Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)
1915-10-14 / nr. 2757
AQttt @1 opi@l®a Ko. 2757 BANI BROJAMENTS ts WrR............... nD os în S 1*1..............eesse rant 3 Lai Ii tvrfinilist« nu »3 SG Lei------......... peasa inni 18 Lai Abonamentele fericp ta 1 fi Î5 ele tîe-cârri luai redacția STRADA ACADEMIEI No 19 Itei»-«»-»»«, r»rri*i --** «-**--- ţn TELEFON 18/47 și 67/20 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI 17 Intri ri* v prin Calea Victoriei 5$ TELEFOfî 22/eS arcuri 44 Octem.br® 4945 AftURCIURI COMERCIAL* Uni» corp z pa o coloană in padina nr............... 50 bani Linia corp î pa o coloană in pagina IV ....................... ani.„i ÎBeertH și «sclanie pagina III linia...........2 Lai 5 bMKi \ss^A3S^^S^^Sagm»^mai^sâSSSSmm rammmmsm fe&Mm#iS9 08 fs fmfif oriental, coota^hatal prm aass?t§ ti fratta Hi&taaintrg a ocupat localitatia likast, la 15 kis., stanță ctg n? osk. Trapsla ras esbar&ata pa ceasta Karlancei au fost rstrsbtrcats. la cs priveste seataargig imatel MpS'Sfss, cemaBleatul dis Barilo mortsazâ cu fi*rmant! 8u lut pozit'Qilis mestl d^la Kisarsw, localitate Uta. ia la vest fig Glartorisk, mplaglsd la armă coalra^a* esrue Rușilor. fe fro fal ocelasstar eperatl^nfia au fest potta tstsasa. $8 ssfflîiaieazâ s lofasrars la aoro-est fis Soockaz, spos Francez ! hu parrsssis tranfselo garaane ps cari lssă, după edBBBiestBi ale Berlin, au treesit sâ la plrîsaascâ. La riadni le-, Fraacazfí a^itotl a fi rispl&s na atae gsr- Etao fiat la directs pddnreí Blmchy. Fis Rosta se aountâ me«** Haliei?« pe valsa iefiro, Md* Itailea:ac cscerli stai matte poseta. Cemanicatai as Roma mai amil lapte Indirjite ti'Carso, nnfia disríte s poziani aft fost cind la miluite Buda, chd la mirana ceUlish difiire bongeratsít. \ m prtvftsts opsratîgnîls dia Serbia, fropetg gangra* Ib'bi Ksms ac síkos la Aranjsîovatz și cgis als generaloiul Balivitz au ocupat firmasad e ai rîalsi Jizenca. Araati de Esrd baîgarl operează la Bord-est de Nigotin, iar esa balprâ da sad a ocupat orașul Oiskaeb, puasî fia joncțiune pe Itala Said,i*Kl9. gnorat Socotelile d-lor Filîpescu şi Take Ionescu, au dat greş — ''HI IUI, M®MM,/Bmmii.HUI »iWanai otel, pe care se anunţase: ,,de închiriat“. Dar nici violenţele unuia şi nici ademenirile false ale celuilalt, nu au putut schimba caracterul palid al manifestaţiei de Duminecă, în care idealul naţional a fost iarăşi numai pretextul mi CALOMMIA -o o o o • Fminaţiî din „Federaţia urdoftistă" au avut să se convingă, alai pieri că am fost buni profeţi, aturui când am anunţat că, şi a£castă speculaţie politică internă pe seama idealului naţional, va ţsfirşi înuţelaş lamentabil fiasco Ide stradă la şi răposata „Acţiune Naţională“. Optnia publică mare a Capitalei, ■® răspuns cu ignorarea apelului la război civil, lansat din oficina inconştientă a „Federaţiei“ din Calea Victoriei. O dreaptă şi nepărtinitoare socoteală reduce la maximum trei mii de oameni numărul mau if es■Iji/viL'7 n*. /n/i/wjiil. UKAll tsl irUl f I UC. afro c....... yyJ-J //LM XA 30.000 prin prizma unei imaginaţii de o fertilitate bolnăvicioasă. Au fost cel mult trei mii de oameni, după chiar mărturisirdti sincere ale unora dintre federaliştii fuzionaţi, trei mii de manifes- tanţi a căror majoritate o formau, ■— împreună cu cornii, — agenţi electorali din Caniadă şi din provincie, plătiţi ca să facă o tristă meserie. Pentru o pretinsă „Adunare nuerau abuzurile în Franţa, de unde avem amănunteie prin ziare, încît a fost nevoe să se voteze o lege asupra utilizărei efectivelor înainte de toate, în îmi toate serviciile publice, se păstraseră un mare număr de funcţionari aşa zişi indispensabili. Prin noua lege se îngăduie încorporarea acestor oameni, cari vor fi înlocuiţi Exasperat de răspunsul dat prin prin foşti funcţionari eşiţî ia pensională“, trei mii de manifestanţi, unelor sale calomnii, d. N. Fil!pes-!sie sau reformaţi în timpul răzreprezintînd credinţe falsificate cu, ea să creieze o diversiune, re- boiului, — şi chiar prin soţiile, cu plată în bani, e cel puţin indi- vine cu altele şi promite chiar să,mamele, finde sau surorile lor, cot şi, în acelaş timp, edificator continue. ^ Numai într’un mod absolut e ipentru conducătorii sgomotoşi ai Vom primi nonile insmnărî en’eeptionoi şi printrio decizie mofiacţiunilor factice, hotărîte în co- Indiferenta cn care am primit p0 vată a ministeriinî de război, miletul pestriț al, fuzionafilor. ccre jfunctionarii mobilizabili vor fi Dar meschinăria socotelilor, u' nS ___ menținuți la postul lor, — cînd în cari au transformat în fiasco nă l°a? ca^f‘# « locuirea lor ar fi o piedică la îndejdîle umaniștilor, a mers pina Pr^R‘ate^to în culise și din care tjeplinirea serviciului respectiv, acolo, încît să anmce copiii în . ^ **ipeeeu își face o fală, nu are • țața baionetelor. Curajul civic ol nîri un temein de adevăr. Ea se bl- Henry Cberon, cunoscutul seagenților salariaţi pălind în faţa zne numai pe născociri sau pe vi- Uator, specialist în chestiile miliascujişuluî baionetelor, s’a lăsat ttrpretărî perverse din carid. Fii tare, face unele aprecieri inieiecornilor rindul dinţii. Din această Ifpescu se strădueşte să scoată un sânte asupra aplicărei nonei legi. înainte de toate, eunosiartd psiholog» biurocratică el arată că atunci când el ne va conduce o ad cauză, am avut de înregistrat un înţeles defavorabil guvernului, accident regretabil, de care rantîn o aşteptăm pe d. FUipescu la Iu. răspunzători antoni morali nî cm, gata să-i răspundem eu ace- . . . , , tnshgaţiunet, can au înțeles însă ^ argimente zdrobitoare cu ^i^raţie, are tendinţa de a con sa fie mai adăpostiţi te mălpmea ei„~, s a„. sidem ca nadiepeneaibil personalul proiectoare a LcJLm d-L cit **" Um. "f““ î.de «neîm»njurat. ha ›*iar sâ but conservator, de unde tncura- fcCVÎÎ,t de a ^ că.,ni" d’i susțină că e neîndestulător. iar cornii să înfrunte baionetele. lMi,îne®eK nu'ri mal.face duzii «-j mn irKSTnl acesta s’a ajuns în orbiți de patimă, organizatorii .a®pr» Succes«!«* calomnilior dualit,(i» cifra de un milion de manifestaţiei pierduseră pînă în Fîlipesea însuşi & dat eri. »uh) fpoctioimri, cea ce e cam mult triatU simţul realităţilor, în cit f°rn,a »i«i reminiscenţe istorice,pentru o populaţie de 39 milioane au desminţU alaltăieri pînă şi ceia ’dovada cît de puţin prind calota* ce afirmaseră cu citeva zile în ur miîemă. Recordul, era firesc să-l ţină tf. Nicu Filipesc, care de pe baconul duhului conservator a atacat memoria lui Ion Brătiannu cu o violenţă ce-i este obicinuită, dar ’Care nu cadra cu scrisoarea publicată în ,,Epoca“ de către d. Barbu Deter Iancea şi în care aghiotantul pletos al d-lui Fiipescu decinea că „Ion Brătianu a fost providenţa României“. E probabil, însă că însuşi d-luiFilipescu ia fost ruşine în urmăde urîcinea gestului d-sale, fiindcă a oprit reproducerea acestor atacuri în „Epoca“ de em. — Si Voind să-şi îmbărbăteze partizanii, d. Fitipescu le-a amintit campania ce a dus pe vremuri împotriva lui I. C. Brătianui, „tot pe tema hoţiilor de la ministerul de războiu“. „Am răsturnat pe tatăl, voiu răsturna şi pe fiul“, a declarat cu emfază d. Fiipescu.. Şi totuşi Istoria a învăţat rubata pe d. Filpescu. In char ziarul Epoca d. Diiavrancea a publicat zilele trecute ditiramb© în amintirea „marelui, providenţialului Ion C. Brătianu“. Sperăm că nu va trece mult şi vor apare tot în Epoca articol© pria , cari se va lăuda „perspicacitatea şi pare ca, pnatetui mat confiienţa patriotismul“ fiului lui Ion C. Bră a * rt ^ 1 -i / 7/n zi L — A „7 tji a JJ — r t i 1tîanu, ai şefului grăbit, al „Federaţiei au intervenit cu sfaturi, cari sau convins. Faptul e caracteristic pentru în■ trenul acţiunei desperate a d-lui FUipescu, oare de date aceasta s’a întrecut în iriotenţe pe d sa însăși, pe dud d. Take Ionescu îi finea hangul ăda fereastra unul Pentru moment însă, în vederea nevoilor campaniei e© duce, d. Filipsen maltratează adevărul, scopul d-sale fiind de a răsturna, prin mișcări factice, un guvern ex-i stă în cale. ----------------OOO'------------------ . im ii w—utiiir1 imn uiumuri '■^gjMM8Maa«m^..-^-l|11ir SERVICIUL SANITAR Căutarea, Îngrijirea şi transportarea răniţilor Marele războiu european — cu luptei© intensive, cu perierile colosale, cu greutăţile de tot felul de a se găsi răniţii, de a-î ajuta la timp şi mai ales de a-î transporta repede şi departe de zona focului — , a pus în discuţiune rolul şi eficacitatea serviiciului sanitar în campanie. Sunt diferite mijloacenouă de cercetare a câmpului de luptă pentru găsirea răniţilor, îngrijirea şi transporul lor repede. Asupra acestor mijloace d. colonel dr. I. Antonin, medic-șef al corpului II de armată, a făcut un studiu foarte interesant în care expune, în mod lămurit şi documentat cu exemple din străinătate, toate aceste mijloace. Mai întîî pentru regimente, unitatea de luptă fiind batalioanele, serviciul sanitar trebue organizat pe batalioane, cu personal şi ma-terial rulant. Unităţile şi materialul sanitar trebuesc să fie uşoare spre a putea fi asvîrite repede acolo unde medicul-şef al unităţilor tactice simte necesitatea. De asemenea trebuesc grupuri de personal, nu numai brancardieri, ci şi ofiţeri sanitari neînregimentaţi, gata a porni la cer, dinţii semnal acolo unde se simte nevoie. In această privinţă, ajutorul medical trebue să meargă la rănit, iar nu rănitul la ajutor. * Găsirea, ridicarea şi transportul răniţilor la timp, vor constitui totdeauna sarcina principală a medicilor militari. In această privinţă, aeroplanele, automobilele şi clinii sanitari au un mare , rol. Cîinii sanitari sînt de două categorii : cei cari latră îngă rănit pînă iusesc brancardierii şi cei cari iau un obiect de la rănit şi-1 "duc la brancardier cu care apoi se întorc la blocul unde e cel căzut. Aceşti câini sunt folositori mai ales noaptea, cînd serviciul saniter treime să-şi continue opera după marile bătălii şi cînd mijloacele de iluminat nu sunt de folos ei dimpotrivă chiar primejdioase. î In Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda şi Suedia se dre- J pevty.ft de mult cîinî sanitari pen- • tru găsirea răniţilor. In Franţa exisîă chiar„Societatea cîineluî sanitar“, pentru instruirea acestui animal capabil de a căuta, răniţii pe cîmpial de luptă. In German La ciîniî sunt dresaţi ca să îndeplineacă triplul rol de avant-post, ştafetă şi sanitar. Un rol foarte însemnat în războiu au şi aeroplanele sanitare, care să fie pilotate de medici. Aeroplanele ar putea găsi şi transporta pe răniţi foarte repede, plus că ar aduce pansamente şi ar pune în Legătură p© şeful serviciului sanitar al unui corp cudiferitele formaţiuni sanitare. Ingineral rus Sikorski a construit nişte aeroplan© sanitare foarte practice, în care pot lua foc 6—8 pasageri. tf O chestiune foarte imigrantă este introducerea în serviciul sanitar militar a automobilelor şi convoiurilor automobile. La noi, în timpurile din urmă, transformarea automobilelor particulare în automobile sanitare a primit o inoluiţiune eficace, practică şi simplă, graţie studiilor făcute sub direcţiunea d-lui prof. dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice. Cu un dispozitiv de lemn, care poate fi adăptat repede La orice automobil particular, se transportă patru bolnavi călcaţi sau zece şezînd. La ducere spre linia ele foc automobilele pot servi la orice tramsport, pentru a se întoarce pluse cu bolnavi. Automobilele aduc astfel un serviciu imens prin transportul repede al medicilor, echipelor şi materialului sanitar şi chirurgical acolo unde reclamă nevoia. Trenurile sanitare constituesc resurse mari ,pentru transportul răniţilor. In vremea din urmă armata a fost dotată cu aparate de suspensie de uri gen nou. (Linxweiller şi Primus) pentru întrebuinţarea vagoanelor de marfă la transportul bolnavilor şi răniţilor. Prin areste aparate se pot transporta între 18—20 bolnavi culcaţi în fiecare vagon. Oh. N. G ---------------------ooo------------------ ARMATA FRANCEZA COLONIALA Trupele din Algeria au trebuit să părăsească obiceiul luptei cavaleriei la cîmp deschis, şi să se adapteze vieţei şi luptelor de tranşee. n JURUL RĂZBOIULUI — IN FRANTA SE DUCE O CAMPANIE SUSTINUTA IMPOTRÎVA CELOR, CE FUI DE OBLIGATIILE MILITATE P80PRIU-2ISS — E lucru ştiut că, în întregul eî, re- armata franceză se bucură de repu bhilor combinaţii de guvern na- ^unei armate eroice. Şi ţionat cel puţin, fi de schimbareiű±a* « de ^ , ■ . , ţăriie, se numără eu muie şi eu de regim, mai ales. zecile de mii acei petarui-mili-Ca şi în trecut, însă, amatorii tari, caii încearcă prin toate miide guverne făurite în stradă, cu roaode să scape de obligaţia miiavut să se convingă că socotelile tară cea mai importantă, acra de la federaţie“ nu se potrivesc a chiar pe front, în diree cu cele dein „Dada“ ţa l'eahului. ui a ungere cu uusmsiuui, sau di pia- Alit de mari şi de răspîad'fte de locuitori. Astăzi opinia publică din de cît cei carî în adevăr sunt aşa. Şi se citează cazuri când, tocmai ca să nu fie Hiibilizaţî, unii funcţionari şi-au creat de lucru Se scot din adîncimile arhivelor dosare, care n’au fost lucrate în fiinţi de tace. l-a aipucat fie bin rperaţi hărnicia, numai ca să scape de minitărie... Dar nu e vorba numai de civili, în-popîndi virată şi au copil mai mulţi. Senate ! francez a cerni, şi ministrul de război a omirimţieă chiar ori 331 de oameni din serviciul activ, cari erau întrebuinţaţi în birourile minierului de războiuri. fi© înlocuiţi «« ©eî din serîn viciul auxiliar. Revizuirile amrira, cerute de echitate şi de opinia publică, se vor face şi la corpurile de pe linia de luptă. Secndiatii, contabilii, furierii de tot felul, ordonanţele, blindiştii, pantoanele, gardienii de prizonieri, etc., vor fi trimişi în front. Ministerul de război francez î şi dat instrucţii nscmise pentru ca legia aceasta a întrebuinţăm efectivelor, să se aplice şi în zona armatei. In definitiv civilul care „i-a învârtit“ e expus zilnic la batjocurii© și ironiile es-noetăţanilor săi. Mai şiret e militarul care ,ise învârteşte“ chiar în apropierea cimpului de lupta. Plecat mîndn împreunsă cu camarazii săi, el s’a aBS»a&fiii£B&ai instalat foarte comod la vre-un serviciu din urma liniei de foc. De eco!o scrie acasă scrisori, cu stampila cofalitaţilor celebre... şi face pe eroul ce pare însă că d® data aceasta echitatea va triumfa, căci toţi vor fi trimişi în front să înlocuiască în tranşee ca bătrînii teritoriali sau rezervişti teritoriali, cari se luptă de un an... După emu de vodă, dacă sunt şi voluntari cari în avîntul sublim al patriotismului se duc fericiţi sa moară pentru ţară, foarte mulţi sunt, în toate ţările, şi oamenii cari caută sâ evite prin toate mijloacele greutăţile şi primejdiile războiului. Mîr. ----------------o o o o--------------- I* RE-CA&E 71 •<itmi&atBSisus GLASUL ŢARII... — La Dacia şi în piaţa Teatrului — mis© cu scene a fost „impresionantă“, după o bună pregătire prin reclama sanguinară a matadorului fără dinţi da la Adevărul... Dar pentru o Adunare Naţională !... s'au cheltuit banii pe degeaba. Publicul din sală era aşa în rit... nici nu suporta discursuri, nu-i dă dânţue — am azi — şi d-sale un sonor hohot de rîs. Astăzi — fiindcă ieri d. Filipescu nu era dispus de loc să ruda. Ba ce tristă figură făcea conducând operaţiile pe două fronturi, dintre cele vâzi, între un... nubian cu o torţă enorma şi un elev de liceu, după care dndi Giani manifesta în mijlocul unor chipuri, atît de smolite, încît pe ele lumina torţelor cădea în zadar. Soldaţii râdeau, trecătorii rîdeau şi eî cu voie bună, iar părinratorii au şi cerut „fapte“ — lucru pentru care şi fuseseră mobilizaţi „băeţiî“, cărora dintr’o vechie obişnuinţă, ideile i se par o adevărată insultă, vrednică de sancţiunea diplomaHcescuhii retevei... Această adunare avea să repre-FT a auzit în sfrrţit şi „glasul ţârei“. Adevărul constată că aşa întrunire şi aşa manifestaţie nu sa mai văzut niciodată în Capitala Romîniacum, de aîtfel, sunt, pentru Adevărat, toaie întrunirile la care vorbeşte d. Take Ionescu). Epoca ww săseşte suficiente tipografice pentru caractere tipografice pentru a ;ZäÄ£? ,XÄ Ä?! **• voi«» «i tŞT» ro- Carol şi Biata Teatrului. E un delir de virilitate şi de entuzmen. Şi acest delie ne face să ne gînmîneştî in cele mai grele momente ale dezvoltării sale istorice ! Oricît de „poznaş“ ar fi d. FUipescu, dim melancolici la chipul cum se par asemenea glumă nu poate să scrie istoria, cînd citim „reportaţiile“ ziarelor fazioniste asupra evenimentelor de care ne despart numai trei ceri și şease de ore. Cări sunt doar d’• oameni care au auzit nu au văzut, sunt apart e fotografice care au înregistrat, sunt urme materiale care au rămas pînă in zilele noastre pe locurile pe liniile interioare istoricului eveniment — Și a»uşi două cluburi! L'am fantezia reporterilor, care şi ei, sărmanii, alfa, au văzut cu ochii, creiază o desfăşurare epică pe Hngă care însuși catalogul vitejilor Ud Barner este abia o palidă schija. . ! Din fericire însă sunt destui martori care să măsoare îndrăztee-pm franceză «’a ponpot şi de neala si întinderea mistificării. militarii «ari „se ascund“ și nu Dacă ar fi fost vorba de o sim*» toţi doi* po d^mnul. fgttK cC7 Astfel s’a hotorit m torni oase te din proveneie au fost te înălformațmnî sedentare, — atât de ^me ^ agenţii din capitală au tontate în toate ţările — să desfăşurat un zel, tot atît de eneînlocuite cu voluntari de toate robii pentru nu ca şi pentru cauza vîrstcete, cu rezervişti şi teritoriali, pe care o slujesc. Ziua a fost aîncapind cu cei cari sunt mai în leasă bine şi pentrugură-cască la fete Lucaci îşi trăsese pe ochi pă-laria... A fost o mascaradă, care a culminat în spargerea geamurilor la casa medicului dentist Niculesa şi în omorîrea bietului minor Silberdein, căruia reclama deşănţată făcută Adunărei i-a fost fatală. „Poznei“ d-lui FUipescu nu i-a lipsit şi nota tragică — cum şi era firesc,o poo- AGRICULTOR şi INDUST R* Cu prilejul unei recenta discuţiuni De vTC-o criva timp, prin diferite ziare şi reviste, s’a încins o discuţiimne asupra atenţiune! prea mari, pe care guvernanţii cari s’au perindat la cîrma statului in decursul vremurilor, ar fi date industriei în dauna agriculture. Chestiunea a fost ridicată de ziarul „Agrarul“, organ apărut de aurind pentru apărarea intereselor agricultorilor, care vorbind într’unul din numerile trecute de greutăţile pe cari le întîmpină actualmente agricultorii. —- Grenutăţî provocate de împrejurările prin care trecem cu toţii, a adu-i acuzaţiuniî tuturor conducătorilor ţărei, învinuindu-î că situaţia dificilă în care se găsescagricultorii stor datora faptului că punîndu-se un prea mare interes pentru desvoltarea unor industrii, cari nici cel puţin nu întrebuinţează materia primă din ţară, au neglijat cu totul visele agriculturei, pe care le-au lăsat în părăciie. . . La aceste acuzaţi, a răspuns Virgil Alimănişteanu un bun cunoscător al chestenelor economice de la noi, care puntr un articol publicat în „Universul , de zilele trecute, a dovedit nu numai Că conducătorii ţărei au dat o prea mare atenţiune industriei romîneşti, în dauna agriculturei, dar nici nu s’a făcut tot ceea ce ar fi trebuit, pentru desvoltarea a cestoi inditrii. O agricultură ori cît de dezvoltată, — spune d. Alimănişteanu în articolul de care vorbim — nu poate corespunde necesităţilor economice ale ţărei, dacă atoturat, nu va fi o industrie bine organizată. . Economiştii din Ungaria, care este o ţară eminamente agneo-; bă ca şi a noastră, cu ocazia re-jnsămîntuîui agricol din 1898, ■puneau între altele că munca tmpuluî ori cît de perfecţionată ar fi, nu e nici de cum .nficientă pentru ca să asigure viitorul _ economic al unui stat şi că bogăţia naţională nu se va putea consolida , de cît cu ajutorul _ unui utilaj in- j duiTstrial şi economic des voi tot, ^ ? Na'ural că la noi în ţară, dat fi- * ind fertilitatea solului nostru, condiţiunile geograficei, însuşirile po- aminiiinei şi pregătirile ei de a fiea mai importantă ramură de a©dvitote şi de avuţie, aceasta însă nu înseamnă că ne putem dispensa de o altă ramură da activitate care poate fi tot atît de rodnică pentru avuţia ţării şi care este o indusrtrie desvoltată şi bine organizată. Dar chiarr interesul agriculturii lor, pentru dezvoltarea însăşi a activităţei lor principale trebue să teme pentru întemeierea linei industrii cari să întrebuinţeze ca materie primă produsele agricole. Acest lucru ar fi trebuit de mult să-l înţeleagă agricultorii, cari fiind şi clasa cea mai avută din ţară, ar fi trebuit să-şi învestească capitalurile în întreprinderi care pe lângă folosul cari s-ar fi adus economiei generale a ţarei, ar fi venit şi în avantagnul lor propriu. Intemeerea unei bune industrii agricole ar fi însemnat o oră de prosperitate, chiar pentru agricultor. Dar afară de aceasta mai cere so altă latură a ele estiunei ele o capitală importanţă socială. Faţă de continua creştere a population«! ţărei, pămînt+ul necesar culturei agricole devine tot mai insufieient faţă de marele număr de braţe de muncă disponibile. An eu an numărul lucrătorilor agricoli devine din ce în ce mai mare faţă de corint©, şi aceasta se poate uşor constata din cercetarea care stor face ampra marelui număr de muncitori agricoli streini, care veneau în ţare acum zece, cinci sprezece ani. Ei bine, astăzî aproape că nu sa mai aduce de peste graniţă muncitori arrireştî streini, fără ca agricultura să sufere ceva, ba din contră, prin orele localităţi, surpbisul de braţe de muncă este destul de accentuat. Şi dacă to era inte stau astfel, judrevird şi din punct de vedere serial, nu este bine să ne îngrijim pentru dezvoltarea unei ramuri d© «c^vităţî care să poată în!ţ*aVi„î„fa braţele d© muncă disponibil© 1 De sigur că da, şi acesstă ramură de activitate nu poate fi de cit o industrie naţională bine întemeiată şi mlăd organizată Iată dar că agricultorii nu su dreptul să se plîngă că conducătorii țărei au dat o prea mare a-