Viitorul, octombrie 1914 (Anul 8, nr. 2387-2414)
1914-10-28 / nr. 2413
7 4 Anni ai șoaptefee —> wo. BANI SITUAȚIA ABONAMENTE In țară...r.'C.... un an 3.8 Lei... In străinătate.... un an :>d Lei... Abonamentele încep la 1 și ..............șease luni 9 Lei. ......... »case luni 18 Lei"’ 15 ale fiecărei luni REDACȚIA STRADA ACADEMIEI No. 19 mirare» prin pasaj. Imobiliara TELEFON 13/47 și 57/20 ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. Intrare și prin Academiei TELEFON 22/39 96 17 ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina 111.....................50 bani. Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV.................30 bani Inserții și reclame pagina III linia......................... 2 Lei 5 ■w BAU! Știrile ce Țin de pe numeroasele fronturi ale războiului orbesc de lupte angajate de Mir, cari nu au ajuns iscă la un rezultat final—exceptând succesul, prevâzut, al Japonezilor la Tzîngîno. Toate celelalte bătălii sunt în desfășurare, chiar cele din Polonia, unde atât lașii cât și Mstro-l germanii recunosc că operațiunile de până acum î-ai adus în fața unor non proMeme strategici. Pe frontul de la Vest. In Belgia și te Franța. Încăierările confiunt cu vigoare, dar nici una din taberele beligerante nu semnalează un fapt care să îngădue concluziuni temeinice, mai presus de apreciațiuni cu caracter efemer. Războiul Triplei înțelegeri cu Turcia au luat: Încă o amploare hotărâtoare pentru operațiunile de pe celelalte fronturi- de altminteri lupta cu Turcii nu poate am importanță decât in ce privește Egiptul și Dardanelele, cheile dominațianei britanice și rusești. Dacă Turcii reușes să facă o invaziune compactă In Egipt, atunci dominațiunea Englezilor asupra Indiei poate fi periclitată. Dacă Rusia izbutește să ia in stăpânire Constantinopolul și Dardanelele, alesei sa va fi dat în mod decisiv o solutions favorabilă a spirijlunüoiv ei istorice In basmul Maretlegre. Dar și invaziam Turcilor tn Egipt ca și luarea In stăpânire a Dardaneleior de către Rod sunt acțiuni cu perspective foarte îndepărtate încă. acțiuni față de cari luptele din francaz nu pot avea decât un caracter epizodic.Pe când, pe uscat, beligeranții, toți, se pot săli cu succese, fără ca pe unul din ei să aibă totuși mulțumirea de a se vedea aproape de iută, pe mare numai Germanii au deocamdată privilegiul de a Înregistra o acțiune norocoasă, nu puținele angajamente pe care le a avut cu flota engleză, flota germană a avut până azi superioritatea. I și aceasta una din surprizele mari ale războiului în curs, surpriză care nu Îngăduie pentru moment coleviziuni temeinice, dar care derutează spiritele deprinse ca ideia atotputerniciei Englezilor n mare. UNANIMITATEA CONȘTIINȚELOR POLITICA HOASTRA DIN iBggpggggggBP^mgUBHUUBBlUUBMBUUUUUHUUUBUMUHijl UBUUHUUHUpppPjBMMW TRECUT Și PE ASTAZ1 Cu prilejul ultimei, manifesta,%ani de stradă organizată de data aceasta fără mult biio de către meșterii făuritori, de sentimente, pe cari acești domni erei să le fi inventat ad-hoc pentru trebuința... unui scandal cotidian, nu a invocat iarăși necesitatea realizărei unimităței conștiinței nationale. Un pretext prezintabin lumina banală a vorbelor mari, ca să se motiveze ca de obicei gesturi și fapte de oameni mici, cari nici ,in fața evenimentelor de greutatea celor cari caracterizează situația zilei de azi,, nu știu să reziste, egoismului și pornirilor, personale. Se invoacă unanimitatea, conștiinței nationale, ca să se clădească pe, ea glorii trecătoare de o zi, in aplauzele unei mulțimi din ce in ce mai restrinse și în bună parte amatoare numai de fața veșnic nouă a manifestațiunilor acestora.Dar din ultima manifestație, nard nu a avut dec ât meritul să tulbure încă odată liniștea de bronz a statuiei din piața Universităței, s’a desprins totuși un invățămînt: conștiința națională,, cam prea des exploatată în ultimul timp, — ca să se ascundă dedesubturile unei campanii alimentată din anume surse politice, — nu mai poate fi tulburată ori cum ar fi inițiativele și ori cît de sus ar fi personagiul care le ■inspiră și le patronează. Cu toate apelurile din ,,Epoca“, cu toată violența de limbagiu a apelurilor acestora, populația Capitalei a răspuns la ele, menținîndu-se în atitudinea liniștită, pe care și-a impus-o singură din înțelegerea, exactă și a situaței generale și a intereselor romîneșt legate de această situațiune. A fost de altfel o atitudine, pe care o explică ° a de-ajuns politica tradițională de prudență și cumințenie a Romîniei, despre care face mărturie întreg trecutul nostru, în care s’a pus încetul cu încetul piatra. Ungă piatra din care s’a clădit temelia puternică și sănătoasă a statului român de azi. Cercetând în negura trecutului nostru clipele hotărîtoare din viața, așa de sbuciumată a poporului român, oricît de mult , neam întoarce cu vremea înapoi nu se vor putea găsi pilde, cari să inspire sau să încurajeze o politică de aventură și cu atît mai puțin azi, în starea de maturitate la care am ajuns. Din potrivă. Știind să rezistăm tentațiunilor și ademenirilor cari nu au lipsit, am avut tăria să asistăm în spectatori la adventurile politice ale altora, din trista, experiență a, cărora am și aș amw&inți târnitefa, mi m-au călăuzit în urmă. Pentru noi nu este, prin urmare o surpriză, liniștea din ce în ce mai înțeleaptă pe care o opinie publică românească și-o impune, asistând în spectatoare, — cum a făcut dăunăzi, — la manifestațiunile palide a umor gălăgioși mult prea grăbiți. De altfel pilda, care vine de jos, tocmai din pricină micimităței conștiinței naționale în cântărirea greutăților zilei de azi, — se pare că nu e departe să inspire cu folos chiar conștiințele inițiatorilor manifestațiunilor așa de izolate și tot mai rare la cari asistăm. Dacă ar fi numai ecoul care începe să’l găsească atitudinea de opinie publică în rândurile minorităței universitare și încă e un câștig moral, pe care suntem, mulțumiți să’l socotim între cele obținute în haosul frământărilor, situațiunei din prezent. -n-n-nmrtV ■ ' PITE j Menirea poetului într’o scrisoare pe care Maeterlinck o adresează unui ziarist Parisian, și prin care recomandă pe conaționalul și tovarășul său de glorie Verhaeren, de a fi ales în locul său la Academie, el spune: „Toată lumea, cu răbdare poate scrie ceea ce am scris, nimeni, nu ar putea face, ceea ce el a făcut. Numai poetul are calitatea de a reprezenta în mod demn ceea ce e mare și eroic la un popor“. Aceste opinii merită a fi cunoscute, mai ales de poeți. Prin ele, ei devin reprezentanții sufletești ai unei națiuni, prototipurile etnice, cari concentrează pentru, eternitate geniul unei societăți, sufletul unei rase, și idealul istoric al unui popor. Poetul era, după concepția antică, valos, profet inspirat în a cărui liră răsună nu acordurile unui suflet stingher, ci idealul permanent al unei rase, dorurile mari ce frămîntă un popor. Armoniile versurilor sunt astfel cadențele ce cîntecul eternităței îl imprimă coardelor unui suflet, menit să fie al lor ecou; fantazia poetului e himera consolantă și îmbietoare spre fapte mari; și versul devine o hlamidă regească purtată pe umerii acelui suveran anonim, și, puternic care se numește Poporul. Cu această concepție, avînd un astfel,de ideal,conștienți, de rolul lor în lume, poeții trebue să-și asume și răspunderile unei misiuni providențiale, și să vadă în versul lor ceva mai mult decit bătăile unei pasări rănite, să vadă în el cadențele unui imn profețic pe c are geniul unui neam îl creiază din_ aceleași, adîncuri tainice din cartes și formele multiple ale istoriei lui!«-- ......, g’ertigni,s Wm SCENE DIN RAZBOIU 1 SPECULA O LUNA MĂSURĂ CARE AR TREBUI APLICATA In primăvara și vara anului acesta, s-au construit în capitala unoarte mare număr de case de locuit. Pe de altă parte, foarte mulți streini, cari au fost mobilizați în tarile lor, au părăsit capitala împreună cu familiile astfel, că au rămas și din această cauza foarte multe case disponibile. Ca probă, ori și cine nu are decît, să citească mica publicitate a ziarelor și se va convinge că nici o dată nu s-au publicat mai multe case de închiriat ca anul acestu, și cu toate astea ziua de Sf. Dumitru a trecut Deși insă, în urma unei anchete sumare pe cari am făcut’o, jf.se găsesc ani în capitală, peste două mii de apartamente, cari amenință să rămînă neocupate, totuși proprietarii au urcat din nou chiriile. Chiriașii neștiind că [în capitală rămîn aproape în fiecare an, o mulțime de case neînchinate și anul acesta vor rămîne mai multe ca, întotdeauna, se grăbesc din vreme să-și angajeze case, de teama să nu rămînă fără locuință, și se lasă astfel să fie speculați de proprietari. Autortățile însă ar putea lua o măsură foarte practică, care nu comportă prea multă trudă și care ar putea într’o măsură, destul de însemnată, să contribue la în Frânarea, în parte cel puțin, a speculei cu chiriile. Iată care ar fi această măsură. Lot fiecare epocă de închiriere, de Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru, prefectura politiei Capitalei să dea ordine circumscripțiilor postume-Această măsură mai este necesară și pentru a para o stratagemă a proprietarilor. Mai toți proprietarii, cărora le rămîn casele neînchiriate la Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru, citevă zile după această dată, scot biletele de închiriat după ferestre, pentru a le repune cu o lună, două înainte de o viitoare dată din închiriere. — Aceasta explică de altfel și faptul că deși în fiecare primăvară și toamnă, rămîn în Capitală foarte multe case membrate, n-ai .T4 vezi aproape la nici una bilet de închiriat, cinsprezece zile după Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru. Așa fiind nimeni nu poate iti cîte și unde au rămas case ne închiriate. Desigur, úísá cuim această: este singura măsură ce'SC,' poate, ța» contra scumpim chiriilor, este însă o dispositions practică și care nădăjduim că-și va arăta efectele chiar de la prima ei aplicare. Supunem dar propunerea ce facem, chibzrinței autorităților , drept. C. Șt. Fest ANCHETE CU CHIRIILE ! închiriate, din raionul fiecărei Holindauhn general, toate progrese i circum servit bini. îhîini eibin fie realizate. Plan mul adminI l se vor cuminți și fiecare la gândul său, de teama de a nu-i rămî -----------——*Looo----------— AȘEZATA INTR’UNA din cele mai frumoase și mai puternice POZIȚII NATURALE DIN LUME, CETATEA CATTARO E ATACATA «SI FLOTA ANGILO-FRANCEZA Se știe ■ Că flota anglo-franceză care îmrerșează în marea Adriatică are de luptat in enorme dificultăți din pricină că nu are la dispoziție, o bază navală de aprovizionare. ... De acea aliații au hotărât să cucerească cetatea Cattaro, care domină baia cu acelaș nume. Telegramele m-au vestit, că de regente ori fiota anglo-franceză, a boonbardat Cattaro, fără rezistat însă. Față de însemnătatea pe care o are acest oraș în desfășurarea viitoare a operațiunilor de război, credem interesant să dăm mai jos cîteva amănunte interesante asupra, regiunea Cattaro. ■ m “■ , , Regiunea Cattaro înfățișează una din cele mai curioase și mai impunătoare priveliști din lumea întreagă. De la marea Adriatică pînă la Cattaro, șoseaua se prelinge pe Mngă apele liniștite ale fiordului pe care-l formează aci marea, și în cari se oglindesc munții însăși ce string ca între două zbur sinoase aceste adevărate lacuri albasttre. De o parte și de alta sunt așezate orășele, în poziții pitorești. Canalul acesta pe care-l formează marea, pe o lungime de mulți kilometri, este o bae așa de perfect apărată de vinturi și valuri, încît marinarii n’au să se teamă de nici un uragan, oricît de puternic. Ca proporții baia este așa de vastă încit ar putea adăposti flotele tuturor statelor din Europa, și, lucru și mai însemnat, așa de perfect adîncită, încît vasele pot înainta pînă lungă plajă. Acest lucru e de o însemnătate enormă pentru ușurința aprovizionărilor unui vas de război și mai cu seamă pentru debarcări de trupe. Se înțelege deci ușor cît preț pun anglo-francezii pe posesiunea unui asemenea instrument de război, cum e portul Cattaro, excelentă dar indipugnabilă bază de operațiuni. ■ '■fri , t •• ■'. ■ ..... Un călător francez, care a făcut nu de multă excursiune ca. automobilul print, Dalmația și Muntenegru, descri ® astfel impresiunea pe care it a lasat-o Cattaro și împrejurimile sale. Cîteva cuirasate austriace sunt „la ancoră" în interiorul canalului; aceste:; uriașa mașine puse pe apă pat inștq miei muște negre atit de vastă est baia in unele locuri și ații de înalți sunt munții cari o întrjinuesc, la poalele căreia ser sunt două insule, locuri sfinte pentru catolicii dalmațieni avînd pe ele biserici și alte monumente de artă. Regiunea Gatlaro, cu toate că face parte din Dalmația austriacă are o fizionomie etnică proprie. Locuitorii cari trăesc prin împrejurimile orașului, de o parte și de alta a țărmurilor brațului de mare ce se întinde ca un fluviu în interiorul uscatului, sunt o amestecătură de diferite popoare ca: greci, italieni, sîrbi, albanezi, pe cari necesitățile comerțului și capriciile istoriei ,au adus în această parte a luinei Majoritatea populațiunei este însă slavă. * Cattaro e un oraș foarte vechi, cu o înfățișare sălbatecă. Clădit decît trei părți, ca de închisoare, în interiorul fortificațiilor sunt o sumă de străzi întortochiate în pitește șoseaua, in spațiul stîlntic plaje, el se ascunde în dosuladintre plaje și munte, unor anunți inalti. E înconjurat de la mijlocul baei de la Cattaro ziduri, groase în cari nu se deschid c'mmmscript'hini, după epoca de închiriere. O dată listele întocmite ele sa fie centralizate și publicate prin ..Monitorul Oficial“ în două, trei numere consecutive. Cu chipul acesta, pe de o partei . . . , chiriașii vor lua cunoștință de calcu“ÍW^7a reluaUa^mu^Md ext calatorul nu poate circula prin sele neînchiriate și mia'se vor mat firul prodigioasei «ale «etivități' ínéra ®, cu trăsura, ci numai pe jos' lăsa să fie speculați de proprietatrerupt la Decembrie 1910. tteverm călare. Irb ctlT‘l *e *«vocă veșnic lipsa de . .case de locuit, iar pe de altă parte iSdăî’ele strălucește puțin la Cat popriietarii, văzând marele notare. ȘiăeȚeurînd se ascunde sub pe măr de case rămase neînchiriate regele uriaș al munților, cari formează granița spre Muntenegru, . ... Dealungul munților, ci ține ca noua epocă de închiriere, dacă au naiul, sunt construite forturile jva estenn chiria ce o pretinde pentru casa sa, cel puțin nu o va mai urca. Cari domină și apără această poziție strategică foarte puternică. Viitorul va arăta dacă aceste pozițiuni, declarate inexpugnabile, vor putea rezista pînă la sfîrșitul războiului atacurilor flotei anglofranceze. ■ —— OXV-—. Generalul Uman Liman, von Sanders. Nume care a făcut ocolul lamei odată cu știrea declarărei războiului russo-turc. Generalul german trimis în misiune la Constantinopol este, se zice, de fapt conducătorul destinelor Turciei de astăzi, mina de fer care a împins la războiul pe care Tur da U poartă cu trei puteri mari ale Europei, deodată, v Fire intr.(mMA)nwd&e tsfoo,mo* lifă și valută nestrămutată, generalul Liman von Sanders a fost ales cu pricepere de împăratul Wilhelm ca să poarte cuvîntul de ordine al Germaniei în Orient, înlocuind misiunea engleză, care reușise să creieze multe simpatii pentru Anglia, generalul Liman a reușit în scurt timp să influențeze cercurile diriguitoare germane și împreună cu Enver Pașa și Talaatbev să îndrepte opinia publică către marea împărăție germanică. Ziarele rusești spun chiar că astăzi Germanii sînt stăpînii Turciei. Ori starea aceasta era un pericol pentru tripla înțelegere și atunci s'a condiționat pacea de îndepărtarea misiunei germane, care provocase crimat în atacul din Marea Neagră. Partidul războiului condus de Enver Pașa și Talaat au făcut atunci dovada puterei lor de astăzi și,cu toate că Turcia era amenințată de pericolul unei revoluțiuni interne, misiunea germană nu a fost îndepărtată. ‘Turcia a refuzat și războiul a izbucnit. Istoria va pomeni desigur de rolul pe care Liman Sanders -a jucat în împrejurările grele de astăzi,. Stix. 14 IN FIECARE Zi von Sanders MICI COMENTARII IDILE DE RAZBOIU In mijlocul câmpului de măcel, sub ploaia ucigătoare a gloanțelor. Natura își revendică drepturile și omul care, cu toate ctrtelile, e din fire bun, redevine, cîte o dată, om-Sunt numeroase idilile de blajinătate cari se petrec pe cîmpul de războiu, acolo unde tranșeele inamicilor stau aproape. Vom releva una din mijlocul lagărelor din Polonia. Pe un câmp de luptă, Germanii și Rușii își aveau tranșeele la o distanță de numai patru sute de metri. Comandamentele respective ordonaseră o pauză și o întreagă săptămînă trecu fără noul încăierări. In mijlocul cîmpului, la o egală depărtare de tranșeele germane și de cele rusești, se afla, un puț, singurul puț de prin partea locului. Doi soldați germani, nemulțumiți de gustul apei care li se aducea din depărtare, își luară inima în dinți și se apropiară de puț ca să-și potolească setea. Lagărul rusesc îi pândea, dar zărind că cei doi soldați nu aveau intenții agresive sau de spionagiu, îi lăsă în pace. Peste cîtva timp alți soldați germani, ascultînd laudele aduse de camarazii lor apei în put, se duseră și ei să bea apa răcoritoare. Rușii îi lăsară. Pe urmă și Rușii, cari aveam aceiașii sete, se duseră, la puț. Și tot așa, zis Ou zi inimicii veneau % făntînă, întărindu-se adesea în grupuri cari sfârșiră prin a se cinsti — și cu tutun. Bunătatea fîrei omenești își reluase drepturile — pînă când ordinul de luptă veni și oamenii cari se tratau cu bunăvoință schimbară gloanțe ucigătoare. Și astfel o idilă de pace, începută pe un cîmp de luptă, se sfîrși cu ucideri. Gr. — SITUAȚIA JUD.ILFOV — 0 aetMtat» prodtgloMi pil ■ ni de múltat® fariéit® — Primim la re redacție «impunerea situațiunei județului Ilfov, pe anul 1914. D. Ilie T. Niculescu-Dorojaptu administrativ de către importantul ,polet în fruntea căruia, se află, precaro și lacunele care există în starea județului propunînd soluțiuni de îndreptare. D. Niculescu-Dorobanțu, pentru a doua oară ca prefect al județu ' ' tîndu-se cu totul intereselor județului în fruntea căruia se găsește, a căutat și în prima dată ca și de gândul acesta să nu se ocupe de est numai și numai de buna stare a acestui județ. Activittăței prodigioase și pline de rezultatele cele mai fericite a d-lui Niculescu-Dorobanțul, județul Ilfov datorește multe îmbunătățiri și o evidentă stare de prosperitate, după cum se cuvinede altfel să și fie primul județ al țarei. * W Răsfoind broșura pe care am primit-o la redacție și c are «aprinde expunerea «situațiunei județului, prezentată de d. prefect Ilie I Niculescu-Dorobanțu, găsită c .urate time de lucruri interesante, la cari nu ne putem obține de a toate aduce la cunoștința publică. Așa de pildă în capitolul privitor la instrucțiunea publică căreia actualul prefect îi dă o deosebită atențiune, găsim o mulțime de iocruri interesante. Județul Ilfov, este unul dintr județele care are cele mai multe școli primare rurale. La, un număr de 111 comune rurale, funcționează un număr de 230 școli primare, cu cursuri complecte, la cari predă 61 institutori, 209 învățători, 30 ajutori de învățători și 53 învățători suplinitori. Prin urmare, instrucțiunea publică primară, în cele 1i comune rurale ale județului Ilfov se predă în 230 de școli de către 35 membri ai corpului didactic primar. Credem că nu vom exagera întru nime dacă vom afrma că această îmbucurătoare stare de înflorire se datorește actualului prefect cari atît în perioada dela 1907- 910 cît și in cea dela 1914, nu a scăpat și nu scapă din ochi, o «ingnna dată, chestiunea instrucțiunei publice. Clădirea de localuri de școli, înființarea de școli noui, cantina școlare, chestiunea absolvenților, diferite încurajeri date învățătorilor și orice privește școala sujre preocupările de căpetenie ale tanului prefect de Ilfov. Chestiunea construirei de loruturi de școli, în special a atras .«• tențiunea prefectului de Ilfov, care atît în perioada de la 1907-910 cît și acum,a căutat să construiască d* mai multe asemenea, localuri, astfel că astăzi nu se mai găsesc decît foarte puține comune rurale din județul Ilfov, care să nu aibă localuri de școli proprii. Și ceea ce este de remarcat e faptul că mai toate aceste localuri de școli, printr-o chibzuită administrațiune, au fost construite, fie din fondurile proprii ale comunelor fie din ajutoarele date de județ, fără a fi nevoe să se recurgă la ajutorul casei școalelor, așa ««$». mn gpțprunește fiu ălte jadațfi.