Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)

1915-11-26 / nr. 2800

ia nici de mijloces­­tacţiv, şi aici nu are concursul bine-voi­tor al tuturor cetaţenilor. Dacă mai punem la stocoteală şi împrejurări anormale, ca de pil­dă lipsa de personal, din cauza felurilor scăzute ce se plătesc, sau faptul că parte din oamenii din serviciul curaţivei oraşului sunt concentraţi, lipsa de cai, etc., găsim complexul de cauze pentru care oraşul nu e aşa de curat, cum am dori o desigur cu toţii, — şi cum ar dori în primul rind administraţia comunală Mir, o încercare de asa­­­sINAT? Maria Camu redă pe Femeea :: ISTERICA:: I în filmul ce se reprezintă pen­tru a doua săptămână cu cel mai mare succes la cinematografele VENUS Sl BB’STCL Or bust pentru St. Q. Iosif Suma din urmă 5658,70 IS3I33Îf!SlB ffnc^als fsifîO1 și Untrepoziteie fliBulf STRAUA FÂNTÂNEI, Telefon 38­3 Recomandă Vini ri?n Jor nntni’a,e Mllil' hc vechi .și noi albe și negre din viile cele mai renumite Vinurile *e pot posta tu Pivniţele Societr.ței, .Strada Fli.tâ. iea Omn.linsul Sp irt fgre­ cu*fij regulate tutre Bariera M silor şi Antrepozitele OBUltşi stă la digporiţis d-lor clienţi GAS!BANILOR Chiar acolo s’au găsit 8500 de mm. I. FABRICA I li § 1 1 1 I 1 1 Ew m Marco Caîtelkrsmer STRADA PASTORULUI, 8 Deposits da Văman Sfi’uáa aln SZ, luI­ j yicîuflsl­­ y SiiîTfir 1 ftf f!f»9 m 11 mmn s 1 mmm LfiBOra SPECIAL ■DE e HellS f’l P!flf Hch* a d! Bronz Hoiile g laaîi CotORFg Nr§?!2 Angajamente c o m« ptecte peivts’u Aulori* t»­|« ILburi, KcteSuni, E­­ro­­i şi lass gieHl » CM (&*••». «-ist u íísteiat© spe­cin e trimit voiajor in os** e |ISi*ie a ţârei. m Organizat duj lA ultime e cerinţe ale ştiinţei apar­ţinând D rusul S.BARONCEA S Iul Laboratorului Spitalului Brâncov«Qe«c şi Clinicei a 11 medicale Examenul sângerii pentru StiPis (Methoda oririnală st­udiata la Prof VJASSERMAN la BEItLIx cu toa­t proced­ele de n­od­ficare și controlările sale) EXAMENE COMPLECTE deUHINI NUC GAS­TRIC, UKREA în SAN­GE, TUMORI, precum si ORI­CE ANA­LIZE MEDICALE Sta*. SCAtlKENOAS Telefon 1­­­98 Laboratorul este des.­bt* în fie­care t\ de la 7 dimineata pîna la 10 seara. «527 -2 wî im WkSisMSâ p.DfirmsTETflTn nvrt telqit îdntfee N­, lonestu & Cs BUCURESTL--St—da Coreei No. 3.—TELEFON 450 Recomandă ex?­e epte't* sa «• calități de PELINURI noui şi vechi si ViNU­l de masă .si desert pgp» \ANZARE KN CHflS si KN DRTML te IUIT8LII sl BUTOAI3 - SERVICIU LA DOMICIL!­0 - A sosit Vinul Mon­tle Druga-ai­' Deliftiosml Must­­­resTAURAM r o oidihh — au iwim-fpot și vor urma regulat în fiecare scară ■[fielt! EEH'îîSiiti CtBáSEPta KÍIÍ8S3I li BÍBÍ8BÍSÍ Bllsl mmm DnoooonaoooDDooooDGonoooaaoDDDDQ o □ 8 p t. t Li D □ P CERETI PRETUTIKiDEMI MUMAIOOaOOOOP PRODUCJIUMEA FABRICE ! GRIVITA a ÎI! FERITI-VÂ DE FALSIFICATORI!!! g DOoGDuDDbQDOQDnoaoaqoaoaonaoaDOO îndrăzneaţă lovitură alEBaida! Cer:! - €JPî FORT DE 15.000 LEI.­ACTORUL A FOST PRINS.­­C£f?a~T&RiLE D-LUI INSPECTOR I. RAFAIL -------­ Un nou furt, care este — în ace­­laş timp — şi un furt nou. S’au ounurile cînd hoţii îţi eşeau în cale, la drumul mare, sau cin­d îşi expummu viaţa pătrunzînd cu I forţa prin casele pe care voiau să îe­­prădeze. Azi avem hoţi moderni. Ei cetesc pe Conan Doyls şi pe î SÂKi. *,ovitu­electricitatea, mecanica, etc. spre ’ nn,?tte,iT r.- ’ « ,RPrl,11S aR1.1 a putea da lovituri savante. Hoțul T* .. introduce în casă sub livreaua “n . cop 1. El e dezertor unui servitor, muncite zi și noep- '. ^ te spre a pregăti lovitura, obser-j* ~ nu n„afc vă, studiază toate obiceiurile stă-1 Capitalei înştiinţează azi pinilor săi şi, numai după ce este Penetenciarul Văcăreşti că Barmi­rpa7. 86 Pricepe la electricitate ca sigur p­­ situaţie, operează, sâ-i dea de lucru în timpul cit a sta a­­restat acolo. Poliţia Craiova a înştiinţat pe d. Rafail că Barbu a comis şi a­­colo cite­va furturi neînsemnate. D. dr. Marcovici a dat o frumoa­să recompensă poliţiştilor care i-au descoperit furtul. Barbu are părul castaniu, nu blond după cum spunea stâpînul său, după in­dicaţiile căruia n’ar fi fost nici­odată prins. O RECL­AMATIS D. dr. Marcovici, dentist din pia­ţa C. A. Rosetti, a reclamat d-lui I. Rafail, inspectorul şef al sigu­ranţei Capitalei, că un servitor al său­­ a furat suma d la 15.000 lei. Cu­­privire la acest servitor d. Mar­covici a dat următoarele informa­ţii: e tînăr, blond, cu părul gal­ben. Condianuil nu avea, act de naş­tere nu, în sfîrşit nici un bilet de n­oiatitate. Ce era de făcut ? Unde să găseşti un băiat cu părul blond în toată ţara ! Cu toate acestea a­­genţii poliţiei au început cercetă­rile. S’au trimis detectivi la Cra­iova, la Constanţa, la Ploeşti, ate. UN CUMPĂRĂTOR GALANT Luarea aminte a negustorilor din str. Lipscani a fost atrasă ori de un cumpărător foarte galant la tocmeală. Cit îi cereau, at­îta le plătea. Faptul a fost observat şi de un agent de­­poliţie, căruia i s’a părut suspect cumpărătorul. Şi poliţistul s’a luat după muş­­eh­ui cei eiegativ ai iiu4ga/.iuciuj - ,—. . lin Lipscani, care cumpărase în ,au nevoe c,e intervenţii du­­ai puţin de o oră marfă de două rufigioale, sunt internaţi m spi.a­1*1 MWI«a .artist no fac să întrevedem în el —o— jun talent robust, plin de energia ~ „ ---------------------------. ... Cursurile Cruce! Roşii au înce- trebuitoare artiştilor da rasă, mii de lei. După cum se va ști ca­­­lele oiviie. . . . . put­eri după amiază la orele 2 și Peisajele lui Stejnar au cerurile mai la vale, era chiar autorul fur- ’ ,­­'0I!,l­if restebulirea adevărului.. la spitalul militar pen- însă prea mohorîte, prea închise. titlul. lămuriirea op­sel _ publice, se: Elisabeta, strada De altfel. în toate picturile Ini se rcHeBAWTAfcn Mr»T face cun­oscut că ministerul do .trai, «cgma ruisnoeoa, f . , , . GEMEROZITATEA UNU! HOȚ războia, .a b­eat dela Octombrie Francmazonă. Ichis, prea închis. Abuz^zâ’ de Cu agentul după el, hoţul sa la * o accuizî­unea ca inima soblaţii ! Cursurile vor avea loc regulat prea milit verde şi albastru, dus la o amantă a sa care locueşte recruţi care au nevos de opera­­ţe 2 ori pe săptămînă. Marţi şi. Dar, fie­care artist are felul luî în str. Lînăriei, dincolo de Lemai-­ţiunî (hernii, varkxi cele, etc.), ca iy. y tro. Nu bănuia, bine înţeles, că es­­re fiîmd prea numeroşi nu mai nu * , , te urmărit. Ajungînd în curte s’a loc în spitailele militare, să fie tri- j Doamnele şi d-soarele doritoare întîînit cu o fată, croitoreasă din r­işî pentru a fi operaţi şi în spi- sa se înscrie la aceste cursuri pot vecini. tatele civile; aceasta din cauza trimite adesiunile lor la sediul sa­— De ce eşti îmbrăcată atît do timpului de faţă cari impune ca str Ton C Brătianu 23 subţire d-răî a întrebat-o boţul, soldaţii recruţi să fia operaţi cu­ Cu e de l0 lei de pereoană^i S maji repede in mai multe centre “ , , pentru a-şi începe serviciul lor mi ^e' pentru două persoane din litar. aceiaşi familie. — Pentru că n’am parale să-mi cumpăr și eu un palton. — Să-ţi dau pu ! — și imediat a scos o sută de lei, pe care i-a dat fetei. Croitoreasa a rămas încre­menită, dar tînărul i-a răspuns: — Mi i-oi da cînd vei avea. SOSIREA POLIȚIEI i re cu toate patimile ei inerente. Ca fin observator le schițează napede, la transpune pe un simplu (mai ales cele din actul al doilea) prin «are Decourcelles îşi conduce acţiunea, sau scenele melodramat!- "3^“ brrtte^“'aT ‘i ce din actul al treilea­­ scene cari P? TM ~ d • ^ -°rj Decourcelle di­n on iar mototolit și adăugind ne reamintesc pe „Două Orfeline“ , «au motivarea oa­recum obicinuită prin care Decour­ceva din sufletul lui operă de artă. Dar, iarăş ceva Agentul a încunoştinţat ime­diat, telefonic, pe d. inspector Ra­fail. Peste puţin un­­elev de liceu intră în acea curte şi întreabă «ta­că stă acolo o croitoreasă. Cu a­cest prilej el a observat că tipul! Intr-un roman celebru, Paul Bour­­este acolo şi a anunţat­ poliţia, căci nie povesteşte cu multă patram­era un agent de poliţie. In goana de re psychologies şi fineţe învălui­­automobilului a picat, după un ta în ironie care nu muşcă, durerea sfert de oră, comisarul J. Cris­ unor fete bătrîne, — fete de provin­cian însoţit de cinci agenți. Casa a d­o — ce nu pot înțelege schimba­t est’înconjurată. Comisarul a­pă­­rea săvîrșită în sufletul unui frate ironic face remarcabil: c„ onruor-Tîn care se afla 110- l°r, care nu mal vrea să fie co- celle și («laboratorul său A. Mau- te nf ne^tentSe si nuntodu-i PiL - ' rel- caută să o dea isvorîre! conflic- B’Arg nu exagerează defectele, lip ’ 1 nr„ten frm.t^ i a Striat- Crescut în prejudecăţi morale titlul dintre d-na Monsset, Julien surile sau­ situațiile critice ale per­­revolxeml in frunte, ia stricat. av.stere, fratele acestor fete ajunge și Catherine — căci este obicinuit sonagiilor lui ale eroilor luî — Banii, ca te omor! ;la 0 vîrstă cînd plăcerile sale un lucru a arăta că ori-ce femeie care — mai pot fi reduse la traiul laolaltă se dedică artei trebue să renunţe l­a surorile sale, la vizitele sale la la curăţenia ei fizică ;­­ de aceea, ll8t de cit a]tlî’ W schimono­cu anume familii onorabile ale oruşu- de cele mal adese ori, scăderile a-E1 le redă mai sincer, mai rea­­st de cit alţii, cari îşi schimono­sesc pen-son­agi­ile numai şi numai om U.JJUC/ îuimui i/uuiauiit; cijc «îu- wiv H x Cu acest prilej comisarul Cris- lui şi nici la conversaţiile obicinui- rostea dispar, spre a nu avea inain- Sa­­io mai originali, să Se singn­­t­an bănueşte că hoţul ar fi avut te. El caută plăceri aiure... Dar, a-­tea noastră decit desfăşurarea dra- lari anse cit mai mult. B’Arg nu re­­intenţia să-l omoare, lată pe ce se ceastă schimbare, cu toată explica- matică intensă a durerilor unor su­ curge la astfel de trucuri, la ase­* . . . .. _____ „„..iX ..x ; „ „ ....1 „ fiul/, oL | miî + n Fi! n« riooQ rfl vonrc_ «., __1 1 „ ..1 J. . • întemeiază Apropiindu-se de hot rea P® care caută să i-o dea acele fiete chinuite, fiindcă fiecare repre- meni procedee. Totul la el este sin­­nM»tn î­n vis- ^et® — trei 8arorî bătrîne — răm­î­— Da. eu sint autorul furtului **L totuși pentTM el*crudă enigmă. J t j j Si pentru bătrna Mouisset, care de la d. drMa cotic a muncit o viață întreagă in prăvâ­— Atunci scoate banii . l­a ei din strada Scutier — muncă — Să mergeţî cu mine în calea săvîrşită pentru fericirea copiilor, 13 Septembrie, unde i~am ascuns, el şi mai ales pemtru Julien Moris- j 1°-^ interpretate de artiştii Teatru Spunînd aceste cuvinte hoţul se set — hotărîrea luată de Julien della* Naţional cu multă artă, reali Personagiile piesei „La rue du Sentier“ — bine caracterizate, s­au Tina Barbu, a creat rolul RECONSTITUI*­A LOVI­TURII ca să se ducă pe jos pe fila cu banii la el şi că vio prin cînd nu i-a trecut vre­odată să să­­­rşească un asasinat, poate înţelege nici pe nora el care 9» chiar desorientatâ, d-ra Tina Bar, nu voeşte să i se supună și nici pe.bu ne-a impresionat adine, dindn fiul el, care nu voeşte să dea în In® fi()riI «Uei adevărate, totdeauna dreptate mamei. E de-a-! ,i(:! cu privirea strălucitoare de ju.IIS însă immai o străfulgerare: «imie, sau de dragoste; apoi vi­lei precum şi ştofe, plăpftml, roeliî, pentru ca lumina să se facă în su- »ranţă prin mişcările mîinilor ei beteală, etc. în valoare de peste fierul unei băt­rine care îşi iubeşte­­ f ni moaşe ce se agită, arătindu-ne 2000 lei, cumpărate din Lipscani, copilul şi, doreşte fericirea luî. j întreaga gamă a sbuciumărilor su- Banii şi boţul nu fost duşi la si- J­alien Morisset şi Catherine Pe!.lo4ul ei, cinstit, drept şi atît de guranţa Capitalei. îl ie Barbu, a- Moriaset, nu prea simt feri-• te e.elf plină • «”'*" Sidiî ^ a făcut, mărturisiri complete, sus­­fir­înd sus şi tare că n’a avut de gînd să omoare pe nimeni. Aseară, la prote­u, Barbu a re­constituit furtul in faţa poliţişti­lor şi reprezentanţilor presei. Er a aceea, într’o bună zi, Catherine se, re­ali­­stă, refugiază — cu intenţiile cele mai! D-ra Eugenia Cincnirescu, a jucat curate la pictorul VUISefroy, care e rolul d-nei Morisset d-sa a caracte­­iubeşte. Catherine e urmărită insă nizat minunat sufletul acestui per­­de soţul eî şi d-na Morisset. Cathe- senagiu plin de prejudecăţi, neînţe­mine nu e găsită totuşi la Viile-­ legător, şi totuşi un suflet bun. froy fiindcă însăşi gotul eî care o a­j­ţine d-na Gusti în rolul d-neî Her nunta printr’o scrisoare că e unnă-'belin. ritâ. ii arată pericolul şi astfel, o! Rolul Iul Julien Morisset a fost arătat cum a studiat funcţionarea hotărăşte să fugă. E de ajuns însă jucat de d. Rudovici, care a ştiut etrice din casă, cum a­­,a d-na Morisset să vadă, o clipă, să fie timid, plin de voinţă, şi el­numal, turburarea fiului eî, prove-­ tător, aşa cum este descris acest uită din teama de a găsi acoîo pe­ personagiu de cătra Etecourcelle Catherine, pent­ru ea inima ma-jei Maurei. Cu Julien Morisset d mei să se înduioşeze şi să vadă că­ Radovici a făcut o nouă creaţiune Julien ar fi omul cel mai nefericit in rolul luî Villefroy, d. Storiu , fără Catherine. D-na Morisset fi­ jucat sobru şi concentrat, un rol ce lămpilor electrice cercetat­­e rad rele, cum a obser­vat toate obiceiurile stăpînilor săi. D. dr. Marcovici a fost cu d-na la teatru, de unde s’au în­tors la orele 1 fără un sfert. La __________ __ __| _ două se aflau în dormitor și amin­, fost învinsă. A tete învinsă însăși­­ convine frumosului d-sa ce tempera doi arau într’un somn adine.­­ tradiţia pe rare d-na Morisset p re-­ Barbu a atins lămpile electrice, prezenta. Dar, în acelaş timp a fost a tăiat cu un briceag cu rotiţe de revină şi temeiul neînţelegerilor otel geamul unei ferestre şi a­pă- Julien şi Cabienne, cari in t­ms în cap căci ușifes erau încu- j fi­ol^V-^eVralit^e^tn de nc­­înle. Sa tint pe b­rin ci in dormitor așteptat — al luî Julien de a pre­­si a luat cheile ne la casa de bani veni pe soţia sa di­e urmărita de de pe o măsuţă ae noapte care «o d-na Morisset. transformă în sufletul afla la capul d-lui dr. Marcovici. In Catherine­, dragostea în adorare; o urmă s’a dus în odaia de consulta-1 adorare care merge pînă acolo, în ț*«, în care se află o caaetă de fier­­ cu­ Catherine, socotindu-se și ea zidită în perete, pe care a desen- o Morisset,întărfSște sS-î amntr­­at-o și de unde a luat banii. Imia­rul,en­ in comlucerea afacerilor urmă și a mai însuşit și un palton ®* al stapînului său și a şters-o. Barbu povestea toate acestm sin,plu, cu o deosebită inteligenţă' Conflictul din „La rue du Sentier** • astfel din cele mai interesei­te­ și sinceritate, ceea ce ni s-a făcut să j­un prilej în ne giodim că »und o altă indru-; ţ'tinp emotitme. De aceea, de cele mere ar fi putut ajung© un ele­­ţl,a! adese­ori, pentru sufletul xpec­­ment folositor societăţei i taiorului, artificialităţile tehnice CONCLUZIE Ori­ce idee de crimă trebue ex­clusă. Dacă ar fi voit să omoare pe d. dr. Marcovici nu avea nevoe să se bage servitor la dînsul, să-l slujească atita timp, să studieze* casa cu atita îngrijire. Un asasin i tBtSM Const. TEATRUL NAȚTOWAL. — Pentru prima oară «In st­rada oam­enie în 4 «o*, poartă Itî UO PiOfl*© D®CHI*C­sl© §1 A Hifimrel, observator al lumii înconjură toa­­ţie a fabricei eintă o altă lume, o altă voinţă şi o altă înţelegere a vietel­­ment artistic. D. Al. Mihalescu, a jucat cu vioiciunea-i caracteristică, rolul lui Théodule Morisset , ui băiat bun, simplu si ştrengar sim­patie, in acelaş timp. Bine d. Barbeliau în rolul maes­trului I,abourrdette. „La rue du Sentier“, s’a desfăşu­rat în cad­ul unor decoruri mi­nunate. Decorul din actul al trei­lea mai ales, — un atelier elegant de pictor — a fost un capo­d­operă da aranjanwrn­t executat cu gust fin artistic. „La rie du Sentier” are aşa­dar toate calităţile dramatice şi are o interpretare de ansamblu din cele mai frumoase, pentru a-i putea pre­vede o serie de reprezentaţii încoro­nate de succes. bicinuită cu viaţa austeră, obicinui- i volta, In fele din unnă, îndurera-i vinsî — nu va fi cît de puţin min­ pentru a-şi primi penalitatea Pro­lă cu anume norme de viaţă, im'44- neliniştită, chinuită de dragoste cinoasă... Cheops, văzută de arătatul jurnal *-------------—o­ooo-------------­Ibenus. —­­O­O­O­O ... Dala m'nistemil do rasfoofu — O lămurire cu privire Îa căutarea medicală a recru­ților — Minister­ul da războiu, este in­format, că un­ele persoa­ne pre­tind, că în spitalele militare, nu se tem­ul cel elegant al magazinelor m­ii ^ll° operaţiunil și că bolnav­ii d * ...... ................. ' ----------­mai puțin I® tr**etă că anul ace­sta sunt cu 10 la sută mai multe casatorii de cit au ui trecut...­­ En.~ Cauza nu poate să fie de cit CHEMA, PUDRA și SĂPU­NUL ISIS!.« Teatrul Cinema REGAL SELECT Cinema fEKTR*L £3 *3T­­Zf sLE PYJÂ^IAs sj CJI C3 'TT-y*. ^7 V* cu SOZANE GALLST, BRfZARD Irevocabil, pentru ultima oara afara flitt proffrand: Familia Tem­perley După romanul lui C. DOYLE MARINA DE RAZED! ITALIAN­A FU .util de actualitate Orchestra s*h­emetseera.« A Mm A ciOLAC ■ •i­ A««awP9ta'3 Groaznica tragedie de moravuri în care se oglindeşte urmările ne­faste şi nenorocirii* ce pot decur­ge din uşurinţa tinerelor fete, cad se lasă amăgiteTM cum şi la dexas­­troasele consecinţe, la car« sirat expuşi adesea seducători! fără sert* puie , se reprezintă cu un deosebit succes la marele cinema Zah­aria, „ care e asaltat de scosul frumos. Pu­f bonda ea Asta Meisen mmmhm Teatral Natenal Mişc­ar­e la lucrări publice La ministerul de lucrări publi­ce s’a făcut următoarea mişcare: D-nil Protopopescu loan şi Mi­­titenu loan au fost numi­ţi «nbşefl de »eeţie, cel (i&ntîî la conducta «le I nnc în jiul. Cal lacra, numit doctor în servier­ul de poduri şi şosele din minister. D. S'Sascu Ion, supraveghetor de lucrări el. III-a in lucrărilor noul. —----------------ooo------— fursipi!? Ipiifei Roșii Expoz­iiimta soţ­ia? Simt si a fl-lui B’ari Iov desenator în scrad.n tMh-|picturile ^ care chiar d-sa a fc,stjţineanu, ceDlalte roluri sunt in­­îov. (.esenator in serviciiu ^ jmodel,,] 8e ve(Je clar­ că B atita Trpretîite ^ cei care le-au creat suflet, atita simţire l lîn Dunte en d. Soreanu. D. Breurer Iosef este unul din ț­îr­îî Roşii** se vor fac* modeştii cari, dacă ar fi puţin jţf, cn_*!r Zaharia^Bîrsan la mai... puţin modest — ar fi ajuns serviciul­­ ... w . .. . jin scurt timp să-şi ciştige o exis­_____ I tenţă. mai uşoară cu talentul său. I Vigoarea pînzelor şi simplitatea j de a vedea. I Desem­nele lui Steurer — puţine la număr de data aceasta — au o ironie caracteristică. Şi, indiscutabil, că atât în pic­tură ca şi în desemne el posedă destul de bine arta desemnuluL In definitiv, e un artist care ,prin străduinţă perseverentă va face lucrări de un interes indiscu­tabil. Tratând la lucrările lui B’Arg — despre care s’a mai vorbit pe larg în ziarul nostru, — remarcăm­­ din capul locului, că acest tînăr de­butant are toată stofa necesară unui adevărat artist. Caricaturile ca și simplele desemne și schiţe toate — pecetia unul fin D-na Maria Ciurdea Steurer, ca­re are peste 20 de pictori şi mai mult de 20 de desemne. In­totdeauna ca şi acum am re­marcat şi remarcăm desemnele petrol, şi cel din urmă în­scrvi­­j d-neî Ciurdea Steurer, care pune ciul lucrărilor noul, fiind admişi a­tîta delicateţe şi subtilitate în li­­în capul technin cu gradul de in-j uiile ce conturează capetele d-«ale, gineri ordinari cL IlI-a. D. Ovi­­i de acem chiar redă eu mal mult dini Chiriac a fosă numit subşef dej natural şi cu mal multă artă ca­st­al­ic aL IV-a la căile ferate şi, petele de copil şi de femeii, admis în corpul technic eu gra-1 vb Steurer nu numai că T’­ t redă delicateţea şi frăgezimea din Azi EŞercuri 23 noembrie 1915 GRANDIOASA OPERA CU MARE SUCCES OAIA RĂTĂCITĂ! — La Brebis Perdue — 6 mari acte Interpretate de frun­taşii comediei Franceze După romanul GABRIEL TRARIEUX marelui scriitor "...... ........ Povestea veşnicelor deziluzii încer­cate de un suflet slab de femeia, povestea veşnicei suferinţi omen­eşti. Barometrul Dragostei delicioasă, comedie MAX LINDER jucată de neîntrecutul — ■——------— •— ORCHESTRA SPECIALA — Bilete de favoare strict suspendate Vizit®!! EIEGMQL HOTEL M00CS1 Situat în ceatrul Capitalei, Strada Brutii* 14 (lîngăCirci Confort nou, modern, calorifer, Imbninâ etfctnrA, conducte de api omU* ci rece tn fio-enrr camere. Camere rlegant lochilXr, iluachit la an-«« timp »La rue du Sentier“ este­ ples care a obţinut cel mai mare giram­ece trmnă acum pe scena Teatru* lui Naţional Marea noastră ar­tistă, d-ra Tina Barbu, este pri­mită în scenă în fie­care seară ca aplauze furtunoasa. Publicul es* entuziasmat de crenile străluci*­te ale d-lor Radovici, Steran Mi­­hăilescu, Eisg. Ciucurescu, «te. Ia cursul acestei s&ptătmni piesa sa va mai juca Joi și Duminică. „PS- tajenul“ delicioasa comedie a d-lui A. de Hertz, se va juca întîia oară Miercuri seara. Rolul d-nei Giur­dul de ingineri ordinari dl.­­.,, ,T . , , - ,. — .. . , . . , , ,, I­. Popescu MW, șef de echi-: Natură, dar perfect de bine redă, f interpretat «»- d-ra D. L înaintat picher el. Il-a. D. Gh. «uf!?tu.L Ia toate desemnele *LÎ! L JL&F pă, rolul interpretat de d. Demetriadi și d-ra Lilly Popov­ici în rolul LA­­crini loarei. „Uliul** care a avut u.. succin­ații de strălucit, pe scena D a»» u­­luî Naţional, se va juca Vineri 23 a. c. la Focşani, iar Sîmbătă 23 la Brăila. . Interpreţii sunt aceiaşi cari nu erodat rolurile pe Scena Teatrului Naţional şi anume: d-na F­lotti d-nul Demetriade, Storm­, Livv»­­cu, «ic. -----------------o­ooo--------------­ Fabrca de pirogenare a derivatelor de petrol Monitorul Oficial de erl, publică următoarea decisi­une: Avînd în vedere cumpărarea de efi­cre ministerul de război a „fabrice* societăței anonime române Bian­­Ouz”, în scop de a fi transformat* în fabrică de pirogenare a deriva­telor de petrol ce sunt necesare fa­bricarea explozibilelor. Decidem: ABT. 1.— Cu începere de la data luării în primire, fabrica va func­­ţiona sub numele de „Fabrică de pirogenare’' depinzînd direct, ca ad­mini­str­aţie şi exploatare, de „direc­ţiunea generală a muniţiilor”. AHT. 11.— întreaga administra­ră fi organizată de că­tre „direcţiunea generală a muni­ţiilor” şi va funcţiona după un re­gulament provizoriu. ART. 111.— Lucrările de amenaja­re a fabricei vor fi studiate şi hotă­­râte de „direcţiunea generală a mu­niţilor”, cerîndu-se aprobarea su­melor necesare. ABT. IV.— Toate cheltuelile da exploatare vor fi aprobate de direc­­torul general al muniţiilor. ABT. V.— D. inginer chimist G. Gone de la institutul geologic este delegat a îndeplini funcțiunea de di­rector al fabricei de pirogeniare. Personalul de exploatare și cel ne­cesar pentru lucrările de amenajare va fi delegat sau angajat în mod provizoriu de către „direcţiunea ge­nerală a muniţiilor." cer şi neforţat, neexagerat. Aceas­ta este una din notele lui caracte­ristice — care-î face meritul lui personal. Cele peste 100 da desemne cu su­biecte de o varietate multiplă ne arată pe B’Arg un artist care îşi vînd un ansamblu din cele mai de­ cunoaşte excelent arta şi care are­­ mult spirit observator. --------------—o ooo----------------­ Prefectura Poliţei B­oreşti BIUROUL DE CERCETĂRI Depozitarii şi fabricanţii de na­tu­riste menţionate în Jurnalul Dacă debutul acestui tînăr artist Consiliului de Miniştri No._ ÎGGI

Next