Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)
1915-09-26 / nr. 2739
r In aceste uzine înaintea războiullui se fabrica foarte mult, pot spune chiar numai, material de pace, apa locomotive, motoare, cazane etc. ‘Azi, toate atelierele au fost transformate şi nu se fabrică decit tunuri şi proiectile. Se fabrică tunuri de 75, 105, 120, 155, 240, 280, 320 şi 370. Tot felul de tunuri de marină din cari unele au 21 metri lungime de ţeavă. Şi toate acestea se fabrică cu o iuţeală şi cu o previziune uimitoare. La plecare am putut vedea un tun de 240, tir rapid1, montat pe atft-frrtik făcând »««roiţii de fir. E înspăimântător acest uriaş care aruncă la mai mult de 20 klm., 4 proiectile de 170 kgr. pe minut. Procesul lui Hasan Reget autorul atestatuluî contra fraţilor Buston, s’a judecat erî înaintea Curţi cu juri din Ilfov. Curtea era compusă din d-niî Iuca, preşedinte; G. Popp-Şerbănescu şi Cernăteanu, judecători. Ministerul public a fost reprezentat prin d. procuror Racoviceanu. Pe banca apărărei era d-niî C. Am văzut de asemenea o serie : Dissescu, R. Roseti și I. Peret. n /I r\ TVI Alti 1 A,*A rl 11. OKÎI M AAT 1 _ L ' 1 . _ n 1 _ ________ întreagă de mortiere de 260 destinate Italiei. Un public foarte numeros asistă la proces. Se ştie că atentatorul Hasan Re- Minunax de ceea ce văzusem, get a tras cu revolverul asupra mi-am dat încă odată mai mucit fraţilor Buxton, cunoscuţii emiseama de enorma transformare a sari englezi, pe cînd aceştia tre războiului modern a cărui caracte ce au pe calea Victoriei. Ei au stabiristică pe lîngă fronturile lungi şi 15 zile în pat. In urmă fraţii luxefective numeroase — o formează Ion s’au dus la Văcăreşi, au strius desigur extraordinara risipă da muniţii, mina lui Hasan Reget şi au părăsit apoi ţara fără să se constitue parte civilă. S-au ascultat martorii. D. PROCUROR RACOVICEANU a făcut expunerea faptelor, susţinând că Hasan Reget este un criminal ordinar, care a tras în mod laş, pe la spate asupra, fraţilor Buxton. HASAN REGET a povestit viaţa sa, studiile pe care le-afăcut şi şi-a exprimat credinţa că fraţii Buxton lucrau împotriva ţării sale. Este indiferent cacă îl chiema aşa Operetă în 3 acte: Muzica de Pr. . . „ Lehar. In rolurile principate: D-ne- fail a ^ ’ °data ce el a comis fapte Virginia jJIidora, Florida Fio-l ’l ’ pentru care îşi aştepta pereseu, Aug Grand, D-niî Al. Durni- deapsg. . ,TTT treseu de Sylva, N. P. Ciucurette, J.; ^TSOIU CORNATEANU a Achilie Th. Popescu, N. Kanner, aparaiva fa eu ă înscris acuetc etczatului de care d. Const. Dissescu, n ’’ . 0_ c , , . %r .. „ I apărare care s’a tipărit și în bro-D^mmicăJ7 Joptembw Matineu, SPr^ (]_ Dissf,seu neputînd vorbi. !Şedinţa de zi s’a suspendat, anunţîndu-se şedinţă de noapte pentru ora 9. ŞEDINŢA DE NOAPTE Cu prilejul şedinţei de noapte luarea aminte ne-a fost atrasă, fără să vrem, asupra localului în care selăşlueşte în timpul de faţă importanta instituţie a juraţilor. Se anunţase că şedinţa va începe la orele 9, cu toate acestea la ora 9 şi 20 nici nu se deschisese sala de şedinţe. Atunci ne-am interesat de pricina acestei întîrzieri şi am aflat următoarele: Din cauză că sala de şedinţe este insuficientă, uşile se ţin încuiate pînă aproape de începerea şedinţei, ca să nu năvă lească prea mult public şi să facă Institutul internat é bäatiiSÄMi-Mitä căruia nu i s’a îngăduit să pătrundă în sală, dar nici măcar în localul curţii. Inscripţiile de p© la uşe ne luminează asupra localului. „Apuzăţiî“, lîngă „Sala de şedinţe“, iar pentru „Martorii apărării“ nu este decât zmismise liceu ciiv l o despărţitura ca pentru un raion I de magazin, ca de pildă la magazinul „La englez“ de supt sala curţii cu juri. Tot timpul şedinţei se aude un sgomot asurzitor. Şedinţa a început la orele 9 şi jpm. D. RADU D. ROSETTI, din partea apărărei, a început prin a vorbi de atmosfera de antipatie în care se judecă proceul unui turc. A susţinut apoi că atentatorul a fost acuzat cu naivitate. A afirmat că, dacă atentatorul a fost ajutat la Văcăriţi de consulul ţării sale, nu e un rău! Din potrivă,‘a, zise Rosetti, rău i°isţe, ceeaa ce au făcut consulii noştri despre cari nu se poate spune prea mult bine — cari n’au dat nici 5 lei rouiîniîor rămaşi , prin străinătate cu prilejul războiului. Apărătorul a afirmat că atentatorul şi a făcut pedeapsa stînd un an în prevenţie şi a susţinut că e vorba de o coarnă politică.. Un „bandi politic“ poate deveni mîine un erou — dovadă Istoria. Atentatorul a vrut să răzbune atrocităţile Bucureşti _________ _______ Armenească, prin cal. Moşilor’bulgarilor în contra turcilor” Stra- Directori ■ modirnă e surprinderea, prin să fie acuzat de laşitate ! Criminialiî politici, după Lombroso, sânt omorîtori de idei, nu de oameni. D. PROCUROR RACOVICEA- _ _________ M. — D. Musurus Bey a dat 9000 interpreţii sunt lei lui Reget în timpul cît a stat după fiecare act, în închisoare. D. Procuror general cere condamnarea, spunînd că e o datorie pentru nişte oamenii civilizaţ! să condamne1*pe un criminal. Cavaler şi patriot este c©l care luptă şi îşi expune viaţa pe cîmpul de onoare, nu Hasan Regat. Şedinţa se suspendă pentru 5 mi-a ceastă * Din cauză că Duminică 27 a. c„ se împlineşte un an dela moartea Regelui Carol, matineurile din întreaga ţară sunt suspendate în azi. nute. La redeschidere se dă cuvin- Direcţiunea Teatrului Naţionalul d-lui I. PERETZ, advocatul a-i a hotărît ca matineul de Duminică parării, care cere achitarea, pe te să aibă loc Sîmbătă 26 a. c., la meiul stării psihologice a acuzatu- i orele 2 p. m. Se va juca „O soacră“ şi „O noapte furtunoasă“. Biletele vîndute pentru Duminică sunt valabile pentru Sîmbătă, mi şi ţinînd sama de împrejurările speciale din ţara sa.. SENTINŢA Domnii juraţi trec în camera de deliberare, de unde se întorc cu un verdict afirmativ. Pe baza acestui verdict, Curtea a ____^ _ condamnat pe acuzatul Hasan Res’itecte* următoarea mişcare get la 5 ani reclusiune. Const. Jean Oliva.o o o o T&ATRU MOVE^N Compania Lirică Gr. Gabrielescu Deschiderea stagiu hei 1915—1916 Slidb^ta 28 Sftn^racr^ 1915 pentru prima oară :FEMEIA IDEALA: (DIE IDEALE GATTIN) FEMEIA IDEALA Biletele de vînzare la Casa Teatrului Modern 4328 Doctor DIDQNA TINO specsatistATERNE Sl 5N BOALE DE FEMEI IN CALEA VICTORIEI No. 60 Pasagiul Imobiliara Sc. C. Consultatiuni 3—6p. m. 4311 și CURS PRIMAR Educaţiune arsasă, întreţinere păfinisascii, (sondă). Profesorii de la liceele statului. Direcţia de studii este încredinţată D-lui MIHAIL DEAVOMIEESCU Profesor Universitar ©S IMCHI24IAT în parte sau total casa iELENAo. Construcție nouă. Luterană 6. Mai multe apartamente. Complect confort modern de la 2010 la 3750. Plus două apartamente subsol locuibile 4 u--6 llifitUlUlftlUdeBdgfl LICECJ PARTICULAR 9. Lupanii şi Llfofeni Prezisiri la liceul 8f. Sava CUES PRIMAR şi LICEAL COMPLECT Baie şi lumină electrică înscrierile se primesc de acum. INSTITUTUL DE FETE Scoale Nouă Negoescu Bucureşti. Strada Kihni Dodi II Fost în strada Fântînei 8 Curs primar, liceal complect şi select. Internat şi Externat.—Prospecte la cerere Directoare : Pscpatra Oţîgrehiu Director de studii : Disiu S. N&ps&n 4228 - 1 Mwp—^ BK iKCHNASAT de acum, strada Elena Cuza No. 13, un apartament în Vilă la etaj. Coridor 20 metri, aptrep, salop, dormitor, sufragerie, bucă tirie, băi, closet, eledet servitor, toațit ziua hi fața soarelui și a gradinei. Ap^J Canal, gaz etc.— Un apartament în strad 4 diial, ;(t)ă canal, gaz 4314-ț gaj ţintat englezească de 98/89 la sută se găseşte de vînzare cu preţ convenabil la M. WiSSSMANK GALAŢI Strada Braşoveni No. 69’ 3315 -4 Atentatul coatra fraţilor Buxton la Juraţi 4176—45 DE VANZARE: MAI MULTE VILE Cartierul ElLARET-GÎJAMONT LOCURI DE CONSTRUCŢII pe ŞQSEAUA - COLENTINA - cluj"RASI, în orice mărime. iogdriIYfabeuca în dosul CAHEI OBOR blEsniri de piaţă şi in rate Pentru orice informaţiuni a se adresa G. A. SOTER Strada SUTER No. 9. sau O. K. SIJTER Ad 1X13pistraţia moşiei Colentina ORT VSMERUM — Ioane, la ce băcănie găseşti tu un vin bun ? — La toate, conaşule. — Cum la toate ? Ce eşti prost ?. — Nu, conaşule, spun drept : toate băcăniile sunt acum aprovizionate cu vin din viile Şerbănescu ! — Aşa ?!? Atunci adu iute 2 sticle. Cereţi pretutindeni vinurile din Viile ŞERBANESGU.—Depozit general strada Popa Tatu 28.—Telefon 30 129. 392 I ! =3^5 şi pi Si© la cele mai fine calităţi VALEK01ENMES, B809BRU, LINGERIE şi »It»!© cp preţurile cele mai reduse SE GĂSESC LA EN GRQS SI HEIIHIICH PRAGER EN DETAIL Strada Carol I, No,. 26, Bucureşti oooo-Teatrul Leonopeo Astăzi Vineri 25 Sept. 1915 se va cinta Rigolldo cu dl. Jean Atana- . . . , siu şi debutul Tenorului Mircea viculi 30G Lazăr. Angajamente noi: Baritonul Aurel. Cost.Işcu-Duca şi Tenorul Napoleon Schavinsky. Domnii abonaţi carî cer Schimbări de arhrese, Afeţ ! urjaţi să binevoiască a trimite odată cu cererea şi BftMOA sub care primesc ziarul. Teatrul Raţional „Azilul de Noapte“ se reprezintă astăzi Vineri pentru a zecea oară. In rolul actorului va apare tot maestrul Nottara. De cînd maestrul Nottara apare în acest rol, publicul care a văzut piesa vine la tea amare s’au dus vremurile carale- tru, să-l vadă în această nouă erorismului. De ce numai atentatorul aţie. Sâmbătă seară se va reprezenta „Cocuta”, iar Duminecă seara „Cîinii“. Un viu interes arată publicul piesei d-lui Lecca, atît autorul cît viu aplaudaţi —I------------o o o o——--------- — o — Missara la lucrările publice La ministerul lucrărilor publice D. Costin Vasile I, șef de gară principală cl. II-a, a fost destituit. D. conductor cl. II-a Gh. Sănătescu, a fost rechemat în cadrul de activitate pe ziua cînd a fost numit în serviciul comunei Ploeşti. D-nîi C. Voluță, impiegat cl. VI, înaintat cl. V. D V. Radu impiegat cl. V în ser- Roman, a fost licen țo o o o-------------- Accident de autebil Automobilul No. 246, proprietatea d-luî A. Fischer, din str. Lînăriei 93, înecînd cafea Șerban Vodă a dat pese un copil a cărui identitate nu s’ă putut încă stabili. Copilul a fost dus, pe moarte, la spitalul Brîncovinesc. C. Proprietarii şi arenă ţi i eşiţi la sorţi pentru — Lista IMr. 9 de la 2102—2500 — Erî după amiază s’a întrunit la ministerul lucrărilor publice, sub preşedinţia d-luiJ. P. Olănescu, delegatul exportatorilor din întreaga pentru tragerea la sorţi a proprietarilor şi arendaşilor ce urmează a face exportul. Iată numele proprietarilor şi arendaşilor înscrişi în ziua de 7 August a. c., în ordinea în care au eşit la sorţi: G. G. Gărdăreanu, Dolj ; I. Dumitrescu, Mehedinţi ; G. C. Cornea, Dolj ; Ion Andronescu, R.Sărat; Constanţa Drăguţescu, Argeş ; G. Petru, Botoşani; D. D. Stănescu, R.Sărat; N. I. Pitişteanu, Vlaşca ; N. G. Niculau, Dolj; inginer Dobrovici, Brăila ; M. Finchers, Ilfov ; D. Chivu, Mehedinţi; A. Bărbulescu, Buzău ; Dr. P. Becherescu; T. I. Dămbuleanu şi C. Neamţu, Romanad; loan Georgescu, Constanţa ; D. Zanfirescu şi It’îriogeanu, Botoşani; V. Ionescu Olt; G. T. Panu, Covurliu ; C. V. Zamfirescu, Ialomiţa ; Maria I. Zamfirescu, R.Sărat; Sofia căpitan Demetrescu, Buzău ; P. Georgescu, Vlaşca; Lucia Cantacuzino, Iaşi; Th. T. Oroveanu, Romanad; Th. Anghelescu, Ilfov; Al. G. Arshtropol, Constanţa ; Gr. Capri, Botoşani; G. G. Chiroiu, Ilfov ; P. Bosneanu, Buzău; Al. Mihăilescu, Vlaşea ; Al. Ivanovici, Vlaşea ; Gh. Gh.Pleşea, Mehedinţi; Gh. I. Petcu, Buzău ; Preotul Gh. Roşulescu Olt; M PMunteanu, Fălciu; C. I. Ralea, Tutova; T. Simionescu şi G. Simionescu, Ialomiţa; Mincu Const., Olt; N. Popa, Constanţa ; Gh. Dem. Brănişteanu, Roman; N. Z. Cîtu, Dolj; Eleomora N. Volenti, Fălciu; M. F. Dicu, Teleorman ; I. Giurescu şi H. Protopopa, Argeş; Gh. Lăzărescu, Olt; M. Gutman, Iaşi; I. Florescu, Teleorman; Michel şi Spodhelm, Dorohoiu; Gh. Deliu, Dolj ; V. P. Ciorulescu, Gorj ; I. I. Stănescu Romanatî; Uie Constantinescu, Dolj ; I. Negretu, Ialomiţa ; Al. Procopiu, Vlaşea ; Hristu N. Solomon, Roman ; Maior I. Perieteanu, Mehedinţi ; I. Z. Popescu, Buzău ; Anastase G. Cavalioti, Tutova ; Gh. Constantinescu, Buzău; general Băicoianu, Dorohoiu ; Al. Georgescu, R.Sărat ; Eugen Diamandi Demetrescu, Tecuci ; Anastase N. Filoti, Brăila ; I. M. Puica, Caliacra ; Ilie Călugăru, Dolj ; T. Albitănescu, Olt; Pr. C. R. Popescu, Teleorman ; C. Pilicescu, Ilfov ; Gh. N. Lipianu, Buzău ; N. Romanescu, Dolj ; S. N. Casaili, Vlaşca; Menelas Chircli, R.Sărat ; C.Maimarol, Dîmbovița ; C. Dumirescu-Negrea, Gorj ; Maria Ghica, Botoşani ; Amelia Lupaşcu, Vaslui ; R. St. Jipa, Brăila ; C. Ralea, Covurluc; I. Munteanu, Ialomița ; I. Vasilescu, Dolj ; Leon Sauli Logodetides, Roman; N. Olariu, Covurluc; D. Dimulescu, Dolj; N. Tratea, Gorj; St. Bogdan, Buicin Roman ; Gr. Vernescu, Brăila; Dobromîr I. Ghi., Buzău; L Gheorghiade, Tutova; Gr. Dunmitrescu şi D. Ibnescu, Romanad; Epitropia Bisericei Madona, Dolj; Aurel Pană, Ialomiţa; Lazăr Patcapol, Dîmboviţa; general D. Constantinescu, Vîlcea; Ui© M. Monofu, Dolj; N. N. Butculescu, Buzău; I. Zaharescu, Olt; Stoicescu C., Vaslui; N. Milcoveanu, Olt; Fl. S. Enea, Gh. Păruleţ şi C. P. Marin, Dolj; Banca Calafat, Boli; Sp. Valienatos, Covurlui; P. Gheorghilescu şi P. Petrovici, Dolj; Simen Smilovici, Iaşi; Fraţii Oancea, Constanţa; Virgil , Nicolaid, Dolj; G. G. Gheorghiade, Tecuci; Fraţii Cumpănescu, Dolj ; Matei V. Sasu, Brăila; P. Roşea, Romanati; Radu Ivănescu, Romanati; Garabet Buicliu ,Roman; Cristache Darie, Roman; C. Dimulescu, Dolj; [Adm. Dom. Goroaneî, Vaslui; N. D. Constantinescu, Buzău; D. D. Pre, , . .. .v . Rg_dint!; dr. Chiru Iliescu, Ialomiţa ; I. D. Alădescu, Olt;Epat. Căpreanu, Dolj; V. Alimănişteanu, Olt; I. Anastasescu şi pr. M. Pungaciu, Tetrică, Dolj; Iordan Bogdan, Mehedinţi; Em. Chemneus, Roman; Gh. Chitescu, Teleorman; Stelian Macri Vaslui; P. Mureş, Buzău; Alruz Abrămovici, Botoşani; C. I. .Mateescu şi N. Floresecu, R.-Sărat; Iorgu Pantazescu şi D. P. Garovei, R.-Sărat; A. C. Floreşteanu, Romanatl; G. Nicolescu, Vlaşea; D. Gh. Jelinoiu», Romanatl; Banca Slatina, Olt; D. Iuca, Vlaşca; C. D. Popescu, Ialomiţa; C. N. Demetriad şi Gh. Marinescu, Buzău; A. Dobrescu, Vlaşca; C. Dănescu, Romanatl; A. Uiescu Comp. şi Leonida Gissy, Teleorman; I. Minulescu, Prahova; S. N. Stan, Neamţu; Gr. Secară, Bacău; V. Diaconescu, Romanad; Opriu Q. Popa, Constanta; I. D. Niculescu, Ialomiţa ;N. C. Papadavid, şi D. Socarici, Constanta; Dumitrescu, Brăila; C. Dupart, Vlaşca; Osias Herşcovici, Bacău; Blejan, Dolj; G. R. Aslan, Brăila; Tache Bumbac, Dolj; Al. N. Moise, R.Sărat; C. Georgescu, Tutova; I. S. Popescu, Romanatî; I. Boantă, Fălciu; N. Demetriade, Teleorman; Jean Eschinazi, Dîmboviţa; I. D. Protopopescu, Ilfov; Gh. I. M. Cameniţă, Mehedinţi; Pr. M. Popescu, Teleorman; Eug. Broida, Ialomiţa; Manoale Hristu, Constanţa; C. I. G. Daia, Vlaşca; Tuliu Cazan, Buzău; C. G. Vîrvoreanu, Romanati; M. Pantazopol, Tecuci; Tr. T. Chitim, Teleorman; dr. T. Gîdeî, Tecuci; Eug. Şelaru, Dîmboviţa; D. Voinescu, Dolj; R. Rădulescu, Olt; I. Pancea, Teleorman; Ispas I. D. Ilie, Romanăţi;o o o o ■ Rosetti-Solescu, ru, Gorj; Col. Vaslui; T. Bumba- Gîrleşteanu, Mehe- fiort Nilfirsslfii ills Ciliit Dhierfg! O FUNCŢIONARA A PRIMĂRIEI Capitalei s a împuşcat, DIN GREŞEALA, IN MAGAZINUL LUPAN O nenorocire în împrejurări deosebite s’a întîmplat ,aseară la magazinul de încălţăminte al d-lui Lupan, din gaţda Victoriei, peste drum de prefectura poliţiei Capitalei. Iată cum s’au petrecut lucrurile. Pe La orele 8 am intrat în acel magazin d-ra Ştefania Ionescu, funcţionară la primăria oraşului. Intr’o geantă d-ra Ionescu avea un revolver, pe care nu se fie din ce motive îl purta la dînsa. La un moment dat, pe cînd voia să cumpere nişte ghete, s’a apropiat prea mult de tejghea, apăsînd — se vede — punga în care era arma. In clipa aceea revolverul s’a descărcat, iar glonțul a pătruns în abdomenul d-rei Ionfetăcu, carea căizut la pămînt. S’a vestit îndată soci© atea de salvare, care a trimis o ambulantă cu internul de serviciu. De la comi-tariatul circ. respective a sosit d. comisar șef Rabet, care a constatat faptele. Rănita a fost transportată la spitalul Colţea, unde s’a constatat ■că starea ei este gravă. Nenorocita mi-și dă sama de starea îi care se află, pentru că repetă într’una: — N’am nimic, cred că glontele n’a pătruns plaga interesează numai pielea. Și arata cu mina ca și cum glonțul Dar fi trecut pe deasupra abdomenului, de la o parte la alta. Rănita cere să fie dusă la locuința sa. Const. ---------------O O O O------1------- Parastasul pentra * Regiile Carol Duminică 27 Septembrie se împlineşte un an de la moartea în veci neuitatului şi marelui nostru Rege Carol I. Cu prilejul acestei triste aniversări se vor sluji două parastase la catedrala Curtea de Argeş, unde se află depuse rămăşiţele pămînteşti ale ilustrului Rege. Dimineaţa, în timpul serviciului divin, se va sluji un parastas de către P. S. S. Episcopul Calist al Argeşului şi Preacuvioşia sa Arhimandritul Mitrofor Dionisie, stareţul mînăstirei Sinaia. La acest serviciu divin va asista M. S. Regina Elsabeta, împreună cu curtea Majestăţei Sale. M. S. Regele Ferdinand, M. S. Regina Maria şi AA. U. RR. Principele Moştenitor Carol, Principesele Elisabeta şi Marioara şi Principele Nicolae vor pleca din Capitală cu un tren special Duminică dimineaţa, la Curtea de Argeş. Tot atunci vor pleca şi d. Ion I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, cu d-nii miniştri Em. Porumbaru, V. G. Morţun, Al. Constantinescu, dr. C. Angelescu, I. G. Duca şi Victor Antonescu, precum şi întreaga curte regală. Parastasul oficial pentru pomenirea adine regretatului nostru Rege Carol I, se va sluji la ora 11 de către I.I. P.P. S.S. L.L. Mitropolitul Primat Conon, Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei şi de toţi membrii Sf. Sinod, în prezenţa Suveranilor, a Principilor şi Principeselor, a guvernului şi a curţei regale. După parastas va avea loc un dejun la M. S. Regina Elisabeta, în reşedinţa Majestăţei Sale de la mînăstrea Curtea de Argeş. Familia Regală, d-nii miniştrii şi curtea regală se vor neîntoarce Duminică seara în Capitală cu un tren special. ooo o -Viza îîurst te CINE TREBUE SA SE PREZINTE Ministerul de războiu 'aduce la cunoştinţa tuturor celor interesati că, la viza livretelor care va avea loc cu începere de azi 25 Septembrie şi va continua pînă la 15 Octombrie, se vor prezenta : Oamenii contingentelor 1913,—1997 inclusiv cari dela 1 Ianuarie 1915 pînă la epoca vizei, n’au făcut nici o concentrare. Dispensaţii contingentelor 1915—1897 inclusiv şi scutiţii contingentelor 1915—909, revizuiţi şi găsiţi bani de serviciu şi repartizaţi corpurilor şi cari n’au făcut nici o concentrare în cursul acestui an. Miliţienii contigentelor 1896—1891 inclusiv cari n’au făcut nici un fel de concentrare sau gardă dela 1 Ianuarie 1915 pînă la data vizei. Deasemenea se vor mai prezenta toți dispensaţii de mobilizare cu certificate Mod. D. 1 precum şi mobilizaţii pe loc la diferite industrii şi stabilimente. Aşa fiind, toţi oamenii din categoriile de mai sus, cari au făcut vre-o concentrare la corpuri dela 1 Ianuarie 1915 pînă la epoca vizei şi deci au în livret mutaţia de concentrat, nu se vor mai prezenta la Viză, concentrarea ţinînd loc şi de viză. --------------o o o o---------------- 0 scrisoare ~~ a d-lui Victor Eftimiu D. Victor Eftimiu a adresat următoarele rîndurî direcţiei generale a Teatrelor: Domnule Director, Apropiindu-se data împărţirei premiului de 27.000 lei, cuvenit scriitorilor de teatru, can au avut mai mult succes ultimii cinci anî, va rog să supuneţi onor Comitete, următoarea propunere: Premiul acesta a fost înfiinţat de neuitatul director general, Pompiliu Eliade, în marea sa dragoste de litertură dramatică naţională. Drept recunoştinţă cred că s’ar cuveni ca măcar a zecea parte din acest premiu, să fie destinată unuî fond, pentru ridicarea unui bust neuitatului director al Teatrelor. Pompiliu Eliade a iubit mai mult ca oricine pe autorii romînî şi ar fi o nedreptate din partea lor să nu-i cinstească pomenirea renunţînd la o părticică, din marele premiu. Socotind că aceasta este şi credinţa domniei voastre, Domnule Director, ca şi a unor Comitete, vă rog să binevoiţi s a ţine seamă de propunerea mea, în cea dinţii întrunire. Victor Eftimiu ---------------o o o o-------------- Oăs®i şi A apărat „Cuvîntări pentru ostaşi şi rugăciuni pentru rege, oaste şi popor, în vreme de războiu“ de Iconom. Const. Nazarie, profesor la facultatea de teologi© din Bucureşti. E FRUMOS Ss 3 îs Astăzi la „VENUS“ D-SOARA EBBC THOMSON în senzaţionalul Noaptea cea din indi -po o o CRONICATEATRALA Teatrul „regina Maria “ pentru prima oară In* dragostita comedie în 3 acte de G. de PORTO RIUJE George de Porto-Riche e un marej analist al pasiunilor omeneşti. In toate piesele sale, el disecă mişcările sufletului, le urmăreşte şi totuşi le lasă neînţelese, fiindcă neînţelese rămîn întotdeauna înclinările, sbuciumările şi strigătele pasiunilornoastră Actiunda, respectarea regiile lor tehnice, variarea unităţii de loc, nu-l preocupă pe Porto-Riche. Analiza pasiune!, e singura lui preocupare. Dar o analiză fină, migăloasă , aproape... Prin aceasta, Porte-Richet se îndepărtează mult de felul de a face teatru al luî Bernstein, un tea-tru în care pasiunile sînt descrise brutal şi mai mult dintr’o dată, şi se întîlneşte cu teatrul lui Bataille, dar nu atît în ceea ce priveşte analiza, sau, poate şi poezia cu care învălue pasiunile, ci în fatalitatea care pluteşte deasupra noastră şi ne determinăacţiunile. In «Amoureuse» — o comedie în 3 acte cum îî spune Porte-Riche — caracteristicel© acestui teatru apar limpede. Acţiunea se petrece în odaia ele lucru a savantului Etienne Fernand, în tot cursul acestor trei acte. Numărul personagiilor, deşi e de şapte, se poate reduce la trei şi chiar numai la două, fiindcă în afară de Etienne I Rérnaud, Germaine Férnaud şi Pascal Dellannoy, celelalte personagii, a- ( ‘pur, dispar şi rămîn inexistente în cadrul conflictului intim dintre dragostea pasionată a Germannei şi dragostea de muncă pe tărîmul ştiinţific a lui Etienne. Dar, şi Pascal Dolannoy, prietenul casei care iubeşte pe Germaine şi-i primeşte dragostea atunci cînd vrea să se răzbune pe indiferenţa soţului ei, e maimult un personagiu incidental, care ar fi I putut să fie înlocuit de Germaine cu oricare altul, dacă în momentele de desnădejde ale dragostei sale Tar fi întîlnit... De aceea, întregul con-flict dramatic nu e desfăşurat decit între Etienne şi Germaine. Germaine e o femee pasionată, care îşi iubeşte soţul fiindcă e frumos, fiindcă e cochet faţă de ea, fiindcă vrea să iubească numai pe bărbatul ei. Dragostea Germainei e pasionată... Etienne nu poate scăpa opt ani de zile de înlănţuirile voluptoase ale Soţiei sale. Dar, un simplu fapt: renunţarea la o comunicare ştiinţifică a lui Etienne, pentru a putea rămîne acasă lîngă soţia luî, naşte conflictul. Etienne regretă că nul munceşte îndeajuns, că prea e iubit... Pentru o clipă numai, Etienne scapă de înlănţuirile dragostei so- tiei sale, — mai puternice decit acelea pe cari ni le descrie Hervieu în „Des tenailles“, fiindcă în „L’amoureuse“, ele nu isvorăsc din drepturile legile, ci din drepturile sfinte ale dragostei. Dar scapă numai pentru o clipă... _O atingere a mînei care l’a mîngîiat de atitea ori, e mai puternică decit hotăririle luate de raţiune,— raţiunea care îi spune că dragostea nimiceşte munca pe care voeşti să o desfăşori pe tărimul ştiinţei spre a fi de folos omenirea, — o atingere bruscă a mînei pe care a sărutat-o îndrăgostit şi plin de patimă de atitea ori, e mai puternică decît voinţa de a sfirşi o viaţă, poate fără de folos. Şi întocmai ca „Le docteur Pascal“ care începe să iubească atunci cînd mînile sale au atins un corp de femee, tot astfel Etienne, un savant, începe din nou să iubească, pe aceeaşi femee pe care a mai iubit-o, propunîndu-şi să înceapă o nouă viaţă, care totuşi să fie aceeaşi cu viaţa pe care a dus-o pînă acum. Așa e pasiunea omenească. Și minunat de frumos, și minunat de adevărat o sintetizează Porto-Richa in dialogul acesta cu care-și sfîncește comedia: ___ GERMAINE, s’élancant vers la porte. Tu es fou, il vaut mieux que je m’en aille. ETIENNE, lui barrant la route, Je ne veux pas. GERMAINE. Réfléchis. Etienne» tu seras nialheureux. ETIENNE, sans oser la regarder, s'uis se r,pLinker d’clle. Qu’est-ce que ca fait ! O dragori© iebina... O dragoste pe care d-seara Marioara Ventura și d. Bulandra, au '’’ăit-o intens și vibrant, trecînd prin toată gama fericirilor pe care ţi-o dă dragostea caldă şi pasionată şi aceea a suferinţelor cari o însoţesc întotdeauna. D-şoara Marioara Ventura a interpretat rolul Germaniei cu fineţea şi înţelegerea pe care o comportă acest rol, redîndu-ne prin mijloace artistice specifice talentului d-sale, printr’o mimică măiastră a mînilor cari caută şi urmăresc îmbrăţişarea, viaţa sbuciumată de pasiune a Giermain'l’t Fériaud. D. Bulandra a fost cald, comunicativ şi interesant în rolul savantului Fériaud, înlănţuit mai mult de dragostea soţiei sale decît de dragostea lui pentru muncă, în fond, un om. In rolul luî Pascal Delannoy, un pictor de talent dar leneş, bun la suflet şi nenorocos în dragoste, d. Ion Manolescu a jucat concentrat şi uneori degajat, aşa cum se cuvenea. Celelalte personagii: Catherine Villiers (d-na Vecera Ionescu), mardame de Chazal (d-ra Florica Alexandrescu); madame Henriet (d-ra M. Bulandra) şi Madeleine (d-ra Aura Almaján), aproape inexistente... Decorul salon-bibliotecă, cu mobila şi uşile în acaju, foarte frumos Ibenus informaţiuni * Consiliul de miniştri ţinut Mercurî s’a ocupat şi de mijloacele prin care s’ar putea satisface dezideratele aşa de legitime ale agricultorilor noştri. Intre alte măsuri luate de consiliu în această privinţă este şi cea următoare : S’a stabilit în principiu constituirea unei comisiuni speciale pentru fixarea preţurilor cerealelor, pentru ca astfel să nu se mai poată oferi pe viitor preţuri derizorii agricultorilor pentru produsele lor. * Miniştrii plenipotenţiari ai puterilor Quadruple, înţelegeri şi ţărilor aliate caii au părăsit Sofia şi cari erau aşteptaţi să sosească în Capitală cicză orele şi jumătate în gara de Nord, nu au venit. Se crede că reprezentanţii diplomatici cari au părăsit Capitala Bulgariei, vor pleca de-abia mâine dimineaţă din Giurgiu spre Bucureşti. * Citim în Independenţa : După Ştiri positive, debarcarea ţruncier franceze a început la Salonic de Mărţi dimineaţa. * Rezerviştii greci continuă să părăsească România în grupuri destul de numeroase. Vre-o 2000 dintre dîijşti au şi plecat, pe via Nişi Salonic. Vre-o sută au plecat aseară. Rezerviştii greci venind din Rusia au fost autorizaţi să treacă graniţa în grape de 50, spre a putea fi supuşi unui examen medical riguros. Aceiaşi dispoziţie e aplicată rezerviştilor bulgari cari sosesc în număr destul de mare din Austro- Ungaria şi Germania. * Societatea Clerul român „Ajutorul“ a ţinut Mercurî şedinţă, s’a, modificat statutul sociăţei. Din cauză că preoţii se vor duce în ziua de 27 cor., la Curtea de Argeş, unde se va oficia un paras- tas pentru odihna sufletului Regelui Carol I, excursiunea ce era pro- jectată să se facă la Iaşi a fost contramandată. Domnul urmaş al lui Fragson, cp neîntrecutul ĂTTIC este reche, mat de repetate orî la rampa teatriduî ALlAMBRA. * Corpul individului care a căzut și amurit pe str. Stelei a fost expus la Institutul Medico-Legal, spre a fi recunoscut de familie. Tot ce Capitală are mai select şi de elită s’a grăbit a asista erî la Cinema APOLLO, unde s’a inaugurat cel ipai senzaţional film ce s’a putut vedea pînă în prezent. CÂNTECUL MORŢII. Puternică dramă de salon. Este inutil a maî insistă asupra valoarei artistice a acestui film, căcî aglomeraţia de aseară a asigurat în deajuns succesul acestei cape d’operă. A apărat „Dreptul“ (anul XLIV, No. 56). MANIFESTUL „FEDERAŢIEI UNIONISTE“. Elî a apărut manifestul ,,Federaţiei Unioniste“ îndemnînd pe toţi Rominiî să lupte pentru realizarea Idealului naţional alăturea de Puterile cari luptă pentru libertatea popoarelor. Manifeste desemnat de d-nii N. Filipescu, Pr. Delavrancea, C. Dissescu, Octavian Goga, I. Grădişteanu, Take Ionescu, C. Istrati, părintele Lucaci, S. Mîndrescu, C. Olănescu şi N.Xenopol, membrii în comitetul ,,Federaţiei“. Prefectura Poliţiei face cunoscut că în ziua de 27 Septembrie 1915 reprezentaţiunile şi spectacolele de orice fel sunt oprite la tot timpul zilei. * Legaţiunea Bulgariei ne roagă a publica comunicatul următor: „Cîteva ziare din Capitală au pretins ori că legaţiunea Bulgariei ar fi cerut guvernului român vagoane pentru transportarea a 6000 de rezerviști venind din Germania. Această știre este absolut falsă și inventată pe de-antregul într’un scop pe care ar fi de prisos să-l relevăm”. * Examinarea tezelor tutulor candidatilor la examenul de subcomisari pl. III neterminîndu-se, rezultatul acestui examen nu se va putea da decit peste cîteva zile. Rezultatul se va da la prefectura poliţiei Capitalei între orele 9 şi 1 şi între 5 şi 7 d. a. Candidaţii reuşiţi vor fi numiţi de îndată în locurile vacante de subcomisari cl. III la circumscripţiile respective din București. Astăzi Vineri 25 Septembrie ca Mare Spccks ■■■■■ ■■■■■ PENTRU :CINSTE: Mare dramă socială interpretată de cei mai de seamă artiști în frunte cu Celebra noastră compatriotă D-RA SUZANNE MUNTE rJUHHQLIHi Războiului:: Cu ultimele evenimente de pe toate fronturile o DELICIOASA COMEDIE Orchestră specială De Luni 28 Septembrie MICA FLORAREASA cu celebra artistă MICA. FROMET