Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)
1915-10-26 / nr. 2769
5 BANI abonamente jinjcri.............. m an 18 L*i.................seMe luni 3 Lei jbctr&inState__tm an 86 Lei...................teass luni 18 Lei Abonamentele Încep la 1 fl 15 ale Becirai icni redacţia (STRADA ACADEMIEI No. li Intrarea prin mensr. IiwoMTlira TELEFON 18/47 si 67/20 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI 17 Intrare şi prin Calea Victoriei 56 TELEFOM 22/39 Luni 26 Octombrie 1918 --ţa V. ANUNCIURI COMERCIALE LM* cerp Toto coloană In pagina nr................. gp bani Linia «corp 7 pe • coloană In pagina IV .......... 30 bani In sorţii şi reclame pagina III linia.................$ x^ei5 BANI et leptelen Wo. 2769 SITUAŢIA Raşil tSe sfişaară o mare activitate latre lacurile Strbisn şi lisau, aâsd nsmeroass şi pteraica atacuri- cobosul- catsl german assnţi că aesste atacuri au fost respiess-penîru stăpânirea lacalităţei Slemkarca, la sectoarele Strypel. Roşii au continuat erl laptele lacepute aram câts-va zile. Gomethatul austriac anoată că aceste lapte s’au terminat ea plecarea Roşilor de pe mălai apaseaa al Strypalesse au lăsat 2089 prizosist. Pe frontul occidental au avut Ioc mici operatisol de artilerie , lapte pentru tranşee la Massiges şi Le Besall. Pe fronts meridional, laptele ai fost erl la genere mai puţin Intense, chiar In sectoarele Corbeţi; numai in partea da nord a platoului Dobsido, artileria Italiană a desfăşurat orbe activitate. In ce priveşte operaţiunile din serbia, se ananţă intrarea unei diviziuni bolgare În oraşul Kis. Trapele germane din armata Koem se apropie de Oranevo; armata Jialiwitz a ocupat oraşul Paratin. Legatianca sirbă din Atena anunţă an iacces al trapelor sirbeşti intre Monastir si Prilsp. Trape engleze au plecat spre Strsmira. In Grecia a izbucnit o ansă criză ministerială, prin faptul că majoritatea Tildhid a camerei a dat bb vot de neîncredere guverna!*! Zalmis. Pisă lb acest moment na sa ştie ce soluţia nu se va da acestei crize. Cabinetul Briand ş l-a expus programal Înaintea Camerei franceze. Primul ministru a declarat că Franţa va lupta plnă la victorie INTERESELE ROMÂNIEI SFÂRŞITUL UNEI CAMPANII - În momente de nune răspuntere şi de greutăţi ce nici nu putneau fi bănuite, partidul liberal chemat la cîrma Statului, a căutat din ptimele momente ale izbucnirei marelui conflict european să facă tot ceea ce trebuia, pentru ca pregătirea Românim să nu fie din mei un punct de vedere lăsată ai poia toartei. Şi în aceste momen- te, cari istoriceşte n’cin pereche înistorii noastră, s’a căutat d° către , ’guvernul reprezertmd interesele mari, generale şi profunde ale ţârei, a se lua toate măsurile şi în toate direcţiunile pentru ca Romania se fie cât mai mult şi mai bine apărată de pericolele ce o \njponjurau, şi cit mai mult la adăpost di vicisitudinile unor vremuri în care voinţele omeneşti se află subjugate fatalităţilor. n. MV) ri n o* rain nrisp rhiun-V VI• W III WIWW y v v*f w t / • »J V vvv. »- a » torul unui neam şi ce lucrare de !'detaliu au fost desfăşurate de guvernul ţarei, în aceste momente he făuritoare nu în chiar temeiul furtunei, se pot arăta cu amănuntul. Cînd pericolul va trece, atuncî, fireşte, se va putea cunoaşte ’tot ce s’a făcut pentru a servi interesele mari naţionale. Preocuparea guvernului liberal a trebuit, astfel, să fie concentreată, ironi întregi asupra, unor probleme cari în mintea celor ce le studiau şi le studiază, întrec cu mult actualitatea politică şi com- Jonaţiunile interne. Viziunea viitorului, şi grija prezentului erau şi una şi alta, prea nuni pentru ca cei chemaţi Khcotari momente în fruntea ţârei ‘să se gîndească la combinaţiuni fie politică măruntă şi internă. *Era, precum şi acuma este, nevoie de a se creia Romîniei, cele mai bime condiţiuni pentru ca rolul ei la conflictul mmulial să fie preţuit şi garantat, şi era, precum şi acuma este nevoie de a reglementa, legifera şi realiza acele măsuri d de solidaritate naţională şi de concentrare a energiilor, româneţii, cari singure asigură vitalitatea, trăinicia şi triumful unu neam. Dar în plină muncă rodnică de■ pregătire naţionala, a izbucnit cu o violenţă regretabilă opt cînd, dar acuma mai mult decit totdeauna, campania federaţiei unioniste — mixtură de cluburi voltite, cu aceiaşi oameni, şi cu aceleaşi patrnevrite —, campanie pamientală prin născociri interesate de cohorta tuturor samsarilor — corbi ce mişună în vremuri grele în anticamerele tuturor marilor administraţii publae — atind din nenorocire drept poTtejSFos şi drept protector, pe d-nul 12T, Filipescu. Cu o lipsă de discernămînt, repretabilă unui frimtaş poetic, cu jjg lipsă de patriotism, blamabilă unui pretins om de stat, în absenţa unil control riguros al faptelor avansate, d. N. Filipescu a dat o cristalizaţie tuturor apetiturilor inavuabile, tuturor resentimentelor samsarilor, mâhniţi de perderea câştigurilor scontate, şi a făcut în momentele decisive ale nea -cecf- torpila Automobil — UN ISTORIC AL INVENȚIUNEI ACESTEI ARME DE RĂZBOI _ iînă la război nî formidabil, cere între omenirea de șeasesprezece luni de Eile, nu i 8*» cunoscut încă toată teribila el eficacitate. .Un vas maritim izbit de o torpilă automobilă, este pierilat taci ravagiile produse de o asemenea lovitură sunt iremediabile. După cum am spus mai 60s, tof vntÎ n r» vi 4-rtm nll îlo o f Acri intrOflliPpPo JJiJ.O cw LA IA/U.1V/ VJ ill* %JD vi*W»W îa 1864 de către un ofiţer austriac. Primul aparat însă nu era destul de perfecţionat, căra motorul care producea vaporii necesari prun erei în funcţiune şi în mişcare a torpidei automobile, era acţionat de o lampă cu petrei sare nu prezenta deobila siguranţă. După multe cercetări , stun seri cări căpitanul Lappia, — inventatorul torpilei, — îşi aisociie de collaborator pe inginerul englez Robert Wateheaut, care emidîreBtow rul marilor urme de constragţţnrvî navale din Fiume. In actualul războiu care se «iesfaşură cu atâta înverşunare pe mare ca şi pe uscat, cel mai temut instrument de distrugere al vaselor este torpila automobil. Ravagiile pe care le produce această torpilă şi preciziunea cu care îşi ajunge ţinta, i-a dat cea mai mare importanţă în războiul naval, şi mului nostru, campania cea mai cu toate că această maşina teribirită de politicianism, în tovără-lă a fost inventată ţnte din 1584, şi a tuturor celor cu profesiuni inac. vutabile, tuturor acelora cari n’au h’ ca ideal decit câştigul bănesc realizat cu preţul ori căror, jertfe naţionale. •« Campania samsarilor nici nu merită un răspuns. Din nefericire ea a fost prezentată ţârei de un şef de partid, fie el chiar, fragmentar, şi, aeci, ca o datorie pentru luminarea opiniunei publice, am fost nevoiţi să eşimdin sfera senină, din atmosfera de adâncă reculegere, ce înconjoară sufletele celor cari se ocupă de marie probleme ale unui neam; şi am fost obligaţi, astfel, să descindem în arena discuţiunilor, polemicelor şi faptelor mistificate, inventate, şi 'denaturate ale canpaniei 'd-lui Filipescu. Cu o strângere de inimăî care se poate uşor înţelege, a trebuit ca în clipele în cari se decide soarta neamului ce ne este mai saemp ’de dt a oricării altuia pe 'lume, în aceste clipe solemne, şi poate, hor târîtoare pentru istoria noastră, să ne scoborim acolo aride ne-a chemat compania dim FiUpescU. Cu durere a trebuit, astfel să urmărim o polemică Ce nu o credeam posibilă In aceste vremuri. Răspunsul nostru, a fost, insă, hotăritor, prin claritatea, prin sinceritatea, prim temiiinaia dovezilor, prin indiciuRxcitatea M. Nici una, dar absolut nici una, din acuzaţiunile d-luî N. Filipescu nu am putut sta în picioare. Pe toate le-am dovedit, ca iscodire din rearcredinţă sau din ignoranţă, din nepricepere, sau rea informaţie.. Şi acuma and adevărul a eşit în lumina ei curată, astăzi cînd o campanie nenorocită şi neoportună a fost spulberată, nu ne ramme un suflet atât satisfacţia supsiUm, cu durerea, ca buni români, că în aceste momente a trebuit să ne ocupăm de chestiuni atît 'de mici, şi pornite din atâtea urîte dedesubturi sufleteşti. Vina nu e a noastră. Cari niiciodată nu am uitat gravitatea momentelor, ci a aceluia sâni a acelora cari au pus, mai presus de nevoile naţionale, patimile mărunte de partid. r . După mai multe studii, Ingitterid Whitehead, reuşi Să înlocuiaste vaporii, cari puneau la funcţiune torpila^ cu aer comprimat. In acelaş timp schimb®) și forma şi dimensiunile torpilei, cari au rSmas xfssA astăzi. *";' i4!;; 1 Torpila lui Whîtehead Cha c5Hn drite cu capetele ascuţite avînd înainte acul pentru aprinderea amorsei, care comunita focul la depozitul de pulbere, iar în partea dinapoi elicele şi camera marinelor care pune în mişcare jgS conduce la ţintă torpila lansată. Această torpilă avea lungimea de trei metri, un diametru de 35 centimetri şi conţinea opt kilograme de pulbere explozibilă. Distanţa ce o putea parcurge era de 640 metri maximum cu o viteză de opt pînă la nouă noduri pe oră. Prima experienţă cu torpila .Whitehead a fost făcută în 1867, Whitehead însă nu era mulţumit de invenţiunea ea. Ea nu prezinnta idealul de acea iscusitul inginer după doi ani de studii, reuşi sa înlocuiască banda exterioară de profunzime, care punea în funcţiune acul amorsei, şi care însemua un inconvenient, printrio pendulă internă. Nouă torpila a luî Whitehead ftf experimentata în 1870 şi experienţa reuşi aşa de bine în rit produse rm adevărat entuziasm în tontă lumea nxaritmă. Multă vreme, pendula adaptată la torpila M .Whitehead, constitui secretul invenţiuneî şi aduse inventatorului o avere de milioane. Av La 1871 Englitera, cumpără dreptul de a construi în arsenalele Băle torpole Whitehead cu preţul de 70.000 lire sterline, iar un an mai tîrziu Franţa plăti pentru Un drept similar suma de 200 mii Whitehead vîndu apoi acest drept şi altor ţări, iar celor cărora nu voia la le vîndă dreptul de a construi torpile, le construia chiar el în fabrica es dela Fiume. Multă vreme, ţările care aveau flote de războia, fură tributarele uzinelor dela Fiume și aceasta dădu posibilitate lui Whitehead ca la moartea ea te lase moștenitorilor, o avere uriașă. Mai târziu insă secretul lui Whitehead, deveni public, căci unele dintre torpile fiind demontate de către statele ce le cumpărase, se putu afla întregul lor mecanism. Prima fabrică căruia Whitehead îi dădu licența liberă ide li fabrica torpile automobile după sistemul său fu uzinele Schwarzkopf din Germania. Peste cSteva ani și aaarraeki 1894, amiralul francez Aube, făcu să se construiască uzine speciale la Toniori, pentru fabricarea torpilelor automobile, iar peste un an uzinele Oreusot, luă în fabricaţiunea sa, aoffistă arma de război. Torpila Whitehead, ce găseşte îffuaagiul marinelor i de război din toată lumea, consfcruioţiunieia acestor torpile ne mai cartitmnd un eeefet Micele modificări cari i- sun adus dediferitele fabrica mentat 3e Whitehead. Fest. PE FRONTUL DIN CHAMPAGNE Trei artiști acompaniază letargia într’o biserică din Champagne, cu citeva ore înainte de a porni la atac. f După un vechiu obicei — datind din veacul al XllI-lea—moştenitorul tronului englez poartă numele exotic de Prinţ al Galilor. Obiceiul acesta 4fi are origina intăun capriciu naţionalist al cavalerilor francezi, care se găseau pe pământurile stăpînite pe atunci de regele r Angliei, sătuli de stăpînire streină, ei au declarat In urma acestei declaraţii regina engleză, Elemora de Castilia seduse să nască pe pămîntul Galilor, in castelul Carnavon şi noul prinţ, Eduard Plantagenet, nu avu prilej nici să înveţe limba englezi este făcută în vederea uîmpotriva onoarei. El fu Prinţul Galilor, înainte de a fi rege. Şi de atunci, moştenitorul tronului, ca o agenţie măgulitoare pentru cavaler din Francia, purta, de la vândă de 10 ani, tiput de Prinţi Ctelflor “ IN FIECARE ZI PRINŢUL GALILOR Actualul Prinţ al Galilor a ajuns la majorat in cursul acestui an ii serbarea aniversăreî sale a făcut-o in mijlocul armatei generalului French. Prinţul Galilor avu prilej să se lupte pe pămîntil Galilor — deşi toată pregătirea ea militară, ca a tuturor regilor englezi — este făcută in vederea unei acţiuni navale. La vârsta de eă nu mai recunosc ca rege de cittreisprezece anii prinţul a intrat nu pe un prinţ,caresâ nu ştie limba engleză şi să nu fi comis vreun act împotriva onoarei“. colegial nmoodefin Debvme şi, după doi anii, îşi continuă studiile la colegiul naval regal din Artmouth, pentru a obţine brevetul de ofiţer de marină. Acum prinţul Galilor se află în mijlocul soldaţilor pentru a încuraja, prin prezenţa sa, lupta eleganţilor Tommy pentru apărarea imperiului britanic. Tânărul prinţ nu prea avea însă înclinări războinice. Se citează, din copilăria sa, următoarea aneedotă: Cînd prinţul împlini zece ani făcu în mijlocul micilor săi curteni această declaraţie solemnă: „Cînd voiu ajunge odată rege o să pun să se voteze două legi: întîia oprind să se taie coada dinilor de odaie şi a doua dînd pedeapsă acelora care vor întrebuinţa pentru caii lor, zăbale cu crestături“. Nu se ştie ce completări va fi adus vîrsta acestui program legislativ. Se simte însă că Prinţul Galilor îşî face educaţia politică şi militară în mijlocul celor ma grave experienţe prin care trece lumea contimporană şi că învaţă, abia ajuns la majorat, cum să aplice, în cele mai tragice fapte învățătura teoretică, cu care se formează sufletul r~oștenitorilor de tron. Englej& vor. ttPccle 'de Ompuriu, și un moștenitor de trim amtier, — -r-rr-r—r—-nre -" ...—-3 ,,Idealul” d-lui Filipescu: ancheta samsarilor Cînd, încă la învepicul campaniei „naţionaliste“ a dluî Filipescu, am afirmat că ea nu are de scop decât meschine interese de partid şi de politică internă, şi că masca „idealului naţional“ nu ascundea bine singura preocupare a şefului federaţiei Unitmiste,“, aceea de a combate cu orce mijloace guvernul, Epoca şi d. Filipescu au protestat. Astăzi, evenimentele s’au însărcinat să dovedească pînă la ultima evidenţă cită dreptate am avut când, dînd la o parte frazeologia „patriotică“ şi toate formulele pompoase puse înainte de d. Filipescu — am demascat adevăratul scop pe care-l urmărea. Ne cunoşteam oamenii, şi nu ne puteau înşela protestările ipocrite cu cari încercau să inducă în eroare opinia publică. Acum, cînd întreaga campanie, dusă cu atita pătimaşe şi criminală orbire, în dispreţul intereselor mari ale ţarei, s’a jrăbuşit in invenţiimî şi calomnie, nici măcar aparenţele nu mai sunt păstrate. D. Filipescu nu mai cere astăzi mei schimbarea orientăreî politicei externe a României, nu mai regulează nici desimele viitoare ale Europei, ci, cu im obsedant leit-motiv, se mulţumeşte să ceară o anchetă asupr administraţiei ministerului de râzboiu.Acesta e rezultatul pe care şi la propus dela început, şi petru ce. să ajungă la el n’a pregetat să turbure ţara, să îndemne lumea şi armata la revoltă, să arunce calomnii întemeiate pe falsuri şi născociri, împotriva pregătireî apărăiei naţionale. Cel puţin, de data asta, d. Filpescu nu mai umblă cu subterfii istorice prin cari trecem, gii, nu se mai osteneşte să se mai ascundă în dosul imnunaţionalism de paradă, nici nu mai pune înainta „idealul naţional“... Idealul imediat al d-luî Filipescu este pur şi simplu o anchetă a samsarilor cari voesc împrejurul d-săle, şi cari să se institue în judecători al ministerului nostru de războiu. In împrejurări normale, pretenţiunea aceasta ar fi desigur teme rară, dovedind o bună doză de inconştienţă. In vremurile de astăzi însă, ea e incalificabilă. Cum se poate numi, în adevăr, concepţia aceasta pe care o afişează şeful unui partid politic, de a supune actele şi documentele apărărei naţionale a ţarei, judecăţea tuturor intermediarilor nemulţumiţi cari au tînul pe d. Filipescu în această nenorocită aventură ? Pierdut-a d. Filipescu orice sentiment de răspundere? Svîcnirile nenorocite ale unui temperament neastâmpărat nu pot explica în deajuns atitudinea actuală a d-luî Filipescu. Ea este datorită unor preocupări conştiente, dar reprobabile, îndreptate toate spre anumite combinaţiuni politice interne, şi violenţa numai a manifestărei lor este deterninată de acea ce se chiamă „temperamentul“ d-lui Filipescu. Opinia publică e astfel pedeplin edificată acum asupra rezultatului pe care l-a urmărit d. Filipescu prin campania sa, — iar noi avem trista satisfacţie de a fi desvăluit de la început în ce constă „idealul“ pentru realizarea căruia d-sa se agită şi încearcă să turbure ţara, — în vremurile HIGIENA IN ŞCOLI — Importanţa medicilor şcolari — In mai toate ţările civilizate din pentru un moment, ceea ce s’a Europa, organele conducătoare , făcut de pildă, în Elveţia, dau o foarte mare atenţiune higie- i j)ai, nu este mai puţin aneî m şcoale. De pildă in Elveţia,'.. . , , - f „ unde serviciul sanitar şcolar are acparat ca Tr.omite sa se iaca la cea mai perfectă organizare, exist,mai mult de cit se face acta altă cite un medic pentru fiecare mente şi să se dea o mai mare aşcoală, care aproape zilnic se îngri tenţiune flănătăţei în şcoală, atenteşte de sănătatea fiecărui elev in bune care, va asigura buna stare parte. Misiunea medicului şco-. .... Iar în Elveţia, nu se mărgineşte nu .izice a generaţiilor viitoare, mai a lua măsuri şi a supraveghea. Este adevărat că şi la noi exisaplicarea lor, în cazuri de epitletă organizat un serviciu sanitar mit. El se îngrijeşte de tot ce Pri- ^0 dar şi cu deosebire în Capitală. zintă cel mai scump tezaur al gene . Numărul medicilor şcolar, insă raţiilor viitoare. Fiecare medic este prea mic faţă de populaţiunea şcolar este ajutat şi de o infirmie şcolară, la care fiind în permanenţă la şcoa Activitatea medicilor şcolari de lă, observă zilnic pe elevi, m ceea ce . y . . . priveşte curăţenia corporală şi să-i la noî se mărgineşte mai mult m nătatea, iar atunci cînd observă o, a supraveghea şi a lua măsuri mianomalie oarecare, avizează ime-jmaî în cazuri de epidemii. Evidiat pe medicul şcolar respectiv.. dent, medicii aceştia lei îndepli- Cteva, mai mult, aceste infirmiere, I ^ joa^ conştiinciozitatea, vizitează şi familiile elevilor, dînd miscutiea lor. sfaturi asupra chipului cum tre-Irâeşte îmbunătăţită starea sănătăteî copiilor, cum trebuesc alimentaţi şi îngrijiţi mai cu seamă cei debili. Elveţienii şi de altfel toate popoarele occidentului european şiau dat seama de importanţaproblemei sănătăţii elevilor şi de aceea au rezolvat-o, necunţând încă o cheltuială, ori ci de mare ar fi fost ea. Toate popoarele acestea şi-au organizat servicii sanitare şcolare speciale care, întocmai ca serviciul sanitar şcolar elveţian, se îngrijesc zilnic de sănătatea elevilor. In chipul acesta, popoarele din occidentul Europei, înregistrează mai puţine epidemii printre elevii de şcoală, şi, în cel mai rău caz, — adică atunci cînd isbucnesc epidemiile,— înregistrează un contingent redus de bolnavi. Intr’un coVifff am putea spuine că serviciile sanitare şcolare din străinătate — şi serviciul sanitar elveţian e pentru noi o pildă foarte elocventă,— nu au numai un rol curativ dar şi unul preventiv. Rezultatele unor astfel de servicii sunt din punctul de vedere al sănătăţei copiilor, din cele mai bune. La noi, din cauze de inariibugetară nu se poate face Dar oricită bună voinţă şi oricît devotament ar pune medicii şcolari în îndeplinirea misiune! lor, ei se găsesc în absolută impedbilitate din cauza numărului lor retrîne. 011 medic şcolar, în Capitală de pildă, — vorbim despre cei comunali, — are în’ grijea sa şoapte ori opt şcoli. In termen mediu pentru fie care şcoală un număr de minimum două sute patru zeci de elevi. Aceasta înseamnă că un medic şcolar comunal, are în grijea sa, un număr de cel putiî o mic şcase diute de elevi. Este posibil a se cere unui medic să supravegheze în parte, sănătatea fiecărui copil, la un nUmăr atît de mare de elevii Nu mai vorbim despre şcoaleîe secundare. Aci pe cît ştim, nu există de cit doi medici cari apart ministerului instruc^hmei şi în cazuri de epidemii, forţat buc să fie ajutaţi şi de medi comunal!. li if. Aşa fiind, credem că inmimil’ organelor conducătoare, ale a s6 ck cupa serios de organizarea se*ţ' viciului sanitar şcolar, Medicii şcolari trebuesc înmulţiţi., căci oa£ ce sacrificii făcute în această di* Tecţiune nu vor fi zadarnice, ci diff contră de un folos capital. —O OOS-----