Viitorul, noiembrie 1914 (Anul 8, nr. 2420)
1914-11-04 / nr. 2420
insignele pentru , ./ campania din 1913 a ras* / 4 dafia „Bărbăție și Credință“. oiftofițerH. și funcționarii civili ale ■ caror nume urmează, au dreptul de a purta la medalia „Bărbăție și fcredință“ ce li s’a conferit de către M. &. Regele, insignele distinctive pentru campania anului 1913. Corespunzitor clasei ce posedă: “ Col. Tulla C., comand. reg. 4 igfd.; ilodt-Ml. Fălcoianu Ștefan, din reg. 2 art „General de divizie G. Manu“ și lecot.-col. de rezervă Mi. JpDD. O., din reg. 8 roșiori. Căpitanilor: Kerning ler Eaf, în real. 2 art. „General de divizie Foptică C., din reg. 11 Roșiori. ; Căpita de mor vă: Arfăreanu D., din reg. Dolj 1; Călugăreanu Galen, din reg. Dolj 1; Obedenaru Al .Min bat. 2 vânători „Regina Elisabeta“; Belian ^Ștefan, din reg. 71 inf. și loanide N. N., din diviziokrul 5 tren, jl Admt. let.Șerbănescu loan, de la școala militară de inf.; medic oct. Anastasia C. Victor, de la pomp. de Pompieri din București; locot. de rezervă: Murat St. loan , in reg. ip art.; Obedenaru V. O., in reg. 10 ari. Sublo.ef. df. rezervă: Coman Gh., din reg. de- escortă regală și Dan. Joe Ottev.dki reg. de escortă regală ți a dvs.Hsâitee.t. de rezervă Ionescu .D. Gh..v da fia corpul 1 armată. Regii Larfei vaT Copăceanu Gh. fie la Marele stat major; copiștii tel. I-a Afanasiu Ștef., de la Marele Stat ura.«»?: Cruțu D., de la Marele Stat mîsior și copistul cl. III Anghelescu N, de la Marele Stat, In a.ior. SnMft. áe sdmt. cl. I Niculescu P. 1).. țtens. Marele Stat major; subiefti. de admit. el. 1Ia Andaescu Gr.^ilc la Marele Stat major; prot.MsBojm. Culan P. C., de la școala de răzssî ii, sergt. voluntar de războia ’Henri Vasile Ghergheli, din reg. frreșiori; voluntar de războii‘Pék«s cu 11 ... din reg. 4 roșiori și .ușierul cl. I-a Manolachhe Manola*cu... de la Marele Stat major. —*-------------------o on---------------------- pmwnta '‘Lecțiuti de conversație france’ză : 'tridmefilmi de acte, și scrieri de mi-ccasa din și în limba franceză. Co-adi tiari avantajoase. "A se: adresa : „VERITAS", str. rAmt&c. +0.. X eco. ------------------poo---------------- Librăria Națională societate anonimă, aduce la cunoștința onoratei sale olientele că și-a strămutat ~ * •' 3 ■i»Ș.4h—- --«■sMuf [UNK]A «» bii.î sVTo» - tLți tu următoarele doua magazine* ' 1) stradă Doamnei No. 10. J 2) strada Regală No. 14. LIBRĂRIA NAȚIONALA’ -------------X bV.----------- DUMlulOá 1HCEMBRIE 1914 sa âessins AkiPEiB SesiMrant și Bepärie fa Mișu Drapmirescu In noua cîădîre din But- Elsabeta No. 17 local de presmil rang numai pentru familii —melaestra clasică — sub confltrseerea distinsului și iafertilă trului artist se va servi excelenta Bere Slepin ear Bragadiru Poliția socială SRHZSO9UL Sub acest titlu, <1. Virgil N. Madgearu publică în Monitorul Asigurărilor Muncitoreștii, un luminos articol, prin care arată influența nemărginită de o politică liberală îndreptată spre ocrotirea și regenerarea masselor, o are în pregătirea de războia a unui Stat, pregătire fără de care o țară nu poate aspira la un succes. Lipsindu-ne spațiul, ne mulțumim să cităm aci câteva fragmente, de o importanță vădită mai ales în ce privește pe meseriași și muncitori: „Industrialismul a adus cu sine armatele uriașe de proletari, existentele întemeiate numai pe vînzarea brațelor de muncă, lipsite de orice alt izvor de cîșlig al traiului, și lăsate astfel pradă mizeriei la orice întrerupere sau încetare a vigoarei trupești. Rând pe rând s-au ivit stări rele în viata acestei clase sociale și au fost însoțite de mai ■ [UNK]nifestațiunile ei violente, de lupte organizate contra capitalului și chiar contra Statului, care în ochii ei apărea ca apărătorul lui. „Statul, stăpânit de doctrina liberalismului economic, a trebuit s să facă loc Statului călăuzit de doctrina intervenționismului — Statului de politică socială“. După ce arată diferitele direcțiuni înspre cari s’au îndreptat legiuirile sociale, în vederea întărirei clasei muncitorești, d. Madgeam continuă: „Politica socială a fost în afară de aceasta un element al pregătirii de războiu, întrucât ea a contribuit în cea mai largă măsură la întărirea vigoarei fizice a unei numeroase pături a națiunii, prin acțiunea de prevenire și vindecare a relelor sociale. Libertatea de organizare a muncitorimii a făcut mai lesne urcarea salariilor, instituțiiunile de plasare, au asigurat continuitatea salariilor și încurajareacooperației de consum, a grăbit îmbunătățirea traiului muncitorimii și deci prosperitatea ei fizică. Igena socială a contribuit la prevenirea stărilor de boală și asigurările sociale au colaborat in acelaș scop, complectând această operă cu acțiunea de vindecare și de comspensare a lipsurilor materiale“. Dar dacă aceste instituțiuni privesc regenerarea păturei muncitorești, dându-i posibilitatea unui trai mai bun, politica socială treime să se mai îndrepte și în alte direcții, căci: „Războiul impune marea problemă a lipsei de muncă, a lipsei de mijloace de train pentru o foarte mare majoritate a populațiunii. Bursele muncii, care în timp de pace compensează lipsa de brațe dintr’o parte cu oferta de brațe din altă parte, sună institutiuneai’ cea mai folositoare în vreme de războiu, când este absolut necesar să se facă cu putință cîștigarea existenței pentru marea majoritate a populațiunii. Toate celelalte mijloace care rezolvă, atât pe cât este cu putință,problema lipsei de lucru în vreme de pace, sunt și mai bine venite în vreme de războiu, pentru că toate laolaltă contribuiesc la micșorarea numărului acelora, cari, neavîmd de lucru, trebuie să capete ajutoare din bugetul Statului, îndestul de sleit de celelalte sarcine ale războiului. In acest sens, fondurile pentru lipsă de lucru ale diferitelor instituțiuni de asigurări împotriva lipsei de lucru, fie instituțiuni comunale sau de Stat, sunt o întărire importantă a pregătirii financiare de războiu, pentru că liberează mijloace din bugetul Statului pentru alte trebuințe tot atât de urgente“. Din aceste pasagii cari excelează printr’o expunere clară și o pătrundere profundă a situațiunilor, reese în mod evident importanța netăgăduită a politicei sociale democratice și liberale pentru pregătirea de războiu a unui Stat, și ne place cu atât mai mult să constatăm acest lucru cu cât în câteva puncte pasagiile citate concordă cu părerile ce în nenumărate rînduri le-am desvoltat și noi. M.P. Conferințele Cercului de stadii ?..). Comitetul e granini de studii a partidului național liberal, a fixat următoarea serie de conferințe cari se vor desvolta în anul acesta. 1) Analiza și cauzele diferitelor conflicte din războiul general. 2) Cercetarea obiectivă a chestiunilor puse de războiul actual interesunl Romînia. Itabel în, general și melediterana. 4) Politica Turciei, 5) Bulgariei, 6) Greciei. Rivalitățile și aspirațiile acestor popoare. 7) Regimul strimtorilor, și al Mării Negre față de conflict. 8) Țările locuite de romîni. 9) Fazele războiului și învățăminte pentru viitor. 10) Măsurile luate de diferite state în războiu. 11) Urmările războiului asupra vieții economice mondiale și în special asupra economiei noastre naționale. Constatări și învățăminte pentru viitor. 12) Alimentarea generală și în specială în timp de războiu. 13) Organizări și măsuri sanitare ale statelor beligerante. k) Dreptul de războiu. Intrmi cașului de la Circ. II de periferie — STAREA RĂNITULUI — Am publicat, în numărul nostru de ori, toate amănuntele cu privire la împușcarea unui soldat în raionul circ. II de periferie din Capitală. Starea răniților s’a îmbunătățit și în curând, va părăsi spitalul militar. Glonțul i-a intrat prin falpe cari i-a rupt. Comisarul Ioanid a continuat ori ancheta. Nu s’a stabilit care dintre sergenții de oraș a tras în soldat, se știe însă că nici unul dintre dînșii n’a avut intențiunea să lovească în cap pe rănit. C. ------------------------OXO----------------------- Amenzile misiriar!și COMRJPRCATUL CASEI CENTRALE A MESERIILOR Primim spre publicare, din partea Casei Centrale a Meseriilor, in privința amenzilor meseriașilor următorul comunicat: Cu privire la cele arătate în notița „Agitația Meseriașilor“ apărută în „Adevărul“ No. 9928 din 31 Octombrie 1914, Casa Centrală a Meseriilor, Creditului și Asigurărilor Muncitorești dă următoarele explicații și: Urmăririle efectuate de către Administrațiile Financiare față de patronii contravenienți la Legea pentru Organizarea Meseriilor, Creditului și Asigurărilor Muncitorești, sunt făcute pe baza proceselor-verbale de contraveniiune încheiate, în regulă, pe temeiul art. 214 și 233 din Lege, cu mult înainte de epoca concentrărilor militare din ainul acesta. Ele prezintă valoarea timbrelor de asigurare, pe care patronii contravenienți nu le-au lipit în cărțile chitanțe de asigurare ale lucrătorilor lor, pentru epoca de la 1 Octombrie 1913 pînă la 1 Aprilie 1914, precum și de la această dată înainte, de și, partea de cotizație a lucrătorilor, din valoarea acestor timbre, a fost, în multe cazuri, reținută din salar, de către patron. Cu această ocaziune Casa Centrală mai aduce la cunoștință, că de la înființarea ei și pînă astăzi, a procedat cu cea mai mare îngăduință față de patronii contravenienți, ceea ce a făcut pe unii din ei, și nu dintre cei mai nevoiași, să creadă că ar putea să nu se supună acestei legi, făcută nu numai în formul patronilor, dar mai ales în folosul lucrătorilor. Casa Centrală are "de suportat cheltueli în folosul direct al asiguraților, precum: îngrijiri medicale, medicamente, ajutoare bănești pentru neputință de muncă, ajutoare de înmormîntare, și altele, în sumă de două sute mii leipe fiecare lună. Pentru a asigura buna și regulata funcționare a asigurărilor muncitorești, legea noastră ca și toate legile similare din toate țările, a prevăzut pentru patroni obligativitatea plății cotizațiunilor cu sancțiunea de a fi urmărite, în caz de neplată, ca și contribuțiunile către Stat. Fără aceasta, asigurările nu pot funcționa. —--------—țOXO------------ Pentru ostașii noștri morți la Lumiz Luma din urmă Lei 753.9. D-na Maria Scărlătescu 5.— 1Preot A. Petru com. Iazu județul Ialomița lei 10.— Ovidiu D. Eremia Epureni Tutova 19.— D-na Sofia Lupașcu lei 2.— D. G. Em. Lupașcu 2. D. Alex. Iorgu Siou 2. ECONOMICE SI FINANCIARE ' MM — Comerț — Mistrie Exporta! Si« Kusia Arfte»fie«â«*se la export pontru âriIoamice și neutrale Publicam mai jos două circulari •țilevmastertihn de externe rus.circulari dări prezintă interese pentru comerțul nostru. " Circniări iTo. Ml din 23 August Sec tefMIHă) 1911: ‘ In virtutea unei ordonanțe a IninMer_kii de finanțe, publicatii in collecțkmanul de legi și regulamente 19M, art. 2212, a fost prohibit, in începere dela 26 Iulie n s& exporta din Imperiu ain isr în punctele de frontieră ide usa SÎdio- Rusiei europene cit și ''prin porturile mărilor Albă, Baltică, N’mmă, și de Azov —nmeid ßr li evéë și produse enumerate în țzisa ou&final Uî. Ministrul de fiațe este risă autorizat a admite excpțiunii la această măsură în fapoarele statelor aliate și amice. A dețiTna acestea la cunoștința regaliunei române, ministerul imperial al afacerilor străine are opozia de a innforma următoarele dispuniiunri privitoare la eliberarea de..permise speciale, autorizînd exportul articolelor oprite în țarile nemței 1) Legațiunea pavilionului național al vaporului care este sau ca fiertdm'sckt cu articole prohibite, net bhfe-mi să comunice minis-, țesutul ofmcterilor străine cererea tfle ex'Mfî-și să certifice că mărfurile vrr fi descărcate în țara respectivii Șî ca nu vor fi reexportate dintr’o famă dușmană Rusiei. 2) Bună vaporul de sub ■pavifiopul național al teffaboiii care face cererea de export, se îndreaptă 'jspre import al unei alte națiuni neutră tutu aliată Tiusii, legea țiulist estă Tapată de 1 semmcord cu reprezentanții acelei națiuni cu scopul de a certifica împreună că marfa va fi descărcată în tran port neutru sau respectiv aliat și nu va fi reexportată într'o țară inamică Rusiei. 3) Nu se va da urmare nici unei cereri pentru exportul griului în grăunțe sau făină prin porturile mărci Baltice. 1) Guvernull imperial își rezervă dreptul de a nu permite exportul nici chiar mărfurilor indicate pe Ptenționăta listă, dacă această marfă se va găsi că este necesară Rusiei. 5) Voitoarele libere sau încărcate cu mărfuri neoprite pentru export, sunt autorizate a pleca fără alte formalități, decit acelea cari au fost în vigoare înainte de 26 Iulie a. c. La 31 August (13 Septembrie) 1914, s’a expediat o a doua circulară, No. 388, cu următorul cuprins: Spre complectarea circularei ministeriale No. 341, dela 23 August că ministrul imperial al afacerilor străine are onoarea de a aduce la cunoștința legațiimei române că guvernul imperial este în măsură a autoriza actualmente exportul în țările aliate și amice, a următoarelor articole, pe bază de permise speciale: Grîu în boabe și hi făină; orz; cartofi; legume de toate speciile; carne de porc; păsări și vânat conservate; păsări vii; ouă; unt; pește; tutun în foi și tăiat; lemne; grî ■ne öleifere; cărbunii aflători ■ în magaziile vapoarelor. Nici un permis de export nu se va acorda deocamdată pentru celelalte articole și produse indicate în ordonanța ministerului de finanțe din 26 iulie c. BURSA BUCUREȘTI. Prin bursa București s’au făcut urmă Porumb’ (recolta 1914): S’a vîndut S0Ö.OO0 de kgr. cu lei 10 sută de kgr., termen loc o moșie; _Idem (ciucuantin) : S’au vîndut 156.000 kgr. cu lei 11,50 suta de kgr., termen Gara E.-Sarat. Idem (comun): S’au vîndut 120 mii kgr. cu lei 10 la suta de kgr. termen Gara Sărulești ; Ovăz, (recolta 1914): S’au vîndut 150.000 de kgr. cu lei 10 suta de kgr., termen loc o moșie; Fasole, (recolta 1914): S’au vîndut 10.000 de kgr. cu lei 15 suta de kgr., termen loco moșie ; Mein. (recolta de Dobrogea.) : S’au vîndut 150.000 de kgr. cu lei 14,22 suta de kgr., prompt Gara Medjadia-Murf afla în Constanța, COTA VINURILOR S’a vîndut 2600 decalitri în 25 vase cu următoarele prețuri : Vin nou de Odobești, lei 6 pînă la lei 6 bani 50 ; Vin nou de Drăgășani lei 7 pînă la lei 7 bani 50; Vin negru Drăgășani lei 8 pînă la lei 9; Vin nou de Deal lei 6 bani 50 pînă la lei 7. Țuică lei 11 pînă la lei 12. Drojdie lei 12 pînă la lei 13. CURSUL SCHIMBULUI Cursul oficial al schimbului la bursa București este cel de mai jos l Paris 100 lei. Berlin 124.50. Londra 25.22 lei. Arena 102 lei și coroane efectiv aur 105 lei. CURSUL VALORILOR Operațiuni oficiale, efectuate de d. Sindic, al bursei, s’au făcut cu. . . Obligațiunea Creditului județian M comunal (4 luni. la sută); ‘ lei po.oo; Obligațiunile Creditului județian și comunal (5 la sută); iei 93 CEREALE Alergările dela Băneasa Duminică, 2 Noembrie 1911 ZIUA IX-a Premiul Raynols(1400 m-2300 lei)va întruni azi sub ordinele starterului, probabil pe toți cei 9 concurenți, înscriși pe program. Dela prima inspecție, Haguenau, B. Menilen, Con Hmt, fiindo iupă cursele făcute. P. Arsă a figurat bine în handicapul de Consolatia, terminînd a patra aproape de Parsifal și fată de alți cai buni. In urma acestei alergări, capa are prima șansă. Pericol nu poate veni decit de la Kaidia, care poartă o greutate de pană. Dubay și la Pompadour au șanse regulate și vor fi și ei la sosire. Favoriții noștrii sunt: Piatră Arsă, Kaidja și Duhcty. Handicapul Toto (1000 m.—2500 lei) rezevat cailor de 2 ani, care n’au cîștigat în România, după greutăți pare a fi la discreția lui Edy (ex Ririca) Miriște și Stejar au primele șanse după capa d-lui Negroponte. Desemnez: Edy, Miriște și Stejar.Premiul Transilvania (2200 m. — 8000 lei) socotindu-l după numărul și valoarea concurenților, pare a fi o alergare foarte reușită. După rezultatul premiului Flam, Lnvisible bazează pe Moonlight, Princesse, Charency și Farmec. Marta și Parsifal >se găsesc pe o distanță prea lungă, iar Aur, Bergl și Dor Mărunt n’au ce căuta în această societate. Azteque și Armoise sunt caii cari ar putea bate pe Lonvizible, care în condiția actuală și avînd un ajutor ca Men Melo, nu poate pierde cursa. Favoriții noștrii sunt: (Men Melo) Invizible, Artenice și Armoise. Premiul Moș Ajun (800 m. — 2450 lei) este cursa, cea mai deschisă a zilei, în către alegerea câștigătorului este foarte dificilă. Zoltán, Parsifal, BöMmiia, Baltby, Aur și B. Mine sunt caii care-și vor disputa întâietatea. Prin impresiune desemnez: Gr. Bădescu, Parsifal, Bobîrniță și Aur. Orchard Thef cu o montă bună poarte face o surpriză. ■ Premiul Galoping-i Grey (2500 lei— 2300 m.) va fi o plimbare pentru Meli-Melo, după care Polonium și Marjorie se pot plasa. Desemnez: Meli Melo, Polonium în ordine. Premiul Ager (2400 m.—1400 lei), după cursele recente de gentlemeni, mute pe primul plan pe Aur, care trebue să cîștige această alergare. Veronese, Szus și Marjorie sunt concurenți, foarte aproape unul de altul, pentru locul al doilea. Favoriții noștri sunt: Aur, Marjorie și Veronese. --------------——oop——-------------Conferinți d-lui Filpescu la «Cercul Analelor» Aseară, în fața unui public select, în care numeroasele doamne semănau buchete de culori încântătoare, d. Nicu Filipescu și-a desvoltat conferința sa La littéraire héroique du drapeau la Cercul Analelor, în sala Institutului Pompilian. Confedanțiarul a arătat frumoasele fapte de arme ale luptătorilor din armata franceză și pasagiile din ordinele de zi, citite de d-sa au stîrnit salve de aplauze. După înălțimea morală a acestor ordine de zi citite, d-sa a recomandat armata franceză ca un model de Sacrificiu pentru orice rațiune capabilă de a avea un ideal. Conferința d-lui Filipescu, a fost simplă, clară și de actualitate, încât nimeni nu regăzestă pășirea acestui bărbat politic,pi domeniul literaturii. MIȘCAREA A RUSTICA-LITERARI FUNIGEII — La mi ii fi streinizati - Prin văzduh, Funigei, fungeii de se-alungă,. Din bătrîni ni s’a tot spus, Că e semn de toamnă lungă. S’a dus lumina curată și idealis a cerului de varul... De-acum o carapace de nori, de uin cenușiu uniform, acopere lumina soarelui. Copacii parcă’s bolnavi, cu chipuri palide, de abia îndrăznesc, să-și clatine crengile, ca brațe rănite, de pe cari începe îndată deșirarea frunzelor, ca climissm șir de mărgele demodat. Iarba ruginește în umezeala ploilor mărunte și neîntrerupte... Cocorii se pregătesc de ducă, ziua ’ntreagă vezi șiruri, șiruri, pălind spuza aerului, cîte-o fășie frântă de crep negru, ce pare unn stindard de doliu, arborat în creștetul cerului. Viile și-au predat frunzișul, sub lințoliu ele brumă. Cîte-un vlăstar, rămas în putere, ici, colea, ca o șuviță de singe, mai ține piept frigului de noapte, ce pustiește cîmpia și grădinile, ca un păgân învăluitor. Nucii au pierdut podoaba cu totul, și cum stau așa desgoliți și bizari, în contrast cu duzii galbelii, par niște copaci morți de piatră, rămași din vremurile preistorice. Pe izlaz, turmele de oi răscolesc fără spor mărăcinișul roși de toamnă. Pînă’n seară de abia, dacă găsesc, o mină de iarbă sănătoasă. S’a dus belșugul. Prin coperișurile de trestii, vrăbiile ciripesc cu prevestiri urîte, oblonindu-și ferestrele cuiburilor împotriva crivățului, ce va să vie... Pe drumul mare trec des carele încărcate cu aurul lanurilor, porumbul proaspăt și izbăvitor. Povârnișul dealurilor, pare din depărtare un mozaic de pietre galbene, verzi și purpurii. Morile se învârt grăbite, ca spiritele rele, înfuriate, asvîrind pe gurile lor căscate, izvorul nesfârșit de pulbere aurită... * Poteca ce duce la pădure, se furișează ca un șarpe alb fără sfârșit pe lângă arătura nouă. Plugarii trag rândurile, făcând planuri în socoteala cîștigului, din vara viitoare. Bulgării de pământ se rostogolesc lucitori, ca niște bolovani de smoală, de sub ascuțișul plugului, ce-a fost față vechie rămâne des. Adâncul nou și gras, răsturnat spre soare, așteaptă să-și încălzească coastele, înghețate în întunerec. Cîte o rimă se svîrcolește îndurerată, retezată sub muchia plugului. Pământul desfundat de curând împrăștie răceală și miros de sănătate. Cărăruia, intră mai departe, în lăstarii pădureț, prin stufărișul de mărăcini. Pe aci se vede că zînee pădurei au venit noaptea și au urzit din argintul lunci, pînză, ca să-și facă vestminte pentru iarnă. Ce cuprinzi cu ochii pe-o distanță bună, din mărăcine ’n mărăcine, firele strălucitoare de mătase fină, sînt prinse la linie, regulat ca ’ntr’un război uriaș. Cum s’au ivit zorile, zânele au fugit, sau ascuns în palatele lor de umbră, și-au lăsat urzeala pe a doua noapte. Cîte-o rază de soare izbutește să străpungă carapacea de nori și resfirându-se peste urzeala de mătase, o aprinde într’o lumină de argint. Firele se leagănă ușor, tot mai ușor, la suflarea vântului, ce numai ele o simt... In lumina razelor fugare de soare, urzeala zînelor legănată de vânt, pare o lucrătură meșteșugări din basm.! Noaptea, a doua lucrul a sporit... Urzeala s’a ’ninis tocmai peste lăstarii pădurei, peste vrejii de mure, roșii ca,para sângelui de voinic. A cuprins câmpia toată. Pînă’n vadul zmirii, departe, și tot mai departe, sunt mumii frig de mătase argintată... * A treia noapte, a dat un vânt, a rupt urzeala, și a împrăștiat-o în aer... peste câmp.... Azi e senin, cerul albastru și curat ca sticla, Șerpi de bumbac, plutesc grăbit pe deasupra pădurei, agățându-sa în fuga lor de cîte-o ramură cu frunza rară... Unii țintesc s’alungă cerul... La ’nalță sus, tot mai sus, având par’ră solie către Sfântul Soare, ceru sfâșiat pieptarul gros de nori, și înmânează câmpia ea ’ntr’o zi de primăvară. Pe mărăcinii stufoși, pe cîtr-o floare întârziată,spânzură sărcuțe albe de păpușe. Un ciobănaș cu o căciulă cu o claie, și-a agățat un fir lung pe spate, și fuge peste câmp, de nuli vezi culorile. Un grup de copii și-au lăsat vu tale și aleargă după el,strigând cât îi ține gura: „Smeu băieți, săriți c’a scăpat smeul Smeuu bănuii Smeul...“ Și peste noapte zilele pădurei au oprit suflarea vântului, și mânioase, și-au întins urzeala mai cu temei, ca la ’nespusă. Constanța, 25 Oct. 1914. Alexandru Agnese --------•' * ~ Cocioc Cursuri de adulți.— Sub auspiciile Administrației domeniilor „Coroanei“ s'au înființat pe domeniul „Cocioc“ cursuri de adulți. Ele se vor ține precum urmează: la școala primară din satul Brătulești, de către învățătorii: Dragovidar Petrescu, Const. Georgescu, preotul Anghel Bujoreanu, d-șoara Elvira Târnoveanu și D-na Fii i—j j.cu 11 o.cțtul Periș de către învățătorul Vasile T. Popescu și preotul Const. Dobrescu, la școala din satul Pisc, de către învățătorul Ioan Bănescu și preotul Const. Popescu și la școala din satul Bălteni de către D-na Maria Ionescu învățătoare. Pentru susținerea cursurilor Administrația domeniilor „Coroanei“ dâ: 1—2 stânjene de lemn de școală, petroleul de iluminat necesar pe un an, material didactic constând diin abecedare, plăci și diferite cărți de bibliotecă, învățătorii și preoții vor primi drept recompensă pentru această activitate extrașscolară a lor câte o subvenție lunară și un tain de bucate. Asemenea pildă de sacrificiile pe care le face Administrația domeniilor „Coroanei“ pentru cultura poporului, ar trebui imitată de toți proprietarii din țară. Inaugurări. — Cu deosebită solemnitate, s’au inaugurat astăzi în orașul nostru, două școli, una primară mixtă la periferia „Vâlcele“ și cealaltă normală, ce va sălășlui într’o aripă a vastului orfelinat „Ferdinand“. Două școli nouă, sunt două focare nouă de cultură, de educație, Focsad Coresp. »VIITORUL“ in tară pentru fragedele vlăstare, ce în curînd vor fi chemate să-și îndeplinească fiecare, menirea în stat, — sunt două noui izbânzi, ce sunt a se adăoga mancei fără preget D-lui Nicușor Săveanu, a cărui tragere de inimă pentru orașul natal sunt ceva notorie, și pentru D-l Ștefan Graur omul adevărat al datoriei și al muncei fără preget. Inaugurarea primei școli a avut loc la ora 10 dimineața, și au luat parte pe lângă d. Graur primarul va.«?ux £n ,-flu. lucuitoru inspectul școlaru și preotul Gerea care a oficiat serviciul divin. Au rostit cu această ocaziune discursuri. D. Iftimescu directorul nouei școli, care a mulțumit guvernului pentru întreaga-i solicitudine arătată prin ridicarea unei școli tocmai în această depărtată mahala a Focșanilor care totuși pătimea de lipsa ei. A răspuns d. Graur urînd spor la muncă. A doua inaugurare s’a făcut cu un ceas mai târziu, au luat de astă dată, parte și d. Macridescu, profesorul Iordănescu, Iordan, directorul orfelinatului și persoanele mai sus citate. Aci a oficiat preotul Tomescu, după care directorul liceului d. Iordănescu a ținut o călduroasă cuvântare, arătând marea misiune, ce sunt chemați normaliștii să-l umple, în activitatea lor la sate. Primarul orașului scoate în evidență marele interes ce trimișii Focșanilor ’1 apără în Parlamentul țârei, și mulțumind acestora, nu se poate opri a aduce tot prinosul de gratitudine, ministrului de instrucție publică, care avînd în vedere trecutul plin de fapte mari, săvârșite pe acest loc, al unirei țărilor surori, s’a gîndit să ridice încă două mari monumente grandioase și neperitoara y Coresp. Vînătoare regală Cocioc. Azi (2 Noembre) M. S. Regele Ferdinand I va face împreună cu A. S. Regală Principele Carol și în compania mai multor atașați străini și persoane marcate politice și din anturajul curții regale, o mare vînătoare regală pe domeniul coroanei „Cocioc“, în 1 * 3 * 5 bogata pădure , ,Scroviștea“. La vânătoare va asista și principele Barbu Știrbey administrator al domeniilor „Coroanei“. Coresp. ------------exo—------- Mișcarea dela finanțe în serviciul exterior al finanțelor s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Noembrie c.: D-mi G. Antonescu, actual administrator financiar cl. IlI-a, a fost înaintat la cl. II-a, în funcțiunea ce ocupă în loc vacant; V. Mirosea, 11ie I. Petrescu și I. Scripcă, actuali șefi de secție cl. IlI-a, au fost înaintați la cl. II-a în funcțiunea ce ocupă, în loc vacant. Em. Triandaf, G. Șerban, Eugeniu Dandescu și N. B. Hristescu, actuali impiegați cl. II-a, au fost avansați la cl. I-a în funcțiunea ce ocupă. D-nii D. Andreescu, Pascal Angelescu și N. D. Iliescu, au fost nu roiți impiegați auxiliari primul de cl. I-a și ceilalți doi de cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor, în locurile d-lor St. Busănescu, D. I. Popescu, înaintați și Cornelii Ștefănescu, demisionat. Concertele simfonice DE LA ATENEU La Ateneu vor începe anul acesta Concertele Simfonice cu prețuri populare ale orchestrei ministerului instrucțiunei publice sub conducerea d-lui D. Dimen în ziua de Duminică 16 Noembrie în urma celor patruzeci de zile de doliu după moartea M. S. Regelui Carol I. Câteva abonamente pentru 10 concerte, locurile de Lei 3—4, și ° îi 8 12 și 15 Lei se mai găsesc la Magazinul Conservatorului, calea Victoriei No. 72. Direcțiunea generală a Căilor Ferate Române PUBLICATIONS Se aduce la cunoștința celor interesați că, în ziua de 14 Decembrie stil non a. c. se va ține la Direcțiunea Serviciului de Ateliere și Tracțiune, Biaroul de Recepțiuni și Materiale, concurs pentru ocuparea unui post de impiegat de biarou însărcinat cu corespondența franceză, retribuit cu 200 lei în bar și chirie. Candidații trebue să satisfacă urmatoarele condițiuni: 1) Să fie român sau naturalizat; 2) Să fie major și să fi satisfăcut obligațiile legei de recrutare. 3) . Să nu fi împlinit vârsta de 40 de ani pînă la numirea în serviciu. 4) Să fie sănătos și să aibă o bună constituție. 5) Să se bucure de o bună conduită. 6)Să poseadă certificatul de absolvire a cel puțin patru clase secundare. Examenul va fi scris și va consta din: a) probă de scriere curantă. b) resolvarea unui act propus. te) traducerea în românește a unei scrisori franțuzești. d) traducerea în franțuzește a unei scrisori românești. c) o chestiune de contabilitate. înscrierile se primesc la Dirfecțiunea Serviciului de Ateliere și Tracțiune, Biroul de Materiale și Recepțiuni, pînă în ziua de 12 Decembrie sti nou. . No. 128576/9914. 1 ——--------------OOQ------------- — Deligalatul de Justiție Excrocheriile lui Rosenthal ■ Se cunosc împrejurările în earsul. Rosenthal zis Rubin, falsificînd mai multe ștampile de la Ministerul de Război, a exerceat pa mai multe persoane, de la cari a luat însemnate sume de bani, pentru a le face diferite servicii. Descoperit și arestat a fost imáintat parchetului care a însărcinat cu cercetarea afacerei pe judecătorul cab. III de instrucție. Rosenthal, izbutind să conrupă un gardian de la închisoarea Vacărești, l-a însărcinat să ducă mai multe scrisori către părinții săi, scrisori prin care dădea instrucțiuni celor care vor fi ascultați ca martori de judecătorul de instrucție, pentru ca aceștia să-și facă da pozițiile în conformitate cu arătările lui. Această ispravă a fost descoperită zilele trecute grație următoarei împrejurări: Excrocul treimea să tineasc niște instrucțiuni noul și gardianul care își oferise binele.lui oficii, nu putea de data asta să părăsească închisoarea; atunci, inventiv ca’ntotdeauna,Rosenthal, trimise un pachet de haine părinților pentru primeneală, și nu cravată, ascunse epistola. Cel însărcinat cu transportul acesta, din întâmplare, descoperă scrisoarea și... îi schimbă adresa. Ia loc să o ducă părinților exera cțiuni, a duse judecătorului ele instrucție. Se înțelege ca d. judecător a făcut o bună întrebuințare,de instrui timife ce căpătase, și între altele,a mai descoperit că cel de la ministerul de război, se oferea, pe bani bineînțeles, să scape pe alții di armată, sau să’i dea la partea sedentară, era el însuși unul care ar fi avut nevoe de vre un... Rosenthal oare care că să’l facă scăpat de armată. Fiind recrutat la reg. 6 Mihai Viteazul, a izbutit totuși să se eschiveze de serviciul militar, nu însă, cum zic unele ziare, prin vre-o escrocherie oarecare, ci a știut să se ascundă pînă acum. „Problema militară“ și „forțele morale Este titlul unei interesante lucrări apărută în editura Institutului de arte grafice Carol Göbl, datorită d-lui colonel Theodor Georgescu, comandantul regimentului 2 artilerie „General de divizii Gh. Manu“. . Această lucrare are următorul interesant sumar : introducerea ; războiul modern; forțele morale; pregătirea de războiu a națiunei; direcțiunea războiului; războiul și politica; plan de răboiu și proces de operațiuni; organizarea, mobilizarea și comandamentul ; pregătirea în instrucție și conducere ; fortificația, serviciile, forțe# navale și resursele tecii atee mod» ■ ^ •_i.grrp-i-a—m tut««,,»