Viitorul, iunie 1916 (Anul 10, nr. 2984-3012)

1916-06-10 / nr. 2992

SOCIETATE ANONIMĂ Capital 26 250.000 Lei întreg vărsat pînă la 30 Iunie a. c., Gonsfiml3e inf­m­inistratie rezervarndu-și drep­t SSSimarea­­ generală extraordina­ry «în 5 Iunie a. c. sci fiind sporirea traplanului Soci­etăței noastre la Lei 52.500.000.— și a­utorizmd­ Uri­gitenii nostru din administrație ca, în urna subscripției de se va fi a­­tju.uwe.din -wr-amrb. .""."#estoj ..Capital publicului că subscripțiunea ia Äonile acțiuni din em­­isiunia a III-a IP* începe la 10 Iunie și va dura Cursul de emisiune leste fixat la 600 lei de acțiune, din care 500 lei capital, iar 100 lei se vor vărsa la fondul de rezervă. iPrimul vărsămnt va fi de 20 la Btrtă, adică 120 lei de acțiune. Se primiasc însă și vărsăm ținte integrale de 600 lei de acțiiune. Bsepturite la dividende pentru proaste aiotkmî cu un vărsămîntu­ S integral vărsate sa vor soaeti 1 Iulie­­ a. c. Poate subscrie orice persoană, fie că posedă sau nu acțiuni vechi. Actualii deteniiori die acțiuni au administrație rezervammen­tul de a închide subscripțiimea și înainte de 30 Iunie a. c. Inbscripțiunea va avia( mc: a ■a) la sediul vrancei, Str. Smarl­­d­aai No. 5; ■ a,...­.. . m ,­vi­­rtonvtei Am­ba Siliște, Și Trilcea; . c) la următoarele bănci și altele care se vor publica ulterior: Banca Albina din orașul Hu­și­­ dreptul de a primi ctîte o acțiune nouă penitru una veche. Restul ac­țiunilor se va repartiza între toți sutecriitorii, fie sau nu diferitom­ de acțiuni vechi, după normele Ce va stabili Cbisiliuil de adminis­trație. Acțiunile vechi vor fi prezenta­te la bîr­ncă unde se va face su­b­­scripțiunaa pe­ntru a fi prevăzute cu mențiunea exercitărea opțiunea. In schimbul sumelor vărsate se va e libera o recipisă care va fi pre­schimbată ulterior în titlu provi­zoriu. _ ■.mnkMMs ț S­AU DESCHIS MU­MM! si Inasa Cüf­ersitM „Motuf“­­-■I1--1 CONSTAPIT A====r= HOTELUL, situat la malul mărei și ftința Independența înzestrat cu tot con­fortul modern și instalațiunile meca­nice sanitare. «Apă carera și rece... în fie­care cameră BAI calda la dispoziția clienților IN MOD GRATUIT. NOIA ASCENSOARE din care unul la restaurant sarea T@rss © i ® : RESTAURANTUL cu bucătărie Fran­ceză și sporrână, condusă de renumitul bucătar Alfredo Looro fost bucătarul M. S. Reginei Elisabeta­­ m TE­RAS­Ă RESTAURANTULUI zis- Irio CONCERTS de la'* 'VplTn'.^TB'­K­*1 «earn ale renumitei o­r­chestre. condusă de maestrul concertator Marco Po­terașă se va servi o cofetărie fină­­ lucrați de elevii cofa ariei Capșa din it București.— întregul stabiliment va fi feeric iluminat cu electricitate. 7* Vis pentru D-nii Agricultori —6— SECCRAtoaRE : C0$IT#AREî :::::::: Lmâm&m :::::::: TOCILE: REZERVE :::::::::: din cren­eteza fabrică Pla­no, ele­c trasare fa @©$13 , Mașini Sgricu­K și Inițiale Director: LUCIAN POPESCU BUCUREȘTI Str. Bursei 5, lingă Bis. Rusească. Domnii abonați cari cer schimba­rea adresei sau reînoirea abonamen­tűlm, sînt rugați să înainteze oda­tă cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziar­ul pînă la acea dată. DE LA TEATRU PARCUL OTETELEȘANU pentru întîia oară DOINA JUANI­TA, operă comică de SUPPE Se pare că opera comică, va fi iară la n­odă, la noi. După repre­­seintațiile de anul trecut la gră­dina Blanduzia, avans de mențio­­norit anul acesta spectacolele atît de frumoase ale Companiei de Herz, de la Teátknul Regina Ma­ria, — iar acum reprezentarea ori­­lebrei Opere com­­ive a lui Souppé, Donna Joanita, la Paircul Otete­­leșanu. Așa cum a fost representată, în rolurile principale "Cu danele Ma­­rioaica Oinsky și Virginia Micio­­ra, icu d-ni Demettrescu de Sylva, Jiean Niculescu, și Ciucureilo, și cu uri­­ ansamiblu infimdiat,—Donna Juan­itta a fost un succes, care va face fără îndoială serie. Muzica lui Souppé a plănuit mult, și ,pn­ Micul a aplaudat din toată inima pe interpreți. ' BASS­A ROMÂNEASCA ifrmuicurile Coasei Masia cs Mas­ I« bobiile sale creațiBBl Provoaie tesinuri «le Kîs . ------- Ls­ass«rna-Cinema (unu cișmigiu) ! IKU HIW3X Calea Victoriei Ho. 126 (fes­ flax) lin fiecare seară artiști spe- Îorciiesî.ra sui» euimuc/t.i... 1 estruhi! TH. FUCHS. tkfri Jlind­a Stagnația trannitorilor în bursă a dat iarăși liber -curs brissisMot care-șî continuă sforțările înverșu­nate, în special în jurul acțiunilor than­ki cursuri cît mai joase și de a profita eî de posibilitatea de a subscrie la noua­­ misiune, în dau­na acționarilor vînzătorî.­­ Nu s’au încheiat azi decit: acțiuni Banca Națională 5.300 Banca Romînească 700 690 Banca Agricolă 510 511 Soc. Daci­a-Rom inia 1.580 V EFECTE Scris. Fut­­. Rurale 92.60 92.45 ră­mînimi cerute cu 92.50. DEVISE Paris 6­­ 107.25 107 51 Berlin’ . 116. 116.15 Viena * s 80.80 81 Londra’ s 30.10 30.20 Italia • T 99.75 100.25 Elveția . 120.20 120.60 RI»SOCUL LUI SEREMIA Citim în Dimineața, titlu și text: „O scrisoare din Franța. „Ce scrie: d-na general Moussy surorei d-sale, d-na Debriege. „Următoiarea scrisoare a fost a­­dresată direcțiunei ziarului „Uni­versul”, ca, răspuns la articolul „Năravuri u­rîte”, apărut în acel ziar la 5 Iunie. „Domnu­le Director: „In ziarul „Universul” cu data de 5 Iunie ,a. c„ — ca urmare a li­nei in­formaturi tendențioase apă­rută în tunele ziare din capitală la rubrica Import-Export, aț­ publi­cat un prim articol intitulat „Nă­ravuri urîte” în care ziarul dv a­­r dupe grava învinuire comercian­ților de cereale că refuză să dea porumbul necesar consumațiimei interne...” Se nemerește ca... politica Fede­rației. ISUWA PARCATOLULUI... Citim în Epoca această Informa­ție: „Pe­ntru a, eftori prețul cndei din care s’a imsportat din Germa­nia o mare cantitate, comisia de import a decis să reți © pentru dân­sa 25 la mită din toa­tă cantitatea de eue ce se va mai importa. „Comisiia va revinde cu ele pe­­ prețul maxim de 1.20 kgf. en gros și 1.50 kgf. în detaliu”. Cum­ Epoca înregistrează și ce știrea că comisia de import efti­­nește tm articol. Nu ne explicăm acest extraor­dinar act de bumă credință. E probabil un semn de recunoș­tință. De acum Epoca va putea ,sa bată piroane" mai eftin. ■­o­o­p­o-Parcul „Ototfileșana" Estipania Linca Er. Miagu Astă­zi Joi 9 iunie 1916 pentru a doua a 2-a oară marele succes celebra operă comică de Fr. Suppe Juanita (Donna Juanita) Ou: Virginia M­eiora, Marioa­­ra Cinsky, Ana Grand, Al. Deme­­trescu d­e Sylva, N. P. Cin­curette, Jean­ Nicolosiu, Mișu Ștefăneci‘n. Vineri 19 Iunie 1918 , Juanita 1 Sî­m­bătă 11 Iunie 1916 ‘ Juanita Juanita Biletele la Magazinul de muzică «CON­SERVATORUL. Duminică 12 Iunie 1916 ! '„imxsî MULT M4Î PLĂCUT CA­­ N GRADINA* 8 f Osia spis în­ un­filafl ca aspîrsfear? si rnspira fosis elec­­­ trie fără cursuri și ca premesu­raa bm­inuă o mul :! Pentru fncrekSeree stag Synei !| Ultimul program care va constitui cel mai mare «­­ eveniment al stagiunei 1 Azi Joi 9 Iunie Marele Succes ! FOCUL... I (Stânleta, Flacăra, Ceauș’)« Triptic dramatic după, poemul liric al lui FERO feARI cu cea mai frumoasă artistiă Italiană I­rceT'Asotva Pina MeaîcMIi I Lorism-fantesie-Arti-Pasiune Ü3U fai'! măreați insesuare de srtă italiană ' CONSTANȚA la 15 a. s­. se tfteschide si „HNM*UFE^ Strada Traian 4 In centrul orașului aproape de gara cu vedere la Mare, Terasa, flotei Modern cu tot confortul elegant, trei etaje, lumină electrică, J ^seenso­r, calorifer, Mi bufet, prețuri moderate, etc. BERNARD­ ?SATOn M­ 16 — STRADA LIPSCANI, 45 — Telefon 54)16 ’Vitea © cm prețuri mi^loste: STOPI, TAFTALE, ChanSunsuri marchizete, toate gemurile, etc. EmmmmmmmmmmmmimpBM Pesatru Domnii Horari PANZA de MATASt ELVEȚIANĂ ssaltat» aișeNa apă, «intre: Jacques PUCICICEM, strada smAroan Hx 27 înștiințare __ Ssc. as hissmMaie ISN­ SUM - a 41-a in §® saia aiMla — în­ ziua de 12 Iunie ora 8 dim. a.c. în Sala Translvania Strada Imprimer­i­i N. B. Membrii cari din eroare n’au primit darea de seamă, vor primi la Sediul Societătei. COMITETUL IoT VANIZARE In cîmpul Poru­mbarui două lo­turi de cîte circa 2200 m. p. fie­care, din care unul cu fața spre șoseaua Jisnu. Informațiuni la fir­ma N. D. MOROEANU IN LICHI­DARE, str. Lipscani, 10, prăvălia No. 3. Uși și Ferestre gata de vânzare m­immm E. LESSEL BUCUREȘTI Calea Plevnei Mo. T25 va ț'no Numai azi irevocabil se poate vedea celebrul film „In ghiapete unei Cocote“ Dramă din viața desfrânată a unei femei perdute, de cunoscu­tul francez MAUPASANT ia gradinele Cinema ZEFIRUL si ASTORIA str. Doamnei 2 “* lângă Cișmigiu Tendința susținută pentru Pa­ris, Londra și Fi­­rich. Mărcile și coroanele la scădere. —------------p­o o----------------— Din ale= =Presel ȘTINȘ ȘI FAPTE Steagul, mir'un articol intitu­lat Unire scrie: „...Dar făcând bilanțul greșeli­lor și al meritelor, recunoaștem fără înconjur, că date fiind toate cite s’iau petrecut de doi ani în­coace, guvernul și-a cîștigat drep­tul la recunoștința țării, pentru că n’a împins’o în prăpastie. „Ori ce s’ar mai întâmpla de a­­cum în politica internă și ori ce am mai avea noi de suferit ca par­tid de pe urma liberalilor, ne pre­ocupă astăzi prea puțin. „Destul este că țara e în ființă, și la adăpost de ori­ce primejdie, izvorî­nul din însăși incapacitatea politică a poporului nostru. ..E destul că dovada deplină st a făcut, că partidul liberal ca și­ noi ține cu aceiași gelozie ireductibi­lă de cei doi poli ai existenței Sta­tului român: pământul țării și di­nastia. 4 încolo toate sunt chestiuni de a doua și de a treia mună. Ne prindem însă că nume Stea­gul va fi plin de articole de pole­­mnică, tocmai în jurul chestiunilor „■de a doua și a treia mină”... m SFÂRȘIT La Rowmagi­o publică, în exten­so, discursul d-liî Taloe, Ione­scu dela Ikcola­. Citim: „Și eu am crezut, și cred încă că războiul va fi lung, și că, prin ur­mare vom putea să intrăm, dar e cu menutință să jucăm soarta unei rasse pe o simplă apreciere?” Va să zică acum și d. Take Io­­nescu e de această părere. Foarte bine. Se demostrează astfel utilita­tea circumstanței de­ a avea mai multe opinii contrarii. I Domnii abonați al căror abo­nament a expirat la 1 iunie a. c., sunt cu insistență rugați să bine­voiască a ne înainta de ur­gență costul abonamentului pen­­tru a evita întîrzieri în primi­rea ziarului. _____ ai profesorilor —o °~ © Marea d-Lui St. C. Bon» Luni seara profesorii gimnaziu­lui „Sp. C. Haret” au sărbătorit printr’un Imn­edet în sala reistau­­rantuhu Eu eseu pe d. St. C. loan, distinsul profesor, deputat­­ și mem­bri în consiliul permanent al în­vățământului. I­. St. C. loan a fost mer­t teu în comisia bugetară și raportor al bugetului Ministerului Instrucțiu­nii Publice și al truitelor și în­ a­­ceastă calitate a luptat cu deose­bită stăruința ca să se recunoas­că, prim noul­ buget, autonomia noului gimnaziu care funcționa pi­na la 1 Aprilie ca o simplă aglo­merație de clase divizionare ale­ liceului Matei Basarab. Corpul didactic al noului gim­naziu, în famllie cu energicul di­rector, d. St. Nanu­, a mulțumit d-lui St. C. loan pentru activita­tea d-salia, depusă în folosul inte­resantului institut d­e cult­ură. D. St. C. loan, la rândul său, a arătat importanța acestei școli și a adus laudele IancH cuvenite me­moriei lui Sp. C. Ha­ret­, al cărui mare nume are onoara să-l poar­te noul gimnaziu bucureștean. O atmosferă de­­ cordială cole­gialitate a domini­t în tot timpul banchetului. Rep. ——•—------oo o-""-"-'— ------­ Dela Comisiunea centrală de export Cd­misiunea Centrală pentru vin­zarea și exportul © a­realelor a h­o­­tărît­­ ca toți agricultotrii să depu­nă la prei­ecttririte de județ tablo­uri de mumă,rar muncitorilor ce au ștdtei conți tal ca de porumb toc buineioasă pentru hrănirea lor. Porumbul acesta se va lua din co­ta destinată consumațiunei inter­ne. In ce privește porumbul nece­sar pentru hrana, temătorilor din industrii, va fi dat d­e Casa Cen­trală a băncilor populare Tot die această instituție va fi dat și po­rumbul necesar fabricărei spirtu­lui. Ootoisim­isia a admis în princi­piu ca silozurile pentru cerealele pomisiuiei să fie construite în Biu­curești, Craiova, Iași, Botoșani și Buzău. Planurile acestor silozi vor fi eta Unuviltv .tri­­omtial de ctlifri^ Aî­reca­ția C. F. R. Ultime M. S. Regina fiind încă puțin­ă suferindă, Augusta Suverană și M. S. Regele vor pleca astă seară la Sinaia, unde vor rămîne pînă Duminică dimineața pentru a se repauza. Suveranii se vor înapoia Duminică dimineața la București. In aceeași seară M. S. Regina cu AA. II. Principesele Elisaveta și Maria vor pleca din București pen­tru a se duca la Tîrgu-Jiu și la Turnu-Severin pentru a continuă­ distribuirea ajutoarelor regale. M. S. Regina și Principesele vor pleca apoi la Domeniul Coroanei de la S­garcea de unde se vor duce succe­iv în orașele din Oltenia pen­tru a continua distribuirea ajutoa­relor.­­—o—■ McSăs­ms ¥@PystiyB eu $ro. APROVIZIONAREA POPULA­ȚIEI RURALE CU PORUMB.­­­Casa centrală a băncilor populare continuă a se ocupa cu cea mai mare acti­vitate de aprovizionare cu porumb a populațiuniei rurale din Unele județe de munte, unde lip­­­­sește acest aliment. Pînă acum au fost expediate, prin îngrijirea Casei centrale, pes­te 5500 vagoane de porumb în a­­ceste județe. Această aprovizionare­, care la început se făcea cu greutate, din pricina rezistenței unor proprie­tari și negustori de cereale de a furniza partea cuvenită consumu­lui intern, acum se face cu mare înleznire mulțumită măsurilor e­­nergice luate de guvern, care a au­torizat rechiziționarea griului și porumbului de la acei cari nu vor să dea. Proprietarii și negustorii în che­­stiune dau acum ei singuri, pentru a nu fi expui la această măsură radicală. —o—■ Suzanne Grandais joacă cu în­cepere de azi la Cinema Bristol. — — — Compania în­ter­națională a va­­­­goanelor de dormit ne roagă să a­­tragem atențiunea D-lor călători­­ asupra aglomerării prea mari la­­ trenurile cu destinația pentru sta­țiunile balneare și d­­­mterice,­­ Constanța, Jiblea, Galați, T.­Ocna, ele. im­itînd în consecință spre a­­ fi în măsură de a satisface toate­­ cererile, a se reține locurile ce do­rese ocupa cu cit se poate mai din­­ vreme. —6— M. S. Ragele a lucrat erî dimi­neață cu OL Em. Por­tobam, mi­nistru de afaceri străine. —o— Legați­unea imperială și regală austro-ungară, s-a instalat de <dia­ra zile la Sinaia­» uniteNse­ ai fi să con­teze Uzându și ceînțî metindn­î tai legiatiunet Formidabil succes DESFRÂUL Azi e ultima zi! Duceți-să să-l vedeți căci e admirabil!! la Arenele Amigii ,rfoSior și W.hms Hasifestația de aseară !s? lipsa a­ Bos- Taica Ionescu și Filipașcu, a avut loc­­ sărbătorirea cucopriei Cer­năuților!" !Arătăm în altă parte rostul ma­­nifestațiunei politice organizată a­­seară de cele două grupări fuzio­nate, precum și felul în care la fost amînată. Publicăm mai jos dar­­e de seamă asupra „discursurilor” ros­tite. La cSyBMi! conservatoer­d`8n ®«iar întrunirea s’a deschis la orele 9 sub prezidenția d-lui dr. Severea­­nu. Sala clubului mai mult goală... Absența al­tei Take Ionescu­ răcise mult entuziasmul agenților. D-rul Severeanu a spus că mem­brii partidului, ,reperați și toți la un loc” trebue să lupte. Apoi a a­­rătat rostul întrunirea. textual: — „Astă seară suntem veniți a­­propos, cum se zice... să n­e bucu­răm de căderea­ Cernăuților care se pare că ar fi înl avantagiu­l nos­tru“... Au vor­bit apoi mai mulți ură­tori, d-niî Cosăcescu, C. Sipsomo, Aurel Iliescu și N. Xenopol. O notă caracteristică : a asistat la întâiutu­re și părintele Lucacî, car­e susține că nu face politică de partid... Oratorii au fost... scurți. Lipsa „șefului’ tăiase avântul oratoric al celor mai devotați locotenenți. S’au mărginit să atace guvernul, pe aceiași temă că „înfometează” țara. Nici atacurile la adresa Coroa­nei n’au lipsit, — și ele au fost, ca și la Dacia, lăsate în sarcina d-lui Aurel Iliescu. Toți, dar absolut toți oratorii au cerut înlăturarea guvernului și în­locuirea lui cu un... guvern națio­nal. S’au anunțat două întruniri viitoare la Dacia, între cari pri­ma, cea de Duminică, cu delegați din provincie. De­sigur, în felul acesta se speră că sala Dacia va putea fi populată... Pe la orele 10, venerabilul dr. Severeanu, după ce a întrebat da­că ,,mai vrea cineva să vorbească”, a ridicat ședința, fiind... „o căldu­ră înăbușitoare”, ...fii întrunirea s’a sfîrșit. La grup,un conservator A­liortet numai , c.. ,B. DELLA­­VE­ANCEA. D-sa a cîntat arma­tei o­rteooți­t­ î, A. «Mtet­ jaS. ntnriAx ,cîn­t luceafărul rasei latine — Franța — e în primejdie, datori suntem să-i dăm ajutor, cu­ orice preț. Eu nu mă sfiesc a afirma, a zis d. Deter v­ran­cea, că prefer să fim striviți alături­­ de Fran­ța. Cunoaștem con­­side­rațiile egoiștilor noștri oameni de stat. Trebue să fim alături du­ Franxtenplia pentru că e o vreme de când s’a hotărât să se împartă iu­b­i Turcia și apoi Austro-Ungaria. Nu e cu putință ca Austria, să stă­pânească un popor care a făcut 44 de revoluții. Noi cunoaștem două din ele, dar mai sunt patruzeci și două . Cereți să se satisfacă do­rințele celei mai mari părți­i a nea­mului nostru. S’a spus că acestea sunt visuri. Da, visuri, dar visuri care vor topi teaca de aramă a lui Mihai Vodă Viteazul, înainte, pen­tru Ardealul care ar trebui să nu ardă buzele cînd îl pronunțăm. Mama poetului Goga i-a scris: — „Cînd veniți maică, că nimeni nu mă mai bagă im seamă și toți mă suspectează, toți mă acuză. Vorbitorul a atacat și pe contele Tisza, pe care la acuzat de a fi deslănțuit războiul. A spus că Ger­manii sînt culți, dar nu sînt civi­lizați. Țăranul nostru înțelege mai bine evanghelia de­cît cel mai­­ te seamă savant german, de­cât chi­mistul­­ Oswald bună­oară. Să nu ne tememi de pericolul slav, a zis vorbitorul, că el nu există. Rușii vor învinge, d­ar vor lăsa strin»­torile libere, căci altfel ar fi prea puternici, ar cuprinde Marea Nea­­gră și ar stăpîni încă un continent. D. Delavrancea a sfîrșit strigând: — Să trăiască armata Țarului . D. DEfILIU a rugat pe cel 5« față să facă propagandă spre a mi «dringe­rit mai multă lume la în­trunirile de Duminica viitoare; în­trunirea a luat sfîrșit la orele 19 și jumătate. Cei cari au luat parte la întru­ni­rile de la cele două cluburi s’am adunat apoi, la orele 10 și jumă­tate în fața clubului d-lui Filipes­cu. S’a dat cuvîntul de ordine! — „La ligă !”, dar participantă au pornit-o intr- o direcția diametral opusă, adică spre clubul conserva­tor din pasagiul Imobiliara. După ce au huiduit cîtva timp acolo, st ei dus la­ legația rusă, pătrun­zând în curte. Acolo au făcut o ma­nifestație de simpatie„ apoi s’au îndreptat spre statuia lui Mihtal viLvavii, de unde s’au împrăștiat. Puțini la număr și puțini... a ieși Informațiuni —H—*------------mfân&mm—*---------­ Mai multe ziare au anunțat că cu începere de săptăm­îna viitoa­re, nu se va mai tăia deloc carne la abațioriul din Bucurați, și că se va decreta astfel „postul ofici­al“. Informația aceasta este cu desă­vîrșire neexactă și am mai desm­in­țit-o. Regimul alimentarei cu cânte va continua, ca și pînă acuma, Miercurea și Vinerea fiind, singu­rele zile cind nu se va pune în con­sum­ație carne. De altfel arătăm în altă parte că Primăria dispune de 2000 de vi­te, pe cari le va pune treptat în consuum­ațiune. ——"—" Din cauza abundenței de mate­rie, suntem nevoiți a amina pentru­ numărul de mâine publicarea foi­letonului nostru săptăm­înil. Miș­carea artistică și literară. •——O1—— • Membrii Cercului de studii eco­nomice și financiare din Palatul Camerei de Comerț cari mai do­resc a luă foarte la agapa colegia­lă ce s’a fixat pentru Sîmbătă 11 Iunie la ora S luni. seara în grădi­na Paristima, sunt rugați arși tri­mite adeziunea împreună cu su­ma de lei 20, pe adresa d-lui D. A. Nestor, Im Hotel -Union. .­­‘­o — D. D. N. Seceleanu, ne-a trimis o scrisoare, ca răspuns la cele scri­se, de noi cu privire la oile d-sale descărcate în gara Sinaia și duse în munți la pășune. Primind prea tîrziu această scri­soare ritm, putut-o publica în nu­mărul de fară. Suzanne Grandins joacă cu în­cepere de azi la Cinema Bristol. *—o­— Agenția teatrală din pasagini imobiliara și casa de la Arenele Amicii Orbilor sunt asediate. Cuplete noui: Fuziunea, Trenul Carmen Sylva, Ioftenirea traiului etc estc, vor fi spuse de d-nii PE­TRE BURMA și AL. G. MARIAN. Ultimele reprezentații Vineri 10 și Sîmbătă 11 c. „CUM SE SCRIE O REVISTĂ”. Succesul va fi și de astă dată extraordinar. — o . Azi Joi, 9 Iunie 1916, orele 4 și jum. p. m., va avea loc a II-a pro­ducție muzicală, a Conservatoru­lui național de muzică și artă dra­matică. Biletele se găsesc de vin­zare la „Agența Treatrală Română” Pa­­sagiul Imobiliara. Telefon 53/13. Examenele­­ particulare ale elevi­lor prigătiți în partă tental pentru cursul primar vor începe în ziua de 14 cUK Cat. la orole Ha. Repartizarea elevilor pe școli se găsește afișată la minasteria in­­peMicifl și la ședific Lu­­saot și Ol­ementia. In urma invaziei rușilor în Bu­covina, foarte mulți locuitori ai cu­cestei provincii, în număr de a­­­proape 15.000, s’au refugiat pe te­ritoriul român, atît la Burdujeni cît și la diverse alte puncte, de frontieră. Refugiații sînt în imensa lor ma­­joritate evrei, locuitori ai orașelor. Și funcționari. Populația rurală n’a părăsit aproape de loc regiunile o­ cupme de ruși cari, după informa­­țiunile ce posedam, nu-i molestea­­ză în nici un fel. Mizeria refugiaților fiind mare, autoritățile locale au luat toate mă­surile pentru a se da un adăpost provizoriu și hrană. S’au huat mă­suri ca să fie repatriați în cel mai scurt timp posibil în Austro-U­n­­garia prin punctul de frontieră da, la Palanca. S’au h­at deasemenea măsurile sanitare ne­cesare. M. S. Regele și A A. N­. Regale Principesele Elisabeta și Maria, au vizita­t erî expoziția soc. Graphi­ca,­ admirînd, timp de o oră și ju­mătate stampele originale ale ma­eștrilor gravurei din toate timpu­rile. Cu ocazia sărbătorirea centena­rului nașterii lui C. A. Rosetti, s’a pus la cale o subscriere publi­că pentru întreținerea mormîntu­­lui Marelui Roman, pentru publi­carea scrierilor sale, precum și a­ lucrărilor privitoare la patriotica lui activitate. Iată primele subscrieri: Primăria Capitalei lei 10.609 D. Em. Costinescu lei 4.080 Subscrierile se vor primi la Banca Națională a României. —O— CE NE PREPARĂ ARENELE AMICII ORBILOR? Fabiana? Fa­­biena? Fabiana? Acest spectacol va stîrni adevărata revoluție a fi o lovitură maestră. A sosit în­ țară un mare trans­port cu ghete de bărbat­ pentru magazinul American Sehoe Pala­ce, calea Victor M 55 casa Müller. SÎMBĂTĂ 4 IUNIE S’A DES­CHIS „CASINUL DIN SINAIA­­­CU MARI ATRACTIUNI. —6— Ca o MesaJlină modernă așa a­­pare lascivitatea perversă a celui mai sculptural corp de îernee PI­NA MENICHELLI în FOCUL- evenimentul artistic al anului, pe care­ Cinema LUX îl dă ca un­­ o­­magiu înaintea înch­iderei stagiu­­ne! dec! în ultimele reprezentații. Cel mai nou sistem de ventilare produce la LUX o răcoare ma! » grmi>E& m ; setaai * 1«V

Next