Viitorul, ianuarie 1915 (Anul 9, nr. 2478-2503)
1915-01-15 / nr. 2488
2 CINPWIA Film Monopol. Pentru prima oară în Capitală. Grandios program care durează două ore. M W1“W AZI ȘI IX ZILELE IBM.4TÓARE H /tKBOIlJL BLROPBAM •Cin cele mai noi actualități din 1914—1915. Afară din Programe m a. satist jrstej: A.iu.€>^xjx^tJx sfa.xj visiix* cointimciij Mare dramă sentimentală în 4 mari acte.— La fine o fruniasă și hartie comedie. Mai siet 4 zile pînă la marele eveniment al Balului Crisantemelor Mascat și Cisiomat Tot ce are Capitala mai frumos ți ales va veni la această mare. Serbare. Mari premii! Concurs de piciorușe! Nitsa-Jo Tómisé! Diferite jocuri... Preturi modeste. Bilete la .SELECT CINEMA CENTRAL. •t •t PlaiJÜX' Azi Mercur! !4 ianoarie 1915 CU MARE SUCCES Dragoste ^ Jr^ ^ || dram* sentimentală în 3 acte formatul ca ultimele eveniments din lume O vedere ți o nostimă comedie —Scară orchestră specială— Afară din porgram: Inmormintarea marelui erou national ::.GARI BALDI :.. încapînd de mîine Joi, 15 e., ora 9 seara, afară de preferării al Cinematografie: Quarîetul vocal „SILVA;1 Cu un bogat jprOgram clasic și modern. iii üst poeții! §2. 0 felii 3723,10 • Suma din urmă " Subscripția elevilor tei Basarab. jfantte T. Popescu Cț. Pariza Naghei T. Aurel Aslan Const. ‘ Vasilescu I. Vasile Ghinsberg Henry Ioachim A. Gheorghe Stelian Stan Oviia Traian ■ Panou Teodor ’ Constantinescu C. și Pavel Wilrsberg Isidor Dil partea unora adunați ]a viitoare Epineni (Tutova) lei 20 -------------OXO------------Liceului Ma 1.— 1.— 1.— 1— 1..— 1.— 1.— ].--1— 1.~ 0.60 0.50 Baluri-Serbări Banca Basarab, societateooperativă de ajutor reciproc va da în ziua de 18. Ianuarie ca rit bal dogabil în sală Germană. Sfo« Mateo Însemnătatea băilor muncitorești.—O propunere pentru Casa Centrala a Meseriilor Munca pe care o depun ,de regula atit lucrătorii cu pregătire pe meșteșug cit și muncitorii, cu brațele, trebue să aibă neapărat la bază forța fizică, pentru că numai astfel productivitatea poate fi apreciabilă și abundentă, și inițial astfel pătura ■ ‘npntcni droasdă poate fi ferită de degenerare, cantitatea de energie , trebuincioasă, muzicei nesloind puterea de vidijititate a individului. . Forța fizică insa,nu poate,fi grisită decit, in corpurile pe deplin sănătoase, nu organele și membrele viguroase și bine desyoitate. "Pentru păstrarea unei sănătăți depline și treime să fie interesați numai muncitorii și lucrătorii, dir și patronii cari"știu să exploateze rafionnabul munca lor, și Statul care are nevoo de o poțtalațiune cu plaf productivă și mai plină de viată. Dacă alienenzațiunea aubstanțială și îndestulătoare a principului element iu păstrarea sănătăței, nu-i mai puțin adevărat, că, pentru păstrarea, forțelor lirice o de mare însemnătate odihna și îngrijirfea corpului, du observarea prescripțiilor higienice elementare. In ce privește alimeinatiunea, și odihna meseriașilor și muncitorilor din tara noastră, deși sunt multe observațiunii și multe lucruri de făcut, se poate spune, relativ, că se îndeplinesc în condițiuni favorabile sănătății. Cit. despre îngrijirea corpului, boalele frecvente provenite în special de pe urma imbibării organismului cu substanțele toxice, cu cari lucrătorul țire in contact în timpul muncei, sunt cea mai netăgăduită dovadă că higiena e aproape neluată, din seama, iar curățenia corpului dată uitării. Muncitorii și lucrătorii au cea mai mare nevoe, pentru reconfortareajbi, de băi corporala cit mai dese, atit, pentru curățirea trapului cit și pentru propria lor sănătate. In special băile de Aburi sunt eficilente pentru eliminarea otrăvurilor cu cari organismtnd rn încărcat în timpul muncei, prin sudațiunea extremă ce o produce. Dacii lucrul acesta e adevărat, tot atit de adevărat, e și faptul că majoritatea muncitorilor nu fac băi calde sau de aburi, clocit, in cazul cel mai fericit, odată san de două ori pe an, sau cum sar zice să Paște și la Crăciun. Cârjit Cauza acestei stări de lucruri ! Nu țin, meseriașii și muncitorii, la curățenia corpului lor. Dovada, cea mai frumoasa e bălțile noroioase și insecte dela pi algíri de !Cájitákú și bazinul Băilor Populare de pe cheiul. Dîmboviței, cari im timpul .verii sunt foarte căutate de muncitori. Cauza cea adevarata ,'este' insă că meseriașii și muncitorii n’au unde să facă băi căci la cele existente nu se pot duce fără 'a face un ■trix prea cost sferior și: prea și Uițit., pentru pud feă. și traiul dă toate zilele al lor și al familiei lor. ;Jfi atunci se pupe ciestiunea înființârei ipei bai mipdcitorești, ori de curățenia corpului să nu însemneze pentru, lucrători, privațiunea copiilor de hrana zilnică. Odată pusă această chestiune, în mod logic grîudn.r. se îndreaptă către Casa Centrală a Meseriillr, care pare să fie cea mai indicată pentru înfăptuirea acestei opere folositoare picturei noastre de meseriași și muncitori. iar aceasa nu numai pentru că această instituțiune este alcătuită in special pentru binele și folosul clasei muncitoare — căci s’ar putea prea bine să se ceară și lucruri peste puținră de realizat. — dar pentru că însăși Căsă Generală, are cel mai mare interes — ca administra îngură a fondurilor ăsigurărilor de boala — ca sănătatea, meseriașilor și nu uneitori ior sâ fie cât mai îndemnă boalelor, spieșiiindu-se astfel numărul și suma atuterelor. De aceea ne permitem să atragem, deosebita, luare aminte asupra acestei chestiuni, atit, Consiliului de Administrație ,cît și Directiunei Casei Centrale, pentru că ni se pare de mare însemnătate. Intrăm număr viitor ne vom o ocupa, în amănunt de condițiunile in cari s’ar putea înființa o „Baie muncitorească“, sub auspiciile Casei Centrale. M. P. CHESTIUNI MUNCITOREȘTI muncitorilor și higiena EI TOATE CELEBRITĂȚILE Caressi, Bonei» Oermak, Baisinal, Titta, Ruffoj D ® Laca, J*uppi» Schialapisii Tabazzini, Hempel* Selma Kurz etc. etc., se pot auzi gratis la: Nou! Magazin é Muzică EMIco»îlflL București, Seles istorici 00. (Pasagiu imobiliara).—Tsiefon M 10?SM7 CU ÎNCEPERE DE AZI fi DE InESTRAȚIA PIVNIȚELOR Iordache N. Ionescu & CBUCUREȘTI.Strada Covaci No. 3.—TELEFON 4/59 „LA TREI FRUNZE DE VIȚA« A pus în vânzare diferitele sale sorturi de VINURI ALESE INDIGENE ALBE și NEGRE De ÜASA și de DESERT SERVICIU LA DOMICILIU TEATRUL NATIONAL Mercuri 14 femuarte, pentru a patra oară „Voichița“ comedie în d acte de d. Duiliu Zamfire sat, cu d-nii I. Livescn, C. Belcot, I. Manu, I. Sirbul, N. Sâvulescu, și d-ra Tina Barba, ü. Filotti, A. I. Gusty, Felly, Santa, Ana Luca, în rolurile principale. Spectacolul se va începe cu „O amică" întrun act de d. Duiliu Z am firescit, cu d-nii. IV. Soseatin, C. Nelcot, C. Dutulescu, N. Savulemi, și d-ra M. Fratti. Joi 7,5 Ianuarie, în matineu pentru a treia oară p Apostoli de piesă in 3 acte de Favilitac in the Lyykon. Cu d-nii P- $ turdea, Ar. Demetriade, R. Butfischy, I. Dumitrescu, A. Atanasescu, G. Durutesinu, etc. și d-ra Bl. Mihăilescu și ,I. Ignotescu in rolurile principale. , iar seara pentru a 16 oară „Ca să ffăești fericit“ comedie în: 3 miede Andre Hivőire și Yves Miranda Cu d-nii N. Soreant, F. Temea nrt, R. Ruffimohy, I. MoHmn, A. Atanasescu, M. Constantinescu, etc. și d-na M. Giurpăt, O. Bîrsan, E. Atanasescu, Jirely Santa, în rolurile principale. Vineri 16 Ianuarie pentru parima oară în această stagiune Imne tul Negru comédie în 4 acte de Kadhlburțz. Inmormintarea căpitanului Stroe Eri s’a făcut înmormintarea rămășițelor pămintești ale regretatului căpitan Octavian Popescu.Stroe. .Serviciul divinii fost oficiat la biserică.- loc.arie.1 de către P. S. S. Arhiereul Meletie Constanțeanuu. Ini afara ele îndurerata mamă, d-no Emilia Stroe-Popescu, dezaîngîiata soție și copii, au asistat un mare număr de rude și prieteni, între cari notăm pe d-nele sale Anastasia și Caicu, d-ni și d. Roșu, d-na și d. general Solacen, d-nii generali Mihăescu, general Angelescu, d-na și d. Teodor Nice, colonel Băbeanu, colonel Ionescu, •colonel Angelescu, C. Olmazoiu, Ion Negoescu, consilier comunal, dr. Felix, dr. Simionescu, dr. Teodorui, I. Z. Furnică, Al. Birsan, Virgil Cioflan, Temistocle Alexandrescu, Matei Popescu, Petre Ionoscn, D. Podeanu, maior Stergeanu, Sache Gregorian, Mihail Dumitrescu, Novac, mulți ofițeri, foști colegi ai defunctului, precum și multe alte persoane al căror nume ne scapă. •Sicriul a fost luat pe brate de prieteni și depus pe carul mortuar care dis parcur sub coroane și jerbe de flori. Cordoanele au fost ținute de patru căpitani, foști prieteni și colegi ai celui dispărut. O companie din regimentul 6 Mihai Viteazu, cu muzica, a dat onorurile militare. Cortegiul a pornit ele la biserica Icoanei, străbătînd str. Dimitrie Sturdza, bulevardul Brătianu, str. Academiei, Carol, Șerban-Vodă pi dă la cimitirul Bellu, unde rămășițele neuitatului căpitan Stroe au fost depuse in cavoul familiei. Respinnspin isbucnirea războiului Bulgaro-Sârbo-Grec Procesul ziaristului bulgar Mișeff —Guvernul nu a avut cunoștința de atacarea foștilor alieț.—Un senzațional document oficial.—Concluziunile procurorului general. — Ce spune presa bulgară — De la corespondentul nostru special — Sofia, 13 Ianuarie. — Eri a ventit spre judecare in fata tribunalului corectional de prima instruiță, din Sofia progresul intentat de parchetul general ziaristului bulgar Mișeff, redactor la ziarul „Păreri libere“, sub acuzarea că scriind un articol în numărul 20 al acestui ziar, a afirmăt că, din dezbaterile și dovezile adunate pînă în prezent, de comisiunea parlamentară de ancotă, însărcinată cu stabilirea responsabilitățlor în ishumirea războiului bulgăro-sârbo-grec și conflictului cu Ilomtnia rezultă că guvernul nu a avut cunostință cîtuși de puțin, de atacul îndreptat contra Serbiei , și Greciei în noaptea de 16 iunie 1913 așa că alții sunt vinovați de dezastrul Bulgariei, survenit ,în urma acestui articol. Invitat de președintele tribunalului sa dovedească acuzațiunea formulată, d. Mișeff după ce declară că își asum» întreaga responsabilitate a celor scrise, depune pe masa tribunalului următorul certificat, în baza cărui cere achitarea: Consiliul de miniștri No. 66 Sofia 7 Ianuarie 1915 CERTIFICAT „Cancelaria consiliului da mii înși trî mrtifîcă ptin această, că iu protocoalele de or ce nalirra, cum și iu registrele de procese verbale ale ședintelor consiliului de miniștri, nu se găsește nici o decizie, care să dipue începem» suprenteriaüitare dela 16 iaute 191S, cost’era f*A* j aliați grad și strbi. 1 Pentru care eliberăm acest certificat după cererea dlui Mișeff, I pentru a se servi de el în pric$ul ce i s’a intentat, în fața instanțelor judecătorești. Secretar M.ARNANDOFF După depunerea acestui certificat acordînde-se cuvîntul procurorului general pentru a-și susține acuzațiunea, înaltul magistrat bulear după ce recunoaște că d. Mișeff, nu a spus nici mineadevăr în articolul incriminat, cere totuși condamnarea sa, pe motiv că acuzatul divulgând un adevăr menit, să rämânä secret și care nu se poate strâne prin presă, din considerațiuni superioare de stat, merită o pedeapsă penală, pe care are convingerea că o va obține. Tribunalul unindu-se cu concluziunile procurorului general, condamna pe d. Mișeff la 8 luni închisoare. Condamnarea această, cum și denținutul certificatului pomenit mai s sus, a produs o enormă senzație la toată Bulgaria. Faptul că guvernul a autorizat, eliberarea unui asemenea certificat, ce constitue o acuzațiune formală, că comandamentul militar a ordonat începerea ostilităților, fără știrea guvernului, e viu comentat în cercurile politice și diplomatice. Presa discută de asemenea cu multă aprindere, desbaterile acestui proces, unanimă fiind a arata că certificatul eliberat de cancelaria consiliului de miniștri, e cea mai strălucită apărare oficială ce se face foștilor miniștri bulgari, acuzati chiar de la tribuna Camerei ca autori ai dezastrului țârei lor. Dar surori,ele nu s’au terminat d. Mișeff făcînd apel ,contra ăotătorei ududaianatoare,, la judecarea căruia a declarat că va produce alte dovezi și mai senzaționale, ȘTIRI ȘI TELEGRAME S monei internațională ptpul tatere aliata — Proponerea agentorii rai*osteroini de finanțe ai Ru* siei la Paris — Viena 13 san. — Se comunică din Paris că d. Rafailin ii, agentul ministerului de finanțe al Rusiei, propune pentru lichidarea internațională a compturilor între Rusia, Anglia și Franța de a de cVda unitatea monetară internațională care nu ar trebui să concure cu aurul și ar permite guvernelor aliate să-și probeze solidaritatea economică. Ideea fundamentală a acestei propuneri este de a crca în Franța și Anglia cursul extrem dicăzut al valutei Rusiei și a obține credite ruse in Franța și Anglia fără exportațiune de bani. (K. K. T. Korespomlenz Bureau). Invaziune turco-arabă în Egipt Exclusă Roma, 13 Ianuarie. Ziarul „Messaggero“ primește din Cairo ,știrea că pericolul unei invaziuni turco-arabe în Egipt a dispărut din cauza nepregătirei Turciei de a întreține expedițiuni și a lipsei de mijloace. Turciei i-a trebuit mult timp ca să-și organizeze cele necesare de luptă așa că englezii au avut putința să-și organizeze o apărare formidabilă. Corespondentul adaugă că în cercurile militare engleze se crede că atât turcii cât și ofițerii germani, organizatori ai expediției arabo-turce, ar fi renunțat la acțiunea decisivă de a forța liniile engleze spre a pătrunde în Egipt. Se crede că toată acțiunea turcilor se va limita ca să mențină o amenințare pemanentă de scop de a reține în Egipt pe cei 139 mii de oameni de care dispune Anglia. (A. T. I.) LUPTELE SPANIOLILOR IN AFRICA Viena 13 ian. — Agenția Havas află din Teiwan că rifanii au atacat o coloană spaniolă care era în recunoaștere. Spaniolii au avut 19 morți si 15 răniți. galul Crucei Roșii DIN PREDEAL Zilele trecute a avut loc în saloanele gărei Predeal, balul anual al filialei „Crucei Roșii“ din această localitate. Organizată de d-na Sarpagi, neobosita prezidență a acestei filiale, ajutată cu multă pricepere de celelalte doamne din comitet, această serbare a avut un succes strălucit, și a întrunit în saloanele gărei splendid împodobite o societate aleasă din Predeal și din localitățile învecinate. O tombolă foarte bogată a avut multă căutare și ca semn de delicată atențiune pentru această filială, d-rele Pia Brătianu, Elisa Bratianuu și Irina Cîmpineanu au contribuit cu mnai multe obiecte de valoare. S’a petrecut de minune pînă la ziuă în sunetele unei excelente orchestre și doamnele și domnișoarele au rivalizat în frumusețe, și eleganță. Printre neobosiții dansatori: d. Flarsagi, șeful gărei Predeal și d na Harsagi, d. dr. Pîrîianu și d-na Piriianu, d. Singer, șeful gărei ungurești și d-na Unger, d.Botez, șeful poliției ,și d-na Botez, d. Burg, șeful poliției ungare și d-na Burg, d. dr. Benedict, d. Cernătescu, șeful poștei și d-ra Cernățeanu, d. , d-na Tonașu, d. și d-ma Moldoveanu, d. și d-na I. Grama, d. și d-na Zakin, d. și d-na Cotarleț, d. și d-na Stocnlescu, d. și d-na I. Boian, d. și d-na Veștea, d-nii Goloradovici, P. Iorgulescu, Suciu, Repoff, Moțâreanu, Banișor, I. Popescu, T. Tarnowski, etc. etc. Drăgălașele d-re Goma, Buiug, Stolz, Suciu, Grama, Nicolau, I^eontina Stefăreacu. Rezultatul material al acestei frumoase serbări a fost din cele mai bune. ■ —-------------OXO-------------— Știri muzicale D-ra Elvira Popovici (sopran) și lisaul M. Calciu, doi elevi ai maestrului A. Havriletz, vor da un coh cert in seara de 22 Ianuarie la Ateneu. Programa cuprinde arii de: Mozart, Rossin'U Bizet, Donizetti și Verdi. Acompaniamentul la pian d-ra Fr. Rad niesen. Bilete Ia ,Leon Feder. ------------oxo------------- Spectacole Azi Miercuri 11 Ianuarie 1915 TEATRUL NATIONAL: „Voichita“. •TEATRUL MODERN: „Berg-op.loom“. TEATRUL LEON POPESCU: La Bobsleigh“. A apărut In: Biblioteca Politică No. 19 „PENTRU CONȘTIIiȚI RSflOWĂ“ de VINTILĂ I. BRATIAHU Cu următorul cuprins: I. Romînia și diferitele conflicte. I. Războiul general și orientul Europei, III. Comlițile vie existența ale Romîniei. IV. Conditlile de existență ale Romîniei. IV. Atitudinea Romîniei «lim pinii «uî. V. Málűtt • . D. Ghenadieff despre peioțiunile Eclo-Bulsare Roma, 13 Ianuarie. — D. Ghenadieff fiind, interviewet a declarat următoarele: Intre Italia ,și Bulgaria, de la 1S?8 încoace există legături de vie simpatie și nici odată între Cele două țări nu a existat un dezacord de interese! care nici pe viitor nu se va putea ivi, independent, de conflagrația europeană Italia, și Bulgaria au fost, și sunt destinate să procedeze întotdeauna *e in acord, dar situația internațională din ultimul timp a avut o înflorire mare asupra, relațiunilor dintre cele două popoare. Italia după debarcarea de la Valona, a devenit o putere balcanica și cu atit mai mult cu cit ea nu a avut pina acum nu va avea nici de aci înainte intențiuni de cucerire sau de predominare politico-economice în Balcani, de aceea popoarele balcanice pot sa o privească cu deplină sinceritate și încredere și Bulgaria mai ales a fost satisfăcută pe deplin prin debarcarea italiană la Valona, căci urmarea are să fie stabilirea celelibrului prin influența pe care această a treia mare putere o va exercita in peninsula balcanică.* Un alt punct foarte important care ne face — a zis d. Ghena<]ieîf — ca să avem o deosebită considerație pentru Italia este și faptul că ea e singura putere ce a rămas pînă acuma afară din conflict, și forța sa militară, morală și politică care este acum destul de însemnată va crește încă pe măsură ce se vor slăbi celelalte țări din cauza războiului. Se crede clar ca voința Italiei va cîntări mult in ziua lobidărei groaznicei crize europene. De aceea interesul bulgaro-italian este că atunci"când momentul hotăritor va fi sosit cele două țări să «o poată găsi în deplin acord pentru apărarea intereselor respective și pentru triumful echilibrului din Balcani, fără de care nu va putea exista pace durabilă în Europa. (A. T. L). Paquebot Italian oprit de un crucișător francez Roma 13 lemnărie. Crucișătorul francez Latouche Treville a oprit paquebotul poștal italian care făcea serviciul între Sardegna, și Neapoli. In timpul cercetărilor ce se făceau pe vasul italian, din cauza htrtniei, prora crucișătorului a lovit și a avariat pachebotul italian obligându-l să se retragă în ■portul Cagliari, (A. T. I.) VIZITA LUI MILLERAND LA LONDRA Viena 13 Ian. — Ministrul de razboiu al Franței, Millerand, care venise să confere cu lordul Kitchener, a plecat spre Franța. D. Milerand a fost primit de regele George și a vizitat pe d. Asquith, Grey, Lloyd George, Churchill și Hildane. Honi chemări sub arme în Ifestro-Ungaria Viena 13 Ian". — Categoriile următoare de supuși serviciului militar al landsturmului vor trebui să se prezinte în fața consiliului de revizie între 10 Februarie și 3 Aprilie 1915: 1) cei născuți în 1891 și declarați pînă în prezent improprii serviciului; 2) cei născuți în 1895-96; 3) cei născuți în 1878, 1879, 1889, 1881 cari fără a fi fost anterior supuși serviciului militar în monarhia austro-ungară au fost naturalizați după 31 de ani, ori au împlinit 33 de ani. Chemarea celor cari vor fi declarați proprii serviciului de comisia de revizie va avea loc mai tîrziu. (Com Bureau). Informatiuni * Astăzi ora 13, d. a. meseriașii patinai de încălțăminte din Capitală se vor prezintă în delegație d-lui Ministru de industrie și comerț, prezati îmici-i un memoriu, cu privire la scumpirea materialelor de încălțăminte. Joi seara, ora 6 se vor întruni din nou la palatul corporatiunilor. lat Vineri 16 c. ora 11 dimineața se vor prezintă d-lui Primul mistru. * D-ra Maria Diculescu, a fost autorizată să funcț,ierneze ca maestră de gimnastică, în învățămintul secundar particular al fetelor. * D. I. Mitrea, maestru croitor la atelierul absolvenților profesionale de fete din București, a fost pus in disponibilitate pe ziua de 1 Ianuarie 1915. * M. S. Regele a lucrat eri înainte de amiază cu d. general de divizia V Zottu, șeful marelui Stat major al armatei. * D. dr Anghelescu, ministrul lucrărilor publice, a jucat eri înainte de amiază la departamentul său cu d. Al. Cottescu, directorul general al Căilor ferate române. * M. S. Regele a semnat decretul prin care d. veterinar locotenent de rezervă Vasile Todirașcu de la comandamentul corpului 4, a fost reformat cu pierderea gradului. * Aveți mari șanse de câștig cumpărînd locuri clasa I-a la colectura Felix Grun, București str. Doamnei 27, (în fața Creditului Rural). Tragerea 21 Ianuarie. * Primăria comunei Slatina a fost auoribată să creeze gratuit ministerului de războiu un teren în suprafață de 5 hectare 8.500 m. p. pentru a se face și construi pe el construcțiile necesare depășitului regionalele alimente. * Anunțăm cu părere de rău încetarea din viață a lui Marin Tălpoșiu din Turnu Severin, tatăl cunoscutului sculptor Severin. Condoleanțele noastre îndureratei familii. * D-na Lucreția Fintă, a fost autorizată să funcționeze ca maestră de desemn și caligrafie în școalele particulare de fete din țară. , *. D. Teofănescu Eugeniu, a fost autorizat să funcționeze ca profesor de partea literară, la cursul inferior, iar pentru filosofie, drept și economie politică la cursul superior al școalelor secundare particulare din țară. * Fără șampania «LACRIMA ZORILOR» aici se poate închipui o petrecere veselă. * 1. Atanase C. Bălăcescu, advocat din București, a dormi Ingei Culturale 100 lei, pentru cursul ziarului „Unitatea națională“ ce-i va scoate, Comitetul îi aduce muțamirile sale deosebite. * Imnul. Presai, pentru voce și pisam, cuvinte și muițicil derai îi frateze nostru N.Magri»,PMYuti în vinzare cu prețuit de tui hui. . N recomam lămămatorilor de * Consiliul de administrație al Băncei Marmorosch, Blank & Co. Societate Anonimă, a hotărît în ședința sa din 12/25 Ianuarie a. c. distribuirea aceluiași dividend de 11 la sută ca și anul trecut, adică 55 lei de acțiune sporind totdeodată rezervele cu 1.150.000 lei. Deosebitele aceasta s-a mai adăugat lei 400.000 la fondul existent de lei 600.000 ’nestimat pentru amortizarea clădirei palatului băncer. * D. Ispas Ciubuc a fost confirmat în posul de conductor cl. III-a în serverul de poduri și șosele al județului Tulcea. Din Predeal nu se anunță că eri a căzut ninsoare amestecată cu ploaie în această localitate. * D. I. Anghelescu a fost numit impiegat cl. II-a în direcția vămilor, în locul d-lui V. Dumitrescu trecut în altă funcțiune. * Comuna Turtucaia a fost autorizată să perceapă mai multe taxe pentru verificarea și marcajul periodic al măsurilor și greutăților. * „Micns Sana in Corpore Suno“ urmărește cunoscuta Loc. de gimnastică „Aurora“ care va da în seara zilei de Sîmbătă 31 [ ii jurie cor. în elegantele saloane „Vesta“ (fost clubul Austro-Ungar din Bul. Elisabeta 17) un grandios festival artistic și gimnastic, urmat de dans. * D-ra Ama D. Dimitriu, a fost autorizată să funcționeze ca institutoare în învățămintul primar particular al fetelor din țară.xx $alul mascat al „Sindicatului ziariștilor DE LA TEATRUL NAȚIONAL ”ri au fost trimise fruntașilor comerțului nostru din Capitală invitațiuni prin care comitetul organizator al balului mascat se solicită obiecte pentru frumoasa și neîntrecuta tombolă ce se organizează de obiceiu la acest bal. Foarte mulți comercianți au și expediat Sindicatului Ziariștilor, la Lndependance Roumain, obiecte de preț pentru această tombolă. Numele tuturor donatorilor cărora „Sindicatul Ziariștilor“ le mulțumește călduros, vor fi date publicității în toate ziarele. Tombola din anul acesta va fi grandioasă. — Primim multe scrisori cu privire la ținută în seara balului. Comitetul face cunoscut că pentru domni sunt obligatorii fracul și smockingul, iar pentru drăguții, măsculite toalete cit se poate de frumoase. — Trei distinși membri ai corziua de cri trei loji de rangul T.. Elita bucureșteană se grăbește după cum se vede, să asiste la cel mai mare bal ce se dă în țara noastră Sîmbătă 31 Ianuarie în Sala Teatrului Național. Grăbiți-vă,Tagjimpl amator ! și măsculite de a vă procura bilete din vreme.