Viitorul, ianuarie 1916 (Anul 9, nr. 2836-2863)
1916-01-15 / nr. 2847
:::: LA ALHAMBRA:::: ci-am avut si un pierdut de A. de HERZ. Bilete se pot la dia vreme la cess teatrului. Telefon 50 i 61 ft ATINS SUBLIMUL Celebra artistă FRANCISCA SCOTI^i in „DAMA CU CAMELII« iS & f 4 I 1118 Înscenarea bogata, printre care se înumără peste 40 toalete furnizate de celebrele case parisiene: l'aquin, Bed fern şi Riboux de Ut, Paix asigură succesul acestui film. Aglomerata este enormă. Cinematografele: »VEfinSc şi iVLAiCU* sunt asediate de publicul Capitalei. _ Reprezentaţia începe fix la ora 2 pm., cu mujică spe* eială.Filmul rulează o oră şi jumătate. Mâine Vineri 15 Ianuarie | Teatral CAROL CEL MARE premiera revistei (fost Eforia) Blffnii!« pgprfisiîtstiunl Ala stagiune» de vodeviluri ca MBgpafkay și la&^s Joi 14 crt. Tteffi ii ifi iîsfel Gbldals Vineri 15 crt. MITICA SSONTA^UL Sîiubătă‘16 crt. AH! MACHE! Duminică 17 Ianuarie MATINEU: Tlsilam la fism OMdoSî SEARA: MITICA SEDENTARUL Luni 18 Ianuarie ULTIMA REPREZENTAŢIE MITICA SEV&MTANUL Teatrul Naţional D-ra Mar?« Filotiî, distinsa societară a Teatrului Naţional, care a repurtat success frumoase în „Cîinii” şî „Ulmi“, va avea o creaţie strălucită în „Zaza“. Premiera piesei „Zaza“ are loc în mod irevocabil Luni 13 ianuarie a. c. Direcţiune® Teatralul Naponal anunţă ca acest spectacol va începe fix la 8 şi jumătate. Astăzi în mai nu se va juca „Scrisoarea Pierdută“ iar seara „In strada Senior“ în care marea noastră artistă drama Bar’ou are o creatie care stirneM© ovații In sală. Pentru Patul socîetăteî dramatice au pregătesc surprize maci. I*. se inaugurează la cinema BRISTOL extraordinarul tilm «E ASASINUL ?* la care s’a oferit un premiu de lei 1500 acelora cari vor ghici «CINE E ASASINUL?» P. S. Suma se află depusă la Casa de depuneri cu reupisu i\o. 04.412. Spectacol© —p— Joi 14 Ianuarie TEATRUL REGINA MARIA.— Matineu, Gioconda. Seara: Strigoii. TEATRUL LEON POPESCU.— Matineu: Sărmanul Ionathan; Seara: Dragostea Corineî. TEATRUL MODERN. — Matineu: Ea pri n'cî una; Seara: Farmecul unui Film. DOaQ Ui Glî. C, BaEliSOU tern *a' sj). a-eif,r »«istfi.it a! ă*impir. Anton u tel hirwrrt a!a (ie bărbați şi iei mi.Udig D'to ur'tiare, b»U »enprFr, ltimn ț uni intraxenoana ou mercur si (vuC (neus&ivate»'. Consultațiuni spine 9—12 și 8-4 La filiala sanatori ui Dr AN ON U Batoa Gr»vibez.--Totefoa Sî. Becuri ÎEClrte «mwBaam eu fir mstaSlo Becuri^Watt vi îs de ellisT Jacques PAUCKER — BUCUREȘTI — 27, Strada Stsiârdan,27 ISSTAIATIUH! PENTttu ARSP4CUM cu aparat perfecţionat, funcţionănd cu presume de aer, putud fi regulat de oricine fară supraveghere continuă PENTRU CALORIFERE Instalaţiuni Irdustria 6, etc, furnizează Inginera W. GAYK & D. DICHISE Elreu ds mafaLaţiuni technics BIT finn Bîr. IZVOR Ho, 4S3 BBaaaagstâr Militare Cercul militar al auloofiţerilor din rez- „Ion C. Brătianu” anunţă pa d-nii membrii ai consiliuluila administraţie şi d-nii Censor că Duminică 17 Ianuarie 1916 ora 3 p. m. va avea loc o consfătuire în noul local al Cercului din str. Karagheorghevîci No. 7 etj II (îniodul Băncei Naţionale). Se face cunoscut ofiţerilor d© infanterie, trupe speciale şi cavalerie, precum şi celor demisionaţi din armată, ce aparţin promoţiei 1900, şcoala de infanterie şi cavalerie, că în zilele de 23 şi 24 Ianuarie 1916, are loc întrunirea acestei promoţii la Bucureşti. Colegii promoţiei, care n’au răspuns la invitaţiunea făcută sunt rugaţi a o face de urgenţă, trimeţîri deade,şi noile lor căpitanului Constantin Leon, ministerul de răzluui, direcţia personaluluî. Prima întrunire va fi în ziua de 23 Ianuarie a. c. la ora 9 a. m., în ţinuta de serviciu, la cercul militar, bulevardul Eîisabeta. VIŢE ALTOITE Cu rădăcini de 2 ani, neîntrecute ca diovoltare sudura piariilită, rădăcini stufoase, variatăţi alese, se vinde cu preţuri axcepţionale. Producători direcţi Alcan the Terase cu rădăcini de 1 şi 2 ani lei 80 ma. Viţe pint-tricane nealtoite cu rădăcini de 2 ani (Butaşi) lei 50 mia. Comenzile date din vreme sunt esto mai practica La comenzi mai mari ofer preţuri speciale. Toate aceste se vînd la vedere şi prin comenzi la Depozitul IAMCU 640ROVITZ 3, Str. Turturele Bucureşti, (prin Strada Labirint) Cataloage* gTatis la cerere. I otel „RtcO“ pătrat sl OŢEL & SRCURI vîsîd@: P.iron! “'(»'ir» teii io S?HîLiPP WHISSMONMM str Libertăţii 'letefon 4703 Coif&rirrfele Cercului de studii P. L. -o o o Cercul de studii P. N. L. va relua conferinţele sale în luna ianuiarie 1916 în ordinea următoare: Miercuri 20 Ianuarie, d. C. D. TEATRUL NATIONAL. Ma- BîMiTiîîU: Solidaritatea socială tinen: Scrisoarea pierdută; Seara: Şi războiul; In Str. Sentier. Miercuri 27 Ianuarie, d. G. G. DANIELOPOL: Finanţe de războiu şi prevederi; Miercuri 3 Februarie, d. Gh. ARGHIRESCU: Ce a făcut şcoala pentru pregătirea naţională şi culturală a Roroînior; Miercuri 10 Februarie, d. M. DJUVARA: Conaideratuni asupra prîuepiuluî naţionalităţilor. : CINEMA: Azi Joi 14 talia yjLXOC** CU IV1ARE SUCCES 9 9 O 9 © ©u llfigiiftl dramă sentimentală în 4 mari acte — fu marea artistă aiuer’cssi FERN ANDRA cea mai desăvârșită artistă a timpului FRUMUSEȚE, s s s. : : : s IMDRASWEALA «Pî!că specială fabdlis*ţi» a lui BSiSCU BILETELE DE FAVROftRH SUSPENDATE ANA GRAND, care de ase munea a obţinut un frumos succes. Ciucurette s-a întrecut pe el însuşi, citi 13 Ianuarie, ora 12 jum. a. m„ după o lungă şi grea suferinţă în virată de aproape 71 ani. şi PTT PDPir^Pn în vâ roagă să binevoiţi, a lua parte î?A€?1T^Fi la ceremonia funebră ce va avea m„ strada Antim, No. 31, rte unde cortegiul GencerM Rita d’Oria După cum am anunţat, D-şoara Rita d’Oria va da în seara de Mercur! 20 Ianuarie, un concert în sala Ateneului român, cu concursul violoncelistului Papazoglu şi al (J îu) I. Alteso care va ţine acompaniamentul la piano. Programul concertuluiva fi alcătuit după cum urmează : In partea I, d-şoara Rita d’Oria va cînta aici din ..Pecheurs de perle»“ de Bizet, „Amico Fritz“ de Mascagni'', „Madaras Butterfly’' de Pitcini și „Voci di primavera’’ de I. Strauss, iar d. N. Papazoglu „Sonata Sol minor” de Benedetto Marcello. In partea II, d-şoara Rita d’Oria va cînta marile arii din Zosca, Manon şi Carmen cu care a obţinut succese atît de strălucite în străinătate, iar d. N. Papazoglu „Siciliana” de Gabriel Faure, ..Moment muzical” de Schubert „Liebeslied” şi „Liebesfrenne” de Kreisner şi „Sprinnlied” de Popper. Biletele se găsesc de utilizare la magazinul de muzică Jean Feiler. —---— ovo—-----■— Visătoare Iscală Monitorul Oficial de eri publică următoarea relaţiune asupra vînătoareî regale dda Segarcea : Joi, 7 ianuarie, la ora 9.40 seara M. S. Regele şi A. S. R. Principele Carol, însoţit de invitaţi şi adjutantul de serviciu, au plecat din Bucureşti, prin gara de Nord, la domeniul Coroanei Segarcea, pentru a lua parte la vînătoareă, care a avut loc în zilele de 8 şi 9 ianuarie. La 9 ianuarie, ora 10.80 p. m., M. S. Eeşete şi A. S. B. Principele Carol, însoţiţi de aceleaşi persoane ca la noarie, au pişcat din Segarcea, cu un tren special, pentru a lua parte la vînătoarea organizată pe domeniul aşezămintelor Brîncoveneşti de la Dăbulenîi, judeţul Romarati, în zilele de 10 şi 11. Luni 11 Ianuarie, ora 5.40 Pe na., M. S. Riegele şi A. S. R. Principele Moştenitor au plecat cu automobilul de la Dăbuleni la Corabia, iar de aci la ora 6.50 p. m., cu un tren special, la Bucureşti, undte au ajuns în noaptea de 11 spre 12 Ianuarie, ora 12.40 noaptea. JZ LäHlä tru jianul .,Vil-JDPtJl” “ -<£l -----* deţEsl laşi. In c^m» Tâ»d9s*et Ialomiţa sî iaeeşti jw £ TEATRALA TEATRUL MODSRR3. — Pentru primă oară «Farmecul unui Film? opereta nădie de Walter Kollo La Teatrul Modern se continuă care în parte, să se remarce din seria frumoaselor succese. Companou, ca artişti admirabili, cuceri la Lirică „Gr. Gabrieliscu“ care tind şi Marţi seara aceleaş bineţin merite artistice şi străduinţe ipi&ritatia aplauze, pe cari de abtlăuidabile, a Ştiut atît de bine să fel le obţin de cîte ori apar pe scoşi asigure toată simpatia publicană. lui doritor de spectacole alese, a D-na LUTZA BARCANESCU I reprezentat Mariţî seara o nouă probe şi într’un rol mic, totuşi a pumteră, care de sigur va avea acestut din nou să-şi afirme bunele sa laş succes, dacă nu şi mai mare, le calităţi artistice, ca şi cele anterioare. Nu mai iprţin bine a fost d-na „Farmecul unui Fiira“ mai mult NATALIA I . C.FANESCU nu spun vodevil de cît opexefai iropriuţia ţăranului saxon. li-na zis, a cărui muzică a fost compunescu este o bună artistă, care se să şi aranjată cu mult gust şi remarcă din ce în ce tot mai mult. simţ muzical de Walter Kollo, con Restul ansamblului bine şi la lostitue unul din acele &pectabele, cui său, condus însă cu multă sicar© e menit să ţie ocuipat afişul gurantă de d. Al. Bărcănescu care nouMă vreme, a ocupat foc la pupitru. Deila actul întîi pînă la al pa- Nu trebue să uit de a remarca unirea, întreaga acţiune o consti- splendidul balet, din finalul actulue o înlănţuire de scene şi peri-ul a! treilea cu care ocazie s-a repeţit atîit de hazlii în cât tot tim- zervat şi o surpriză publicului, pul, publicul speetator face o straş d-ra Florica Florascu, a apărut în nică cură de ris, iar buna dispozi- acest balet şi a dansat cu acoia, ţie nu scade un singur moment: măestrie și cu acelaş antren cu Subiectul consistă în întilluiplă- care interpretează diferite roluri, rite unui artist de cinematogr*af ^ FEST care vroeşte să însceneze un film1 în care își pune toate nădejdea dar care în loc de film se alege cu... o «KjvasiîL Natural, subiectul nu represintă mare lucru, peripeţiile însă prin care tree d dsfăşurarea acţiuni eî constitui tot farmecul şi hazul spectacolului. Plecarea artiştilor pentru aranjarea filmului, seenete din aetul al doilea, peripeţiile , din al treilea şi al patrulea, au a- Jalnicii: Henrieta Carol Gobi, ţi la haz şi se desfăşoară cu atîta soţie: Matilda I. St. Rari desen antren, încît ia sfîrşit, cu toate fiică; loan St. Rasidescu, ginere; că spectacolul nu e tocmai scurt, Stefan Göhl, frate; Ecaterina spectatorul pleacă cu regretul că Baumgartner, soră; Teodorii! Ions-a Urminat prea curînd. Iuiţiu, cumnat; Aurelia St. Göhl, D-ra FLORIGA FLORESCU ves cumnată; Niem Carol, Wali, Hennîe apoiaşî sglobie, plină de viaţă Kera, Irina şi Jean a L St. Rasirăspîndind în juru-i toî fanarul de cut Franeisc. şi Eugenia G. unei artistis rScsăvîrşie, a avut Gobi; Ştefan Şi Evira St. Gobi; din nou prilejul să facă o splendi- Frsarcise şi Emil St. Gobi; Nicudă creaţie artistică. In „Frantz“ Jac şi Ana louriţiu; Teodosiu I, fiica unui consilier imperial, care f°,mi2,^n!’ . Jiuerul Ana se amorezează de artistul de cinematograf şi care nu se dă în lăturînda cele mai riscate escapade, pentru a se putea apropia de cel pe care îl iubeşte, a fost pur şi simplu delicioasă. In special în actul 1 şi 0-a, cînd a apărut în travestiuî unui ştrengar de băiat, a făcut ca publicul să izbucnească în adevărate ovaţiuni. Hotărât lucru acest diavol de atist,ar deveni copilul răsfăţat al publicului. D. N. P. CIUCURETTE în rolul unui ţăran saxon care este ales deputat de consătenii lui şi care moare după viaţa veselă a mapelor oraşe, a fost fie un comic interbidini inimerial încetat din viaţă în ziua de Merlen in dansurile şi duetul cu d-na io ;— „ , r •, y „ .;; ‘ia ceremonia funebră ce va avi artistul de cinematograf, a P a ■ p)C \7mnerf 15 Ianuarie, ora 2 p. ir cu tot antrenul și toată verva ce-i ta domiciliul decedatuluî strad rijît ofs.rapeneico și care it nie * 1 - -c:d fio uiîît de simpatizat de publi- VH port,j la cimitirul Romano-Ca cui spectator. D-sa a. to'ie (Şorban-Vodă) unde se vor depune rămăşiţele* pămînteşti în seara să realir.«'ze o nouă şi frumoasă creaţie artistică D-ra NATALIA DARTE care a apărut ca debutonită, a dovedit că ţar© toată stofa unoî viitoare hune artiete de ©»peretă. P© Ungă o tinetă diastul detegaiilă. o figură simnatică și potrivită scene-*!, doamni posedă și o finirno«rt vocente son-rnn3 legeră. cire î! dă drepft-nl snopesc. p •»*» Rantin-r. AT'su Stefănescu mi Steleseu-Spitznc. au reușit, fi© ca 3’^ în vice fruimnuse j;;iuî ig)t09atuluî. toi Budeanu; Henrietta şi Philip Weitbase; Elena şi Ernesto Gronda; Victorine şi Giueepe Gronda; Francisc Hofftich; nepioţi, nepoate au durerea a vă anunţa pierderea prea iubiţi abifli lor, soţ, tată, socru, bunic şi urechiu. Carol Göbl Mare industrias tipograf, decorat cu ordinele: Strana şi Coroana Rominiei în gradul de ofiţer. Medaliile: Apărătorii Independenţei, în nesboiul 1877—1878. Ilene Merenti şi Meritul Comercial cl. I. Cfiroul familiei- Rugaţi-vă pentru dînsid. Bucureşti, to 15. Luni 18 Ianuarie 1916, ora 11 a. m. s© va oficia la Catedrala Sf. Josef, strada Dr. Lueger, parasta 1 (reptiliin) pentru odihna sufle SELECT CINEffiA 3E»KS3VTTS%-Cjr ■ HHH8 V H *®3a JH£TWti •eu SUFLET ^aSMSP 3S3 EFLA CERCUL DE STUDII P. N. L. ROLUL UMIVERSITATiLOR IN APARAREA NATIONALA CONFERINTA D-LCil JEAN PEI^EiZ In sala cea mare a Clubului Liberal din Calea Victoriei, d. Jean Paretz, profesor la Universitatea din Iasi, şi-a dezvoltat conferinţa d-sale : „Rolul Universităţilor în apărarea naţională” Această conferinţă, al cărei rezumat îl dăm mai jos, a fost ascultată cu tensiu interes şi deseori subliniată de aplauze de către numerosul public asistent. La 1436 Englezii înfiinţau în Franţa la Gaen şi la Bordeaux două universităţi menite să pue temelia adevăratei lor supremaţii politice prin câştigarea sufletelor şi conştiinţelor. Soarta războiului nu îngădui însă regilor Angliei să culeagă roadele acestui învăţământ superior înfiinţat în ţară străină, dar nereuşita planurile lor nu avu nici o înrâurire asupra ideei că Universitatile sunt şi şcoli de. formare a spiritului public, nu numai şcoli de răspîndire a adevărului ştiinţfic. Filip al II-lea regele Spaniei încercă acelaş lucru în Flmdra înfiinţând la 1572 universitatea spaniolă din Donat In Germania spiritul protestantismului crease deja universitatea din Warburg, iar în sereiul trecut redeşteptarea conştiinţei naţionale aduse crearea de universităţi chemate să o sprijinească sau să o sugrume. Astfel se înfiinţă universitatea om din Praga alături de vechea universitate germană din 1348; astfel, se înfiinţară în scop de desnaţionalizare universităţile din Strassburg, din Cluj, din Cernăuţi. Influenţa universităţilor fiind recunoscută astfel încă din evul mediu este firesc ca cercul de studii al partidului naţional-liberal să se ocupe în ciclul său de conferinţe şi de rolul acarnor focare de înaltă cultură în ţările beligerante ca şi în cele neutrale. nă şi providenţială a Germaniei de a civiliza cu forţa rasate inferioare. Justificarea şi apărarea Germaniei şi armatelor sale fură preocuparea intelectualităţii şi a universităţilor. E cunoscut „Aufruf“-ul savanţilor germani. Se poate protesta cum s’a şi protestat împotriva afirmaţiunilor lui dar fapt e că universităţile s’au crezut în drept să vorbească în unmet© întreg©! naţiuni pumndi chezăşie între stabilirea adevăru- lui istorie cuvîptul şi cinstea unei minorităţi de elită. Tot războiul a adus rezolvirea a nenumărate probleme impuse de starea anormală ce a provocat-o de nevoile aprovizionărilor şi al-t momentelor. Aci savanţii au făcut operă minunată în Germania ca şi în Franţa şi în celelalte ţări ■ beligerante şi universităţile au fost la înălţimea aşteptărilor. In fine întreţinerea sentimentului naţional a fost o preocupare de căpetenie a lor şi prin exemplul datoriei, prin optimismul neşovăitor, prin jertfirea entuziastă, prin iniţiative de tot felul şi tot chi-pul de propagande universităţile şi-au făcut datoria nelăsînd să se stingă o clipă măcar focarele intelectuale ale patriei. In fine mai trebue relevat şi aceasta mai ales la universităţii© neutre adăogirea unei datorii de caritate faţă de victimele războiului pe lingă datoriile culturale, social© şi naţionale pe care le-au îndeplinit cu atîta rîvnă şi abnegaţiune, dreaptă cînd, a fost vremea să păşească la acţiune şi au trebuit să-şi părăsească locuirile de onoare ca ocupaseră vreme îndelungată. Spiru Haret a încercat să inspire caracterul naţional educaţiune l îa şcolile primare şi secundare, dar n’a reuşit să schimbe sufletele profesorilor şi lipsa de convingere a împiedicat reuşita acestui învăţămint. Izbucnirea războiului a creed statului român o situaţie deosebit de grea deschizînd în acelaş timp neamului romînesc perspective de reîntregire apropiată. Vieistitudinele lui redă ui speranţe în suflete. Cu fericere şi nerăbdare generală începu activitatea naţională a univversităţilor noastre. Caractesitica eî a fost lipsa ei de simţ critic şi de rece analiză. Români înainte de toate, universitarii au vorbit româneşte în loc să cîntărească ştiinţificeşte circumstanţele şi posibilităţile. Puternica lor manifestare naţionalistă nu poate fi decît lăudată, dar tocmai faptul că sentimentul a covîrşit elita intelectuală românească, raţiunea a adus slăbirea în afecte a acţiunei lor. Crainici a redeşteptăreî naţionale, universitari! au luat ea drept ceia ce era o datorie şi a voit să-şi impue hotărîrea lor autorităţilor constituite în loc să expue numai credinţele şi convingerile lor. Aste fel acţiiunea lor conţinea îa germene!© eî cauzele neizbîndeî. O acţiune conştientă în care dragostea de neam şi de ţară s’are urit cu analiza rece şi exactă a evenimentelor şi ar fi tras criteriile adevărate ale netivităeţ! noastre în actualul conflict ar fi folosit de sigur mal muilt cauze! românîsmului. Acum că războiul se arată în viitor iminent sau depărtat, universităţii* tichii© să-şî facă întreită lor datorie să afirme idealul naţional să propovăduiască urmărirea lui, să risipească piaţa de intrigi, de suspiciune şi de învinuire ce necinstesc un întreg popor şi să pregătească sufletele pentru lupta cea mare._ai cu nădejde nestrămutată în viitorul strălucit al romînismului să-şî facă pipă la sfîrşit în unire cu toată suflarea romîneascâ, datoria. Datoria Universităţilor Activitatea ştiinţifică In Romînia activitatea ştiinţifică şi socială au fost pururea demne de toată lauda şi mari progrese s’au făcut în învăţămmtu! nostru superior, dar nu acelaş lucru s’a petrecut cu exaltarea sentimentutuluî naţional şi precizarea aspiraţiunilor neamului n»tru. De aceea ne-a fost dat să vedem la noi nedumerire, neîncredere în viitor, pesimism şi indiferenţă Mişcarea naţionalistă a făcut un program de partid dintr’o doctrină la care trebuia să se ralieze orice suflet de român şi a închide naţionalismul în limitele miei grupări , iar în ligă universitari au fost în minoritate în camtate şi pe ce au fost n’au putut urma calea Prima datorie a universităţilor este cercetarea şi răspîndirea adevărului ştiinţific, dind ascultătorilor metodă precisă, simţul de investigaţie exactă şi de dreaptă cugetare. Geniul deosebit al fiecărui popor face să varieze rapioadele, experienţele, exemplele şi aplicaţiunile rezultatelor obţinute dar scopul şi cîştigiul final este tot numai adevărul, căci el este etern şi singur. Da sigur că formei© p© care adevărul le ia în viaţă fiind necunoscute universităţile treime să se mulţumească să deprindă minţile a-l vedea singure în mijlocul S . Tț . „ „ luptelor, pasiunilor şi minciuni-' ^ a!J' Petrim şi d. George lor de tot felul şi aceasta este a- Gavadia, senator, au fost numiţi devărata lor monire. Dar ea nu in consiliul de admimiseste singură. Universitatea tr&wș- îr?H° - Regiei monopolurilor State în mijlocul societăţii din care nr. 1001') d-lor G. Bobescu şi îşi împrumută forţale spre a le George Manolescu, reda apoi transformate în noi e-?nergii sociate. Ea e declegată M. D. Regoto a semnat decretul de viaţa societăţii şi silită să re prin care d. maior Victor Bergot, adapteze mediului şi trebuinţelor administrator al plăşii Motru de nor ce le aduce vremea. Cînd de jos, jud. Mehedinţi, a fost revocat chile universităţi franceze în măr din funcţiune, murite în scolastica medievală nu au înţeiles spiritul nou al Renaş- D. Tanasescu Ştefan actual suteral şi al Reformei ele au rămas praveghetor, în serviciul de cons reduse la o muncă stearpă şi corupţie şi exploatare a porturilor nite la peire. Dia imtrivă univoc- maritimie a fosit numit suprav©srtăţile germane îmbrăţişând ide- ghictor la aceşti serviciu cu 200 ile noi şi luptînd pentru ele s’nti lei lunar, bucurat de o înfrrerine şi înrîuv. ^.0„ Dar universităţile mai, au o me J'1 a’!iar 29 Ianuarie 1916, minire, o datorie faţă de poporul msterul _de războia a hotăr.t să din care s’au născut şi de con»- miea întreprindere lucrările de fiinţa lui etnică. La 1809 mi vor- «mdrucţie a unei magazii de esitania nouă din Berlin ridica cn S 'la r6.^* m** în semn de protestare a înv,tusi- 6»rR1TMAa Bucuraţi, in valor si (te solidaritate cu întreaga ^**o 17m00 Ion (.apă deviz. Germanic. Fichte a căutat, să sis-1 tximatizezs prin mvățămînt aspt-j [n comisia tie prefacere care înratiunile neamuluî. Din unitatea cejki în ziua de 15 Ianuarie c„ culturală s’a născut unitatesi po- au fost numiţi preşetUnţî, urmălitica dir, viaeie de mărire şi intoriî şefi de birou din ministerul dependenţii imlperialismul germa- cte finanţe şi repartizaţi la p©rnic şi tendinţele d© dominaţii:nocepţiile din Capitală, după cum m mondială. O sută de ani au ajuns mează: să transforme spiriul Public şi ro- La percepţia I. D. N. Stănelului de căiaotenie în această trans- îescuia a II-a ,d. E. Pretorian, la formare F au avut universităţile ni-a D. Zanfir Brătosen, la a germană. IV-a D. C. Naeulescu şef de secţia Pretutindeni în statele cu as- ^ alhninistraţia financiară a Capitaţiuni naţionate s’a urmat pil- pistei, la a V-a G. Cameniţa, D. da aceasta frumoasă şi rezultate. 0 Burduşanu la a VI, d. N. Spâle au fost înbucărâtoare. Cum se împlineşte ae®astă dstOfNî * Şampania „LACRIMA ZORILOR“, produsul plvntelor „La Cum îşi împlinesc universităţite Dealul Zorlor“ este delicioasa bău menirea lor? Răspîrwlirea adevă-. tură indigennă cea mai preferit« ruin! atîrnă de generalitatea o pi-1 de cunoscători, verspat ii or și de mijloacele ce le | —,0—sînt puse la toderaînă.-^dagar«i| A ai vârat ân Biblioteca politica stSÂ&KrDn formitate cu nevoite zilei. Dar pen "Telte 5)0î/ conferînt« desvoltată la . . . » , Coreul de studii si P. N. L. Costul tip,ml o wvoe de nn.u4~, exempl*a* 50 bani. ' mțâ. 'inen tiîziată desiegare este firesc ca elite cultural fi a națiunilor să se ocupe de ele. Dete izbucnirea râz- fisurarea evenimentelor dda 27/9 beiului actual violarea neutrali- Mat pînă la TU3A Iunie 1915). —a................... Cronica prf’tică. Fapte şi Boem tate! Belgiei şi distrimerea oraşului Leuvate, au fătcut ueanime protestări. Faptul că planul pregătit eu mirut ioz Hote şi rte vreme în rte! negată nu izbutise aşa cum îl concepuse minţile germane, a făcut să se nască idoî incompatibila cu credinţa in misiunea digitîîente. — Măsuri în vederea războiului: în Rusa: Măsuri de politică sucală. —Economice: Importul și exportul Rominie! în 1913. Un număr 38 bard. -000- INFORMATION! teanu, la a VTI, N. Antohie la a VIII şi P. Clauciu la VIII. tru exaltarea sentirpfintuln. de doctrină naţională 011 convingere şi perseverenţă. NuxnaT aşa s’a ajuns dele. aspivn-J A apărut: DEMOCRAŢIA rcţiunile lui Kant de. a restem li v’ste cercului Je Studii aî partidudrcpturil© umanită W te antropo-lui Naţional-Liberal avînd uruiălogia poliică a lui Warmann. torul sumar: Neapărat că aceste trei datorii V'nt'lă I. Brătianu: Cu prjiejul se intensifică atunci cînd răzişi discuţiei la Mesajul Tronului; iu! «purine şi răscoteşte toate for- Th. C. Aslan: Bugetul 1916 — unele actîvităţiâ sociale. Starea de 19175 război o aduce Ia ordinea zilei( deputat: Nevoile consumartilte i-hestiun'! care cer o neon- tiunî interne şi Comisîunea centrală de Import; Note şi îBseiaaarî zilnice: (Des Peaîro prrp’iPtRrii DE CASE Se face cunoscut tuturor proprietarilor, care au zidit case noî, şi s au mutat în el© fie că a trecut un an, fie că n’a trecut, sunt rugaţi să facă cerere, la adminiatraţia financiară a Capitale!, pentru impunere s’u trecerea în registru de scutire. Proprietarii cari s’au mutat mai înainte de 3 an! sunt rugaţi a face cerere ministerului de finanţe,pentru scutirea de amendă. Cei care nu vor face cunoscuturile de mai sus, vor fi expuşi la contravenţiei, înmormântarea profesorului Balk! Eri a avut loc la Iaşi înmormnîntarea profesorului universitar Balet. A asistat un public numeros, prieteni, profesori şi studenţi. Din partea Universităţii a vorbit de Varii© Buţureanu. CUTREidUHuL de pimînt In [npilali Azi înainte de amiază, la ondte 10 fără un sfert s’a simţit în Captalfi două puternice oscilaţiiioi de cintresnur de piimînt. Ciitivftnairul s’a simţit înspre direcţia de N. tV. şi S. E. a BucureştiuUiî. Osciiativaite puternice a fost de scurtă durată. Direcţiutrea institutului meteorologic ne comunică că cut romu' Tul s’a mai simţit în următoarei« localităţi din ţară: Piteşti, Osie» Marc, Buşteni şi Olteniţa. -------------~o o o o------------- Raiul sindroa ujjii zierişilor Primul hal mascat şi costumat, — acela al ,J$indicatului Ziariştilor“ — care are loc Sîmbătă 30 Ianuarie, la Teatrul Naţional, se amintă a fi cea mai frumoasă petrecere a Carnavalului. Trebue să anunţăm că dechia puse in vxnzare, elita bumrmteană s’a fi grăbit să retie toate lojile.Sala Teatrului va fi decorată in mod feeric si transformată fie tr'un paradis, mufe mii de br’cur* mlorate, fl-Q)% ghirlande de vorder,ţi, rte, farmecă privirile. P. Carol Aufman, cunoscirtiidecorator electrician, a fost însărchtat cu executarea aceste decorațiuni a teatrului -CDJ— •--------------o o o a-— — o — Ha Ss! pofta Sî. 0. teii Suma din urmă 7980.9® D-niî ofițeri aî batalioni- Ini 2 din rog. 2 grăniceri 50.-