Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)

1915-10-14 / nr. 2757

«-«awassísa s&ääää&s&ä «cÄa^te^fiiaäöäS EEE3E33SS3 x! fill ano, 11 Oct. — (Prin tele­­gsae s’an reînoît. Am Inat inami­­prafia fără fir). — Of e-mi va in ewlin 21 prizonieri dintre cari un •galea Lechro ne înregistrează noi ofițer. succese strălucite. Trupele noastre fee confirmă îm­porta­ntu-i sneers au străbătut în ziua de 22 în im­ de la 21 Octombrie în valea Se**«r» lem Bezecca și au ocupat satul și bbiSo am îngropat piuă acum 26 tnelimite ce o domină. In AU o Cor caâvrra inamic©. de voie au fost cucerite de armele Dealungul lsonzuluî superior și noastre Letto. Baluard. Col­ţi piti­ei­, în cursul zilei de ieri Lane fi Serrerio. Au mai fost cu­ trupele noastre au realizat progre­­eerite atte două forturi şi au fost se pe rateul Jarweck, pe colhia făcuţi­­?5 prizonieri, în valea gătită Lucia şi la est de Plava pe Riem în noaptea de 23. inamicul colina, Asiasia. a încercat un atac contra poziţiu- '■ Două violente Contra-ataeuri ina­nilor noastre dele izbucnirea riM­ jmtee contra Mrzii au fost respinse hn Popona Basta dar a fost rea- ‘ făcând 371 priasaiiri dintre cari pins. In valea Felia au avut loc ' ds-î­nfftm. noi ciocniri favorabile nouă. Am I pe Qarss în dimineața zilei de cucerit Ponta fel si Leopolds Ki-'no irurile nora*«*© au reluat eu no­roc». In zona Montenerului s’a­ fg risrosr« atacul. Cu toată puier­­.comploatat ocupațiunea Costane-! niea resteken­tâ a dușmanului, sprî M la SE de Mr zii fi au fost ret- \ jia­t de sa foe violent de artilerie, pinse 2 violente atacuri ina nice î infanteria noastră, după alternati­contre pori­ćini­lor noastre dein Vodif pe muntele Sabotino si de pe coline Podgora. In zona Gori­­tia au fost cucerite cite­va tran­­fee. în Crrso lupta a continuat ori toată ziua cu multă înverşunare de ambele părţi. Infanteriile noa­stre au înaintat de mai multe ori pentru cucerirea poziţiunilor ina­mice deja tulburate de tirul efica­ce şi precis al bat ariilor noastre Adversarul desfăşurând un vio­lent foc de mitraliere a aruncat noi coloane în contra atac. Astfel posiţiuni importante au fost de mai multe ori cucerite, pierdute fi recucerite cu toate acestea spre seară trupe­le noastre an realizai ve de luptă crinetină şi sângeroasa, ars izbutit să progresate­r*e aproa­pe întreg frontul şi mai ales în spre San Martino Del Xtraa. Am făcut aci 2683 prizonieri dirire­ct 1î m­anfiteri fu­nci şi 7 mitraliere, o­ri mare cant­ita­te de muniţiuni şi alt material de răzb­oi. Pe tronul Isonzului, de la Ca­­poretto pÎntă la mare după o în­verşunată pregătire de artilerie, trupele noastre au început în di­mineaţa zilei de 21 atacul poziţii­lor inimice bine apărate cu­ nume­roase linii de reirnamente şi Ar­me şi lucrări­­de apărare. Sub un foc violent şi concentrat al inftmi­­rului, care trăgea cu artileria, ^ tA . _ • as VU f r5 f / ts­ evsy**. pw «•» *• k­w mtr, Peieovr *t spre AfarcoHvm. Am . ...va ,, „. __ „ jX, . va..* . . V jr■ , 1 Trozihuni in zona Montenero un făcut l­i 18 prizonieri dintre care 1 t \ , . , . . . , -îs x-i y • _i , » .. foarte puternic fort mm jos de la ofițeri si em capturat 3 mitra- ' 1 ' -Here si g’te materiale de războia. Toate acestea demonstrează mare­le micces al armatelor noastre hi tot timpul iit el de 5X Oetombrie pe frontul Ieovzo. (CADORNA). R»^n 1“ Oetarrabrie.— Ofensiva »wwtră t-' uimită ea sneers pe toi freijsis-i. p* »-«iei d© vest s! Gar­­deă aia luai eu nealt muntele No­­dte la tsno-ă-eM virful Alba! Ju- S»c »tăpÎB r© sna? deplină astfel i de Tfttea L«dr«. ia valeu Ocdevel® in am leu] eon fhvsă er'yovRues eontra poaiîîuni­­l©r Boectre în epr© C.­1 di Inna unde an eusrvit «n mic fort făeăad țî es'tî-va rir'««n^erL Tfupoia Roaatnr esrî flancbeflvă «3 străbat man’vul Crir­tallo eon ver fîssd în sr*re SehsWerkch mătură cbataeo­els op»nr« de rezistenta i. mmienlii. î» fanda încursiani fsriesi« ale trupele*­ noMtru ns văile înalte Dte «WINIUWTWU — COMUNICAT AUSTRIAC — Viena 11 Octombrie. — Pe tea­trul i­zsiktn, bătălia generală de pe Isoniso arme mită. Luptele de infan­terie se dau cu îndirjire fără pere­che. Lupta s’a întins ori și na capul te punte de la Gorice. Asalturile­ wik­i/atf /^li» aospsj . i I A S ia 1 ^ S iS iS ®e «» sf M fl fl f^ Ssfcai %* vîrful muntelui și al doilea in sectorul Toi mine unele am luat numeroase și bine apărate tranșe# pe înă Limite dela Santa Lucia, în al treilea rind la nord de Goriza am htod o puternică redută pe­­pantele muntelui Sahotino. Pe Cmrso de asemenea mal mul­te lm& ppviernice apărxttc ale ina-1 evar T/o *»/ t,r\} ^ î-va vas fit* ■M-9 ti /_ î fiii -- esssmmsesm­a și s‘a terminat prin Borna, 11 Oct. — Din Paris, se­­ confirmă știrea despre ultimul de- I mers făcut de Quadrupla pe lingă v . , A . v­­ , guvernele din Bucureşti şi Atena, ovăraşit de m­aintan cu forţe mari La Bucureşti. Quadruple s’a contra fi­antalul turolez. Platourile mărginit să înfăţişeze reala şi- VUgercath, Lafraxin se află sub si­tuaţîe politică şi militară din Bal­etolmt foc de artilerie. Mai multe cant şi să ceară guvernului român lUAziî da infanterie italiană atacă lămuriţi asupra celor ce gîndeşte d­e­ imitai ad. 1 nim­­icul a fost res- să facă Romin ia. pin3. Dri i’ffl« dat alocuri pe Barn- La Atena însă. Quadruple a­­i­­berg/mas, CoLdUana, pozîţiunea de nut un limbaj categoric aproape la 7taş)&sau, la sudvest de Schält- de forma unui ultimatum, îngă­derbach, şi patru­ atacuri pe linii­ de la K&rd de satul Sied şi pe valea paşssma. Pe fr­erdnd emrkitîan au avut loc ritmai htşrit de artilerie şi lira Hori. Ia haaimil FUci şi în regiunea Km inimicul a dat eri cîteva ata­curi şi tentative de atac dar lupta slăbi fi încetă aci. Inimicul îndreaptă încă toate sforţările sale pa frontul Nizli pî­­hS la capul de punte de la Teimeni. Italienii au atacat în special hint­­imile­ de la vest de Santa Lucia. Alpinista --nat ales atacă, aci da regimentele de infanterie 53 şi St! au gonit ps duşman. Şi în sectorul lscriso intre capelele de punte de la Trim*4n $4 Gorice s’nw dat lupte vio­lente în special lingă Plava. Inimi­cul nu a putut iz­bindi, ni iederi. In faţa papului de punte de la Gorice mai multe tentative de atac contra contrairii muntelui Sa­botine s’au prăbuşit încă de alaltăori. După o puternică pregătire cu artileria, foarte vi­e şi aproape neîncetată forţe Mailine foarte importante au la 801] Somnie, în regiunea Bi­mennixit­eri contra acelui mumte si n . „ . . . . vl „ contra punctului Oslavia luata na®* ”e­­^amy P B­mvraignes. Ba- Bmttkas, şeful diviziei ministeru- eliminarea călugtrutor şi nesigură a ţinut şi în cursul neutri franceee au efchiat pe de­aaua comunicaţiilor, Sotirios Vana­ vedea ce se face cu călugării tatei că altă parte tiruri de distrugere e- h°JTMlo*'*'ib:*eft (le, ,h Banea nat! hirotonisiți, Sf. Sinod ho rez^Mtatei c» — - r — — ..., ... ,,...... ... \fit 'mnată i Andr f D^lvz s se brvprie voastre au menținut toate , fîeace asupra transectei și lucră- ; ^mirdsterul ' ’afacerilor **«*«? satisfacă propunerea Casei No^XcZă inimice cu forte1 i**mi*uhtî în Champagne la străine, de a merge la Sofia spre Bteerteei. iar în ea privește ches­­pZ, spete au fost remin­se. Italie-1 ** T#huw intre Mw,s* și a Fr^fdela cu­mpărarea și transa- tinn®a a TJ-a. hotărăște că odată cu n fost respinse. Italie- 't ***** M#?“ 9Î ° .pr0Â.to "‘Tf'^reaji tranşa­­ti„nea ft ’n^ hotărăște că it numai să ocupe înjM«wella la nord de Htumcville și eliminarea să se te și hirotonisi rea r cî^ratmnsec din prj- " TM i^rejnrimHe locali- ■ ^ pv C(Jtiht, ajum^nntei 'eien. de către consiliul monahal. ifondăria noastra și in tăţii Mesnil şi Bemedre Membrii acestei ct,misiuni au yii Joi şedinţă. n it »K izbutit mod fTecător ma linie. Infanteria noastră şi în tăţiî Mesnil şî Benedre special regimentul 3!) infanterie j -----exp Ivntlnd la nud de San Martino a re­cucerit poeiţiunile sale într’o lup­tă corp la corp.* micului au fost rupte în mai mul- ] . ^*”1?., ** Octombrie. „Le Ma­te­­mnete, detaşamentele inimice­­ ?*■ afla ‘,e P« TM »lern.va «i fost distruse sau împrăştiate. de pe l'nia Carso-Isonzo am făcut, 1184 soldaţi şi 25 ofiţeri prizonieri. (Ştefani). a luat o intensitate înverşunată. Mu «te tunuri de toate calibrele varsă de cîteva zile un foc necur­mat asupra poziţiilor austriac«, ca­re cedeasă la rind.. Auetriaciî cui.rî mal rezistau încă pe e»stsia «le miază noapte a mun­telui Jean-Midhele, care domină plaiul G­orgi­o au trebuit şi eî să In tsOfctesrdio Tolmino și Piozzo, inimice Tont prăbuşit din nou pre-! ftalUmii! au cucerit numenmse rîn­­tuimdml cu perderi îngrozitoare.; duri de tranşee făcind şi cîte­ va Atacul de frunte italian este în­ mii de prizoaieri. (A. T. I.). n sosit la Sofial A. B.). ----------------ooo­ naossai aaagBMBBa * „Adevărul“ afirmă că Thnnm­T­­«4, după sî'îrşit«] asĂu feataţiel d. Ie» I. C. Brătiaan a fost Va P«’a­­tR] (Jotreceni unde s’a prezentat M. S. Pegel«*- C®va mai muH ,.A­­drvărul ’ jwreiiBd« a şti eh'*r dis­cuţi* urmată iurr« Swv«r*a și pri­nsul ministru. Absolut inexact La Pa!»t n a fost de est d. V. G. Mortnih în ««Vtete* i» ar ffi*­­»urtru de isteras« s’a d*w să W-r­­»ste M. S. Regelui rsp«-;nl a*a- Bra #®3off peiressst» în earstîl si­lei. Din capitel* de Jadeț SS® 'uidiauui * D. General in rezervă G­­la­­nescu, destul director al institu­­lulu­i geografic al armatei, ne tri­mite spre publicare, o foarte lun­gă scrisoae în care ne impută ne­dreptatea pe care am fi comit-o faţă de d sa judecîndu-l după ro­lul încât în timpul manifestaţiei­­ de Duminică şi nu după trecutul său ostăşesc. In acelaş timp d. ge­neral Din­es­cu ne declară că d. Fu lîpinteu indicîndu-i rîndul printre oratorii de la Dacia, nu i-a dat ab­solut nici o indicaţie asupra mo­dului de a fi în masa manifestan­ţilor. Din Upsă de spaţiu, neputînd le M «®?w*abafi o* reprezentanţii­­ public în întregime scrisoarea­ JFederaţiei Unioniste“ din acele­a- j articol a d-lui general lonescu, raşc­an râsptedft Bamb­kte spre j l#&* ari de dariarațiunUe d sale. sesastră­­v«erari]e ««te mat alarensn­te eu privire la îatruairsa din Ca­pitală. A#a »’* în mal teste ees DIMINEAȚA fi ADEVĂRUL ri« cri ««'in: „Victimele CARI AU CĂZUT fcreje di» 5*ravla®ie eă d. Oarbcsca, ERI PENTRU MĂREAȚA prefeetai PolHtel Capftsleî, pnsea- \ CAUZĂ NAŢIONALA, acei reril d» servirii* ţi chîar «îţi­ va CIŢI-V­A RĂNIŢI, ?e»i pi-au ex­­taiteri sw fi f®«* »fâşiaţi de vvioşl viaţa cum şi NENO-!BOCITUL CARE A MURIT Faptei ©ă asemene* %-rvarmA STRĂPUNS de baionete, au în- (Mt răsădite îa bw«I Ideatic ti turnai de.­sigur immde tuturor, nimai)*» îa diferite regiuni al© ți­! Aceşti luptători vor fi priviţi ret, dov«d«*te eă g* dat, d* te em- 'dr toţi aperStorii neamului ca pri tra diferi agenţi dkl praviael* V* P^Diuă de cercetaşi trimeasă ti Unionist® cnvîmul^ ***&***­ da «rdbss do a alarma spiritele,! Onoare lor i #s.«îadn-la să «â’eadă că guvernul l’natro „vi©ţ.«reHa em­ an eă­­* autorităț­i* ăia Capîtelă aa mal 2111 națională“ a aa paterna d* a ^»'ara r^iul d-l#r FJipwo și Take Xoneseu ;»« afa, pe cit știm, numai NENO­ROCITUL COPIL SILBER­STEIN. dar s*îe®ai& & fost vicii­teghlor. A**siă Basasis?*®ffa d«vedesi» «sîj­­boacsl* «26S|­er*te ia esre recurg «asâu®ăi®«-it „Fiîssaaei“. * li. 3. Regina care a fost la .91- nma, s’a Umpoi-M în Capitală. * D-dM N. FUbpcmm si Take le­ttesen, fi*t țari primiţi î« 4 * Teste­­stențl* ssr&s/fsterffer «?s1 s^ecti dî'icv­ lăţite transportului. 1» ALHAMBRA 1« r«thas*ă do Chiar dacă Grecia or accepta vi»­­t» M. 8. Râgâie, eri foi arate S p. m. «tan®*! și «fitul admirabil *1 ©eî®-: teren pre tvd hr*taM a neutrali­-------- !breî; TCAMASOWAKAJA. Apîau-: t-Sfri­urile. Indienii, Austm-Henti şi * isstcvrarețf? stdrltuft­ei revisÉ® s® ©aM# acopere fî® asta hueată negrii div Scu&gml și celelalte tru »A0P și NOI“ ®»re »e va j» îa sa «Es&i&ie. d® ATTIC. riad ev* NlMloMa-Basiu !a freate,! ' ____ la ALBAMBItA ver ©»»tribal s*j npnamttțiiit s£ ?»să aorte, S * AÂ. LL. SR. Oer®’ pe caleniare ev care Anglie și Frunte vor m­i ajute pe sîrbi ar fi în Macedonia cu ace­la­ș svempet negativ ca în Dardam* tul HftMkta®, wwT an fost la Curie* f u, mat ritm dat fiind riUma fcarte * B. T. G. Motimr, minis&td de jde Aas*t. «b c«ooci* «ritassUp*; gama­: oapr4 m sezamtf actual. Romb**­­hrieme. a htccat mi da ââmkmrtti j ral® * Desr«te»^lor lUaMteriwf, s’*« r darea fraveo-evalegă a Dedean* au M. S. Rteric. I Iatac® m C&pitală. 1 en­dui şi Portgiagosului a prim­ ai* faMidimţilor cari, ca să în­groaşe rinduri!­e mamifestsa­ţilor, îs«ssrțm'a.ai pe toţi popii siri epOil F2S.3IOSI ili­gă Paris 12 Octombrie. — Armata din Orient. Debarcările de trupe franceze la Salonic continuă în mod regulat şî în cele mai bune comniţiunî. Trupele franceze cari Berlin 11 Octombrie.—­ Armata au trecut graniţa greacă au luat generalului von Roeves din grupa contact cu trupele sîrbești. (Havas) axîsafei general fold mareșal­ului von Mackensen a alungat pe sirbi­­ la v est de Lucovica mai spre sud. I A­rai aia generalului von Gal- Îwiîs a ocapat țărmul sudic al riu­lui Jssenika, lîngă Palanca, iar mai spre est linia Rapina la nord d© Petrovac-Ranovae cu toată re­zistenţa pe atacuri foarte îndîr­­jite a sârbilor. Marele număr al sîrbîlor înmor-Viena 11 Octombrie. — Oficial. — Pe teatrul rus, lîngă Novoalexineț am reluat înălţimile de la est de te a aoopti pierderile grave ale ina- ^Vena, evaluată alaltăeri. Lîngă mîntaţî de trupele noastre permi-1 tab­ului. Lîngă Orşova am trecut Dună­rea ocupînd înălţimea Slava-Bodi­­ja, capturînd 3 ofiţeri şi 70 soldaţi. Sofia, 12 Octombrie. — D. Ila­­doulavoff a declarat urmâtoarea corespondentului agenţiei Wolff Operaţiunile noastre în Serbia în noii pagube mici ; bombardarea a f­ost ma mult un fel de demons­­raţiune. Dacă se crede că se va.­­..pe, astfel impresie asupra noa î­­naintează iute şi bine. Am ocupat tră se înşeală cei ce o cred. Am o parte a Macedoniei. Sîrbii sunt luai toate măsurile spre a respin­­aproape complect izolaţi m urma­re in aici orice atac. Totul dove­­ofensivei repezi a trupelor gemut- deşte rit de greşit au judecat pu­­no-irustro-bulgare. Comunicaţii cu terile înţelegere!, calea ferată nu mai au şi o sin­gură linie telegrafică a rămas la re sintern judecaţi în ţările înţe- sârbeşti casrî s’au pw»intat la lop dispoziţia lor. Odrobirea Serbiei legerei se caracterizează prin cu- ] tâ la sud de State»« m fost gonit© vm exercita de sigier o influenţă vintele unui financiar francez ca­­i de bataHaaaet« aoaste«, favorabilă ompm întregii situa­­re întors din Petersburg mi-a fă- j Forţare gerăsano ea#? înaintează ţirnl militare şi politice a puteri- ent o vizită la Sofia şi mi-a zis:, de ombei» maluri ai® Moravei au­­lor centrale şi va grăbi sfîrşitul. cu trei milioane aş câştiga pentru: «J«aa la faăl't&arte do îa sud «te prior in.ssal« cam bombarda îm­i _ . -■ - ... . - * ’ - * ' ~ ‘ m.- . . Un! »Mtumb­ei autormrea Serbiei nu se] cheltuiţi trei ■miliarde nu veţi opri! P® dnssaaa din munţi? de la vest avariat, a fost remorcat spre Im»­­ va putea face nici destul de ur­­nici rind. poporul bulgar de bs re« [do CIîBdftva, thrros rte alto torpiloare. I mmt nici destul de eficace fără a Uzarea ideahtrUb? sale naHavaieA Bulgari? an înaintat dincolo «te. La Arihte­mm și Sosiit'bahr­an (KB.). OS LA DISPRE 0P£RIŢIILE ARMATEI BULGARE IN SEPRU aa­tors M .Qusdrup!of la EîiEurEşii şi £t:n" dvind Greciei un termen foarte scurt pentru a lua o atitudine francă faţă de Quadrupla şi po­poarele din Balcani. (A. T. I.) Sescss f de ocol. .. a v ... a , Coristantkieson I. Vasi te, DnmÂ-taunea rftnune «a^se studieze intru iTWm j j Mi­lăii(^u pyip. Sfet­­cii in această regiune trebuese pre otî bine pregătiți. P S. Teodos’e al Romanului pro Par's 12 Octombrie, (Prin tele­grafia fără fir).— Germanii au în­cercat eri să rrinceapă atacul con­tru a nu se trage decit exclusiv a-­ţilor a căror lipsă si simte mai tra fortului de­­„ Bote de Givenchy snt..r4a ru.n.cte,or « Irmorianta ales în cadrilater. ... . , nu f item huo cunoscută. (Legaţia­ D. SIîn'SU­n Duca spune că ebes şi posturilor avansate franceze de B(la entirea6A), lingă cote 119. De abîa eşiţi, ei au fost decimaţi şi constrînşi să rein­tre în tranşeele lor; acesta e al optulea eşec suferit de germani în cinci zile; în această singură regiu­ne a frontului, lupta de artilerie e­ stsa­u voi mm conlîaa sä ö£l33fte ia Salon! - TRUPELE FRANCEZE S’AUJ UNIT CU CELE SÂRBEȘTI . Rușii în fost respites dda Komárom Czartorisk atacurile n­oastre au pro­gresat. Inimicul a fost gonit de lîn­gă Komarow. Încolo situațiunea es­te neschimbată. -----0X0----­ ssffh­ a­m Wmmm «to* *« $Él,*}&£ %W CCf­S I^rcez gratia fără fir). Trupele «soas­me au angajat lupte cu Bulgarii s»pre Halmivo; acest oraș care este a­­sext la 13 kilometrii la sud de Stru­mi Ha a rămas în «simile noastre; pierderile noastre sunt foarte u­­şoare. -----exo----­ ]} îmbarcarea coas’di &j g­ra âî siîra alți Tomidra 10 Octombrie.— Amirali recia o»,,,,,.. Orâa in­ Bulgaria Sofia, 10 Octombrie. — Cabine­tul din Atena a însărcinat o conii­ PBIRCiPELU CfBIL LA Uf SKUEB CUCERESC TRANŞEE SEfîMANE Sofia, 12 Octombrie. — Cornu­! Paris 12 Octombrie. — Comuni­ci­cat oficial asupra operaţiunilor l «sat din 23, lori seară trupe inimice din 24 Octombrie . In valea Tino­­a a încercat să iasă din tranşeele cuiul inferior, trupele noastre au lor din partea de sud a pădureţ­ii.­ Ocupat satul Negolin şi portul du­­ehe şi de lîngă fortul Civenchy dar mirean Prahova cucerind între al­­ele au fost im­diat împrăştiate, tă­­tele un depozit de merinde, 20 care­ră greutate, cu muniţiuni de război. Am făc­ut In Champagne, puternice recu­­prizonieri un ofiţer 270 soli'iţi.' noaşterî Inimice, apărate pri fi­tirul Peste 300 cadavre sîrbeşti zac pe cu obuze lacrimogene şi sufocante, terenul de luptă aci­­lan încercat să sară în pozîţiu­n­e Principele Ciril şi generalul co- noastre de lingă colina Ta­hure dar mondant al armatei care operea­ au fost reopîna® pretutindeni. A­­ză în această regiune au fost pri­­ceste trup© inimice au fost în pane mip în triumf la Uskueb. Tot ora­ distruse de focul infanteriei șî mi­­sul era pavoazat cu drapele bul-­­ tran­eretor no® str­o­­gare și împodobit cu covoare. Stră­­ Pe frontul Loren eî am cucerit zile erau pline de flori. Populaţi­ într’o luptă corp la corp foarte ricin de înrolare a supuşilor bel­­unea înDragă venise întru întîm- crâncenă o trssseo ocupată de dnş­i gienî în vîrsta de a purta arr­ic­a pînarea trupelor și arunca flori man lîngă foerwa*rea drumurilor, pr,(mm fi tru a incilUa fy‘ și cunune de verdeaţa.. Toata lu- Ijeuitr©y-(f»aregcn, Gonrexon-A- 1 ! dezertorilor francezi şi englezi as­­linistîtă cunsî in Belgia. Şeful şi sufletul acestei organizatiuni era tocmai englezoaica Caval]. Inimicii noştri nu ar putea .nil protesteze contra executări cres­tei femei condamnată la moarte cari Francezii au executat două germenice în Martie 1915 la Fan­cy anume pe Margareta Schmidt şi în Mai pe Otilia Moos. CU des­pre atitudinea guvernului englez ar fi suficient să cugete cineva la atrocităţile comise de d. Kitche­ner contra femeilor şi copiilor cs Boeri în războiul din Transvaal. De asemenea nu se poate vorbi mea plîngea de bucurie. Entuzins- ] i«en9ne©urt.II«H!»r.­mul era indescriptibil, bulgară). lor sî au declarat de asemenea câ știau la ce se expun. De altfel gu­vernul general publicase în dife­rite rânduri avertismente contra tentativelor de a trece dezertori francezi, belgieni şi englezi din­colo de graniţă, imisfînd asupra consecinţelor inevitabile a unor astfel de încercări. E deci vorba numai de, pulsuri de legitimă apăr­­are. (Legaţiunea germană) (Agenţia . Noaptea a fost relativ p© restul fronturilor. iS1­ 33rtB3 ta!S3ta?1 gran ia Contente! Ometantinopol 12 Oetembrie. — Iîsronul «le Maugenheim, amîn ca­­dorul Germaniei la Constantino­­pole a murit azi dimineaţă ora 7 de un »ta© de apoplesie. (KIî). & Baronul de Timrath a priorit­­gi­rarea afacerilor ambasadei ger­mane la Constanti­wpole, (WB). -----exp----­Paris, 12 Octombrie. — Comu­nicat din 23 Octombrie ora 23. Nimic de semnalat important în afară de cele expuse în preceden­tul comunicat. Berlin, 12 Octombrie. — Presa străină publicînd cu privire la condamnările și execufiunile de spioni recente din Belgia' tsiri mincinoase ori mult exagerate, es­te necesar de a se pune lucrurile Io fDOD*/ Pîl rtfai mort* vita fii oi* ».f# - ... r-”. V» /ich» i'rMM.» c...fjt i n, în special cazul englezoaicei E­­dith Corali. împușcată, a format obiectul des­baterilor din Camera Lorzilor. Condamnaţii organizase­ră cu numeroşi complici un scr­­ ui .................... P.esi străină despre îlid n li Jol* aa la'a î mamii aa fiiii Saten iste IftrlHi Pe testul de Sud-est, ar­mă.­ta â‘d­­nershîluî Koeves» a natiias pe ad­­vrs*r dîacolo de înălţimea de la Naivitatea extraordinară cu ca- nord de Ara­ajeiovat. Aile­rgantele L.n ipo’ofa 52 reÎBÎQ» îa G7SS' Roma! 11 Oct. — Din Paris, se' Berlin 11 Oct.— Armata renera­telegrafinză că populația rusă ca­ lunii Bojadjeff a cepturat linsă — Orașul Babrovo Isa miliilîa fr« ss zl?or — Paris 12 Octombrie. (Prin tele- rC la sfîrșitul lunci August părăr- Prahov* pe Dunăre la nord-»t d« - • • stse Riga temwdu-se de o îmi- Negotin un decort de­numit uni ventă lovitură germană se rein­toarce mereu în oraş. Scăzută la 70 mii de oameni po­pulaţia atinge azi cifra de 300.G/l (A. T. 1.) Şedinţa se deschide la ora 9 .1® ZIUA II a Şenipta La probele scrise nenfem functiu­­nea de judecător de Tribunal In ziua de 18 Octombrie e.. vu a­tntea anunţă că o flotă aliată eoni dimineaţă sub prezidenţia I. P. S. vea lix­ examenul de capeteitate pusă «rin vase enrfez®, franceze şi S. Konon,­­mitropolit Pnmat. jientru funcţiunea de judecători de ruseşti au bombardat ecaaia bul- ^ Au luat parte la şedinţă d-nil: I. tnbunaJL, de ocol, sublsaut şi sub-Rsta celor chemaţi la preba le fî?rată porturi]© vasele din pur­ cei. ^ j Pemtru funcţiunea de judecător­­ul Iledeagaci au suferit strica- Sau citit mai multe rapoarte ce ^e tribunal: cînnî, călugrăriri. . . * Brcmcu I. Hie, Sardan Vladimir ți­u«‘3 maî mare grijă s’a pus pen Se ia in discuţie chestiunea preo- yfi'eanu Lazgr Pentru funcţiunea de jutecător pun­e să nu se mai închirieze curţi- substitut, de a se elim­i hotără.­ • o». gd!n Dsrfcnia Constcnfhfopoio ltt Oct. — La A­­naforta artileria a bombardat o ba­ricadă pckxi-^AM de inamic pe Az­­m&pdetr a distrus trei mitraliere ce se oftă acolo. La Aribwmn riposta, viguroasă a de tiranie în Belgia pentru că con­­(rrtPcriri nemții* a redus In tăcere. damnafd au mărturii car vina b'deri­le de uscat și de mare ale inmnnmlui. Inimicul a bombardat fără efica­­chari câtva timp perifiile noastre de la Svfidurba.hr. Inimici­l a arun­ce­t, fără a ne pr­ifinui pa cube, pre o pi­­e de obuze asupra aripei noastre stiici. Nimic important aiurea. # Cenetejjfénopote. 12 Octombrie,— Cairi^teeat: Ixi Anafortu artite­­riv noastră a priccnuit stricăciuni grave tramre’or inamice Artileria nofistTă ripostând a atins un tor­b­eîu cu fart* prrrs înaintează spre, tileri« șî tafanierie. sard de Knsjsvăț, (K. B.). { Nimte- irmoitatet de semnatei a­-----exo----- iurea. (E..B.). Puterile centrale au dovedit os. şi Negaţia şi au trecut Titsocul iai a- avut toc focuri intermitente de ar Turcia că au priceput mai bive tendinţele voastre fi dacă ţintele ce le urmărim d e*­ vor putem atin­ge aceasta nu va putea fi de rit petabarind de aproape cu puterile centrale. Ele vor fi un factor de prosperitate important pentru toa­tă nmanifirtea în toate aspirat iffe mtît ririHzedoare rit ri­­eotmgmic* „rfiUce ale Culorilor centrale. sî ©știi Ia sorit, pmmtru encporit.— ttil zx%€t&*»t «'Sirii s*tri. g#r*A*»«ifîo.- C&odtâaU) admiși Is pi o&di» scrise pentru ajutori d© ]ud®câiori, ete. etc . au crpat \km\ c fsst a­lioiDoslui rusești și a ocupat țărmul vestic U Timockului, ps jumătatea dru­­m­ni Zajeear-Knjazevae. Părți a­« armatei bulgar® n’au »esit rapoarte noui. fard d­in­ arfm si » ? Vascuilescu S. A­covieî Teodor, vrem. Pentru funcţiunea de subllant şi Alexandreecu, C. L. Anghelo­­vicî Virgil, CTa'eăT V. G., Constan­­tineRcnn Soarlut, Diaconeecu I. L In urma. adresei Casei Bisericei ti..v.; Rte.otee, Du­mitresi-a­le bîserteisior rurale pe­nru pășu­­nat. siune compusă din d-nii George a nu se mai publica prin ziare H. Gh­., Dumitresc­o N. I., Dună­reanus N. Osva.ki, Emanuiel Spiri­don, Georgescu Tfitus, Gheorghie Mihail, Ioncscu I. C- Ionescu Ef. Vasiîc, Ivanein P. D., Lw. Tonta I., Ltipan V. Nicolae, Mmnnianu M. Iosif, Nicollyxui Gh., C‘ăo«*«■ *i C. D., Ovew'.anu P. Romulus, Pe­­trescu Gh., P«sta, C. Va­le, Posa Virgil Mircea. Sirnionc£v*u Ton, TStpăsaJMi I. Stefan, și Vem­er L n* ofloreecn Olt, I. L. Kaufmnana Ernest ^Ä®3CTöass»siag? ­oxo­ la frontul belgian Perh. 12 Octombrie. — Coma­­nientul belgian: Totul a fost li­niștit pe frontul belgian.

Next