, în ura căruia populația se redusese la jubataie, în toate orașele distruse ; apoi războaiele lui Napoleon, cari îndatorară orașele pe un secol, ruinară mii din cele mai mari familii. Aud încă pe prințul de Bulow, povestindu-mi următorul fapt: " După Jena, logodnicii nu purtau verighete de aur, dar verighete de fier pe care erau săpate această frază : „Am dat aurul pentru a avea fier.” — Franța, din potrivă, are cincisute de ani de economie „în ciorapi”, în urma ei, îmi spunea doctorul Rathenau. Trebue încă cincizeci de ani de prosperitate în Germania pentru a se echilibra. Da, Franța e bogată, dar bogăția ei nu se vede. Banii dorm în casele de fier. Nu se cheltnește nici pentru a sta în casa confortabilă, nici pentru a se îmbrăca cu haine noi, nici pentru a, bea, nici pentru a fi bine administrați, pentru a avea orașe curate, preumblări îngrijită și înflorate, stabilimente de cai luxoase, nici pentru a avea ospicii de bătrîni, nici pentru a încuraja agricultura... Germanul, din contră, trăește pe un picior mare, mănâncă mult, locuește bine, lucrătorul se îmbracă mai bun decît un rentier francez, la băi în fiecare săptămână; orașele dau magistraților municipali apartamente de miniștri, și pretutindeni se găsesc case de economie pentru bolnavi, infirmi bătrîni, aziluri de convalescență, etc. Nu se găsesc cerșetori pe stradă”. Francezii, însă, găsesc alte defecte paralele cu aceste calități, și voesc să vadă că e reversul medaliei frumoase de-o parte. Ei spun : „Oamenii în Germania cumpără adesea pe credit; multe căsnicii au mobile neplătite, și orașele se împrumută cu milioane pentru a-și construi teatre superbe. Am observat astfel la Leipzig două fapte caracteristice. S’a ridicat un monument colosal pentru a comemora bătălia Națiunilor și înfrîngerea lui Napoleon. Dar nu se mai găsește un ban pentru a o termina, atît de colosal a fost plănuită. Muzeul din același oraș a cumpărat o frumoasă statuie a lui Beethoven de Klinger, în marmoră colorată, ornată cu bronzuri aurite. Ea a costat 125.000 fr. Publicul trebue să plătească însă o suprataxă pentru a o vedea.” Cum vedem există o polemică vie între Francezi și Germani, unii susținând că au bani și alții că au și ei, dar îi cheltuesc în bun traiu. Polemica e interesantă, prin sentimentalitatea ce-o slatine. Pentru un străin indiferent, e clar că bogățiile Franței și Germaniei sunt vrednice de a inspira invidia celorlalte state mai mici și mai puțin fericite decit aceste două popoare în permanentă rivalitate intelectuală și economică.oxo- Lupte germano-ruse nedecise Roma. 13 Septembrie. — Asupra înfrîngerei Germane la Soldau lipsește orice confirmare. Ziarele cred că o acțiune a fost angajată la Plock (Polonia rusă) fără a se cunoaște rezultatul și adaogă că știrea lansată de ziarul „Matin“ asupra unei victorie ruse este prematură, (A. T. Í). Nou atee Împotriva Belfortului Roma, 13 Sept. — Ziarul Messagero află din Basel că noul atac împotriva Belfort-ului, încercat de germani ar fi avut scopul de a obliga pe generalisimul Joffre a lua trupe din aripa stingă pentru a le trimite în ajutorul aripei drepte .(A. T. I.) Dacă Turcia m Intra în acțiune Roma, 13 Septembrie. — Ziarul „Stampa“ publică un articol asupra unei eventuale intrări în acțiunea Turciei și spune : Franța și Anglia sunt stăpîne pe mare, pot prin urmare să dea lovituri foarte grave coastelor Turciei Asiatice, ce sunt lipsite de orice apărare, nu zic la. Smyrna mure sunt actualmente multe interese franceze vitale, dar la Mersina și la Alexandretta care sunt, centre importante ale intereselor germane și capete de căi ferate germane în Anatolia. Ceva mai mult, Franța crede că va putea provoca, o insurecțiune în Liban,, unde are oarecare influență, pe când Anglia ar putea stărui în Hegias și în Yemen chestiunea acută a caafatului arab în opozițiune cu calfatul turc. Turcia la rîndul său. crede că are în mină o carte bună de tavai în rivalitatea de interese dintre Anglia și Germania în Asia, și mai ales în Palestul. Cu privește o acțiune turcească în India, ea nu ar putea decât să ridice chestiunea intrării Japoniei în conflict. Cu alte cuvinte Franța, Rusia și Anglia cred, că o intervenție a Tuaciei în actualul conflict european nu ar face decât să expună imperiul otoman la un grav pericol pentru existența, sa. — (A. T. /.). Aviatori englezi incendiază un aerodrom gerim. Roma, 13 Sept. — Se telegrafiaza din Londra că știrile primite din Anvers afirmă că o escadră fie cinci aviatori englezi au lombardul și incediat câmpul de aviație german la Düsseldorf. Un aviator a fost nevoit să aterizeze în Belgia. (A. T. L). Chestiunea aprovizionărei ermiîsi germane in Franz Roma, 13 Septembrie, — Zian „Messaggero“ primește din Parc știrea că aprovizionarea armai germane dela Oise ar fi devenit dificilă, — (A, T. L). HOTE VIAȚA CEA ADEVĂRATA Citind caritea de „studii și observații“ a d-lii I. Botez asupra civilizației, culturei, organizarei de Stat, și feluritelor aspecte curioase ale vietei engleze, lectorul român rămâne cu o impresiune de neașteptat și de ceva nou. E o atâta de mare deosebire între noi și ei, între concepția noastră latină despre viată, în care individul râvnește d-a fi un copil pus sub tutela statului, și concepția lor, în care individul are nestrămutată, tendință, de-a fi cât mai liber, încât pentru o minte de funcționar român această viață englezească ne pare ceva straniu. Marii învățați, cari nu sunt nici biăcar profesori, iluștri inventatori cari trădin comerț, poeți cari suntbancheri, toate aceste exemple curioase sunt atît de inc-europene, atît la neromânești mai ales, încât un cultor al Daciei Romane ar’t de e să fie mirat. Pentru un englez, viata liberă trezuește mai mult decât orice îi nu e nevoe, iarăși după minteangleză, ca un om să fie însori în bugetul statului, pentru ca < •i fie învătat și artist. Ba tocm in potrivă, cxx cât va fi mai doorit de stat și va fi liber col; •ivit, industriaș, ori financiar iata el va putea să cultive vie știința și frumosul. De ei mai mari învățați și arm "iezi, n’au fost niciifuncțifici stipendiați de riipVjgj‘ oieri .ai Bygaenzfc/