Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)
1915-10-14 / nr. 2757
«-«awassísa s&ääää&s&ä «cÄa^te^fiiaäöäS EEE3E33SS3 x! fill ano, 11 Oct. — (Prin telegsae s’an reînoît. Am Inat inamiprafia fără fir). — Of e-mi va in ewlin 21 prizonieri dintre cari un •galea Lechro ne înregistrează noi ofițer. succese strălucite. Trupele noastre fee confirmă împortantu-i sneers au străbătut în ziua de 22 în im de la 21 Octombrie în valea Se**«r» lem Bezecca și au ocupat satul și bbiSo am îngropat piuă acum 26 tnelimite ce o domină. In AU o Cor caâvrra inamic©. de voie au fost cucerite de armele Dealungul lsonzuluî superior și noastre Letto. Baluard. Colţi pitiei, în cursul zilei de ieri Lane fi Serrerio. Au mai fost cu trupele noastre au realizat progreeerite atte două forturi şi au fost se pe rateul Jarweck, pe colhia făcuţi?5 prizonieri, în valea gătită Lucia şi la est de Plava pe Riem în noaptea de 23. inamicul colina, Asiasia. a încercat un atac contra poziţiu- '■ Două violente Contra-ataeuri inanilor noastre dele izbucnirea riM jmtee contra Mrzii au fost respinse hn Popona Basta dar a fost rea- ‘ făcând 371 priasaiiri dintre cari pins. In valea Felia au avut loc ' ds-înfftm. noi ciocniri favorabile nouă. Am I pe Qarss în dimineața zilei de cucerit Ponta fel si Leopolds Ki-'no irurile nora*«*© au reluat eu noroc». In zona Montenerului s’a fg risrosr« atacul. Cu toată puier.comploatat ocupațiunea Costane-! niea restekentâ a dușmanului, sprî M la SE de Mr zii fi au fost ret- \ jiat de sa foe violent de artilerie, pinse 2 violente atacuri ina nice î infanteria noastră, după alternaticontre porićinilor noastre dein Vodif pe muntele Sabotino si de pe coline Podgora. In zona Goritia au fost cucerite citeva tranfee. în Crrso lupta a continuat ori toată ziua cu multă înverşunare de ambele părţi. Infanteriile noastre au înaintat de mai multe ori pentru cucerirea poziţiunilor inamice deja tulburate de tirul eficace şi precis al bat ariilor noastre Adversarul desfăşurând un violent foc de mitraliere a aruncat noi coloane în contra atac. Astfel posiţiuni importante au fost de mai multe ori cucerite, pierdute fi recucerite cu toate acestea spre seară trupele noastre an realizai ve de luptă crinetină şi sângeroasa, ars izbutit să progresater*e aproape întreg frontul şi mai ales în spre San Martino Del Xtraa. Am făcut aci 2683 prizonieri dirirect 1î manfiteri funci şi 7 mitraliere, ori mare cantitate de muniţiuni şi alt material de război. Pe tronul Isonzului, de la Caporetto pÎntă la mare după o înverşunată pregătire de artilerie, trupele noastre au început în dimineaţa zilei de 21 atacul poziţiilor inimice bine apărate cu numeroase linii de reirnamente şi Arme şi lucrăride apărare. Sub un foc violent şi concentrat al inftmirului, care trăgea cu artileria, ^ tA . _ • as VU f r5 f / ts evsy**. pw «•» *• kw mtr, Peieovr *t spre AfarcoHvm. Am . ...va ,, „. __ „ jX, . va..* . . V jr■ , 1 Trozihuni in zona Montenero un făcut li 18 prizonieri dintre care 1 t \ , . , . . . , -îs x-i y • _i , » .. foarte puternic fort mm jos de la ofițeri si em capturat 3 mitra- ' 1 ' -Here si g’te materiale de războia. Toate acestea demonstrează marele micces al armatelor noastre hi tot timpul iit el de 5X Oetombrie pe frontul Ieovzo. (CADORNA). R»^n 1“ Oetarrabrie.— Ofensiva »wwtră t-' uimită ea sneers pe toi freijsis-i. p* »-«iei d© vest s! Gardeă aia luai eu nealt muntele Nodte la tsno-ă-eM virful Alba! Ju- S»c »tăpÎB r© sna? deplină astfel i de Tfttea L«dr«. ia valeu Ocdevel® in am leu] eon fhvsă er'yovRues eontra poaiîîunil©r Boectre în epr© C.1 di Inna unde an eusrvit «n mic fort făeăad țî es'tî-va rir'««n^erL Tfupoia Roaatnr esrî flancbeflvă «3 străbat man’vul Crirtallo eon ver fîssd în sr*re SehsWerkch mătură cbataeoels op»nr« de rezistenta i. mmienlii. î» fanda încursiani fsriesi« ale trupele* noMtru ns văile înalte Dte «WINIUWTWU — COMUNICAT AUSTRIAC — Viena 11 Octombrie. — Pe teatrul izsiktn, bătălia generală de pe Isoniso arme mită. Luptele de infanterie se dau cu îndirjire fără pereche. Lupta s’a întins ori și na capul te punte de la Gorice. Asalturile wiki/atf /^li» aospsj . i I A S ia 1 ^ S iS iS ®e «» sf M fl fl f^ Ssfcai %* vîrful muntelui și al doilea in sectorul Toi mine unele am luat numeroase și bine apărate tranșe# pe înă Limite dela Santa Lucia, în al treilea rind la nord de Goriza am htod o puternică redută pepantele muntelui Sahotino. Pe Cmrso de asemenea mal multe lm& ppviernice apărxttc ale ina-1 evar T/o *»/ t,r\} ^ î-va vas fit* ■M-9 ti /_ î fiii -- esssmmsesma și s‘a terminat prin Borna, 11 Oct. — Din Paris, se confirmă știrea despre ultimul de- I mers făcut de Quadrupla pe lingă v . , A . v , guvernele din Bucureşti şi Atena, ovăraşit de maintan cu forţe mari La Bucureşti. Quadruple s’a contra fiantalul turolez. Platourile mărginit să înfăţişeze reala şi- VUgercath, Lafraxin se află sub situaţîe politică şi militară din Baletolmt foc de artilerie. Mai multe cant şi să ceară guvernului român lUAziî da infanterie italiană atacă lămuriţi asupra celor ce gîndeşte de imitai ad. 1 nimicul a fost res- să facă Romin ia. pin3. Dri i’ffl« dat alocuri pe Barn- La Atena însă. Quadruple aiberg/mas, CoLdUana, pozîţiunea de nut un limbaj categoric aproape la 7taş)&sau, la sudvest de Schält- de forma unui ultimatum, îngăderbach, şi patru atacuri pe linii de la K&rd de satul Sied şi pe valea paşssma. Pe frerdnd emrkitîan au avut loc ritmai htşrit de artilerie şi lira Hori. Ia haaimil FUci şi în regiunea Km inimicul a dat eri cîteva atacuri şi tentative de atac dar lupta slăbi fi încetă aci. Inimicul îndreaptă încă toate sforţările sale pa frontul Nizli pîhS la capul de punte de la Teimeni. Italienii au atacat în special hintimile de la vest de Santa Lucia. Alpinista --nat ales atacă, aci da regimentele de infanterie 53 şi St! au gonit ps duşman. Şi în sectorul lscriso intre capelele de punte de la Trim*4n $4 Gorice s’nw dat lupte violente în special lingă Plava. Inimicul nu a putut izbindi, ni iederi. In faţa papului de punte de la Gorice mai multe tentative de atac contra contrairii muntelui Sabotine s’au prăbuşit încă de alaltăori. După o puternică pregătire cu artileria, foarte vie şi aproape neîncetată forţe Mailine foarte importante au la 801] Somnie, în regiunea Bimennixiteri contra acelui mumte si n . „ . . . . vl „ contra punctului Oslavia luata na®* ”e^amy P Bmvraignes. Ba- Bmttkas, şeful diviziei ministeru- eliminarea călugtrutor şi nesigură a ţinut şi în cursul neutri franceee au efchiat pe deaaua comunicaţiilor, Sotirios Vana vedea ce se face cu călugării tatei că altă parte tiruri de distrugere e- h°JTMlo*'*'ib:*eft (le, ,h Banea nat! hirotonisiți, Sf. Sinod ho rez^Mtatei c» — - r — — ..., ... ,,...... ... \fit 'mnată i Andr f D^lvz s se brvprie voastre au menținut toate , fîeace asupra transectei și lucră- ; ^mirdsterul ' ’afacerilor **«*«? satisfacă propunerea Casei No^XcZă inimice cu forte1 i**mi*uhtî în Champagne la străine, de a merge la Sofia spre Bteerteei. iar în ea privește chespZ, spete au fost reminse. Italie-1 ** T#huw intre Mw,s* și a Fr^fdela cumpărarea și transa- tinn®a a TJ-a. hotărăște că odată cu n fost respinse. Italie- 't ***** M#?“ 9Î ° .pr0Â.to "‘Tf'^reaji tranşati„nea ft ’n^ hotărăște că it numai să ocupe înjM«wella la nord de Htumcville și eliminarea să se te și hirotonisi rea r cî^ratmnsec din prj- " TM i^rejnrimHe locali- ■ ^ pv C(Jtiht, ajum^nntei 'eien. de către consiliul monahal. ifondăria noastra și in tăţii Mesnil şi Bemedre Membrii acestei ct,misiuni au yii Joi şedinţă. n it »K izbutit mod fTecător ma linie. Infanteria noastră şi în tăţiî Mesnil şî Benedre special regimentul 3!) infanterie j -----exp Ivntlnd la nud de San Martino a recucerit poeiţiunile sale într’o luptă corp la corp.* micului au fost rupte în mai mul- ] . ^*”1?., ** Octombrie. „Le Matemnete, detaşamentele inimice ?*■ afla ‘,e P« TM »lern.va «i fost distruse sau împrăştiate. de pe l'nia Carso-Isonzo am făcut, 1184 soldaţi şi 25 ofiţeri prizonieri. (Ştefani). a luat o intensitate înverşunată. Mu «te tunuri de toate calibrele varsă de cîteva zile un foc necurmat asupra poziţiilor austriac«, care cedeasă la rind.. Auetriaciî cui.rî mal rezistau încă pe e»stsia «le miază noapte a muntelui Jean-Midhele, care domină plaiul Gorgio au trebuit şi eî să In tsOfctesrdio Tolmino și Piozzo, inimice Tont prăbuşit din nou pre-! ftalUmii! au cucerit numenmse rîntuimdml cu perderi îngrozitoare.; duri de tranşee făcind şi cîte va Atacul de frunte italian este în mii de prizoaieri. (A. T. I.). n sosit la Sofial A. B.). ----------------ooo naossai aaagBMBBa * „Adevărul“ afirmă că ThnnmT«4, după sî'îrşit«] asĂu feataţiel d. Ie» I. C. Brătiaan a fost Va P«’atR] (Jotreceni unde s’a prezentat M. S. Pegel«*- C®va mai muH ,.Adrvărul ’ jwreiiBd« a şti eh'*r discuţi* urmată iurr« Swv«r*a și prinsul ministru. Absolut inexact La Pa!»t n a fost de est d. V. G. Mortnih în ««Vtete* i» ar ffi*»urtru de isteras« s’a d*w să W-r»ste M. S. Regelui rsp«-;nl a*a- Bra #®3off peiressst» în earstîl silei. Din capitel* de Jadeț SS® 'uidiauui * D. General in rezervă Glanescu, destul director al institulului geografic al armatei, ne trimite spre publicare, o foarte lungă scrisoae în care ne impută nedreptatea pe care am fi comit-o faţă de d sa judecîndu-l după rolul încât în timpul manifestaţiei de Duminică şi nu după trecutul său ostăşesc. In acelaş timp d. general Dinescu ne declară că d. Fu lîpinteu indicîndu-i rîndul printre oratorii de la Dacia, nu i-a dat absolut nici o indicaţie asupra modului de a fi în masa manifestanţilor. Din Upsă de spaţiu, neputînd le M «®?w*abafi o* reprezentanţii public în întregime scrisoarea JFederaţiei Unioniste“ din acelea- j articol a d-lui general lonescu, raşcan râsptedft Bambkte spre j l#&* ari de dariarațiunUe d sale. sesastrăv«erari]e ««te mat alarensnte eu privire la îatruairsa din Capitală. A#a »’* în mal teste ees DIMINEAȚA fi ADEVĂRUL ri« cri ««'in: „Victimele CARI AU CĂZUT fcreje di» 5*ravla®ie eă d. Oarbcsca, ERI PENTRU MĂREAȚA prefeetai PolHtel Capftsleî, pnsea- \ CAUZĂ NAŢIONALA, acei reril d» servirii* ţi chîar «îţi va CIŢI-VA RĂNIŢI, ?e»i pi-au extaiteri sw fi f®«* »fâşiaţi de vvioşl viaţa cum şi NENO-!BOCITUL CARE A MURIT Faptei ©ă asemene* %-rvarmA STRĂPUNS de baionete, au în- (Mt răsădite îa bw«I Ideatic ti turnai de.sigur immde tuturor, nimai)*» îa diferite regiuni al© ți! Aceşti luptători vor fi priviţi ret, dov«d«*te eă g* dat, d* te em- 'dr toţi aperStorii neamului ca pri tra diferi agenţi dkl praviael* V* P^Diuă de cercetaşi trimeasă ti Unionist® cnvîmul^ ***&*** da «rdbss do a alarma spiritele,! Onoare lor i #s.«îadn-la să «â’eadă că guvernul l’natro „vi©ţ.«reHa em an eă* autorități* ăia Capîtelă aa mal 2111 națională“ a aa paterna d* a ^»'ara r^iul d-l#r FJipwo și Take Xoneseu ;»« afa, pe cit știm, numai NENOROCITUL COPIL SILBERSTEIN. dar s*îe®ai& & fost viciiteghlor. A**siă Basasis?*®ffa d«vedesi» «sîjboacsl* «26S|er*te ia esre recurg «asâu®ăi®«-it „Fiîssaaei“. * li. 3. Regina care a fost la .91- nma, s’a Umpoi-M în Capitală. * D-dM N. FUbpcmm si Take lettesen, fi*t țari primiţi î« 4 * Testestențl* ssr&s/fsterffer «?s1 s^ecti dî'icv lăţite transportului. 1» ALHAMBRA 1« r«thas*ă do Chiar dacă Grecia or accepta vi»t» M. 8. Râgâie, eri foi arate S p. m. «tan®*! și «fitul admirabil *1 ©eî®-: teren pre tvd hr*taM a neutrali-------- !breî; TCAMASOWAKAJA. Apîau-: t-Sfriurile. Indienii, Austm-Henti şi * isstcvrarețf? stdrltuftei revisÉ® s® ©aM# acopere fî® asta hueată negrii div Scu&gml și celelalte tru »A0P și NOI“ ®»re »e va j» îa sa «Es&i&ie. d® ATTIC. riad ev* NlMloMa-Basiu !a freate,! ' ____ la ALBAMBItA ver ©»»tribal s*j npnamttțiiit s£ ?»să aorte, S * AÂ. LL. SR. Oer®’ pe caleniare ev care Anglie și Frunte vor mi ajute pe sîrbi ar fi în Macedonia cu acelaș svempet negativ ca în Dardam* tul HftMkta®, wwT an fost la Curie* f u, mat ritm dat fiind riUma fcarte * B. T. G. Motimr, minis&td de jde Aas*t. «b c«ooci* «ritassUp*; gama: oapr4 m sezamtf actual. Romb**hrieme. a htccat mi da ââmkmrtti j ral® * Desr«te»^lor lUaMteriwf, s’*« r darea fraveo-evalegă a Dedean* au M. S. Rteric. I Iatac® m C&pitală. 1 endui şi Portgiagosului a prim ai* faMidimţilor cari, ca să îngroaşe rinduri!e mamifestsaţilor, îs«ssrțm'a.ai pe toţi popii siri epOil F2S.3IOSI iligă Paris 12 Octombrie. — Armata din Orient. Debarcările de trupe franceze la Salonic continuă în mod regulat şî în cele mai bune comniţiunî. Trupele franceze cari Berlin 11 Octombrie.— Armata au trecut graniţa greacă au luat generalului von Roeves din grupa contact cu trupele sîrbești. (Havas) axîsafei general fold mareșalului von Mackensen a alungat pe sirbi la v est de Lucovica mai spre sud. I Arai aia generalului von Gal- Îwiîs a ocapat țărmul sudic al riului Jssenika, lîngă Palanca, iar mai spre est linia Rapina la nord d© Petrovac-Ranovae cu toată rezistenţa pe atacuri foarte îndîrjite a sârbilor. Marele număr al sîrbîlor înmor-Viena 11 Octombrie. — Oficial. — Pe teatrul rus, lîngă Novoalexineț am reluat înălţimile de la est de te a aoopti pierderile grave ale ina- ^Vena, evaluată alaltăeri. Lîngă mîntaţî de trupele noastre permi-1 tabului. Lîngă Orşova am trecut Dunărea ocupînd înălţimea Slava-Bodija, capturînd 3 ofiţeri şi 70 soldaţi. Sofia, 12 Octombrie. — D. Iladoulavoff a declarat urmâtoarea corespondentului agenţiei Wolff Operaţiunile noastre în Serbia în noii pagube mici ; bombardarea a fost ma mult un fel de demonsraţiune. Dacă se crede că se va...pe, astfel impresie asupra noa înaintează iute şi bine. Am ocupat tră se înşeală cei ce o cred. Am o parte a Macedoniei. Sîrbii sunt luai toate măsurile spre a respinaproape complect izolaţi m urmare in aici orice atac. Totul doveofensivei repezi a trupelor gemut- deşte rit de greşit au judecat puno-irustro-bulgare. Comunicaţii cu terile înţelegere!, calea ferată nu mai au şi o singură linie telegrafică a rămas la re sintern judecaţi în ţările înţe- sârbeşti casrî s’au pw»intat la lop dispoziţia lor. Odrobirea Serbiei legerei se caracterizează prin cu- ] tâ la sud de State»« m fost gonit© vm exercita de sigier o influenţă vintele unui financiar francez cai de bataHaaaet« aoaste«, favorabilă ompm întregii situare întors din Petersburg mi-a fă- j Forţare gerăsano ea#? înaintează ţirnl militare şi politice a puteri- ent o vizită la Sofia şi mi-a zis:, de ombei» maluri ai® Moravei aulor centrale şi va grăbi sfîrşitul. cu trei milioane aş câştiga pentru: «J«aa la faăl't&arte do îa sud «te prior in.ssal« cam bombarda îmi _ . -■ - ... . - * ’ - * ' ~ ‘ m.- . . Un! »Mtumbei autormrea Serbiei nu se] cheltuiţi trei ■miliarde nu veţi opri! P® dnssaaa din munţi? de la vest avariat, a fost remorcat spre Im» va putea face nici destul de urnici rind. poporul bulgar de bs re« [do CIîBdftva, thrros rte alto torpiloare. I mmt nici destul de eficace fără a Uzarea ideahtrUb? sale naHavaieA Bulgari? an înaintat dincolo «te. La Arihtemm și Sosiit'bahran (KB.). OS LA DISPRE 0P£RIŢIILE ARMATEI BULGARE IN SEPRU aators M .Qusdrup!of la EîiEurEşii şi £t:n" dvind Greciei un termen foarte scurt pentru a lua o atitudine francă faţă de Quadrupla şi popoarele din Balcani. (A. T. I.) Sescss f de ocol. .. a v ... a , Coristantkieson I. Vasi te, DnmÂ-taunea rftnune «a^se studieze intru iTWm j j Milăii(^u pyip. Sfetcii in această regiune trebuese pre otî bine pregătiți. P S. Teodos’e al Romanului pro Par's 12 Octombrie, (Prin telegrafia fără fir).— Germanii au încercat eri să rrinceapă atacul contru a nu se trage decit exclusiv a-ţilor a căror lipsă si simte mai tra fortului de„ Bote de Givenchy snt..r4a ru.n.cte,or « Irmorianta ales în cadrilater. ... . , nu f item huo cunoscută. (Legaţia D. SIîn'SUn Duca spune că ebes şi posturilor avansate franceze de B(la entirea6A), lingă cote 119. De abîa eşiţi, ei au fost decimaţi şi constrînşi să reintre în tranşeele lor; acesta e al optulea eşec suferit de germani în cinci zile; în această singură regiune a frontului, lupta de artilerie e stsau voi mm conlîaa sä ö£l33fte ia Salon! - TRUPELE FRANCEZE S’AUJ UNIT CU CELE SÂRBEȘTI . Rușii în fost respites dda Komárom Czartorisk atacurile noastre au progresat. Inimicul a fost gonit de lîngă Komarow. Încolo situațiunea este neschimbată. -----0X0---- ssffh am Wmmm «to* *« $Él,*}&£ %W CCfS I^rcez gratia fără fir). Trupele «soasme au angajat lupte cu Bulgarii s»pre Halmivo; acest oraș care este asext la 13 kilometrii la sud de Strumi Ha a rămas în «simile noastre; pierderile noastre sunt foarte uşoare. -----exo---- ]} îmbarcarea coas’di &j gra âî siîra alți Tomidra 10 Octombrie.— Amirali recia o»,,,,,.. Orâa in Bulgaria Sofia, 10 Octombrie. — Cabinetul din Atena a însărcinat o conii PBIRCiPELU CfBIL LA Uf SKUEB CUCERESC TRANŞEE SEfîMANE Sofia, 12 Octombrie. — Cornu! Paris 12 Octombrie. — Comunicicat oficial asupra operaţiunilor l «sat din 23, lori seară trupe inimice din 24 Octombrie . In valea Tinoa a încercat să iasă din tranşeele cuiul inferior, trupele noastre au lor din partea de sud a pădureţii. Ocupat satul Negolin şi portul duehe şi de lîngă fortul Civenchy dar mirean Prahova cucerind între alele au fost imdiat împrăştiate, tătele un depozit de merinde, 20 careră greutate, cu muniţiuni de război. Am făcut In Champagne, puternice recuprizonieri un ofiţer 270 soli'iţi.' noaşterî Inimice, apărate pri fitirul Peste 300 cadavre sîrbeşti zac pe cu obuze lacrimogene şi sufocante, terenul de luptă acilan încercat să sară în pozîţiune Principele Ciril şi generalul co- noastre de lingă colina Tahure dar mondant al armatei care operea au fost reopîna® pretutindeni. Ază în această regiune au fost priceste trup© inimice au fost în pane mip în triumf la Uskueb. Tot ora distruse de focul infanteriei șî misul era pavoazat cu drapele bul- traneretor no® strogare și împodobit cu covoare. Stră Pe frontul Loren eî am cucerit zile erau pline de flori. Populaţi într’o luptă corp la corp foarte ricin de înrolare a supuşilor belunea înDragă venise întru întîm- crâncenă o trssseo ocupată de dnşi gienî în vîrsta de a purta arrica pînarea trupelor și arunca flori man lîngă foerwa*rea drumurilor, pr,(mm fi tru a incilUa fy‘ și cunune de verdeaţa.. Toata lu- Ijeuitr©y-(f»aregcn, Gonrexon-A- 1 ! dezertorilor francezi şi englezi aslinistîtă cunsî in Belgia. Şeful şi sufletul acestei organizatiuni era tocmai englezoaica Caval]. Inimicii noştri nu ar putea .nil protesteze contra executări crestei femei condamnată la moarte cari Francezii au executat două germenice în Martie 1915 la Fancy anume pe Margareta Schmidt şi în Mai pe Otilia Moos. CU despre atitudinea guvernului englez ar fi suficient să cugete cineva la atrocităţile comise de d. Kitchener contra femeilor şi copiilor cs Boeri în războiul din Transvaal. De asemenea nu se poate vorbi mea plîngea de bucurie. Entuzins- ] i«en9ne©urt.II«H!»r.mul era indescriptibil, bulgară). lor sî au declarat de asemenea câ știau la ce se expun. De altfel guvernul general publicase în diferite rânduri avertismente contra tentativelor de a trece dezertori francezi, belgieni şi englezi dincolo de graniţă, imisfînd asupra consecinţelor inevitabile a unor astfel de încercări. E deci vorba numai de, pulsuri de legitimă apărare. (Legaţiunea germană) (Agenţia . Noaptea a fost relativ p© restul fronturilor. iS1 33rtB3 ta!S3ta?1 gran ia Contente! Ometantinopol 12 Oetembrie. — Iîsronul «le Maugenheim, amîn cadorul Germaniei la Constantinopole a murit azi dimineaţă ora 7 de un »ta© de apoplesie. (KIî). & Baronul de Timrath a prioritgirarea afacerilor ambasadei germane la Constantiwpole, (WB). -----exp----Paris, 12 Octombrie. — Comunicat din 23 Octombrie ora 23. Nimic de semnalat important în afară de cele expuse în precedentul comunicat. Berlin, 12 Octombrie. — Presa străină publicînd cu privire la condamnările și execufiunile de spioni recente din Belgia' tsiri mincinoase ori mult exagerate, este necesar de a se pune lucrurile Io fDOD*/ Pîl rtfai mort* vita fii oi* ».f# - ... r-”. V» /ich» i'rMM.» c...fjt i n, în special cazul englezoaicei Edith Corali. împușcată, a format obiectul desbaterilor din Camera Lorzilor. Condamnaţii organizaseră cu numeroşi complici un scr ui .................... P.esi străină despre îlid n li Jol* aa la'a î mamii aa fiiii Saten iste IftrlHi Pe testul de Sud-est, armă.ta â‘dnershîluî Koeves» a natiias pe advrs*r dîacolo de înălţimea de la Naivitatea extraordinară cu ca- nord de Araajeiovat. Ailergantele L.n ipo’ofa 52 reÎBÎQ» îa G7SS' Roma! 11 Oct. — Din Paris, se' Berlin 11 Oct.— Armata reneratelegrafinză că populația rusă ca lunii Bojadjeff a cepturat linsă — Orașul Babrovo Isa miliilîa fr« ss zl?or — Paris 12 Octombrie. (Prin tele- rC la sfîrșitul lunci August părăr- Prahov* pe Dunăre la nord-»t d« - • • stse Riga temwdu-se de o îmi- Negotin un decort denumit uni ventă lovitură germană se reintoarce mereu în oraş. Scăzută la 70 mii de oameni populaţia atinge azi cifra de 300.G/l (A. T. 1.) Şedinţa se deschide la ora 9 .1® ZIUA II a Şenipta La probele scrise nenfem functiunea de judecător de Tribunal In ziua de 18 Octombrie e.. vu atntea anunţă că o flotă aliată eoni dimineaţă sub prezidenţia I. P. S. vea lix examenul de capeteitate pusă «rin vase enrfez®, franceze şi S. Konon,mitropolit Pnmat. jientru funcţiunea de judecători de ruseşti au bombardat ecaaia bul- ^ Au luat parte la şedinţă d-nil: I. tnbunaJL, de ocol, sublsaut şi sub-Rsta celor chemaţi la preba le fî?rată porturi]© vasele din pur cei. ^ j Pemtru funcţiunea de judecătorul Iledeagaci au suferit strica- Sau citit mai multe rapoarte ce ^e tribunal: cînnî, călugrăriri. . . * Brcmcu I. Hie, Sardan Vladimir țiu«‘3 maî mare grijă s’a pus pen Se ia in discuţie chestiunea preo- yfi'eanu Lazgr Pentru funcţiunea de jutecător pune să nu se mai închirieze curţi- substitut, de a se elimi hotără. • o». gd!n Dsrfcnia Constcnfhfopoio ltt Oct. — La Anaforta artileria a bombardat o baricadă pckxi-^AM de inamic pe Azm&pdetr a distrus trei mitraliere ce se oftă acolo. La Aribwmn riposta, viguroasă a de tiranie în Belgia pentru că con(rrtPcriri nemții* a redus In tăcere. damnafd au mărturii car vina b'derile de uscat și de mare ale inmnnmlui. Inimicul a bombardat fără eficachari câtva timp perifiile noastre de la Svfidurba.hr. Inimicil a aruncet, fără a ne prifinui pa cube, pre o pie de obuze asupra aripei noastre stiici. Nimic important aiurea. # Cenetejjfénopote. 12 Octombrie,— Cairi^teeat: Ixi Anafortu artiteriv noastră a priccnuit stricăciuni grave tramre’or inamice Artileria nofistTă ripostând a atins un torbeîu cu fart* prrrs înaintează spre, tileri« șî tafanierie. sard de Knsjsvăț, (K. B.). { Nimte- irmoitatet de semnatei a-----exo----- iurea. (E..B.). Puterile centrale au dovedit os. şi Negaţia şi au trecut Titsocul iai a- avut toc focuri intermitente de ar Turcia că au priceput mai bive tendinţele voastre fi dacă ţintele ce le urmărim d e* vor putem atinge aceasta nu va putea fi de rit petabarind de aproape cu puterile centrale. Ele vor fi un factor de prosperitate important pentru toată nmanifirtea în toate aspirat iffe mtît ririHzedoare rit rieotmgmic* „rfiUce ale Culorilor centrale. sî ©știi Ia sorit, pmmtru encporit.— ttil zx%€t&*»t «'Sirii s*tri. g#r*A*»«ifîo.- C&odtâaU) admiși Is pi o&di» scrise pentru ajutori d© ]ud®câiori, ete. etc . au crpat \km\ c fsst alioiDoslui rusești și a ocupat țărmul vestic U Timockului, ps jumătatea drumni Zajeear-Knjazevae. Părți a« armatei bulgar® n’au »esit rapoarte noui. fard din arfm si » ? Vascuilescu S. Acovieî Teodor, vrem. Pentru funcţiunea de subllant şi Alexandreecu, C. L. Anghelovicî Virgil, CTa'eăT V. G., ConstantineRcnn Soarlut, Diaconeecu I. L In urma. adresei Casei Bisericei ti..v.; Rte.otee, Dumitresi-ale bîserteisior rurale penru pășunat. siune compusă din d-nii George a nu se mai publica prin ziare H. Gh., Dumitresco N. I., Dunăreanus N. Osva.ki, Emanuiel Spiridon, Georgescu Tfitus, Gheorghie Mihail, Ioncscu I. C- Ionescu Ef. Vasiîc, Ivanein P. D., Lw. Tonta I., Ltipan V. Nicolae, Mmnnianu M. Iosif, Nicollyxui Gh., C‘ăo«*«■ *i C. D., Ovew'.anu P. Romulus, Petrescu Gh., P«sta, C. Vale, Posa Virgil Mircea. Sirnionc£v*u Ton, TStpăsaJMi I. Stefan, și Vemer L n* ofloreecn Olt, I. L. Kaufmnana Ernest ^Ä®3CTöass»siag? oxo la frontul belgian Perh. 12 Octombrie. — Comanientul belgian: Totul a fost liniștit pe frontul belgian.