Viitorul, ianuarie 1916 (Anul 9, nr. 2836-2863)

1916-01-15 / nr. 2847

:::: LA ALHAMBRA:::: ci-am avut si un pierdut de A. de HERZ. Bilete se pot la dia vreme la cess teatrului. Telefon 50 i 61 ft ATINS SUBLIMUL Celebra artistă FRANCISCA SCOTI^i in „DAMA CU CAMELII« iS & f 4 I 1118 Înscenarea bogata, printre care se înum­ără peste 40 toa­lete furnizate de celebrele case parisiene: l'aquin, Bed fern şi Riboux de Ut, Paix asigură succesul acestui film. Aglomerata este enormă. Cinematografele: »VEfinSc şi iVLAiCU* sunt asediate de publicul Capitalei. _ Reprezentaţia începe fix la ora 2 p­m., cu mujică spe* eială.Filmul rulează o oră şi jumătate. Mâine Vineri 15 Ianuarie | Teatral CAROL CEL MARE premiera revistei­­ (fost Eforia) Blffnii!« pgprfisiîtstiunl Ala stagiune» de vodeviluri ca MBgpa­fkay și la&^s Joi 14 crt. Tteffi ii ifi iîsfel Gbldals Vineri 15 crt. MITICA SSO­NTA^UL Sîiubătă‘16 crt. AH! MACHE! Duminică 17 Ianuarie MATINEU: Tlsila­m la fism­ OMdoSî SEARA: MITICA SEDENTARUL Luni 18 Ianuarie ULTIMA REPREZENTAŢIE MIT­ICA SEV&M­TANUL Teatrul Naţional D-ra Mar?« Filotiî, distinsa so­cietară a Teatrului Naţional, care a repurtat success frumoase în „Cîinii” şî „Ulmi“, va avea o crea­ţie strălucită în „Zaza“. Premiera piesei „Zaza“ are loc în mod irevocabil Luni 13 ianua­rie a. c. Direcţiune® Teatralul Naponal anunţă ca acest spectacol va înce­pe fix la 8 şi jumătate. Astăzi în mai­ nu se va juca „Scrisoarea Pierdută“ iar seara „In strada Senior“ în care marea noastră artistă d­ra­­ma Bar’ou are o creat­ie care stirneM© ovații In sală. Pentru Patul socîetăteî drama­tice au pregătesc surprize maci. I*. se inaugurează la cinema BRISTOL extra­ordina­rul ti­lm «E ASA­SINUL ?* la care s’a o­­ferit un premiu de lei 1500 acelora cari vor ghici «CI­NE E ASASINUL?» P. S. Suma se află de­pusă la Casa de depuneri cu reupisu i\o. 04.412. Spectacol© —p— Joi 14 Ianuarie TEATRUL REGINA MARIA.— Matineu, Gioconda. Seara: Stri­goii. TEATRUL LEON POPESCU.— Matineu: Sărmanul Ionathan; Sea­ra: Dragostea Corineî. TEATRUL MODERN. — Mati­neu: Ea pri n'cî una; Seara: Far­mecul unui Film. DOaQ Ui Glî. C, BaEliSOU tern *a' sj). a-eif,r »«istfi.it a! ă*im­pir. Anton u tel hirwrrt a!a (ie bărbați şi iei mi.Udig D'to ur'tiare, b»U »enprFr, ltimn ț uni in­­traxenoana ou mercur si (vuC (neus&i­­vate»'. Consultațiuni s­pine 9—12 și 8-4 La filiala sanatori ui Dr AN ON U Batoa Gr»vib­­­ez.--Totefoa Sî. Becuri ÎEClrte «mwBaam eu fir mstaSlo Becuri^Watt vi îs de ellisT Jacques PAUCKER — BUCUREȘTI — 27, Strada Stsiârdan,27 ISSTAIATIUH! PENTttu ARSP4CUM cu aparat perfecţionat, func­­ţionănd cu presume de aer, put­ud fi regulat de oricine fară supraveghere continuă PENTRU CALORIFERE Instalaţiuni Ir­dustria 6, etc, furnizează Inginera W. GAYK & D. DICHISE Elreu ds m­afaLaţiu­ni technics BIT fi­nn Bîr. IZVOR Ho, 4S3 BBaaaagstâ­r Militare Cercul militar al auloofiţerilor din rez- „Ion C. Brătianu” anun­ţă pa d-nii membrii ai consiliului­­la administraţie şi d-nii Censor­ că Duminică 17 Ianuarie 1916 ora 3 p. m. va avea loc o consfătuire în noul local al Cercului din str. Karagheorghevîci No. 7 etj II (în­­iodul Băncei Naţionale). Se face cunoscut ofiţerilor d© in­fanterie, trupe speciale şi cavale­rie, precum şi celor demisionaţi din armată, ce aparţin promoţiei 1900, şcoala de infanterie şi cava­lerie, că în zilele de 23 şi 24 Ianua­rie 1916, are loc întrunirea aces­tei promoţii la Bucureşti. Colegii promoţiei, care n’au răs­puns la invitaţ­iu­nea făcută sunt rugaţi a o face de urgenţă, trime­­ţîri de­ade,şi noile lor căpitanului Constantin Leon, ministerul de răzluui, direcţia person­a­luluî. Prima întrunire va fi în ziua de 23 Ianuarie a. c. la ora 9 a. m., în ţinuta de serviciu, la cercul mi­litar, bulevardul Eîisabeta. VIŢE ALTOITE Cu rădăcini de 2 ani, neîntrecu­te ca diovoltare sudura piariilită, rădăcini stufoase, variatăţi alese, se vinde cu preţuri ax­cepţi­on­a­le. Producători direcţi Al­can the Te­rase cu rădăcini de 1 şi 2 ani lei 80 ma. Viţe pint-tricane nealtoite cu rădăcini de 2 ani (Butaşi) lei 50 mia. Comenzile date din vre­me sunt esto mai practica La co­menzi mai mari ofer preţuri spe­ciale. Toate aceste se vînd la ve­dere şi prin comenzi la Depozitul IAMCU 640ROVITZ 3, Str. Turturele Bucureşti, (prin Strada Labirint) Cataloage* gTatis la cerere. I otel „RtcO“ pătrat sl OŢEL & SRCURI vîsîd@: P.iron! “'(»'ir» teii io S?HîLiPP WHISSMONMM str Libertăţii 'letefon­ 4703 Coif&rirrfele Cercului de studii P.­­ L. -o o o Cercul de studii P. N. L. va re­lua conferinţele sale în luna ianuia­rie 1916 în ordinea următoare: Miercuri 20 Ianuarie, d. C. D. TEATRUL NATIONAL.­ Ma- BîMiTiîîU: Solidaritatea socială tinen: Scrisoarea pierdută; Seara: Şi războiul; In Str. Sentier. Miercuri 27 Ianuarie, d. G. G. DANIELOPOL: Finanţe de răz­­boiu şi prevederi; Miercuri 3 Februarie, d. Gh. ARGHIRESCU: Ce a făcut şcoa­la pentru pregătirea naţională şi culturală a Roroînior; Miercuri 10 Februarie, d. M. DJUVARA: Conaiderat­uni asu­pra prîue­piuluî naţionalităţilor. : CINEMA: Azi Joi 14 talia yjLXOC** CU IV1ARE SUCCES 9 9 O 9 © ©u llfigiiftl dramă sentimentală în 4 mari acte — fu marea artistă aiuer’cssi FERN ANDRA cea mai desăvârșită artistă a timpului FRUMUSEȚE, s s s. : : : s IMDRASWEALA «Pî!că specială fab­dlis*ţi» a­ lui BSiSCU BILETELE DE FAVROftRH SUSPENDATE ANA GRAND, care de ase munea a obţinut­ un frumos succes. Ciu­­curette s-a întrecut pe el însuşi, citi­ 13 Ianuarie, ora 12 jum. a. m„ după o lungă şi grea suferin­ţă în virată de aproape 71 ani. şi PTT PDPir^Pn în vâ roagă să binevoiţi, a lua parte î?A€?1T^Fi la ceremonia funebră ce va avea m„ strada Antim, No. 31, rte unde cortegiul GencerM Rita d’Oria După cum am anunţat, D-şoara Rita d’Oria va da în seara de Mercur! 20 Ianuarie, un concert în sala Ateneului român, cu con­cursul violoncelistului Papazoglu şi al (J­ îu) I. Alteso care va ţine a­­companiamentul la piano. Programul concertului­­va fi al­cătuit după cum urmează : In partea I, d-şoara Rita d’Oria va cînta aici din ..Pecheurs de perle»“ de Bizet, „Amico Fritz“ de Mascagni'', „Madaras Butterfly’' de Pitcini și „Voci di primavera’’ de I. Strauss, iar d. N. Papazoglu „Sonata Sol minor” de Benedetto Marcello. In partea II, d-şoara Rita d’Oria va cînta marile arii din Z­osca, Manon şi Carmen cu care a obţi­nut succese atît de strălucite în străinătate, iar d. N. Papazoglu „Siciliana” de Gabriel Faure, ..Mo­­­ment muzical” de Schubert „Lie­beslied” şi „Liebesfrenne” de Kreis­ner şi „Sprinnlied” de Popper. Biletele se găsesc de utilizare la magazinul de muzică Jean Feiler. —---— ovo—-----■— Visătoare Iscală Monitorul Oficial de eri publică următoarea relaţiune asupra vî­­nătoareî regale dda Segarcea : Joi, 7 ianuarie, la ora 9.40 sea­ra M. S. Regele şi A. S. R. Prin­cipele Carol, însoţit­ de invitaţi şi adjutantul de serviciu, au ple­­cat din Bucureşti, prin gara de Nord, la domeniul Coroanei Segar­cea, pentru a lua parte la vînă­­t­oareă, care a avut loc în zilele de 8 şi 9 ianuarie. La 9 ianuarie, ora 10.80 p. m., M. S. Eeşete şi A. S. B. Princi­pele Carol, însoţiţi de acel­eaşi pe­r­­soane ca la n­oarie, au pişcat din Segarcea, cu un tren special, pen­tru a lua parte la vînătoarea or­ganizată pe dom­eniul aşezăminte­lor Brîncoveneşti de la Dăbulenîi, judeţul Romarati, în zilele de 10 şi 11. Luni 11 Ianuarie, ora 5.40 Pe na., M. S. Riegele şi A. S. R. Princi­pele Moştenitor au plecat cu au­tomobilul de la Dăbuleni la Cora­bia, iar de aci la ora 6.50 p. m­., cu un tren special, la Bucureşti, undte au ajuns în noaptea de 11 spre 12 Ianuarie, ora 12.40 noap­tea. JZ LäHlä tru jianul .,Vil-JDPtJl” “ -<£l -----* deţEsl laşi. In c^m» Tâ»d9s*et Ialomiţa sî iaeeşti jw­ £­­ TEATRALA TEATRUL MODSRR3. — Pentru primă oară «Farmecul unui Film? opereta n­­ădie de Walter Kollo La Teatrul Modern se continuă care în parte, să se remarce din seria frumoaselor succese. Comp­a­­nou, ca artişti admirabili, cuce­ri la Lirică „G­r. Gabrieliscu“ care tind şi Marţi seara aceleaş bine­­ţin merite artistice şi străduinţe ipi&ritatia aplauze, pe cari de abt­­lăuidabile, a Ştiut atît­ de bine să­ fel le obţin de cîte ori apar pe sco­şi asigure toată simpatia publica­­nă. lui doritor de spectacole alese, a D-na LU­TZA BARCANESCU I reprezentat Mariţî seara o nouă pro­be şi­ într’un rol mic, totuşi a pu­­mteră, care de sigur va avea aces­tut din nou să-şi afirme bunele sa­­­ laş succes, dacă nu şi mai mare, le calităţi artistice, ca şi cel­e anterioare. Nu mai iprţin bine a fost d-na „Farmecul unui Fiira“ mai mult NATALIA I . C.FANESCU nu sp­­un vodevil de cît opexefai iropriu­ţia ţăranului saxon. li-na zis, a cărui muzică a fost compu­­nescu este o bună artistă, care se să şi aranjată cu mult gust şi remarcă din ce în ce tot mai mult. simţ muzical de Walter Kollo, con Restul ansamblului bine şi la lo­­stitue unul din acele &pectabele, cui său, condus însă cu multă si­car© e menit să ţie ocuipat afişul gurantă de d. Al. Bărcănescu care nou­Mă vreme, a ocupat foc la pupitru. Deila actul întîi pînă la al pa- Nu trebue să uit de a remarca unirea, întreaga acţiune o consti- splendidul balet, din finalul actu­­lue o înlănţuire de scene şi peri-­­ul a! treilea cu care ocazie s-a re­­peţit atîit de hazlii în cât tot tim- zervat şi o surpriză publicului, pul, publicul speetator face o straş d-ra Florica Florascu, a apărut în nică cură de ris, iar buna dispozi- acest balet şi a dansat cu acoia, ţie nu scade un singur moment: măestrie și cu acel­aş antren cu Subiectul consistă în întilluiplă- care interpretează diferite roluri, rite unui artist de cinematogr*af ^ FEST care vroeşte să însceneze un film1 în care își pune toate nădejdea dar care în loc de film se alege cu... o «KjvasiîL Natural, subiectul nu re­­presintă mare lucru, peripeţiile în­să prin care tree d dsfăşurarea ac­­ţiuni eî const­it­ui tot farmecul şi ha­zul spectacolului. Plecarea artişti­lor pentru aranjarea filmului, see­nete din aetul al doilea, peripeţiile , din al treilea şi al patrulea, au a- Jalnicii: Henri­eta Carol Gobi, ţi la haz şi se desfăşoară cu atîta soţie: Matilda I. St. Rari desen antren, în­cît ia sfîrşit, cu toate fiică; loan St. Rasidescu, ginere; că spectacolul nu e tocmai scurt, Stefan Göhl, frate; Ecaterina spectatorul pleacă cu regretul că Baumgartner, soră; Teodorii! Ion­­s-a Urmi­nat prea curînd. I­uiţiu, cumnat; Aurelia St. Göhl, D-ra FLORIG­A FLORESCU ves cumnată; Niem Carol, Wali, Hen­­nîe apoiaşî sglobie, plină de viaţă K­era, Irina şi Jean a L St. Rasi­­răspîndind în juru-i toî fanarul de cut Franeisc. şi Eugenia G. unei artistis rScsăvîrşie, a avut Gobi; Ştefan Şi E­vira St. Gobi; din nou prilejul să facă o splendi- Frsarcise şi Emil St. Gobi; Nicu­­dă creaţie artistică. In „Frantz“ Jac şi Ana louriţiu; Teodosiu I, fiica unui consilier imperial, care f°,mi2,^n!’ . Jiuerul Ana se amorezează de artistul de cine­matograf şi care nu se dă în lă­­­turî­nda cele mai riscate escapa­de, pentru a se putea apropia de cel pe care îl iubeşte, a fost pur şi simplu delicioasă. In special în actul 1 şi 0­-a, cînd a apărut în tra­vestiuî unui ştrengar de băiat, a făcut ca publicul să izbucnească în adevărate ovaţiuni. Hotărât lucru acest diavol de a­­tist,a­r deveni copilul răsfăţat al publicului. D. N. P. CIUCURETTE în rolul unui ţăran saxon care este ales deputat de consătenii lui şi care moare după viaţa veselă a mape­lor oraşe, a fost fie un comic inte­rb­idini inimerial­­ încetat din viaţă în ziua de Mer­len in dansurile şi duetul cu d-na io ;— „ , r •, y „ .;; ‘ia ceremonia funebră ce va avi artistul de cinematograf, a P a ■ p)C \7mnerf 15 Ianuarie, ora 2 p. ir cu tot antrenul și toată verva ce-i ta domiciliul decedatuluî strad rijît ofs.rapenei­co și care it nie * 1 - -c:d fio uiîît de simpatizat de publi- VH port,j la cimitirul Romano-Ca cui spectator. D-sa a. to'ie (Şorban-Vodă) unde se vor de­pune rămăşiţele* pămînteşti în seara să realir.«'ze o nouă şi fru­moasă creaţie artistică D-ra NATALIA DA­RTE care a apărut ca debutonită, a dovedit că ţar© toată stofa unoî viitoare hune artiete de ©»peretă. P© Ungă o ti­netă diastul de­­tegaiilă. o figură simnatică și potrivită scene-*!, d­oa­mni posedă și o finirno«rt voce­nte son-rnn3 legeră. cire î! dă drep­­ft-nl snopesc. p •»*» Rantin-r. AT'su Stefănescu mi Steleseu-Spitznc. au reușit, fi© ca 3’^ în vice fruimnuse j;;iuî ig)t­09atuluî. toi Budeanu; Henrietta şi Philip Weitbase; Elena şi Ernesto Gron­­da; Victorine şi Giueepe Gronda; Fra­ncisc Hofft­ich; nepioţi, nepoate au durerea a vă anunţa pierderea prea iubiţi ab­ifli lor, soţ, tată, socru, bunic şi urechiu. Carol Göbl Mare industrias tipograf, decorat cu ordinele: Strana şi Coroana Ro­miniei în gradul de ofiţer. Meda­liile: Apărătorii Independenţei, în nesboiul 1877—1878. Ilene Meren­­ti şi Meritul Comercial cl. I. Cfiroul familiei- Rugaţi-vă pentru dînsid. Bucureşti, to 15. Luni 18 Ianuarie 1916, ora 11 a. m. s© va oficia la Catedrala Sf. Josef, strada Dr. Lueger, parasta­ 1 (reptiliin) pentru odihna sufle­ SELECT CINEffiA 3E»KS3VTTS%-Cjr ■ HHH8 V H *®3a JH£TWti •eu SUFLET ^aSMSP 3S3 EFLA CERCUL DE STUDII P. N. L. ROLUL UMIVERSITATiLOR IN APARAREA NATIONALA CONFERINTA D-LCil JEAN PEI^EiZ In sala cea mare a Clubului Li­bera­l din Calea Victoriei, d. Jean Paretz, profesor la Universitatea din Iasi­, şi-a dezvoltat conferinţa d-sale : „Rolul Universităţilor în apărarea naţională”­­ Această conferinţă, al cărei re­zumat îl dăm mai jos, a fost ascul­tată cu ten­siu interes şi dese­ori subliniată de aplauze de către nu­merosul public asistent. La 1436 Englezii înfiinţau în Franţa la Gaen şi la Bordeaux do­uă universităţi menite să pue te­melia adevăratei lor supremaţii politice prin câştigarea sufletelor şi conştiinţelor. Soarta războiu­lui nu îngădui însă regilor Angli­ei să culeagă roadele acestui învăţămâ­nt superior înfiinţat în ţară străină, dar nereuşita planu­rile lor nu avu nici o înrâurire asupra ideei că Universitatile sunt şi şcoli de.­ formare a spiritului public, nu numai şcoli de răspîn­­dire a adevărului ştiinţfic. Filip al II-lea regele Spaniei în­cercă acelaş lucru în Flmdra în­fiinţând la 1572 universitatea spa­niolă din Donat In Germania spi­ritul protestantismului crease de­ja universitatea din Warburg, iar în sereiul trecut redeşteptarea conştiinţei naţionale aduse crearea de universităţi chemate să o spri­­j­inească sau să o sugrume. Ast­fel se înfiinţă universitatea om din Praga alături de vechea uni­versitate germană din 1348; astfel, se înfiinţară în scop de des­na­ţionalizare universităţile din Stras­sburg, din Cluj, din Cernăuţi. Influenţa universităţilor fiind recunoscută astfel încă din evul mediu este firesc ca cercul de stu­dii al partidului naţional-liberal să se ocupe în ciclul său de confe­rinţe şi de rolul acarn­or focare de înaltă cultură în ţările beligerante ca şi în cele neutrale. nă şi providenţială a Germaniei de a civiliza cu forţa rasate infe­rioare. Justificarea şi apărarea Germaniei şi armatelor sale fură preocuparea intelectualităţii şi a universităţilor­­. E cunoscut „Aufruf“-ul savanţilor germani. Se poate protesta cum s’a şi pro­testat împotriva afirmaţiunilor lui dar fapt e că universităţile s’au crezut în drept să vorbească în unmet© întreg©! naţiuni pumndi chezăşie între stabilirea adevăru- lui istorie cuvîptul şi cinstea unei minorităţi de elită. Tot războiul a adus rezolvirea a nenumărate probleme impuse de starea anormală ce a provocat-o de nevoile aprovizionărilor şi al-t momentelor. Aci savanţii au fă­cut operă minunată în Germania ca şi în Franţa şi în celelalte ţări ■ beligerante şi universităţi­le au fost la înălţimea aşteptărilor. In fine întreţinerea sentimentului naţional a fost o preocupare de căpetenie a lor şi prin exemplul datoriei, prin optimismul n­eşovăi­­tor, prin jertfirea entuziastă, prin iniţiative de tot felul şi tot chi-­­pul de propagande universităţile şi-au făcut datoria nelăsînd să se stingă o clipă măcar focarele in­telectuale ale patriei. In fine mai trebue relevat şi aceasta mai ales­ la universităţii© neutre adăogirea­ unei datorii de caritate faţă de victimele războiului pe lingă da­toriile culturale, social© şi naţiona­le pe care le-au îndeplinit cu atî­ta rîvnă şi abnegaţiune, dreaptă cînd, a fost vremea să pă­şească la acţiune şi au trebuit să-şi părăsească locuirile de onoare ca ocupaseră vreme îndelungată. Spi­ru Haret a încercat să inspire ca­racterul naţional educaţiune l îa şcolile primare şi secu­nd­are, dar n’a reuşit să schimbe sufletele pro­fesorilor şi lipsa de convingere a împiedicat reuşita acestui învăţă­­mint. Izbucnirea războiului a creed statului român o situaţie deosebit de grea deschizînd în acelaş timp neamului romînesc perspec­tive de reîntregire apropiată. Vi­­eistitudinele lui redă ui speranţe în suflete. Cu fericere şi nerăbdare generală începu activitatea naţională a univ­versităţilor noastre. Caractesitica eî a fost­ lipsa ei de simţ critic şi de rece analiză. Români înainte de toate, univer­sitarii au vorbit româneşte în loc să cîntărească ştiinţificeşte circum­stanţele şi posibilităţile. Puternica lor manifestare naţionalistă nu poate fi decît lăudată, dar tocmai faptul că sentimentul a covîrşit e­­lita intelectuală românească, ra­ţiunea a adus slăbirea în afecte a ac­ţi­unei lor. Crainici a redeştep­­tăreî naţionale, universitari! au luat ea drept ceia ce era o datorie şi a voit să-şi im­pue hotărîrea lor autorităţilor constituite în loc să expue numai credinţele şi convin­gerile lor. Aste fel acţiiunea lor conţinea îa germene!© eî cauzele neizbîndeî. O acţiune conştientă în care dra­gostea de neam şi de ţară s’ar­e ur­it cu analiza rece şi exactă a evenimentelor şi ar fi tras criteriile adevărate ale netivi­­tăeţ! noastre în actualul con­flict ar fi folosit de sigur mal muilt cauze! românîsmului. Acum că războiul se arată în viitor imi­nent sau depărtat, universităţii* tichii© să-şî facă întreită lor dato­rie să afirme idealul naţional să propovăduiască urmărirea lui, să risipească piaţ­a de intrigi, de suspiciune şi de învinuire ce ne­cinstesc un întreg popor şi să pre­gătească sufletele pentru lupta cea mare._­ai cu nădejde nestrămutată în viitorul strălucit al romînism­u­lui să-şî facă pipă la sfîrşit în u­­nire cu toată suflarea romîneascâ, datoria. Datoria Universităţilor Activitatea ştiinţifică In Romînia activitatea ştiinţifi­că şi socială au fost pururea dem­ne de toată lauda şi mari progrese s’au făcut în învăţămmtu! nostru superior, dar nu acel­aş lucru s’a petrecut cu exaltarea sen­ti­ment­u­­tuluî naţional şi precizarea aspira­ţiunilor neamului n»tru. De ace­ea ne-a fost dat să vedem la noi nedumerire, neîncredere în viitor, pesimism şi indiferenţă Mişcarea naţionalistă a făcut un program de partid dintr’o doctrină la care trebuia să se ralieze ori­ce suflet de român şi a închide naţionalis­mul în limitele miei grupări , iar în ligă universitari­ au fost în minoritate în cam­­­ta­te şi pe­ ce au fost n’au putut urma calea Prima datorie a universităţilor este cercetarea şi răspîndirea ade­vărului ştiinţific, dind ascultăto­rilor metodă precisă, simţul de in­vestigaţie exactă şi de dreaptă cu­getare. Geniul deosebit al fiecă­rui popor face să varieze rapioa­­dele, experienţele, exemplele şi aplica­ţi­unile rezultatelor obţinute dar scopul şi cîştigiul final este tot numai ad­e­vărul, căci el este etern şi singur. Da sigur că formei© p© care adevărul le ia în viaţă fiind ne­cunoscute universităţile treime să se mulţumească să deprindă min­ţile a-l vedea singure în mijlocul S . Tț . „ „ luptelor, pasiunilor şi minciuni-' ^ a!J' Petrim şi d. George lor de tot felul şi aceasta este a- Ga­vad­ia, senator, au fost numiţi devărata lor m­onire. Dar ea nu in consiliul de admimis­este singură. Universitatea tr&wș- îr?H° - Regiei monopolurilor Sta­te în mijlocul societăţii din care nr. 1001') d-lor G. Bobescu şi îşi împrumută forţale spre a­­ le George Manolescu, reda apoi transformate în noi e-?­nergii sociate. Ea e dec­­legată M. D. Regoto a semnat decretul de viaţa societăţii şi silită să re prin care d. maior Victor Bergot, adapteze mediului şi trebuinţelor administrator al plăşii Motru de nor ce le aduce vremea. Cînd de­ jos, jud. Mehedinţi, a fost revocat chile universităţi franceze în măr­ din funcţiune, murite în scolastica medievală nu­­ au înţeiles spiritul nou al Ren­aş- D. Tanasescu Ştefan actual su­teral şi al Reformei ele au rămas praveghetor, în serviciul de cons reduse la o muncă stearpă şi co­­rupţie şi exploatare a porturilor nite la peire. Dia imtrivă univoc- maritimie a fosit numit suprav©­­srtăţile germane îmbrăţişând ide- ghictor la aceşti serviciu cu 200 ile noi şi luptînd pentru ele s’nti lei lunar, bucurat de o înfrrerine şi înrîuv. ^.0„ Dar universităţile mai, au o me J'1 a’!iar 29 Ianuarie 1916, mi­nire, o datorie faţă de poporul msterul _de războia a hotăr.t să din care s’au născut şi de con»- miea întreprindere lucrările de fi­in­ţa lui etnică. La 1809 mi vor- «mdrucţie a unei magazii de e­­sitania nouă din Berlin ridica cn S 'la r6.^* m­** în semn de protestare a înv,tusi- 6»rR1TMAa Bucuraţi, in va­lor si (te solidaritate cu întreaga ^**o 17m00 Ion (.apă deviz. Germanic. Fichte a căutat, să sis-1 tximatizezs prin mvățămînt aspt-j [n comisia tie prefacere care în­­ratiunile neamuluî. Din unitatea cejki în ziua de 15 Ianuarie c„ culturală s’a născut unitatesi po- au fost numiţi preşetUnţî, urmă­­litica dir, viaeie de mărire şi in­­toriî şefi de birou din ministerul dependenţii imlperialismul germa- cte finanţe şi repartizaţi la p©r­­nic şi tendinţele d© dominaţii:no­cepţiile din Capitală, după cum m mondială. O sută de ani au ajuns mează: să transforme spiriul Public şi ro-­­ La percepţia I. D. N. Stănelu­­lui de căiaotenie în această trans- îescu­­ia a II-a ,d. E. Pretorian, la formare F au avut universităţile ni-a D. Zanfir Brătosen, la a germană. IV-a D. C. Naeulescu şef de secţia Pretutindeni în statele cu as- ^ alhninistraţia financiară a Ca­­pitaţiuni naţionate s’a urmat pil- pistei, la a V-a G. Cameniţa, D. da aceasta frumoasă şi rezultate­. 0 Burduşanu la a VI, d. N. Spâ­le au fost înbucărâtoare. Cum se împlineşte ae®astă dstOfNî * Şampania „LACRIMA ZORI­LOR“, produsul plvntelor „La Cum îşi împlinesc universităţite Dealul Zor­lor“ este delicioasa bău menirea lor? Răspîrwlirea adevă-. tură indigennă cea mai preferit« ruin! atîrnă de generalitatea o pi-1 de cunoscători, verspat ii or și de mijloacele ce le | —,0—­sînt puse la toderaînă.-^dagar«i| A ai vârat ân Biblioteca politica stSÂ&KrDn­ formitate cu nevoite zilei. Dar pen "Telte 5)0î/ conferînt« desvoltată la . . . » , Coreul de studii si P. N. L. Costul tip,ml o wvoe de nn.u4~, exe­mpl*a* 50 bani. ' mțâ. 'inen tiîziată desiegare este firesc ca elite cult­ural fi a națiunilor să se ocupe de ele. Dete izbucnirea râz- fisurarea evenimentelor dda 27/9 beiului actual violarea neutrali- Mat pînă la TU3A Iunie 1915). —a................... Cronica prf’tică. Fapte şi Boem tate! Belgiei şi d­ist­rime­rea oraşu­lui Leuvate, au f­ătcut ueanime protestări. Faptul că planul pre­­gătit eu mir­ut ioz Hote şi rte vreme în rte! negată nu izbutise aşa cum îl concepuse minţile germane, a făcut să se nască idoî incompati­­­­bila cu credinţa in misiunea digi­tîîente. — Măsuri în vederea răz­­boiului: în Rusa: Măsuri de poli­tică sucală. —Economice: Impor­tul și exportul Rominie! în 1913. Un număr 38 bard. -000- INFORMATION! teanu, la a VTI, N. Antohie la a VIII şi P. Clauciu la VIII. tru exaltarea sentirpfintuln. de doctrină naţională 011 convingere şi perseverenţă. NuxnaT aşa s’a ajuns dele. aspivn-J A apărut: DEMOCRAŢIA rc­­ţiunile lui Kant de. a restem li v’ste cercului Je Studii aî partidu­­drcpturil© uman­ită W te antropo-­lui Naţional-Liberal avînd uruiă­­logia poliică a lui Warmann. torul sumar: Neapărat că aceste trei datorii V'nt'lă I. Brătianu: Cu prjiejul se intensifică atunci cînd răzişi­ discuţiei la Mesajul Tronului; iu! «purine şi răscoteşte toate for- Th. C. Aslan: Bugetul 1916 — unele actîvităţiâ sociale. Starea de 19175 război o aduce Ia ordinea zilei( deputat: Nevoile consuma­­rt­ilte i-hestiun'! care cer o neon- tiun­î interne şi Comisîunea cen­trală de Import; Note şi îBseiaaarî zilnice: (Des Peaîro prrp’iPtRrii DE CASE Se face cunoscut tuturor pro­prietarilor, care au zidit case noî, şi s au mutat în el© fie că a tre­cut un an, fie că n’a trecut, sunt rugaţi să facă cerere, la adminia­traţia financiară a Capitale!, pen­tru impunere s’u trecerea în re­gistru de scutire. Proprietarii cari s’au mutat mai înainte de 3 an! sunt rugaţi a fa­ce cerere ministerului de finanţe,­­pentru scutirea de amendă. Cei care nu vor face cunoscut­urile de mai sus, vor fi expuşi la contravenţiei, înmormântarea profesorului Balk! Eri a avut loc la Iaşi înmo­rmnîn­­tarea profesorului universitar Bal­­et. A asistat un public numeros, prieteni, profesori şi studenţi. Din partea Universităţii a vorbit d­e Varii© Buţureanu. CUTREidUHuL de pimînt In [npilali Azi înainte de amiază, la ondte 10 fără un sfert s’a simţit în Ca­­ptalfi două puternice oscilaţiiioi de cintresnur de piimînt. Ciitivftnairul s’a simţit înspre direcţia de N. tV. şi S. E. a Bucu­­reşt­iuUiî. Osciiativaite puternice a fost de scurtă durată. Direcţiutrea institutului meteo­rologic ne comunică că cut rom­u­­' Tul s’a mai simţit în următoarei« localităţi din ţară: Piteşti, Osie» Marc, Buşteni şi Olteniţa. -------------~o o o o-------------­ Raiul sindroa ujjii zierişilor Primul hal mascat şi costumat, — acela al ,J$indicatului Ziarişti­­lor“ — care are loc Sîm­bătă 30 Ia­nuarie, la Teatrul Naţional, se a­­mintă a fi cea mai frumoasă pe­­trecere a Carnavalului. Trebue să anunţăm că de­chia puse in vxnzare, elita bumrmtea­­nă s’a fi grăbit să retie toate lo­jile.Sala Teatrului va fi decorată in mod feeric si transformată fie tr'un paradis, mufe mii de br’cur* mlorate, fl-Q)% ghirlande de vor­der,ţi, rte, farmecă privirile. P. Carol Aufman, cunoscirtii­­decorator electrician, a fost însăr­­chtat cu execut­area acest­e deco­rațiuni a teatrului -CDJ— •--------------o o o a-— — o — Ha Ss! pofta Sî. 0. teii Suma d­in urmă 7980.9® D-niî ofițeri aî batalioni- Ini 2 din rog. 2 grăniceri 50.-

Next