Viitorul, octombrie 1914 (Anul 8, nr. 2387-2414)

1914-10-14 / nr. 2399

2 în primul rând în ajutorul acelora dintre membrii corpului didactic mai strîmtorați și cari trebuiau ajutați în primul rând. Astfel, s-a acordat la 41 învăță­tori o sumă de 139000 lei; la 40 institutori 374.000 lei; la 38 profe­sori secundari 604.000 lei; la 10 pro­fesoare de curs secundar 158.275­­ lei; la 3 preoți 12.500 lei; la 4 pro­fesori dela școalele de comerț 106.700 lei; la 2 profesori dela semi­­narii 49.100 lei; la 2 maeștri dela școalele de meserii 11.000 lei; la un profesor de școala normală 21.000 lei și la un profesor universitar dOM0 lei. Numărul împrumuturilor acor­date însă, e neînsemnat pe lângă marele număr de cereri pe care Casa de credit le primește aproa­pe zilnic. Deja actualmente se găsesc in suferință împrumuturi pentru un cuantum, de 600.000 lei, cari deși­­ aprobate. Casa de credit, nu se poa­te­ efectua din cauza lipsei de fon­duri și a­ crizei care bîntue piața internă. In legea de organizare a Casei de credit se prevede emiterea de obligațiuni pentru acordarea îm­prumuturilor necesare construirei de locuințe, totuși această dispozi­­­țiune nu s’a pus în ea în aplicare cu atît mai mult cu cit, în împre­jurările actuale și în starea de criză financiară în care ne găsim, nu se știe dacă emiterea unor ase­menea obligațiuni ar avea succesul pe care ar trebui să-l aibă. Direcțiunea Casei de credit a corpului didactic însă, va urmări­­ momentul prielnic și de îndată ce va u­ țg va­ permite, dispozițiunea Ist­iiei de organizare in ceea­ ce pri­mește emiterea, de obligațiuni, va fi pusă­ în aplicare. Pentru ca măsura insă să aibă tot succesul necesar, ar trebui să se voteze o lege prin care obliga­țiunile Casei de Credit a Corpului didactic, să fie garantate de Stat. Cu chipul acesta obligațiunile s’ar plasa cu mai multă facilitate și ar avea o altă autoritate pe piața fi­nanciară. Membrii Corpului didactic, a­­cești luminători ai poporului cum ne place să-i numim, merită și a­­ceastă solicitudine din partea sta­tului. Un împrumut lansat pe piață, în asemenea, condițiune, suntem­­ siguri că ar avea tot succesul care se aș­teaptă, Intru­cît bogăția țarei noa­stre a­ putut acoperi cu succes și alte împrumuturi interne, cînd sco­pul lor a fost util. De­sigur că, atunci, cînd starea­­­ de lucruri, de astăzi, se va mai li­niști, nu va fi greu să se găsească pe piața internă, o sumă­ de circa, cinci milioane lei, căci atît, cânt trebue ca să se satisfacă legitimele­­ cereri, ale membrilor corpului, di­dactic, cari doresc cu un moment mm curind să'și aibă cominirile lor proprii și să scape astfel de ca­lamitatea chiriilor. Capitalurile nu se vor refuza a­tunci, cind alături cu­ siguranța plăsărei și rentabilitatea­ lor, se­va Copilul poate că compătimește sau dorește - în inconștiența lui —­ viața micilor vagabonzi neno­­strea și conștiința, că ele vor servi rociți, cari forțați de cine știe ce ga, să­ îmbunătățească viața, celor împrejurări aleargă singuri peo­­mai vrednici, slujitori ai Statului,­tru a câștiga o bucată de pâine; tcelor mai devotați făuritori ai ge­ și eopálu­luii naiv­i se­­ trezește In­sterațiilor românești. suflet o dorință neminunată de a C. ST. FEST rătăci și el, de a fi și­ el ca micul Libertatea copiilor - MARE PARTE DIN PĂRINȚI NU-ȘI FAC TOC­MAI DEA DINȚII DATORIE FAȚA DE COPIII LOR - La noi, ca și în alte părți, mai mult însă ca ori­unde, este foarte mare numărul acelor părinți care lasă la voia întîmplării educațiu­­nea pe care sunt obligați să o dea copiilor lor. De altfel, mare parte dintre a­­cești părinți, chiar dacă simt ne­cesitatea aducere­ la îndeplinire a acestei nobile datorii, se impedică de două mari dificultății pe care nu ar putea să­ se înfrunte de­cît cu prețul renunțării la satisface­rea­ altor nevoi. Aceste două dificultăți sunt: lipsa timpului trebuincios pentru o bună îndrumare morală — căci timpul­ este exclusiv ocupat cu munca pentru trai — la care se a­­daugă lipsa cunoștințelor necesare pentru a da această îndrumare morală. Tatăl fiind aproape în perma­nență ocupat — afară de taceia ca­re mai găsesc puțin timp și pen­tru această îndeletnicire — copii rămîn sub supravegherea mamei, care la rândul­ ei neposedind acele cunoștințe de pedagogie elemen­tară sau dezinteresîndu-se, lasă copilul să se dezvolte în neștire, făptuind în chipul acesta, incon­știent, «crima morală de a sacrifi­ca pe copil imprejurărior nenoro­cite; și se știe de toți că, cede din­ții impresiuni au covîrșitoare în­râuriri asupra fricei de totdeauna a copiilor. Iată cum se explică marele pro­cent de copii — cetățenii de­­ mâi­ne — lipsiți de adevărata îndru­mare morală, lipsă nefastă pen­tru copil și pentru stat, lipsă ire­mediabilă mai tîrziu. Copiii lăsați în libertate—și la noi aproape toți copiii sunt lăsați în libertate — sunt victima aces­tei libertăți. Copilul se folosește de această libertate a­șa cum îi dictează, pornirile lui sau așa, cum va fi călăuzit de împrejurări, și dacă , după cum se întâmplă în­totdeauna aceste împrejurări sunt rele, copilul va suferi înrâu­rirea lor. A doua natură se for­mează cu încetul, și tot cu încetul va lua locali firei dinții. • Am simțit nevoia să facem aces­te reflexiuni îndemnați de ceea ce zilnic vedem petrecând­u-se in acest oraș, prin care forfotesc, o mulțime de copii „fără căpătâi pilde rele pentru alți copii care, fa ! 3) că chiar țara noastră tin par­tal vin in atingere cu cei dinții. .ru”". Wil­mite încă plecarea tinerilor peste grăbită și în fine 4) că fiind mai mulți candidați se va asigura o­­ mai bună selecție. Primiți vă rugăm. Domnule Mi­­­nistru, asigurarea deosebitei noas­tre considerații. Mai mulți, licențiați în matematici, agronomi și studenți-vagabond. Lucrul acesta nu este extraordinar; cine n’a văzut adesea cîte o femee întrebînd pe unul și pe altul dacă „nu cumva au văzut pe copilul ei, fugit de cîteva zile de acasă“. Alți copii își otrăvesc sufletele lor tinere cu lectura romanelor de senzație sub înrâurirea cărora devin răi, dornici de aventuri, do­rință neant­rin­at­e care îi chinuește și în vis, ii în­ebunește, și îi în­deamnă la o mulțime de lucruri cari, în aparență, par inexplica­bile Dar ceea ce este mai trist, este faptul că foarte mulți părinți in­­găduesc asemenea, lucruri, ba chiar unii se mândresc cu copii lor cărora „le place foarte mult să citească“. * Generalitatea este atît de izbi­toare in­cît ar fi de prisos să in­trăm în amănunte. Vor înțelege deci acei părinți cari se desintere­­sează de educațiama coplor lor, că deasupra capetelor copiilor lor stă nenorocirea, și că această ne­norocire nu o pot înlătura decit ei, numai ei. Al. Sand. --------------------0X0-------------------­ Mm L ainistru­­l Mt Primim următoarea scrisoare cu rugăminte a o publica: Domnule Ministru, Vă rugăm respectuos să bine­voi­iți a dispune a urm­area examenului pentru cele 3 burse de agronomie pentru străinătate, date de minis­teri] de sub conducerea domniei­­voastre având în vedere următoa­rele : 1) ca cei mai mulți din candidați a­u fost desconcentrați zilele aces­tea, și nu au timpul de a­ m­ai re­vedea materia cerută pentru exa­men ; ba, unii nici nu s’au înscris pînă in prezent. Ar fi un semn de atenție binevoitoare și deci un pri­lej de mulțumire sufletească pen­tru noi, cari ne-am făcut, datoria către țară, de a ne înlesnii partici­parea. 2) că Franța și Germania ,se află în stare de războiu și deci școlile, cari se­­ află în regiunile războiului nu-și pot deschide porțile, deci nu trebue atâta grabă cu ținerea aces­tui examen. ANEMIA, CHLQHOS9 și TOATE SLĂBICIUNILE VINDECATE PRIN PEPTONATE DE FER­RODIN ---------------------- ADMIS IN SPITALELE DIN PARIS ---------------------­NU CONSTIPA NICI­ODATA — NU NEGREȘTE DINȚII doza revine la 12 bani pe zi De fi­e­cal­ma i­eftin din toata De vinnere la toate farmaciile și drogueriile Prețul flaconului 5 Lei 2561-41 ECONOMICE SI FINANCIARE liricultură — Comerț — Industrie Raporturile economice internaționale Greutățile, enorme, create de sta­rea de războiu, în raporturile eco­nomice internationale, a determinat­­ pretutindeni cea mai vie îngrijor­­o­are. In toate părțile, chestiunea acea­­­­sta, semmeazâ preocuparea de căpe­tenie a cercurilor interesate și a oa­menilor competinți. Aceiași problemă o dezbate pe larg și fostul ministru italian, Lui­gi huzat,ti, într’un studiu publicat acum, de curind. Dsa pornește dela, constatarea greutăților survenite î­n raporturile internaționale ale Ita­liei cu, străinătatea, atît pe teren comercial cît și pe cel financiar prin condițiunile ce se pun ca plă­țile să se facă, în aur. Cum bursele sînt­ închise, devize­le pentru străinătate nu se mai cumpără și nu se mai vînd atît de lesne ca altă dată. huzat­ti, propune, ca sub conduce­rea Băncii de Italia, a Băncii de Nea­pole și a Bancei de Sicilia, des­tinate să­ emită bancnote, să se în­­­­ființeze un birou internațional de­­ schimb și de comision, la care să­ se concentreze datoriile și creditele comercianților, băncilor și industri­așilor italieni față de străinătate. Acoperirea datoriilor și creditelor să se efectueze prin insi­­tuți­uni co­respunzătoare, cari ar trebui crea­te în străină­tate, tot sub conduce­rea băncilor de emisiune. Căci si relațiile comerciale si âc efecte din celelalte țări intimpină aceleași di­ficultăți ca și în Italia. Pe de altă parte, necesitățile Italiei se întil­neze cu acelea ale celorlalte țări, Date fiind a­casta .Im­prejururi, Luzatti face acum o propunere Bancei da Italia, și Bancei de Neam paici­da s­ă intre în tratative cu­ Banca Angliei, cu banca, Franței, cu comisiunea Băncilor din Statele Unite, cu Banca de Argentina­, cu Banca­ imperială germană, cu Ban­ca austro-ungară, cu Banca Națio­nală spaniolă, cu Bănca Națională elvețiană,, etc., ca, să se stabilească o legătură d intre birourile de schimb și de comision italiene, cu cele din străinătate, cu scopul de­ a se aco­peri cea mai mare parte cu putin­ță a datoriilor și creditelor inter­naționale, iar plățile în aur să­ se înlesnească, eventual prin cecuri internaționale, cari să fie primite reciproc de băncile de emisiune. Luzatti amintește de conferința, ce a ținut-o la Vienna­ în 1908, cu Ministerul de interne (direcția­----- , - ---------- — Í'III V ft/lMV' 4 fir AifXJO* VI ® 'fHKC.'f r­/T./ ț Wrvi oLj I'fi“ privire Iii. crearea unei convențiuni nea generala, a serviciului sanitar) •monetare între băncile de emisiune. . a. adresat prefecturilor de județe Aceasta s’ar putea realiza cel pu­­s următoarea circulară : țin, în parte, în mijlocul greutăților : „Acum este, ca de obiceiu epo-SIAÄA*s­ome HSA S Sttt­ter. Precum Crucea roșie desfășură o * . . . timpul na fox activitate de­ milă și iubire pe dm­ 1 m­,o mare parte a țărei, pri purile de lupt­ă pustite așa și bl­­­ăniic coacerei, lui, el a rămas crud rourile acestea de schimb și corni- Cu toate acestea, sîntem in for­sion, afiliate băncilor de emisiuni, mați, că în unele localități a și nu vor forma un fel­ de cruce roșie, c&put a, se culege așa, cum se aci pentru afacerile băncilor. I­iește. Da altfel, promneri asemănătoa­ 1 Cunoscute fiind consecințele de re sunt acum obiectul de studii și fastens,ase „ cercetări ta. Viena, Londra, Berna P ° CU1;I alte localități,­­ ceea ce dovedește h’1, onoare­a vă ri, că propunerea de felul acesta ca­ domnule prefec. ca in baza, ari răspunde unei necesități generale ., 1*000, sanitară, să leseve create prin războiul care a rupt i­ ti­ă lua, de urgență măsuri se toate firele creditului inter­nation ed.. were prin d-nii primari ai comv. Studiul fostului ministru Lurarti­­nelor rurale de a se opri culegerea se închee cu observațiunea că s’ar j porumbului care n’a ajuns la con [UNK] pleda maturitate, obtigind pr­i­nii administrat­ori de plasă sa ■vegheze la stricta aplicare a aces­tei măsuri, menite’a prezerva, să­nătatea publică, putea ca aceste noui așezăminte născute din Părerile unui măcel sîngeros. — să supraviețuiască îm­prejurărilor cari le-a creat, și să funcționeze și în timp de pace. Această propunere a­ lui Luzzatti, de a se stabili un birou internațio­nal de comision pentru a­ înlătura dificultățile din­­ raporturile inter­naționale intre state, a găsit la Vie­­na un mare răsunet. In capitala Austriei se crede că, asemenea pro­iecte, sunt în măsură a se realiza și in Elveția și în Olanda. In cazul cînd propunerea, aceasta va lua forme reale, coreu­rile indi­cate din Vie­­na vor da preferință băncilor elvețiene, cari ar oferi ga­­­ra­ații mai bune pentru relațiile de plată, de­câ­ băncile italiene. V CULESUL PORUMBULUI dÄtailäradBiiBi MIȘCAREA ARTISTICA'LITERäRÄ Un uimitor atic banditesc a a­­vut loc dri noapte, pe la orele Î1, pe B-dul Academiei în dreptul sta­­tuei lui Ion C. Brătianu din Capi­tală. O doamnă, soția diaconului de la Capela rusească, venea de la un. restaurații din str. Sărindar, unde mîncase cu soțul și și cu o altă fa­milie. Diaconul a rămas la birt ca să mai stea de vorbă cu familia aceea; iar doamna, simțind­u-se o­­bosită, a luat o trăsură și a plecat spre casă. In dreptul statuei lui Ion C. Brătianu a i­eșit, înainte un individ bine îmbrăcat, care — a observat im­amutat, avea­ mai mul­te inele în degete și care a strigat, conducătorului trăsurei. — Birjar oprește! — Sunt ocupat! — Stai pe Igp imediat! — a­ stri­gat necunoscutul cu glas impună­tor. Și birjarul, s'a­ oprit. Atunci in­dividul a sărit în trăsură. Doam­na, care nu știe de­loc românește, l-a lovit cu umbreluța în cap pî­nă cînd a rupt-o. Femeea a strigat în rusește: — Ajutor! Săriți! In acelaș timp a­ voit să sară pe cealaltă parte a­ tră­surei și a căzut cu capul de trotuar. Individul, du­pă ce a­ rănit-o la cap, a fugit. Acum nefericita, victimă a aces­tui atac banditesc se află în­­ nesim­țire. După ajutoarele care­ i s’au dat la, o farmacie din apropiere și la. spitalul Col­țea, a­ putut vorbi a­­t­unci cîteva­ cuvinte. Acum, zace și nu mai­ poate da, nici o lămurire. D. /. Rafail, inspectorul șef al si­guranței Capitalei, a luat cele­ mai strașnice măsuri pentru descoperi­rea făptuitorului, D-na nu. putut spune de­cît că era bine îmbrăcat și că avea cioc.­ ­exo—— ♦ CONST. In jurul dramei de la primăria Capitalei D-na Petra Mieărescu ne roagă, să publicăm că, nu este adevărat că d. Ales. Ligea n’a avut nici un fel de obligațiuni față de d-sa — cum s’a spus in ziarul nostru. D-sa, ne-a declarat dimpotrivă că sus numitul domn nu și-a­ ținut cu­vântul dat, parasind-o după­ ce i-a nimicit o situație bună. Dovada o poate face cu scrisorile pe cari le posedă. -------------ex­-----------— Amintirile Războiului INDEPENDENȚEI Regele Carol in anul 1877 Azi, cînd, marele Căpitan s’a stins, după ce a clădit un Regat ■ neatîrnat, cînd în fața, Sfîntului său Mauzoleu, ne descoperim cu cea­ mai eternă venerație, viata Sa începe să, se înfiripeze, în mințile noastre din amintirile vremurir­­lor de glorie și înțelepciune pe care ni le-a­ hărăzit, timp de a­­proape o jumătate de secol, Războiul In­dependetei care Va, încununat, ca, erou este cea, mai vie efigie, a luminii in care, figu­ra­ 1 va, rămine veșnic domni­toare. Plevna, este localitatea, de care se leagă nemurirea. Regelui de­funct­ii a armatei sale învingă­toare. Dragostea cu care și-a răsplă­tit în­totdeauna ostașii, a fost scutul celor porniți, spre Indepen­curajare și dragoste pe care Prin­cipele Carol, o dă soldaților Săi în războiul pentru Neatîrnare: „SOLDAȚI", denia. Iată un exemplu de m­­ î­rei și „Medalia pentru apărarea Independenței române“ „Atenei veți putea, spune eu mândrie rudelor voastre ceea ca ați făcut pentru țară. Bătrânii ascultîndu-vă își vor aminti de timpurile mari ale poporului re­­ferinti și lipsuri ce-ați­ indurat, mia, a căror veste s’a­ propagat „Stăruința voastră, marile su­s acrificiile de singe și vieți pe ca­re le-ați adus cu atîta bună­ voin­­ță, toate acestea au fost plătite și răsplătite în ziua cînd groaznica Plevna a căzut, prin curajul vos­tru eroic, în ziua, cînd trufașa armată a sultanului, sub comanda serii mai vestit și mai viteaz din­tre generalii săi, Osman Pașa c­el Biruitor, au aruncat armele înain­tea voastră și a tovarășilor voștri de luptă, soldații Maiestății Sale împăratul Rusiei. „Soldați, voi ați săvârșit fapte vrednice de acelea ale vitejilor din generații, iar tinerii vor ve­dea în voi o pildă vie a datoriei lor viitoare. „Romînia poate privi cu mân­drie și încredere, viitorul pe cît timp va poseda, astfel de fii cu ini­ma caldă și cu brațul tare. „In­­ notele patriei voastre, vă mulțumește prințul și Căpitanul vostru. „CAROL“ „Dat în Plevna la 2 Decembrie 1877“. Astfel încurajați soldații răz­boiului de atunci, sunt veteranii voștri strămoși și istoria le va de an, care­­ și-au condus pe Marele transmite veacurilor viitoare vi­i­lor Căpitan, pînă­ la­ sfîntul locaș tocmai ca pe ale lor. Ide veci, cu lacrimile pe obraz, cu „Curind vă veți întoarce în pa­t nemîngîierea, în suflet și cu piep­­tiie și fiecare din voi va purta pe­tul plin de decorațiile pe care Au­­piept semnul curajului său de sol­, gustul Defunct, le-a prins cu mi­del și al devotamentului său pen­t­ra lus­­tru patrie, „Crucea trecerei Dună-­ Fie-I memoria, sfîntă! Scandalul dela CARMEN-SYLVA Emi s’a ținut o întrunire la se­diul societăței funcționarilor co­merciali, din strada Carol No. 17. Pe când se vorbea acolo a sosit un membru care a­u comunicat că la magazinul La Carmen Sylva“ se lucrează. Imediat au plecat toți participan­ții și au demonstrat la acel maga­zin, care era în realitate închis. In dos se aflau mai mulți oa­meni ocupați cu curățenia. Scan­dalagii s-au întors îndată la se­diu­l societăței. Faptele au fost constatate de comisarul circ, 11 de poliție. C..... -------------exo——-—<—­ incidentul de automobil al ministrului Rusiei Excelența sa, d. Poklawachi Coz­­ziel, ministrul Rusiei, a suferit ori un ușor accident de automobil la șoseaua Kiseleff. Mașina, în care se afla d. mini­­­­tru a­l Rusiei, s’a lovit de un pom. Cu prilejul ciocnirei, d. ministru s’a­ lovit, ușor la cap. D. Poklewschi s'a întors îndată în Capitală. — C. Cast­­olii o Storiilor si ajutorarea meseriașilor si mun­­citorilor la cazan de razboiu Am arătat, într’un număr trecut, cari sunt prevederile legei, votată anul trecut, pentru ajutorarea fa­miliilor ostașilor grade inferioare plecați pe câmpul de război. Această lege se referă la fami­liile tuturor mobilizaților, grade in­ferioare, deci și la acelea, ale me­seriașilor și muncitorilor între­buințați în industrii și meserii. După cum­ am arătat cu alt pri­lej, în rândurile meseriașilor și muncitorilor, — cari după legea me­seriilor sunt înglobați în mod obli­gatoriu în asigurările muncito­rești — s’a născut credința (deși el, și e aproape imposibil să mai dea și ajutoare suplimentare. Din acest punct de vedere, în­tr’un caz de războiu, deci într’un caz excepțional c are cere sacrificii din partea tuturor, s’ar putea re­duce până la un punct, cuantumul ajutoarelor, mârindu-le în acelaș timp cotele în raport cu salariile, pentru asigurații cari nu se duc în răboiu. Cu acest mijloc s’ar pu­tea păzi și Casa de boală de un e­­ventual risc dăunător și s’ar pu­tea, tot odată,, ajutora familiile ce­lor mobilizați, acordîndu-li-se îna­inte, îngrijirea medicală soțiiilor neîntemeiată, totuși îndreptățită și copiilor celor mobilizați­ în gri­­prin precedentul din anul trecut), jinna lăuzelor, cum și acordarea că dînșii au dreptul de a primi pe­r medicamentelor, lingă ajutoarele acordate de corni­i Pâráiel cu aceasta Casa Centra­­șiunea centrală de ajutorare, și a­lă a Meseriilor mai putea acor­­jutoare din partea Casei Centrale da și ajutoare de înmormântare a Meseriilor, — ajutoare cari se familiilor celor morți în războiu, vor da din fondurile asigurărilor, cum și ajutoare bănești integrale Această cerdință trebuește însă­ celor întorși răniți din războiu, pp­turată din mintea meseriașilor și tot timpul oft vor fi în neputință, muncitorilor asigurați, pentru că de a munci. In această privință pitorești nu poate și nu va putea Casa­ Centrală ar putea lua chiar niciodată înfăptui, căci organiza- i o sumă oarecare din fondurile âși­­rea financiară a­ asigurărilor inau­­­gurărilor pentu invaliditate, pe citorești nu poate și nu va putea care S’o întrebuințeze în special nici­odată să facă față altor eervi­: pentru îngrijirea și vindecarea ra­țe decit numai acelora pentru sa­­niților asigurați, atingînd prin­a­­tisfacerea cărora s’a întocmit. A­ceasta unul din cele mai frumoase în adevăr asigurările mimei to- scopuri ale asigurării: prevenirea veștt din țara­ noastră, în cele trei invalidității, ramuri cari le reprezintă­ boala. Toate acestea, insa nu se pot fa­­accidentele de muncă și invalidata­ ce fără ca fon­dur­ie asigurărilor rea, s’au organizat în așa chip în să fie alimentate. E de văzut, dacă cît sa fată totdeauna numai aiceasta­ aliinfct­itati tnie se poate acestor cazuri. Dacă ar deroga de realiza, prin continuarea cotizati­­la acest punct care constituie însăși unitor, sau prin plata acestora de menirea și scopul lor, asigurările CM,tre patroni. De această chestiu­­muncitorești ar risca să-și pencit­ însă, ne vom ocupa, într’un alt teze existenta, și în loc de a indrep­ număr. M­ă ia un rău, ar creia un altul și mai qrO mare. Unul din aceste riscuri ar fi și acordarea de ajutoare bănești me­seriașilor și muncitorilor asigu­­rați, in caz de războiu. Căci e lu­cru știut că singurul izvor care an­ ^ ^ montează fondurile asigurărilor, [ m]Tuma ToarelVre­poarte[ în special al asigurării de boală. Vlașca a fost vint și putină ploae. este numai cotizațiunile asigurați­­i Pormndurile au fost culese aproape lor. Or, cînd majoritatea acestora in întreg județul. Locuitorii se ocu­­părăsesc cîmpul muncei, pentru a­­pă cu facerea ogoarelor și semăna­­trece pe cîmtpul de luptă, încetând TM griului. Livezile în urma ploilor cu aceasta, și plata cotizatiunilor,­căzute sunt, frumoa­se, se în­telesre de in sine că­­ miterea de T bunava­ “ Timpul a fost frumos, se înțelege «era sine ca puterea pe un preOeni, se lucrează cu activitate alimentațiune­a acestui iisuer va fi ]a treeratul păioaselor, culesul pe­intratit micșorată, meii nu numai­ rumbului și săpatul cartofilor, că nu va putea susține cu puterea Se continuă cu aratul și semăna­lui ajutoare cu totul noui și nepre­luat de toamnă. Pășunele sunt abon­văzute, dar, poate, nu va fi în stare dente, să alimenteze nici cerințele Inii — A plouat in tot județul. La Căci într’un caz de războiu, por­cimp se continuă cu aratul semăna­tul și treeratul cum și cu desface­rea porumbului. Starea, semănături nesc la, lupți tocmai asigurații­lor tăcute până în prezent e bună, tei mai tineri și mai sănătoși, deci I Covurlui . Timpul a fost varia, tocmai cei cari aveau mai puțină bil. Locuitorii se ocupă cu culesul trebu­ință de ajutoare, rămânând c­ătrinii și bolnăvicioșii. Și atunci asigurările pentru cazurile de b­ oală, a­ căror existență, și t­ră­ini­­re s­e bazează numai pe o reciprc­­itate întinsă, vor fi îngreunate de porumbului și cu arăturile de toam­­nă. Imașurile sunt bune Domnii, Ion Danciu din comuna sine, trebuind sa uigineassa de Budești-Petroșani, Ioan DeaconeR-un număr de bolnavi, aproape ca cu st I. M. Barbulescu din com­.­n totedantta, fără a avea. concur­ petroșani, toți din județul Muscel, un de reciprom,-ate al celor sănă- sunt rugați să­ treacă pe la Adm!­­■ [UNK]și. Intre i: situație est­­istrația ziarului a­viati - se face greu pentru asigurarea de boala miște comunicări. Șă­ Și. —— ----­ —­----------------—— ■f­ormalé. Starea câmpului La ministerul de interne s’au pri­ -XOX­ Maüimea Romlniei in anul 18121 - CITE­VA SPICUIRI INTERESANTE - Monitorul Oficial“ de eri pu­blică tabelele întocmite cu privire la recensămîntul care s’a făcut în anul 1912. După cifrele cuprinse în aceste tabele, populațiunea­ României se ridică la 7.234.919 locuitori, împăr­țită astfel: Muntenia 3.302.430 la­se ridică la 79.024, al clădirilor dar 70-558, avînd în total 372 comune rurale. Grupînd orașele după numărul locuitorilor, vin în frunte Bucu­reștii cu 341.321 locuitori, Iașul cu 75.229, Galați cu 71.641, Brăila cu 65.052, Ploești cu 56.460, Craiova ca l­cuitori, Moldova 2139.154 locuitori, 51.400, Botoșani cu 32.574, Buzău Oltenia 1.412.905 locuitori și Dobro­ 1 cu 27.201, Bârlad cu 25.288, Tulcea­gea 380.430 locuitori, leii 21.727, etc. Județul cel mai populat este:­­ Din punct de vedere al număru­­lum e de așteptat de altminteri, lui populațiunei rurale. iată cum Ilfovul cu o populațiune de 681.759 se împarte cifra totală de 5.904.78? l locuitori, dintre cari numai în Bu­ > locuitori rurali­:­curești 34­1.321 locuitori.­­ In Muntenia avem 2.600.345 la­ Apoi din județele: Dolj cu 436.449 cuitori rurali, dintre cari 1.300.188 locuitori. Prahova 389.914, Teleor- bărbați. Județele Ilfov și Prahova man 297.470, Mehedinți 295.474, Bu­ numără cei mai mulți locuitori ru­­zău 277.977, Vlașca 259.395, Dîmbo­ rnii: Ilfov cu 333.864 și Prahova vița 258.878, Romanați 248.600, Ar­ 305.781 locuitori, ger 242.917, Ialomița 242.848, Bacău j In Moldova înregistrăm 1.748.893 262.954, Vâlcea 232.011, Iași 212.669, locuitori populațiunea rurală, cu Constanța 209.571 și celelalte toate 876.105 bărbii și 872.788 femei. Cei sub 200.000 locuitori. 1 mai populat județ este Bacăul cs Cel mai puțin populat județ este 206.119 locuitori rurali. Fălci­u cu 108.396 locuitori.­­ In Oltenia avem 1.273.367 locasi In județul Ilfov sunt 345.334 bar­­i­tori rurali cu 631.783 bărbați și beți și 336.425 femei, adică, aproa­­pe.634 femei, cn județul Mehedinți pe o mie de femei mai puțin. A­ceasta e numai populatiunea sta­bilă. In acest județ sunt înregis­trate 155.026 căsnicii. Județul are 96.716 clădiri, in 468 comune. In județul Iași sunt 106.464 băr­bați și 106.205 femei, 50.145 căsni­cii, 39.755 clădiri dintre cari 2259 nelocuite, în 270 comune rurale. In județul Dolj sunt 221.872 băr­bați și 214.577 femei, 92.533 căsni­cii, 87.097 clădiri dintre cari 4609 nelocuite, în 423 comune rurale. In Dobrogea avem o populațiu­­ne bărbătească de 200.977 inși cu 179.453 femei. Numărul căsniciilor cel mai populat, avînd 270.341 Lo euitori rurali. Dobrogea în numără 282.181 kx cuitori rurali. Bine­înțeles cifrele acestea vor fi suferit oarecari modificări de­șr cum doi ani, însă pînă la un nou recensământ ele rămîn oficiale. Ceea ce credem interesant, de re-i­levat, este ca l­a o populațiune oră­șenească de 1­330.132 locuitori, sa­­­tele răspund cu massa celor 5 mii 904.787 locuitori, cari pînă mai a­­­nii trecuți, au fost lăsați la voia soartei și opriți să-și manifesteze voința lor. h­utmob­sfl fond­elor tomeiilor! «io Capitulă Socilof catea generală a funcționari­lor comerciali din cauza concedieri­lor și a reducerei de salarii de către patroni au convocat o întrunire de protestare. întrunirea s’a deschis la orele 10 dimineața sub preșidenția d-lui Ioan Avacovici. D-sa arată importanța acestei în­truniri zicînd că Societatea­­ pri­mit mai multe plîngeri din partea mai multor funcționari comerciali cum că sunt concediați și arătînd­ că sunt lipsiți de starea matern­ă și ce­rând ca Soviet să-i ajute pe calea care va crede. D-sa arată că Socie­tatea dacă patronii nu vor reveni, îi va arăta publicului și le va face mari manifestații de protestare. Tot­odată anunță că s’a hotărît să se ți­nă un congres la 26 Octombrie la Giurgiu. D. Petre Firi­că protestează cu e­­­nergie contra patronilor cari nu’și amintesc de trecutul lor. D-sa declară că Societatea, nu va dormi și cu­ va exista va veghea a nu se întinde această epidemie și a lua sfirșit odată pentru totdeauna. D-sa face apel ca toți funcționarii comerciali să ia parte la congresul din Giurgiu. D. Badescu arată că odată cu focul aprins in Europa s’a aprins și focul de mizerie­­ dintre funcționarii co­merciali provocat, prin concedierile ce le practică unii patroni, lăsând pe funcționarii lor muritori de foame. D-sa, arata că datoria noas­tră este Ca să sprijinim pe­­ „Generala“ care e mă rei funcționărești, ca prin cu­vântul ei să se pue capăt acestei cri­me. Spune că un ziar din Capitală a anunțat că funcționarilor comerci­ali ai Casei Luca P. Niculescu li s’au redus salariile. „Generala“ însă cer­cetând de aproape a constatat că a­­ceastă casă nu a redus nici­odată le­furile funcționarior săi,, ba ceva mai mult, acum un an în mobilizare și omul acesta în concentrare, ace­lor ce s’au dus le-au plătit leafa întreagă, a­șa că funcționarii comer­ciali adus mii de mulțumiri acestei Case­ila­­dare își câștigă exist­ența peste 500 de funcționari și b­agă pe toți patronii conștienți să imite această casă. D. A. Grigori ii aduce mulțumiri și celor prezenți că știu să-și facă da­toria la­ apelul societății și critică pe unii și în special pe acei cari au cerut concursul societății, care as­tăzi lipsesc de la această întrunire. D-sa arată că în curând se vor­ pu­blica inb organul societății-toți patro­nii ca­re au concediat pe funcționarii -■­«­m nu s­­­tenția de a concedia și a reduce sa­­lariile; tot odată, se vor publica și numele victimelor ce au cerut ajut­­orul Societăței. V. Grigoran, arată importanța con­gresului ce se va ține la Giurgiu, în ziua de 26 c., zicând că acum e momentul să ne manifestăm ca prin dezideratul congresului d. Ministru­­ al comerțului «Să vină cu legea con­­tractului muncei spre a ne pune­­ la ad­ăpost, ca în astfel de momente critice să nu fim concediați după bunul plac al patronilor; face apel ca tot ce e funcționar comercial pe țară să ia parte la acest congres. Ședința sa a terminat la orele 12, ——-----—exo------------­ Moartea prlimnilu­i din C.­Long C. LUNG 12 Oct. — Eri a, înce­tat din viață, în­ orașul nostru după o lungă suferință Vasile V. Gmii­gescu, primarul orașului. Georgescu era, devotat membru­ al partidului National-liberal și era, un bun gospodar al comunei. Defunctul lasă unanime regret­a, Inmbrmîntarea lui Vasile V. Geors­­escu va avea, loc Marți. --------—exo-------—— RESTAURANTUL JEN­ACHE“ STRADA ACADEMIEI 21 ______ _ Cu începere de la 12 Octombrie mama mis­i 1914, se va deschide Restaurantul „Enache“ sub o nouă direcțiune un­de clienții vor putea găsi O BU­ OATARIE EXCELENTA cu pre­turi convenabile. ION EPURESOF Íí „Bradolina Brițî­ vă ie contra­faceri „Bradeana“ VERITABILA sg ▼Înde somai In bidoane origi­nale capsulate cu emblema „Rîerchi“. DEPOZ..T GENERAL : „LA ELEFANTUL* BUCUREȘTI LIPSCANI­ță (Sf. Gheorghe) ii sfioară ăiele din Iași, Crai«M V­ T J. —-s-z

Next