Viitorul, septembrie 1915 (Anul 8, nr. 2714-2743)
1915-09-15 / nr. 2728
! INSTITUTUL D? FETE ! „mmmm" Euraresti, Caisa Victoriei ISO Repurtat ca din cele mai serioase iimirtuţbmi da cultură şi educaţie din țară Curcile iîiciii !a 9 Bsptsnibri» Rimtuare LUCHLTIA CHINTU LicentUta iw tttera. i. la l •** '»îivtici; itrM-8 ss IU last teiul internat-extarnat da bsat Liceul Principele Carol No. 1, Str. VASILE CONTA No. . (în centrul Capitalei aproape de toate licenţele statului şi de şcolile comerciale) In urma bunelor rezultate obţinnute în cursul anilor precedenţi direcţiunea face cunoscut că deschide cu începere de la 1 SEPTEMBRIE 1315 CURSURI DE LICEU (cl. I-V) . ©re*»« 411(v—id dmm ii Mai MULTE VILE SaS Cartierul FILACET-GRAMONT LOCT DS CONSTRUCȚIE pe ŞOSIEAUA - COLENTINA - 011ERAS1, în orice mărime. LOCURI DE FABRICĂ în dosul GA Ulii OBOR infesnici de plată și în rate Pentru orice informaţiuni a se adresa G. A. SUTER Strada SUTER No. 9. sau G. A. SUTER Administraţia moşiei Goleaţi oi întreţinere solidă, educaţiune exemplară, îngrijiră părintească. Corpul didactic e ales dintre cei mai distinşi proAsorî aî şcoalei or secundare ale statului. 4 278-1 O’solBugisrfSactic de pepiimea mai Sîpit bună calitate se găsete de vînzare numai la D-nii Christea & Târano Calea Victoriei No. 68. Calea Moşilor 321 INSTIINTARE — o — T’RTNCTPELE BASARAB BRÎNCOVEANU menţinînd fondul de ajutor pentru învăţătura elevilor săraci şi meritoşi rămaşi pe din afară din şcoile statului. Direcţiunea Liceului Brîncoveanu face cunoscut celor ce voesc să inainteze cereri pentru burse ,cu reduceri de taxă că acestea se mai primesc încă câteva zile la cancelaria liceului între 8—12 a. m. şi 2—6 p. m., în strada Palade No. 58. 489.,—2 ST. GHEORGHE Inst. Culturală VODA ŞTIRBEI Bucureşti, calea Victoriei 240 Va continua complect reorganizat în noul local clădit anume pentru şcoală, avînd curte şi grădină. Curs 1 ceai complect CURS PRIMAR cu francesa şî germana obligatorie Se primesc elevi: Interni, semi interni şi externi. Preţurile ca şi la celelalte institute similare. Prospecte la cerere. Profesorii Asociaţi Proprietari Director, C. I. SQ .TU 41295 10 Atm. Una maşină de aburi Combound, cu condensaţie şi ventile 00 - 70 H. P. ambele fabricat Ştefan Rache Budapest se vinde eventual complect montat şi predat in stare de funcţionare. Adresa JACQUES PAUGHER strada Smărdan 51. 42 8— Domnii abonaţi cer schimbări de adrese, sîfit mutaţi să binevoiaseă a trimite odată cu cererea şi BOHDA sub care primesc ziarul. Act de mulţumire Subsemnaţii Todir Chebeseff şiAndrei Ilieff, din Silistra, ne grăbim să exprimăm mulţumirile noastre Societăţei Anonime de Asigurări şi Reasigurări «Urania» din Bucureşti pentru plata sumei de lei 10.000 (zece mii) pe care am primit-o prin agentul societăţei din Silistra, d. Slavitoseff, reprezentînd suita integrală cu care defuncta Ivanea T. Ghebesef era asigurată în beneficiul nostru prin poliţa No. 1466 din 15 Ianuarie 1915 şi asupra căreia si plătise o singură rată de lei 2906. Promptitudinea cu care Societatea a plătit suma de lei 10.000 (zece mii) probează soliditatea ei, şi noi ne simţim datori să recomandăm tuturor acelora care se gândesc la familiile lor, să se asigure la această onorată societate. Cu distinsă stimă, (ss) Todor Qhebeeliff, (ss) A. Ilieff. --------------o o o o-------------„Albina“, revistă enciclopedică populară, No. 50 de 13 Septembrie, a apărut cu următorul sumar: Ludovic Dguş, Chemare, (poezie). Virgil N Drăghiceanu, Palatul diin Tîrgovişte (cu 2 ilustraţiuni). I. Dragoslav, Norocul orbit (poveste). N. Abramescu, Avicultură, Curcanii mammoth bronzaţi din America (cu 1 nlus şi curs primar sub direcţiunea de ttaţiune). Dr. Lux, Peştii noştri: studii a d-lui MIHAIL DRAGO- Neamul morunului. N. Bibiric, Un MIRESCU, profesor universitar. Pe lingă elevii cari urmează cursurile in institut. •St priivesc şi elevi interni, urmind la şcolile secundare ale statului. 1 “ ~ ~ A A “ Domnilor Institutori şi ’nvăţători le recomandăm excelentele ___ RSST CĂRŢI DE CITIRE “®8 da George Coşbuc, G. N. Dima, D. D. Pătrăşcanu, Spiridon Popescu, V. Stroescu şi Ilie Lupu. I ^ «FLACĂRA*. Institut de Editură a INSTITUTUL DE DOMNIŞOARE „BOLINTINEANU S01FAUA JIANU Ro. 6. - Telefon 1073 sotuat în cel mai igienic cartier, înconjurat de un mare parc (5000 m. p). înscrierile au început, iar cursurile încep odată cu şcoalele Statului. Curs primar, liceal şi curs liber pentru perfecţionare în studiul limbelor străine. Cursuri speciale de: Canto plan, desemn, pîpctura, pirogravură, metaloplastie, economie domnestică și croitorie. Corp didactic ales. Profesoare și guvernante speciale pentru lîmbele: franceză, germană și engleză. PROSPECTE la cerere. 41641 Directoare. SOFIA GANEI A SOSIT UN MARE ASORTIMENT DE menajuri pentru rochi touleur si Mătăsuri Aullinus Eîesant No. 9, București Bogat asortiment de confecțunii de copii ------- ------mrrima—Wrimnii nu imiwrim imn iiiimiii 1 .TBHHBBPWinîWIPDMim STRATIA PVNITELQR Molie n. tom & Ca BUCUREȘTI.Strada Covaci No. 3.—TELEFON 4/50 Recomandă excelentele sale calltăţi de PELINURI noul şi vechi şl VINURI de masă şi desert VÂNZARE Fv gros ^ EV DETAIL, tn BUTELII si BUTOAIE SERVICIU LA DOMICILIU — RBST MbAMT Dă PRIMA ORDINE — au reînceput şi vor urma regulat în fiecare seară i rrrrri? streîe juSi nautaa it-tnoa?Iöi viclonist Nicolae Buică 4208—S Alergării2_63 salai (HIPODROMUL B&01CASA) . III. Pr. Tunari 3500 lei, 1000 m. 1. Mazeltoff al d-lu! D. Martinovici (Carskike). 2. Baltchic al d-luî G. Negropontes (Davison). 3. Grădiun al d-luî Marghaloman (M. Henry). F. ușor, 3 lungimi. IV. Pr. Fludona 3000 lei, 900 m. 1. Maidan al d-lu! Ben Aiad (M. Henry). 2. Aghiuţă al d-lu! B. Catargiu (Taylor). 3. Strîmba a d-lu! Gr. Rioşanu (Davison). Oste 6 curse au atras un mare număr de sportsman!. Tribuna a avut un aspect cu totul neobişnuit, tipuri necunoscute, peisagiul şi marile forţe militare dădeau un spectacol nemaî văzut încă la Băneasa. Cursa de 2 ani a revenit, şampionului Mazeltoff care cu greutate mare, a dispus cu suierioritate de întreg lotul iar pensionarii de la Albatros n’au existat în faţa fiului lui Mincenc. Premiul Neumarket a revenit epei Revanche a d-lui M. Constandache directorul „Turfului Român“ care a cîştigat cu cea mai mari uşurinţă lăsând pe Fleac, câştigătorul Derbyului la 12 Iun.gunî în urmă. Publicul a primit: 2. Bel^ m a Lt. Dumb in aplauze unanime aceasta stră-, , - m , -cită victorie. j ^ CoLZtinopol a d-lui căp. Celelalte curse sau petrecut in Săvoiu (Căp. Lascarov), meci normal, afară de St. Leger unde publicul a manifestat sgomotos, căci cursa a fost un Walk R over pentru grajdul Marghiloman. V. Iicav Mcdelstone 3500 l. 2000 m. 1) Cotignac al d-luî A. Marghiloman (Taylor). 2) Frasin al d-dul Marghiloman (M. Heany). 3) Flacăra al d-lui Marghiloman (Orchard). Timpul 5 minute, Walk’over. v„_ , NR. Reaiparitia culorilor d-luî 3.“ Content^al ddul Căp. Săvoiu' Negropontes a produs cea mai demulțumire pentru sports(Niiculescu). la lungimi,1 lungime. I. Pr. Floreasca 2500 lei, 100 m. 1. Medaille d’or a d-Lui Ben Aiad (M. Henry). 2. Turtucaia al d-lni G. Negropontcs (Davison). 3. Heguenau a d-lui lt. Duinitropol (Taylor). II. Pr. Newmarket 3000 lel, 3000 ni. 1. Revanche a d-luî M. Constandache (Davison). t. Fliac al d-luî A. Marghiiloman (M. Henry). V. Pr. Prahova 2500 lei, 2100 1. Aur al d-luî Lt. Anastasiu Pr. St. Leger 15.000 let 3000 metri 1) Parşiva! al d-lui D. Martinoviei (Costake).-2) Thíra a d-lui M. Constandache (Davison). 3) Loch Carrig al d-luî Col. Cáriból (Taylor). I plină ! mani. tn. BtSLIOGlAFi! — o- suflet îndurerat. Gh. Todriţă, Un deauintec. — Hrana omului în timp de război. Ilustraţiuni. Viaţa în tranşee: împărţirea hranei. Pagina Copiiilor: Elena V. Ionescu, Povestea puiului Codrin Rădoilescu, Ce sărbătoare e inline (snoavă). A apărut No. 32—33 din „Revista porturilor şi a navigaţiunei comerciale“ pe August-Septembrie cu următorul sumar: După un an de război. Ce va fi minior; necesitatea unei ligi navale maritime; un apel. Gestiunea taxelor de la Porţiile de Per în raport cu interesele Romîniei şi ale comerţului internaţional. Chestiuni de drept internaţional; etaipturarea şi scufundarea vaselor neutre în apele romineştî. Lunca Dunărei şi regimul apelor ei.— Recentele oniastrof® maritime în legătură cu măsurile luate pentru siguranţa navigaţiei şi asigurarea plutirea vaselor în caz de abordaj. Combustiunea spontanee a cărbunilor.— însemnătatea submarinelor. Măsuri economice în vederea războiului în România; rechiziţiile basti mentaior, vaselor şi îmbarcaţiunilor precum şi a diferitelor mărfuri şi producte aflate în docuri, gări, antrepozite sau în curs de transport. -------------O O O O —----------- Capitala —o — Focul áiu str. Diaira Un violent incendiu a distrus era casa dlui inginer Beldianu din strada Dintrevil No. 87 din Capitală. Sorind postul „Centra,!“ de pompieri, sub conducerea d-lui maior Urlăţeanu, focul a fost stins. Focul a luat naştere din pricina neglijenţei unui servitor. Nenorocirea din bulevardul Golţei O nenorocire s’a întîmplat erî în bulevardul Coliţea din Capitală la No. 2, unde locuese d. dr Alexandrescu-Dereca. Iată cum s’a petrecut faptul. In trio cameră, sur valoarea Lina Ionescu, de 39 ani spăla parcheui cu nişte benzină iar într’o odaie de alături lucra instalatorul Venlo Nioailiae. Acesta din urmă umblînd cu un aparat aprins pe la uşa camerei în care se afla servitarea, benzina a făcut explozie. Nenorocita femee s’a ales cu arsuri pe faţă şi pe mîini. Ea a fost dusă la spitalul Filantropia Comisarul Ilie Mărcuţescu şeful eke. 15, sosind la fața locului constatat cele de mai sus. Starea Linei Ionescu este foarte îngrijitoare. --------------o o o o------------- Vremea şi semănaturile Lui miniistaruil de interne s’au primit următoarele rapoarte R.VALCEA : Timpul în acest judeţ a fost variabil. In unele părţi ale judeţului la munte a nins din care cauză e frig simţitor. Locuitorii se ocupă cu cumul fasolei şi mier şi fabricatul ţuicei de prune. NEAMŢU : Timpul a fost răcoros. A plouat aproape în fiecare zi, în unele regiuni ale judeţului. Porlimbul est'» bun, coptul Inî stagnează din cauză că nopţile sunt reci. Se ară şi se fac semănături de toaimnă. FALCIU : Timpul a fost variabil cu ploaie şi vînt noaptea, frig. Se fac arăturile şi semănăturile de toamnă. Se culeg viile şi grădinile cu zarzavat; producţiunea este abundentă. Pomii fructiferi au dat puţine roade. Fîneţele naturale şi artificiale s’au cosit. Porumbul este în coacere. DUROSTOR : Timpul a fost variabil cu ploi şi vînt Semănăturile de toamnă si prezintă bina Se lucrează la facerea ogoarelor. Pe alocuri a început culesul porumbului. ARGES : Timpul variabil. Porumbul se prezintă bine. Griul, orzul, ovăzul s’au terminat din treerat. Fîneţale s’au cosit. Pomii fructiferi s’au cules. Viile sunt bune. Pe alocuri însă din cauza ploilor s’au stricat stroșunii albi. Se fac ogoarele de toamnă. — o — Constătuirea parlamentarilor -tBBBBBSB» DISCURSURILE D-LOR DR. C. ISTRATI, N. FIUPESCU, TAKE lOilESCLS, IULIAN VTABIESCU, C. MILLS, DLLAVRANCEA, Q. DOBRESCU, LUOMTg MQfc.DQV.AfKIS — MOȚIU EA Erî dimineaţă la orele 10 a avari loc în sala de lectură a hoelulu Boulevard, anunţata întrunire a parlamentarilor. Au luat parte la aceasă întrunire parlamentarii mai jos notaţi. După orele 10 jum. s’a primit în sală şi publicul, astfel în cî consfătuiirea a luat caracterul unei întruniri publice în miniatură. Am noat pe d-niî : Dr. Tstrati, Take Ionescu, N. Fîlipescu, D. Cantili, Alexandrescu, dr. Cosna, Pariano, I. Grădișteanu, N. Capeleanu, Leonte Doldovanu, Spiru Lapu, Th. Emandi, D. lalica, C. R. Gihlescu, A. Atanasiu, D. Dumurescu, B. Delavrancea, Bucur Spirescu, Luca Elefterescu, Gogu Zamfirescu, Tilică Ioanid, Iulian Vrăjescu, Victor Ionașcu, I. G. Miclescu, Const. Miile, N. Cavadis, Argetoianu, Nie Coandă, G. G. Petcu, Buisănmou, dr. Demetrescu- Brăila, Faranga, Andrei Noica, N. Cinen, Al. Vericeanu, G. Dragu D. Greceanu, M. Deșliu, Constant. Georgescu, N. Xenopol, Angl.Al Mihăulescu, Emil Vulpe, Leon dinca,Dumbrăveni, Canacuzino-Paşca, nn. Mironescu, G. Dobrescu-Prahova, Anton Fiilotiti, N. Titulescu, Săftoiu, Mişu Quimtescu, Brincoveanu, C. Disescu, Sc. Orăscu, G. Negulescu, dr. Toma Ionescu. * D. DR. ISTRATI, luînd preşedinţia consfătuiniei, a ară at că singurul scop al convocarei a fost avizarea mijloacelor prin cari să se oprească conmpţia agenţilor austro-germanî. Nu e nici umbră de politică internă la mijloc, a a-Nu se poate să evităm războiul. v7oî Cari cerem atât de mult, treme să facem sacrificii. Iată de ce abscriu la tot ce a zis Filipescu. npL). DISCUFff’L CIUI UlLifkfi VKABIS5CM sisSsvard Numai cînd e vorba de interesele lăuntrice ale ţărei, se fac deosebiri de partide. Cînd e vorba de interesele ei superioare din afară, luptele între partide trebue să înceteze. Aşa a fost şi la diivacrurile Ad hoc. De acela d-sa nu e de părerea D-lui Vrăbiescu, de a se cere de guvern naţional. Cred că nu e treaba noastră să cerem acest Lucru. Datoria noastră a să facem pe nimeni să simtă că situaţia, de azi nu mai poate dăinuii. Clini guvernul va crede că nu va mai putea purta pe uimerii săi răspunderea situaţiei, va cere el guvern naţional. Eu, îl cred însă conştient de răspunderea sa. Nu neam adunat aci ca să aruncăm săgeţi guvernului, ei să ne consfătuim. Noi suntem un parlament neoficial. S’a zis că nu e o prrmină întrunirea noastră. Dar pînă la 15 Noembrie e prea mult. Ce-am putea face? Să trimitem o delegaţie la d. prim-ministru şi să-l rugăm să convoace parlamentul şi să mobilizeze, pentru ca ţara să nu fie încercuită. Oratorul spune că opinia publică, — in special dăscălim ca de origină ardeleană — nu se mişcă în deajuns. Dacă n’am prins ocaziile trecute de a interveni, trebue să nu pierdem momentul acesta, care ni se impune. Cere să se ducă o comisiune la guvern să ceară mobilizarea şi dacă nu va vrea, vom vedea atunci ce vom face. D. TAKE IONESCU, intervine în discuţie din nou şi spune : D. Moldoveanu a pus punctul pe i. Putem spune că oricîţi suntem aci, suntem expresie parlamente-. lui, cîtă vreme cei in]ți o ir • m -ț lac,, consimi, nu se nuu.,..-a vikso« cari la Ci Nu. *- r-n—v.«i ,)(.• i ar“de rvUtiee '-mi, nef-.wi cu inumfal germanismului, se rne şi partide, şi Constituţie şi alegeri, şi vom fi stăpiniţ birocraticeşte de alte rase. • D-sa dă citire următoarei moţiuni : „Subsemnaţii senatori şi deputaţi, adunaţi azi 13 Septembrie cerem să se ia măsuri ca să se ţmvo ţriu corupţimei streine care ne cinsteşte ţaiei şi otrăveşte sufletul nafiunei. Iar în fața primejdiei de încercuire a terei pentru a o forţa la dezarmare şi la abdicarea de la inalta ei menire, cerem guvernului să ordone mobilizarea generală a tuturor forţelor noastre militare. Se alege o comisie care să ducă această moţiune guvernului. Şi aleg în comisie d-nii L. Moldovanu, Iulian Vrăbiescu, dir. Istrati, C.Lisoscu, D. Greceanu, Ionaş Grăişlean ii. Se hotărăşte ca parlamentarii să o întrunească din nou Marţi sea a. DISCUSUL D LUI H. FILIPESCU După ce relevă destăinuirile „Epocei“ în chestiunea conrupţiei presei, d-sa spune că în faţa eveniimentelor« mari partidele politica dispar, nu mai exisită decit un partid, acela al românilor. D-sa propune să se alungă o comisiie care să meargă la d. primministru» şi să-i propună formarea unui guvern naţional, care să hotărască de destinele ţăreî. Ord. Brătianu se va convinge că demersul e patriotic şi se va da satisfacţie, or d-sa nu se va convinge ceea ce nu creai — căci d-sa e patriot, — atunci nu ne va rămîne decît o daitorie, dărâmarea guvernului. D. N. FILIPESCU întrerupe: — Eu nu mă raliez la propunerea d-lui Vră la eseu, deoarece o să sa spună că întrunirea noastră urmăreşti un guvern naţional. Eu sunt în opoziţie şi nu pot să propun un guvern naţional. Dacă se cere de liberali e altceva, DISCURSUL D-LUI C. MIULS Bine a spus d. Vrăbiescu: nu suntem aci liberali sau conservatori, ci parlamentari romînî. Se pune întrebarea: suntem în măsură să silim guvernul să intre în acţiune? D. Vrăbiescu a propus o comisiune. Dar dacă primul ministru nu vreai Discuţiunea este asupra măsurilor de luat, pentm a sili guvernul să intre în acţiuie. D adăugat d-sa. La ordinea zilei e nu nu vrea, putem noi răsturna nu mai acrasă chestiune. Dacă însă veţi voi dv. să discutaţi şi alte chestiuni, e treaba dv. vernul? sau suntem o adunare pur platonică şi ne vom mulţumi să ■protestăm? Dacă nu vom reuşi, nu ne rămîne decît să ne retragem dintriun parlament pe care îl socotim ea . După ce afirmă că propaganda i rușine, a țârei, germană nu se poate face rie cit j DISCURSUL OKt IS DULA- cu complici «tea guvernului, d-sa! V..gbUi..! propune ca Statul să re’ragă deli-1 Cut,oa^,u CORru!lrAa. Suntem datini postal ziarelor cari apără sA wn,m guvernului să se reterese s reme. .! volte împreună cu noi contra ei. De asemenea crede ca ar trebui, g,a fffcut 0 societate specială în să se ceară retragerea exequatorii- Germania pentru conrupție. S’a solut colisatului tgerman dinUiefiu, ^ait că s’au dat pină aaeuma 14 dovedit că subvenţionează presa xnilioane bacşiş în ţara romineasostită ţârei. a că. (Aplauze). D-sa spune că da cieva zile , nu mai putem trăi aşa. Să ne chestia externă a luat o gravitata inspirămi de la faptele înaintaşilor către trece peste acesite preocupări. n..ştii. Kogălniceanu, Ion Brătia- Din ocazie pierdută în ocazie pier mi. Lascar Catargi, şi să organizată am ajuns la falimentu! poli- Zăm o Ligă Unionistă, căci nu paticei noastre. Se stărue în greşeli şi tem trăi fără Ardeal, ni se dă iluzia că încă mai e vorba de ideal naţionali, pe care le-aşi asemăna cu milioanele d-nei Humbert. Nu se va mai putea vorbi de ideal naţional cînd România va fi încercuită din toate părţile. Or, acesta e gîndul evident eviden al austro-germaniilor. Vor să facă ţara întreagă prizonieră, împreună cu armata ei, fără să-i fi dat prilej şi puinţă să lupte. Desigur că eu aşi fi preferat alte momente pentru intrarea în acţiune, dar acesta e ulimul. Se zice că ar fi un milion de germani contra noasiră. Nu e exact. Nu sunt diecît 3-400.000 de oameni, contra Serbiei, pe cînd contra noastră ar trebui să aibe cel puţin 1.900.000 de oameni. De unde să-i ia? Am convingarea că dacă am mobiliza, nici nu s’ar mai produce atacul contra Serbiei. D. Take Ionescu a vorbit cel din tu de idoia de a se sugera quadruple! înțelegeri să trimită în Balcani 100—150.000 da oameni. Eu am aprobat idoiia această, dar i am spus: „să nu se afle“. S’a întâmplat însă că s’au cerut 400.000, ceea ce este imposibil. Trebue să fii imbecil ca să propui asta. Linia simplă Salonic-Niş, cea mai proastă din Europa, nu ajunge ca să aproviziona®« o asemenea armată, împreună cu aceea a Serbiei și a noastră. Cererea celor 400.000 oameni e dar o simplă manoperă. Nu mai putem alege momentul. Or facem acum politică naţională şi mobilizăm îndată, sau facem francamente politică germanofilă. Fiindcă aceasta un an poate, cred on trrime o mobilizare imediată, pentru a scăpa ţara de atacul care o aşteaptă, nu s’o ducem la atac. (apl.). D. GH. DOBRESCU-PRAHOVA se plînge că n’a putut vorbi in parlament şi sipune că e revoltat în contra comruipţiei ce ar domni la unele ministere, unde vagoanele se obţin die samsari. DISCURSUL D LUI LEONTE MOLDOVANU D sa spune că are legături sufleteşti foarte strînse cu partidul liberali De aceia vrea să restabiliască unele realităţi. DISCURSUL D LUI TAKE IONNESCU Filipescu are toată dreptatea şi nici nu concep altă judecată. Noi am avut o nenorocire, că am stat prea multă vreme într’o ctuura nature!, şi azi, după 14 luni, suferim consecinţele acestei ticăloşii naţionali.". Era o politică rea aceasta, dar era o po Litiică. Azi stăm în aer. Suntem „arşi“ dincolo, căci Ungurii conduc alianţa cu Germania, dovadă că atît în Galiţia cit şi atacul contra Serbiei a fost întreprins ca să se asigure Ungaria. Mîine cînd nemţii vor fi stăpîni pînă la Marea Neagră, ne vor trimite ultimatum, ca să dezarmăm şi atunci va bate, dar singuri, fără Sirbi şi Greci, sau va trebui să abdicăm da la demnitatea noastră. Un popor în stare să facă acest bicru, nu se mai scoală. Nu felicit pe nenorociţii care ar fuce ţara la această situaţie. După ruşinea naţională ar veni anarhia internă, căci clasele conducătoare ar dovedi că sunt aşa d’ ticăloase încît orice revoltă contra for ar fi explicabilă. Chiar de li s’ar pune capul într’un vîrf de suliţă şi tot n’ar fi prea mult. Am siguranţa că Bulgaria n’ar fi mobilizat dacă n’avea asigurarea că România nu va mobiliza. 5.ŞicOlari641 — Ce arăţi aşa vesel, Georgescule? — Cum ? nu ştii?... Mirnei, Miţi, apare No. 11 din revista noastră , ,Şcolarii“. — Da!? — Da! şi mi-a spus unul de la redacţie că numărul acesta e foarte interesant. Unde mai pui că am şi eu o poezie! Ş i costă numai 15 bani, ieftin.... CB 1° August ex „r - „ om .: laie. avind următorul sumar df — Să știu ca am so cumpăr și actua]pateeu de la chioșc, Georgescule. Salve. — Salve! Mîine citim „ . GUPA UN AN DE RAZBOIU „Scola de M. D. Berlesen. EXPORTUL ROMINIEI SI DIFICULTATILE CE EL INTIMPl NA, de dr. G. D. Creangă. STAREA INVATAMINTULUI IN BUCOVINA de C. Sp. Hasnaş. NEVOIA UNUI ÎMPRUMUT INTERN, de dr. Ernest Ene. Note şi însemn»»’» «llee. Cronica politică. Fapte, Documente şi Recenzii. 50 bani exemplarul. ----O o o O— Oferta pentru efecte militare Ministerul de Război aduce la cunoştinţa fabricanţilor, meseriaşiilor şi comercianţilor că se mai primesc încă cu începere de la 16 Septembrie cor., oferte pentru: Bocanci, opinci cu toc, cisme, opinci ţărăneşti, Frînghii de fin, căpestre de curele, lanţuri de căpestre, Pînză pentru rufărie, cămăşi, cismeu’3, batiste, ştergare, ciorapi alianţă de lină, obiele de lână, de pînză şi mănuşi de lină. Postavuri regulamentare pentru mantale, fumilii, capele, capişoane şi pantaloni. Traiste de orz, pinteni cu curele şi bătuţi, gamtoc, bidoane. Confecţie pentru corturi cu accesoriile furnizorilor, afară de beţe la corturi. Ofertele se primesc în fiecare zi la biuroul de informaţiuni al mi- nisterului între orele 8-12 a. m. şi o treime să fie însoţite de garanţia de 5 la sută din valoare, conserva-tă cu recipisă la Casa de Depu- neri. Meseriaşii şi fabricanţii re- cunoscuţi de minister ca furnizorii de articole militara sunt dispen- saţi de garanţie. Garanţiile, odată primite de mi- nister, nu se restitue celor în drept, decît în cazul că oferta n’a fost aprobată, sau după executa- rea contracrtului. Pentru ofertele, aşa cum au fost redactate sau acele admise de ofertant cum va hotărî comisia şi cei în drept nu ar mai voi să semneze contractuL, garanţia rămîne de drept în folosul statului. -----------exp............... Ştiri artist ce —o — Miercuri 16 col., se va J-»chide la Tf.;«trul Leon Popescu, fast Liric, stagiunea de iarnă a companiei de operă şi operetă corni - e sub direcţiunea d-lui Stanescu- Cerna. Se va cînta „Aida“. irianwimiii n Mai i A AI SARUT: L BeiOCRATIA Cinema LCJX Din cauza marei aglomeraţiuni neputînd satisface i»e toată lumea se va prezenta după cererea generală şi Astăzi Luni 14 Septanria CEA MAI GRANDIOASA ÎNSCENARE ZANA:: :::::Florilor 4 acte colorate de marele STENDAHL Numai poazie,^ssssartâ și frugios OrciiEstri -specială ds 12 persoane Mîine Marți 15 Septembrie Cînd inima vorbește^ cu marele CAPELANIb as.