Viitorul, octombrie 1914 (Anul 8, nr. 2387-2414)
1914-10-14 / nr. 2399
2 în primul rând în ajutorul acelora dintre membrii corpului didactic mai strîmtorați și cari trebuiau ajutați în primul rând. Astfel, s-a acordat la 41 învățători o sumă de 139000 lei; la 40 institutori 374.000 lei; la 38 profesori secundari 604.000 lei; la 10 profesoare de curs secundar 158.275 lei; la 3 preoți 12.500 lei; la 4 profesori dela școalele de comerț 106.700 lei; la 2 profesori dela seminarii 49.100 lei; la 2 maeștri dela școalele de meserii 11.000 lei; la un profesor de școala normală 21.000 lei și la un profesor universitar dOM0 lei. Numărul împrumuturilor acordate însă, e neînsemnat pe lângă marele număr de cereri pe care Casa de credit le primește aproape zilnic. Deja actualmente se găsesc in suferință împrumuturi pentru un cuantum, de 600.000 lei, cari deși aprobate. Casa de credit, nu se poate efectua din cauza lipsei de fonduri și a crizei care bîntue piața internă. In legea de organizare a Casei de credit se prevede emiterea de obligațiuni pentru acordarea împrumuturilor necesare construirei de locuințe, totuși această dispozițiune nu s’a pus în ea în aplicare cu atît mai mult cu cit, în împrejurările actuale și în starea de criză financiară în care ne găsim, nu se știe dacă emiterea unor asemenea obligațiuni ar avea succesul pe care ar trebui să-l aibă. Direcțiunea Casei de credit a corpului didactic însă, va urmări momentul prielnic și de îndată ce va u țg va permite, dispozițiunea Istiiei de organizare in ceea ce primește emiterea, de obligațiuni, va fi pusă în aplicare. Pentru ca măsura insă să aibă tot succesul necesar, ar trebui să se voteze o lege prin care obligațiunile Casei de Credit a Corpului didactic, să fie garantate de Stat. Cu chipul acesta obligațiunile s’ar plasa cu mai multă facilitate și ar avea o altă autoritate pe piața financiară. Membrii Corpului didactic, acești luminători ai poporului cum ne place să-i numim, merită și această solicitudine din partea statului. Un împrumut lansat pe piață, în asemenea, condițiune, suntem siguri că ar avea tot succesul care se așteaptă, Intrucît bogăția țarei noastre a putut acoperi cu succes și alte împrumuturi interne, cînd scopul lor a fost util. Desigur că, atunci, cînd starea de lucruri, de astăzi, se va mai liniști, nu va fi greu să se găsească pe piața internă, o sumă de circa, cinci milioane lei, căci atît, cânt trebue ca să se satisfacă legitimele cereri, ale membrilor corpului, didactic, cari doresc cu un moment mm curind să'și aibă cominirile lor proprii și să scape astfel de calamitatea chiriilor. Capitalurile nu se vor refuza atunci, cind alături cu siguranța plăsărei și rentabilitatea lor, seva Copilul poate că compătimește sau dorește - în inconștiența lui — viața micilor vagabonzi nenostrea și conștiința, că ele vor servi rociți, cari forțați de cine știe ce ga, să îmbunătățească viața, celor împrejurări aleargă singuri peomai vrednici, slujitori ai Statului,tru a câștiga o bucată de pâine; tcelor mai devotați făuritori ai ge și eopáluluii naivi se trezește Insterațiilor românești. suflet o dorință neminunată de a C. ST. FEST rătăci și el, de a fi și el ca micul Libertatea copiilor - MARE PARTE DIN PĂRINȚI NU-ȘI FAC TOCMAI DEA DINȚII DATORIE FAȚA DE COPIII LOR - La noi, ca și în alte părți, mai mult însă ca oriunde, este foarte mare numărul acelor părinți care lasă la voia întîmplării educațiunea pe care sunt obligați să o dea copiilor lor. De altfel, mare parte dintre acești părinți, chiar dacă simt necesitatea aducere la îndeplinire a acestei nobile datorii, se impedică de două mari dificultății pe care nu ar putea să se înfrunte decît cu prețul renunțării la satisfacerea altor nevoi. Aceste două dificultăți sunt: lipsa timpului trebuincios pentru o bună îndrumare morală — căci timpul este exclusiv ocupat cu munca pentru trai — la care se adaugă lipsa cunoștințelor necesare pentru a da această îndrumare morală. Tatăl fiind aproape în permanență ocupat — afară de taceia care mai găsesc puțin timp și pentru această îndeletnicire — copii rămîn sub supravegherea mamei, care la rândul ei neposedind acele cunoștințe de pedagogie elementară sau dezinteresîndu-se, lasă copilul să se dezvolte în neștire, făptuind în chipul acesta, inconștient, «crima morală de a sacrifica pe copil imprejurărior nenorocite; și se știe de toți că, cede dinții impresiuni au covîrșitoare înrâuriri asupra fricei de totdeauna a copiilor. Iată cum se explică marele procent de copii — cetățenii de mâine — lipsiți de adevărata îndrumare morală, lipsă nefastă pentru copil și pentru stat, lipsă iremediabilă mai tîrziu. Copiii lăsați în libertate—și la noi aproape toți copiii sunt lăsați în libertate — sunt victima acestei libertăți. Copilul se folosește de această libertate așa cum îi dictează, pornirile lui sau așa, cum va fi călăuzit de împrejurări, și dacă , după cum se întâmplă întotdeauna aceste împrejurări sunt rele, copilul va suferi înrâurirea lor. A doua natură se formează cu încetul, și tot cu încetul va lua locali firei dinții. • Am simțit nevoia să facem aceste reflexiuni îndemnați de ceea ce zilnic vedem petrecându-se in acest oraș, prin care forfotesc, o mulțime de copii „fără căpătâi pilde rele pentru alți copii care, fa ! 3) că chiar țara noastră tin partal vin in atingere cu cei dinții. .ru”". Wilmite încă plecarea tinerilor peste grăbită și în fine 4) că fiind mai mulți candidați se va asigura o mai bună selecție. Primiți vă rugăm. Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre considerații. Mai mulți, licențiați în matematici, agronomi și studenți-vagabond. Lucrul acesta nu este extraordinar; cine n’a văzut adesea cîte o femee întrebînd pe unul și pe altul dacă „nu cumva au văzut pe copilul ei, fugit de cîteva zile de acasă“. Alți copii își otrăvesc sufletele lor tinere cu lectura romanelor de senzație sub înrâurirea cărora devin răi, dornici de aventuri, dorință neantrinate care îi chinuește și în vis, ii înebunește, și îi îndeamnă la o mulțime de lucruri cari, în aparență, par inexplicabile Dar ceea ce este mai trist, este faptul că foarte mulți părinți ingăduesc asemenea, lucruri, ba chiar unii se mândresc cu copii lor cărora „le place foarte mult să citească“. * Generalitatea este atît de izbitoare incît ar fi de prisos să intrăm în amănunte. Vor înțelege deci acei părinți cari se desinteresează de educațiama coplor lor, că deasupra capetelor copiilor lor stă nenorocirea, și că această nenorocire nu o pot înlătura decit ei, numai ei. Al. Sand. --------------------0X0------------------- Mm L ainistrul Mt Primim următoarea scrisoare cu rugăminte a o publica: Domnule Ministru, Vă rugăm respectuos să binevoiiți a dispune a urmarea examenului pentru cele 3 burse de agronomie pentru străinătate, date de ministeri] de sub conducerea domnieivoastre având în vedere următoarele : 1) ca cei mai mulți din candidați au fost desconcentrați zilele acestea, și nu au timpul de a mai revedea materia cerută pentru examen ; ba, unii nici nu s’au înscris pînă in prezent. Ar fi un semn de atenție binevoitoare și deci un prilej de mulțumire sufletească pentru noi, cari ne-am făcut, datoria către țară, de a ne înlesnii participarea. 2) că Franța și Germania ,se află în stare de războiu și deci școlile, cari se află în regiunile războiului nu-și pot deschide porțile, deci nu trebue atâta grabă cu ținerea acestui examen. ANEMIA, CHLQHOS9 și TOATE SLĂBICIUNILE VINDECATE PRIN PEPTONATE DE FERRODIN ---------------------- ADMIS IN SPITALELE DIN PARIS ---------------------NU CONSTIPA NICIODATA — NU NEGREȘTE DINȚII doza revine la 12 bani pe zi De fiecalma ieftin din toata De vinnere la toate farmaciile și drogueriile Prețul flaconului 5 Lei 2561-41 ECONOMICE SI FINANCIARE liricultură — Comerț — Industrie Raporturile economice internaționale Greutățile, enorme, create de starea de războiu, în raporturile economice internationale, a determinat pretutindeni cea mai vie îngrijoroare. In toate părțile, chestiunea aceasta, semmeazâ preocuparea de căpetenie a cercurilor interesate și a oamenilor competinți. Aceiași problemă o dezbate pe larg și fostul ministru italian, Luigi huzat,ti, într’un studiu publicat acum, de curind. Dsa pornește dela, constatarea greutăților survenite în raporturile internaționale ale Italiei cu, străinătatea, atît pe teren comercial cît și pe cel financiar prin condițiunile ce se pun ca plățile să se facă, în aur. Cum bursele sînt închise, devizele pentru străinătate nu se mai cumpără și nu se mai vînd atît de lesne ca altă dată. huzatti, propune, ca sub conducerea Băncii de Italia, a Băncii de Neapole și a Bancei de Sicilia, destinate să emită bancnote, să se înființeze un birou internațional de schimb și de comision, la care să se concentreze datoriile și creditele comercianților, băncilor și industriașilor italieni față de străinătate. Acoperirea datoriilor și creditelor să se efectueze prin insituțiuni corespunzătoare, cari ar trebui create în străinătate, tot sub conducerea băncilor de emisiune. Căci si relațiile comerciale si âc efecte din celelalte țări intimpină aceleași dificultăți ca și în Italia. Pe de altă parte, necesitățile Italiei se întilneze cu acelea ale celorlalte țări, Date fiind acasta .Imprejururi, Luzatti face acum o propunere Bancei da Italia, și Bancei de Neam paicida să intre în tratative cu Banca Angliei, cu banca, Franței, cu comisiunea Băncilor din Statele Unite, cu Banca de Argentina, cu Banca imperială germană, cu Banca austro-ungară, cu Banca Națională spaniolă, cu Bănca Națională elvețiană,, etc., ca, să se stabilească o legătură d intre birourile de schimb și de comision italiene, cu cele din străinătate, cu scopul de a se acoperi cea mai mare parte cu putință a datoriilor și creditelor internaționale, iar plățile în aur să se înlesnească, eventual prin cecuri internaționale, cari să fie primite reciproc de băncile de emisiune. Luzatti amintește de conferința, ce a ținut-o la Vienna în 1908, cu Ministerul de interne (direcția----- , - ---------- — Í'III V ft/lMV' 4 fir AifXJO* VI ® 'fHKC.'f r/T./ ț Wrvi oLj I'fi“ privire Iii. crearea unei convențiuni nea generala, a serviciului sanitar) •monetare între băncile de emisiune. . a. adresat prefecturilor de județe Aceasta s’ar putea realiza cel pus următoarea circulară : țin, în parte, în mijlocul greutăților : „Acum este, ca de obiceiu epo-SIAÄA*some HSA S Stttter. Precum Crucea roșie desfășură o * . . . timpul na fox activitate de milă și iubire pe dm 1 m,o mare parte a țărei, pri purile de luptă pustite așa și blăniic coacerei, lui, el a rămas crud rourile acestea de schimb și corni- Cu toate acestea, sîntem in forsion, afiliate băncilor de emisiuni, mați, că în unele localități a și nu vor forma un fel de cruce roșie, c&put a, se culege așa, cum se aci pentru afacerile băncilor. Iiește. Da altfel, promneri asemănătoa 1 Cunoscute fiind consecințele de re sunt acum obiectul de studii și fastens,ase „ cercetări ta. Viena, Londra, Berna P ° CU1;I alte localități, ceea ce dovedește h’1, onoarea vă ri, că propunerea de felul acesta ca domnule prefec. ca in baza, ari răspunde unei necesități generale ., 1*000, sanitară, să leseve create prin războiul care a rupt i tiă lua, de urgență măsuri se toate firele creditului internation ed.. were prin d-nii primari ai comv. Studiul fostului ministru Lurartinelor rurale de a se opri culegerea se închee cu observațiunea că s’ar j porumbului care n’a ajuns la con [UNK] pleda maturitate, obtigind prinii administratori de plasă sa ■vegheze la stricta aplicare a acestei măsuri, menite’a prezerva, sănătatea publică, putea ca aceste noui așezăminte născute din Părerile unui măcel sîngeros. — să supraviețuiască împrejurărilor cari le-a creat, și să funcționeze și în timp de pace. Această propunere a lui Luzzatti, de a se stabili un birou internațional de comision pentru a înlătura dificultățile din raporturile internaționale intre state, a găsit la Viena un mare răsunet. In capitala Austriei se crede că, asemenea proiecte, sunt în măsură a se realiza și in Elveția și în Olanda. In cazul cînd propunerea, aceasta va lua forme reale, coreurile indicate din Viena vor da preferință băncilor elvețiene, cari ar oferi garaații mai bune pentru relațiile de plată, decâ băncile italiene. V CULESUL PORUMBULUI dÄtailäradBiiBi MIȘCAREA ARTISTICA'LITERäRÄ Un uimitor atic banditesc a avut loc dri noapte, pe la orele Î1, pe B-dul Academiei în dreptul statuei lui Ion C. Brătianu din Capitală. O doamnă, soția diaconului de la Capela rusească, venea de la un. restaurații din str. Sărindar, unde mîncase cu soțul și și cu o altă familie. Diaconul a rămas la birt ca să mai stea de vorbă cu familia aceea; iar doamna, simțindu-se obosită, a luat o trăsură și a plecat spre casă. In dreptul statuei lui Ion C. Brătianu a ieșit, înainte un individ bine îmbrăcat, care — a observat imamutat, avea mai multe inele în degete și care a strigat, conducătorului trăsurei. — Birjar oprește! — Sunt ocupat! — Stai pe Igp imediat! — a strigat necunoscutul cu glas impunător. Și birjarul, s'a oprit. Atunci individul a sărit în trăsură. Doamna, care nu știe deloc românește, l-a lovit cu umbreluța în cap pînă cînd a rupt-o. Femeea a strigat în rusește: — Ajutor! Săriți! In acelaș timp a voit să sară pe cealaltă parte a trăsurei și a căzut cu capul de trotuar. Individul, după ce a rănit-o la cap, a fugit. Acum nefericita, victimă a acestui atac banditesc se află în nesimțire. După ajutoarele care i s’au dat la, o farmacie din apropiere și la. spitalul Colțea, a putut vorbi atunci cîteva cuvinte. Acum, zace și nu mai poate da, nici o lămurire. D. /. Rafail, inspectorul șef al siguranței Capitalei, a luat cele mai strașnice măsuri pentru descoperirea făptuitorului, D-na nu. putut spune decît că era bine îmbrăcat și că avea cioc. exo—— ♦ CONST. In jurul dramei de la primăria Capitalei D-na Petra Mieărescu ne roagă, să publicăm că, nu este adevărat că d. Ales. Ligea n’a avut nici un fel de obligațiuni față de d-sa — cum s’a spus in ziarul nostru. D-sa, ne-a declarat dimpotrivă că sus numitul domn nu și-a ținut cuvântul dat, parasind-o după ce i-a nimicit o situație bună. Dovada o poate face cu scrisorile pe cari le posedă. -------------ex-----------— Amintirile Războiului INDEPENDENȚEI Regele Carol in anul 1877 Azi, cînd, marele Căpitan s’a stins, după ce a clădit un Regat ■ neatîrnat, cînd în fața, Sfîntului său Mauzoleu, ne descoperim cu cea mai eternă venerație, viata Sa începe să, se înfiripeze, în mințile noastre din amintirile vremurirlor de glorie și înțelepciune pe care ni le-a hărăzit, timp de aproape o jumătate de secol, Războiul Independetei care Va, încununat, ca, erou este cea, mai vie efigie, a luminii in care, figura 1 va, rămine veșnic domnitoare. Plevna, este localitatea, de care se leagă nemurirea. Regelui defunctii a armatei sale învingătoare. Dragostea cu care și-a răsplătit întotdeauna ostașii, a fost scutul celor porniți, spre Indepencurajare și dragoste pe care Principele Carol, o dă soldaților Săi în războiul pentru Neatîrnare: „SOLDAȚI", denia. Iată un exemplu de m îrei și „Medalia pentru apărarea Independenței române“ „Atenei veți putea, spune eu mândrie rudelor voastre ceea ca ați făcut pentru țară. Bătrânii ascultîndu-vă își vor aminti de timpurile mari ale poporului referinti și lipsuri ce-ați indurat, mia, a căror veste s’a propagat „Stăruința voastră, marile sus acrificiile de singe și vieți pe care le-ați adus cu atîta bună voință, toate acestea au fost plătite și răsplătite în ziua cînd groaznica Plevna a căzut, prin curajul vostru eroic, în ziua, cînd trufașa armată a sultanului, sub comanda serii mai vestit și mai viteaz dintre generalii săi, Osman Pașa cel Biruitor, au aruncat armele înaintea voastră și a tovarășilor voștri de luptă, soldații Maiestății Sale împăratul Rusiei. „Soldați, voi ați săvârșit fapte vrednice de acelea ale vitejilor din generații, iar tinerii vor vedea în voi o pildă vie a datoriei lor viitoare. „Romînia poate privi cu mândrie și încredere, viitorul pe cît timp va poseda, astfel de fii cu inima caldă și cu brațul tare. „In notele patriei voastre, vă mulțumește prințul și Căpitanul vostru. „CAROL“ „Dat în Plevna la 2 Decembrie 1877“. Astfel încurajați soldații războiului de atunci, sunt veteranii voștri strămoși și istoria le va de an, care și-au condus pe Marele transmite veacurilor viitoare viilor Căpitan, pînă la sfîntul locaș tocmai ca pe ale lor. Ide veci, cu lacrimile pe obraz, cu „Curind vă veți întoarce în pat nemîngîierea, în suflet și cu pieptiie și fiecare din voi va purta petul plin de decorațiile pe care Aupiept semnul curajului său de sol, gustul Defunct, le-a prins cu midel și al devotamentului său pentra lustru patrie, „Crucea trecerei Dună- Fie-I memoria, sfîntă! Scandalul dela CARMEN-SYLVA Emi s’a ținut o întrunire la sediul societăței funcționarilor comerciali, din strada Carol No. 17. Pe când se vorbea acolo a sosit un membru care au comunicat că la magazinul La Carmen Sylva“ se lucrează. Imediat au plecat toți participanții și au demonstrat la acel magazin, care era în realitate închis. In dos se aflau mai mulți oameni ocupați cu curățenia. Scandalagii s-au întors îndată la sediul societăței. Faptele au fost constatate de comisarul circ, 11 de poliție. C..... -------------exo——-—<— incidentul de automobil al ministrului Rusiei Excelența sa, d. Poklawachi Cozziel, ministrul Rusiei, a suferit ori un ușor accident de automobil la șoseaua Kiseleff. Mașina, în care se afla d. minitru al Rusiei, s’a lovit de un pom. Cu prilejul ciocnirei, d. ministru s’a lovit, ușor la cap. D. Poklewschi s'a întors îndată în Capitală. — C. Castolii o Storiilor si ajutorarea meseriașilor si muncitorilor la cazan de razboiu Am arătat, într’un număr trecut, cari sunt prevederile legei, votată anul trecut, pentru ajutorarea familiilor ostașilor grade inferioare plecați pe câmpul de război. Această lege se referă la familiile tuturor mobilizaților, grade inferioare, deci și la acelea, ale meseriașilor și muncitorilor întrebuințați în industrii și meserii. După cum am arătat cu alt prilej, în rândurile meseriașilor și muncitorilor, — cari după legea meseriilor sunt înglobați în mod obligatoriu în asigurările muncitorești — s’a născut credința (deși el, și e aproape imposibil să mai dea și ajutoare suplimentare. Din acest punct de vedere, într’un caz de războiu, deci într’un caz excepțional c are cere sacrificii din partea tuturor, s’ar putea reduce până la un punct, cuantumul ajutoarelor, mârindu-le în acelaș timp cotele în raport cu salariile, pentru asigurații cari nu se duc în răboiu. Cu acest mijloc s’ar putea păzi și Casa de boală de un eventual risc dăunător și s’ar putea, tot odată,, ajutora familiile celor mobilizați, acordîndu-li-se înainte, îngrijirea medicală soțiiilor neîntemeiată, totuși îndreptățită și copiilor celor mobilizați în griprin precedentul din anul trecut), jinna lăuzelor, cum și acordarea că dînșii au dreptul de a primi per medicamentelor, lingă ajutoarele acordate de cornii Pâráiel cu aceasta Casa Centrașiunea centrală de ajutorare, și ală a Meseriilor mai putea acorjutoare din partea Casei Centrale da și ajutoare de înmormântare a Meseriilor, — ajutoare cari se familiilor celor morți în războiu, vor da din fondurile asigurărilor, cum și ajutoare bănești integrale Această cerdință trebuește însă celor întorși răniți din războiu, ppturată din mintea meseriașilor și tot timpul oft vor fi în neputință, muncitorilor asigurați, pentru că de a munci. In această privință pitorești nu poate și nu va putea Casa Centrală ar putea lua chiar niciodată înfăptui, căci organiza- i o sumă oarecare din fondurile âșirea financiară a asigurărilor inaugurărilor pentu invaliditate, pe citorești nu poate și nu va putea care S’o întrebuințeze în special niciodată să facă față altor eervi: pentru îngrijirea și vindecarea rațe decit numai acelora pentru saniților asigurați, atingînd prinatisfacerea cărora s’a întocmit. Aceasta unul din cele mai frumoase în adevăr asigurările mimei to- scopuri ale asigurării: prevenirea veștt din țara noastră, în cele trei invalidității, ramuri cari le reprezintă boala. Toate acestea, insa nu se pot faaccidentele de muncă și invalidata ce fără ca fondurie asigurărilor rea, s’au organizat în așa chip în să fie alimentate. E de văzut, dacă cît sa fată totdeauna numai aiceasta aliinfctitati tnie se poate acestor cazuri. Dacă ar deroga de realiza, prin continuarea cotizatila acest punct care constituie însăși unitor, sau prin plata acestora de menirea și scopul lor, asigurările CM,tre patroni. De această chestiumuncitorești ar risca să-și pencit însă, ne vom ocupa, într’un alt teze existenta, și în loc de a indrep număr. Mă ia un rău, ar creia un altul și mai qrO mare. Unul din aceste riscuri ar fi și acordarea de ajutoare bănești meseriașilor și muncitorilor asigurați, in caz de războiu. Căci e lucru știut că singurul izvor care an ^ ^ montează fondurile asigurărilor, [ m]Tuma ToarelVrepoarte[ în special al asigurării de boală. Vlașca a fost vint și putină ploae. este numai cotizațiunile asigurații Pormndurile au fost culese aproape lor. Or, cînd majoritatea acestora in întreg județul. Locuitorii se ocupărăsesc cîmpul muncei, pentru apă cu facerea ogoarelor și semănatrece pe cîmtpul de luptă, încetând TM griului. Livezile în urma ploilor cu aceasta, și plata cotizatiunilor,căzute sunt, frumoase, se întelesre de in sine că miterea de T bunava “ Timpul a fost frumos, se înțelege «era sine ca puterea pe un preOeni, se lucrează cu activitate alimentațiunea acestui iisuer va fi ]a treeratul păioaselor, culesul peintratit micșorată, meii nu numai rumbului și săpatul cartofilor, că nu va putea susține cu puterea Se continuă cu aratul și semănalui ajutoare cu totul noui și nepreluat de toamnă. Pășunele sunt abonvăzute, dar, poate, nu va fi în stare dente, să alimenteze nici cerințele Inii — A plouat in tot județul. La Căci într’un caz de războiu, porcimp se continuă cu aratul semănatul și treeratul cum și cu desfacerea porumbului. Starea, semănături nesc la, lupți tocmai asigurațiilor tăcute până în prezent e bună, tei mai tineri și mai sănătoși, deci I Covurlui . Timpul a fost varia, tocmai cei cari aveau mai puțină bil. Locuitorii se ocupă cu culesul trebuință de ajutoare, rămânând cătrinii și bolnăvicioșii. Și atunci asigurările pentru cazurile de b oală, a căror existență, și trăinire se bazează numai pe o reciprcitate întinsă, vor fi îngreunate de porumbului și cu arăturile de toamnă. Imașurile sunt bune Domnii, Ion Danciu din comuna sine, trebuind sa uigineassa de Budești-Petroșani, Ioan DeaconeR-un număr de bolnavi, aproape ca cu st I. M. Barbulescu din com.n totedantta, fără a avea. concur petroșani, toți din județul Muscel, un de reciprom,-ate al celor sănă- sunt rugați să treacă pe la Adm!■ [UNK]și. Intre i: situație estistrația ziarului aviati - se face greu pentru asigurarea de boala miște comunicări. Șă Și. —— ---- —----------------—— ■formalé. Starea câmpului La ministerul de interne s’au pri -XOX Maüimea Romlniei in anul 18121 - CITEVA SPICUIRI INTERESANTE - Monitorul Oficial“ de eri publică tabelele întocmite cu privire la recensămîntul care s’a făcut în anul 1912. După cifrele cuprinse în aceste tabele, populațiunea României se ridică la 7.234.919 locuitori, împărțită astfel: Muntenia 3.302.430 lase ridică la 79.024, al clădirilor dar 70-558, avînd în total 372 comune rurale. Grupînd orașele după numărul locuitorilor, vin în frunte Bucureștii cu 341.321 locuitori, Iașul cu 75.229, Galați cu 71.641, Brăila cu 65.052, Ploești cu 56.460, Craiova ca lcuitori, Moldova 2139.154 locuitori, 51.400, Botoșani cu 32.574, Buzău Oltenia 1.412.905 locuitori și Dobro 1 cu 27.201, Bârlad cu 25.288, Tulceagea 380.430 locuitori, leii 21.727, etc. Județul cel mai populat este: Din punct de vedere al numărulum e de așteptat de altminteri, lui populațiunei rurale. iată cum Ilfovul cu o populațiune de 681.759 se împarte cifra totală de 5.904.78? l locuitori, dintre cari numai în Bu > locuitori rurali:curești 341.321 locuitori. In Muntenia avem 2.600.345 la Apoi din județele: Dolj cu 436.449 cuitori rurali, dintre cari 1.300.188 locuitori. Prahova 389.914, Teleor- bărbați. Județele Ilfov și Prahova man 297.470, Mehedinți 295.474, Bu numără cei mai mulți locuitori ruzău 277.977, Vlașca 259.395, Dîmbo rnii: Ilfov cu 333.864 și Prahova vița 258.878, Romanați 248.600, Ar 305.781 locuitori, ger 242.917, Ialomița 242.848, Bacău j In Moldova înregistrăm 1.748.893 262.954, Vâlcea 232.011, Iași 212.669, locuitori populațiunea rurală, cu Constanța 209.571 și celelalte toate 876.105 bărbii și 872.788 femei. Cei sub 200.000 locuitori. 1 mai populat județ este Bacăul cs Cel mai puțin populat județ este 206.119 locuitori rurali. Fălciu cu 108.396 locuitori. In Oltenia avem 1.273.367 locasi In județul Ilfov sunt 345.334 baritori rurali cu 631.783 bărbați și beți și 336.425 femei, adică, aproape.634 femei, cn județul Mehedinți pe o mie de femei mai puțin. Aceasta e numai populatiunea stabilă. In acest județ sunt înregistrate 155.026 căsnicii. Județul are 96.716 clădiri, in 468 comune. In județul Iași sunt 106.464 bărbați și 106.205 femei, 50.145 căsnicii, 39.755 clădiri dintre cari 2259 nelocuite, în 270 comune rurale. In județul Dolj sunt 221.872 bărbați și 214.577 femei, 92.533 căsnicii, 87.097 clădiri dintre cari 4609 nelocuite, în 423 comune rurale. In Dobrogea avem o populațiune bărbătească de 200.977 inși cu 179.453 femei. Numărul căsniciilor cel mai populat, avînd 270.341 Lo euitori rurali. Dobrogea în numără 282.181 kx cuitori rurali. Bineînțeles cifrele acestea vor fi suferit oarecari modificări deșr cum doi ani, însă pînă la un nou recensământ ele rămîn oficiale. Ceea ce credem interesant, de re-ilevat, este ca la o populațiune orășenească de 1330.132 locuitori, satele răspund cu massa celor 5 mii 904.787 locuitori, cari pînă mai anii trecuți, au fost lăsați la voia soartei și opriți să-și manifesteze voința lor. hutmobsfl fondelor tomeiilor! «io Capitulă Socilof catea generală a funcționarilor comerciali din cauza concedierilor și a reducerei de salarii de către patroni au convocat o întrunire de protestare. întrunirea s’a deschis la orele 10 dimineața sub preșidenția d-lui Ioan Avacovici. D-sa arată importanța acestei întruniri zicînd că Societatea primit mai multe plîngeri din partea mai multor funcționari comerciali cum că sunt concediați și arătînd că sunt lipsiți de starea maternă și cerând ca Soviet să-i ajute pe calea care va crede. D-sa arată că Societatea dacă patronii nu vor reveni, îi va arăta publicului și le va face mari manifestații de protestare. Totodată anunță că s’a hotărît să se țină un congres la 26 Octombrie la Giurgiu. D. Petre Firică protestează cu energie contra patronilor cari nu’și amintesc de trecutul lor. D-sa declară că Societatea, nu va dormi și cu va exista va veghea a nu se întinde această epidemie și a lua sfirșit odată pentru totdeauna. D-sa face apel ca toți funcționarii comerciali să ia parte la congresul din Giurgiu. D. Badescu arată că odată cu focul aprins in Europa s’a aprins și focul de mizerie dintre funcționarii comerciali provocat, prin concedierile ce le practică unii patroni, lăsând pe funcționarii lor muritori de foame. D-sa, arata că datoria noastră este Ca să sprijinim pe „Generala“ care e mă rei funcționărești, ca prin cuvântul ei să se pue capăt acestei crime. Spune că un ziar din Capitală a anunțat că funcționarilor comerciali ai Casei Luca P. Niculescu li s’au redus salariile. „Generala“ însă cercetând de aproape a constatat că această casă nu a redus niciodată lefurile funcționarior săi,, ba ceva mai mult, acum un an în mobilizare și omul acesta în concentrare, acelor ce s’au dus le-au plătit leafa întreagă, așa că funcționarii comerciali adus mii de mulțumiri acestei Caseiladare își câștigă existența peste 500 de funcționari și bagă pe toți patronii conștienți să imite această casă. D. A. Grigori ii aduce mulțumiri și celor prezenți că știu să-și facă datoria la apelul societății și critică pe unii și în special pe acei cari au cerut concursul societății, care astăzi lipsesc de la această întrunire. D-sa arată că în curând se vor publica inb organul societății-toți patronii care au concediat pe funcționarii -■«m nu stenția de a concedia și a reduce salariile; tot odată, se vor publica și numele victimelor ce au cerut ajutorul Societăței. V. Grigoran, arată importanța congresului ce se va ține la Giurgiu, în ziua de 26 c., zicând că acum e momentul să ne manifestăm ca prin dezideratul congresului d. Ministru al comerțului «Să vină cu legea contractului muncei spre a ne pune la adăpost, ca în astfel de momente critice să nu fim concediați după bunul plac al patronilor; face apel ca tot ce e funcționar comercial pe țară să ia parte la acest congres. Ședința sa a terminat la orele 12, ——-----—exo------------ Moartea prlimnilui din C.Long C. LUNG 12 Oct. — Eri a, încetat din viață, în orașul nostru după o lungă suferință Vasile V. Gmiigescu, primarul orașului. Georgescu era, devotat membru al partidului National-liberal și era, un bun gospodar al comunei. Defunctul lasă unanime regreta, Inmbrmîntarea lui Vasile V. Georsescu va avea, loc Marți. --------—exo-------—— RESTAURANTUL JENACHE“ STRADA ACADEMIEI 21 ______ _ Cu începere de la 12 Octombrie mama misi 1914, se va deschide Restaurantul „Enache“ sub o nouă direcțiune unde clienții vor putea găsi O BU OATARIE EXCELENTA cu preturi convenabile. ION EPURESOF Íí „Bradolina Brițî vă ie contrafaceri „Bradeana“ VERITABILA sg ▼Înde somai In bidoane originale capsulate cu emblema „Rîerchi“. DEPOZ..T GENERAL : „LA ELEFANTUL* BUCUREȘTI LIPSCANIță (Sf. Gheorghe) ii sfioară ăiele din Iași, Crai«M V T J. —-s-z