Viitorul, noiembrie 1916 (Anul 10, nr. 3167-3189)
1918-11-26 / nr. 3185
£e eupriüäs »öü \m elefiorai * r m./ață ce proectele partidului naționalikraî _%a publicat textul în întregime Í& decretului-lege electorală pe baza căruia se vor face alegerile pentru Îoua Constituantă prin vot obștesc obligator, egal, direct și secret și pe baza reprezentarii proporționale, ceea ce înseamnă că numărul deputaților aleși va fi proporțional sau voturile exprimate pe liste. Și aceasta fiindcă potrivit nouălor principii, sistemul majoritar de până acum urmează să dispară din viața noastră parlamentară de până acum, scilocuindu-se cu reprezentarea proporțională, care dă posibilitate ca toate curentele cari prezintă un interes să fie reprezentate proporțional îu numărul voturilor obținute aie să aibă astfel și ele reprezentanții" lor la noul Parlament, ales pe" baza s votului universal. " Decretul-lege așa cum s’a publicat tare însă mai mult un caracter de provizorat în special pentru Senat până la întrunirea nouei Constituante care-i va da pentru viitor forma definitivă. Termenul scurt între trebue să se facă alegerile, nu îngăduia să se poată stabili procedura unei legi organice definitive pentru vremuri normale. Așa, spre pildă, kiírton termen atât de scurt în care sunt fixate alegerile, nu se puteau întocmi listele electorale jpentru aplicarea sufragiului universal, fapt care constitue una din explicațiunile provizoratului, pe care ii l-l prezintă decretul-lege în vederea celei dintâi aplicări a noului Sistem electoral. Acest decret-lege, insa, a fost întocmit pe baza principiului constituțional introdus și Constituția j modificată la 1917 sub guvernul Scătianu și se aseamănă in liniile sale generale de alcătuire, cu proc Iectul de reformă, electorală al partidului național liberal. Dupe decretul-lege al guvernului boundist, alegerile cu sufragiul unu«wsaî pentru Cameră se vor face de circumscripții «rectorale de iud . eț; cu alte cuvinte, fiecare județ Iva* forma o circumscripție electo**!«, cu un burou electoral central , lângă tribunalul județului, unde se vor centraliza voturile din secțiunile și subsecțiunile județene pentru a se proclama totalul voturilor și candidații — aleși—propuși prin urmare pe întreg județul. Proporția deputaților de ales va fi de un "deputat la" fiecare S0.000 de locuitori și la fracțiunea suplimentară superioară numărului de 20.000 locuitori. Votarea se va face cu buletine anume tipărite cu numele candidaților, alegătorul având dreptul să șteargă din candidații de pe buletin, iră să aibă însă dreptul să adauge pe alții sau să voteze un număr mai mare decât acel prevăzut prin lege cu drept de alegere pentru circumscripția electorală respectivă. Potrivit acestui nou sistem electoral, viitoarea Cameră va cuprinde un număr cu mult mai mare de pleși decât Adunările Deputaților din trecut, atât din cauză că Basarabia își va trimite și ea de data aceasta, reprezentanții ei, dar și din pricina numărului sporit al alegătorilor prin votul universal. Biuroul electoral din capitala județului va centraliza rezultatele tuturor birourilor de circumscripție și va repartiza locurile conform reprezentanței proporționale. A .A . în privința alegerilor pentru Senat, sistemul din decretul-lege a guvernului Goandă, reprezintă iarăși numai o soluție provizorie până la întrunirea Constituantei, care va ■ avea să dea soluția definitivă in j toate amănuntele ei pe baza noului principiu constitutional al atentuirei senatului din senatori aleși și senatori de drept. De altfel in provindul partidului national această afistincție e făcută, după cum în Încelari timp s’a păstrat acestui corp ,o parte comună cu compunerea Alfunărei Deputaților, preconizându-se peutru numărul de senatori ce ar urma să fie aleși, practica aceluiaș sistem electoral al votului universal ca și la alegerile pentru Adunarea lapidaților. Dar cum Senatul urmează să reprezit de mai mult un corp la care trebue să fie toate ramurile de activitate ale țarei, din el vor trebui *a faca parte nu numai reprezentaonții consiliilor județene și comutate, alese tot pe bază de vot universal, dar și reprezentanții instigirilor economice, culturale, armata, clerul, camerile agricole și din muncă,cu un cuvânt tot ce poate pentribut prin cunoștințe speciale o iruri bună și mi Dacă sistemul acesta de alcătuire a Senatului nu sta aplicat de îndată prin decretul-lege al guvernului Goandă, cauzele sunt două: mai întâi factualele consilii comunale și județene nu sunt alese pe bază de vot universal după cum în multe locuri sunt comisii interimare; în al doilea rând, Camerile Agricole și cele de muncă, cari fac parte din programul viitoarei noastre organizatiuni, n’au putut fi incă constituite și, ca atare, sunnt puse in imposibilitate de a-și trimite reprezentanții In Senat. De acoia, in mod provizoriu, prin decretul-lege electorală de azi, s’a luat ca bază pentru Senat colegiul ; unic cu alegători cari au împlinit vrâsta de 40 de ani și cărora li se dă dreptul să aleagă un senator la 70.000 de locuitori și la fracțiunea suplimentară superioară numărului de 47.000 locuitori. . Prin acest decret-lege, însă, s’au menținut ca senatori de drept reprezentanții actuali ai clerului și Principele Moștenitor, păstrându-se în același timp dreptul pentru cele două Universități de a-și trimite câte un delegat în Senat. In tot cazul decretul-lege electorală al guvernului Goandă se menține în linii generale în cadrul proectului de lege al partidului naționalliberal, căruia i se datorește înscrierea in Constituție a celor două mari reforme: reforma agrară și reforma electorală. Pe baza acestor două reforme ale partidului liberal se va face opera de consolidare a neamului românesc / întregit și tot pe baza programului " aceluiași "partid politic, după chim marea maselor compacte ale țăreii la viața publică, muncitorimea din România de mâine se va prezintă ca o forță reală temeinic organizată și legamente solid susținută față de capital. De altfel în cele trei acte de Unire cu Basarabia, Bucovina și Transilvania, odată cu consfințirea Ulirei, se pune în același timp în chip expres chestiunea celor două , mari reforme agrară și electorală, pe baza cărora numai se va putea realiza unitatea sufletească a neamului românesc întregit. Prin aceasta chiar se dovedește din nou politica de prevedere a partidului liberal, care a înțeles cel dintâi necesitatea acestor două reforme, acăror importanță se învederează definitiv prin chiar cuprinsul actelor de Unire cu Basarabia, BucQveșa.și Transilvania. ' o înainte de a pleca din Alba Iulia, am avut o convorbire mai lungă cu d- dr. Iuliu Maniu, care In calitatea de președinte al consiliului diriguitor, al Ardealului, este cel mai în măsură să ne dea lămuriri despreriteriii cum concep conducătorii ross8itti...din Ardeal actul Unire». D. Maniu cu o afabilitate proprie naturilor distinse, mi-a stat la dispoziție peste o oră, numai pentru a mă ajuta să pot informa presa din România în mod corect și edificator asupra intențiilor adevărate ale Ardealului românesc. ~~ Nu ai concepeți Unirea, a fost prima întrebare ce i-am adresat-o : — Ca necondiționată, desăvârșită și pentru vecie, —drept înfăptuire a celui mai sfânt și general ideal al întreg poporului român din Ungaria, Transilvania și Bănat. — In acest caz —întreb eu—ce explicație isi mai are punctul al doilea din proectul de rezoluțiune ce l’aui prezentat la Alba-Iulia, și care am fost acceptat de adunarea națională, care punct vorbește de o autonomie provizorie a Ardealului și ținuturilor locuite de România, — până la întrunirea Constituantei ? — Autonomia aceasta provizorică, — m’a lămurit d. dr. Iuliu Maniu — este necesară din punctul de vedere practic, ca tranziția până la întrunirea Constituantă, să fie netedă și să nu se producă o întrerupere în continuitatea treburilor publice. Și până ce se institue administrația unitară să se țină seamă, de particularitățile care provin din diversitatea administrațiilor de pănă acum. Sforțările guvernului ungar în străinătate contra unității Românilor — Aveți cunoștință, domnule Maniu de propaganda extinsă in străinătate, pusă la cale de guvernul ungar, în contra Diuimei decretate de Români? — întruparea Juriei Românilor este așa de firească și necesară pentru liniștea în părțile acestea ale Europei, și corespunde în mod așa de perfect principiilor profesate de puterile aflate, încât nu e cu putință ca aceste puteri să nu stăruie fn toată autoritatea lor, la înfăptuirea acestei formațiuni de stat In consecință orice propagandă contrară acestei înfăptuiri a Jartei, se poate considera ca deplasată și va fi fără rezultat. Orice sforțare maghiară a informa lumea—nu poate desființa faptul, că politica de opresiune a maghiarilor, precum și atașarea for la militarismul german—nu numai că a fost contra civilizației omenești, ci a contribuit în mod esențial și la provocarea conflagratei tumnpene. Tot așa, nici o propagandă nu e in stare a des minți fapta evident, că elementul românesc este cel mai numeros, geografic cel mai compact, din punctul de vedere etnografic cel mai unitar și in ce privește insușirea sale, cel mai destoinic pentru a menține o stabilitate în părțile acestea ale Europei de mijloc. Sosirea delegațiunei oficiala a Ardealului la București — încă o întrebare, Domnule Doctor: Gând credeți că va sosi la București, Delegația Marelui Sfat Național, pentru a notifica Majestațel *Sale Regelui Ferdinand și guvernului sau — decretul Unire». â Fără amânare. Greutățile de comunicațiu ne pot însă contribui la întîrzierea sosiri la București a delegațiunei noastre, cu câteva zile. Fapt e că membrii delegației sunt gata de drum. . «* Chemat fiind la o nouă consfătuire al Consiliului diriguitor, d. dr. Maniu, a trebuit să pună capăt convoriii noastre, rugăndu-mă, la despărțire, să aduc din partea d-sale un cald salut presei din România. După unirea cu Transilvania llfgrissit CM I. if. lulls! Cam se unirea în Ardeal.* , .. .V»—Despre acțiunea U îs varfau în străinatate contra unității ascânilor. Colonizări Strâns legata cu marea operă agrară ce se va înfăptui, este colonizarea interioară, adică popularea regiunilor mai puțin dense in populație,și, deci cu mult pământ de cultură, cu țărănime din regiunile în cari populațiunea este mult mai densă, cum de pildă ar fi, colonizarea moșiilor mari din Ialomița și Brăila cu populațiune adusă din jud. Muscel, Vincea, etc. O altă colonizare ar mai trebui întreprinsă cu populațiune mai viguroasă și mai muncitoare de pildă din unele județe ,din Munmeuia și Oltenia în Moldova, Ialomița și Ionatanța, unde populațiunea din unele regiuni este mai istovită fizicește, mai săracă, și deci mai indolentă, grație sistemului de cultură al pământului, care se practică mai cu seamă în centrul și Nordul Moldovei, adică îmi mulți pe seama proprietarului și arendaului cu mijloacele proprii de cultură ale acestora și unde țăranul nu face de cât mai mult munci manuale și unele tranpoarte. In aceste regiuni este absolută trebuință nu numai de colonizări ci și de o puternică îndrumare pe calea unei culturi raționale, precum și de reale ajutoare materiale, așa cum o face Casa Rurală, "căci astfel plugarul e amenințat M. rămână și mai sărac după împreună mărire, vii.* , ■" Elemente dostornice pentru colonizorile interioare vom mai găsi destule in Ardeal și Bucovina. Caci vom aduce în regiunile mai puțin Kipulate din țară o parte din românii ardeleni tari din lipsă de pământ emigrează, putem spera în decurs de câțiva ani vor a reuși să atragem câteva mii de ardeleni sari să se stabilească pe moșiile cari se va hotărî a se coloniza. •. I. Max Popovici. Inginar agceaco», i J&&;-&■**** Zi CU Zi „Steagul” inventează, deși știe bine de mai înainte că nu are să poată inventa praful de pușcă. Afirmă eri, ziarul d-lui Marghiloman, că la ultima consfătuire dela clubul liberal, d. Justin Stănescu ar fi cerut „să se deschidă ferestrele, pentru a se purifica atmosfera”. •+ 1 Limbajul acescta nu se putea ține și eu drept «avânt decât în localul clubului margin lomumist. Adevărul este, însă, câ d. Justin Stăniflșea, în aplauzele turturea și ale șefului partidului național-liberal, a cerut ca acei cari ar fi avut sub ocupație purtarea aniierior ziarului „Steagul”, să nu mai fie considerați ca făcând sraide din partidul liberal.. Aluzia d-hu Stănescu a fost direct făcută la foștii liberali de la Buzău larcia și Pompiiliu Ioanâțescu. Toi «iSteagul» de eri scrie: „Noi care am iubit și iubim pământul...“ MiVPögj fiä dolniek’geni. Gafe pământ fieí apasat fie țărani la Ortuz și Mărășești, sau cel cedat cu atâta.... iubire la pacea de astă primăvară ■ [UNK] [UNK] * Ca să mintă fără decență, conform întregei sale atitudini, tot „Steagul” crede că poate să mai continue chiar și azi sistemul campaniei de caloanuil. Astfel ziarul d-lui Marghiloman în itreabă: „ce rol au jucat d-nii Vintilă Brătkmu și I. G. Duca in cumpărarea moșiei Hurceni și scopul immportărei lor, în acea comuna". Fiindcă nici dl. Vintilă Brătianu și nici d. Duca nul cunosc vânzarea despre care vorbește „Steagul“, fiindcă prin urmare nu au avut nici un scop, rămâne în schimb un singur scop bina stabili. , acel al ziarului „Steagul“ de, a minți și calomtia cu orice preț., In ce privește aceiași întrebare, vasa d-lui Stefan Ioan, răspuniem: d-sa e membru în consiliul de administrație al Casei Genitras je a Băncilor Populare și a avut, un singur amestec în vânzarea ■noșiei Flămânzi, să împiedece ca această moșie, prin mijlocirea vn •erpușilor, sa fie în stăpânirea j ‘si'Wil ' il* 'ailist -Jito d i Marghiloman și amicii clasale >au preconizat, în lotuiul expremierei, cumpărările directe. Desigur însă că ziarul marghilomanist nu va desminți infamiile pe cari le publică din fer’nui spirit de solidaritate lesne de înțeles pentru acest fel de exerceherii. In tot cazul .cumetria d-lui Marghiloman cu nemții pentru a distruge o instituție românească «a aceia a Băncilor Populare e destul de bine cunoscută, ca să avem explicația știrilor fantejiste din ,Steagiü”, v . . Cine este mai indicat, să apere interesele nemțești la noi! Desigur că ziarul d-lui Marghiloman. De aceea „Steagul” ia anărarea bancnotelor din emisiunea faimoasă a Băncii Generale. *** Putem asigura că nimeni nu are intențiunea sa cumpere stopul bancnotelor’ din emisiunea nemțească. Când se va ști însă ce despăgubiri s’au plătit cu aceste bancnote amicilor d-lui Marghiloman, opinia publică va avea și explu secțiunea pentru care sub guvernul devile emisiunea bancnotelor Băncei Generale s’a ureat, împotriva intereselor Statului român — de la 600 de milioane la 2 miliarde și 100 de millioane. „Steagul” amenință cu publicirea documentialor concistetului de instrucție. Fiind la guvern, d .Miarghiloiman și armeii d-sale nu au fost în stare să dovedească nici una din acuzațiunile formulata contra d-lui Alex. ConsUminuite cu, spre pildă. In halul în mic se găsesc azi, ne îndoim că ar putea să scape cel puțin de acuzațiile pe chestiunea acțiunei lor anti-românești, « # OASPEȚII CAPITALEI — Un apel al Primăriei — Primăria Capitalei a lansat următorul apel: Primăria Capitalei aduce la cunoștința cetățenilor căci curând va sosi în orașul nostru comandantul șef al armatei franceze de Orient, d-l general Franchet d’Esperay, viteazul căruia se datorește distrugerea militară a Bulgariei, demnul premergător al dezastrului german și curățirea întregului O■riant de încătușarea nemțească1.. Cetățenii Capitalei vor,* face desigur Smmipulul nostru Oaspe, primirea entasiastă și recunoscătoare ce i se cuvine. Cu acelaș tren va sosi și noi solia scumpă a fraților din Transilvania. Ea aduce M. S. Regelui nostru hotărârea nestrămutată a poporului român de peste munți, de a se uni pe vecie cu frați lor din România liberă. Cetățenii Capitalei vor recunoaște desigur importanța istorică a actului ce se îndeplinește astăzi. . Ei vor face fraților noștri primirea strălucită ce se cuvine pentru dragostea ce ne leagă de ei și pentru iubirea de neam și entuziasmul de care au dat dovadă. Anunțuri speciale vor vesti data și ora sosiră scumpilor noștri oaspeți. __ GRUPAREA nationalist-efemocrtaSa și programul intensi a-O aderare isvorâtă din credințe sincer democratice - Am publicat deunăzi scrisoarea grupului naționalist democrat, adresată d-lui Ion I. C. Brătianu, prin care ■saumatarii doeiarau că cor mirarea la partidul unrțional- liberal ca grupare democratică. Nici făptul în sine și nici numărul celor care alcătuiau gruparea, n’ar fi putut avea vre-o însemnătate deosebită, — oricât de mulți ar fi fost acei cari semnați în numele grupărei, — dacă cererea mi-.“..aia d-lui Brătianu ar fi fost inspirată și simțiiinte alt sțele, decât acelea cari se desprind,așa de lămurit din democratic. îniu 1inaintat al programului național liberal. j Convinși că numai partidul național-liberal, prin programul și activitatea lui, se va sprijini pe un principiu de adevărată și largă democratizare în opera de consolidare a României Mari, semnatarii scrisoarei au cerut înscrierea în partidul nostru. Nu este prin urmare o aderare fără însemnătate la un partid politic organizat, ci o aderare pe baza unui program democrațic, care e menit să|esigure României de mâine, după realizarea unritatei naționale, o solidă și trainică unitate socială. In capera de consolidare care va urma ,să se facă și pentru reușita căreia se va cere tuturor colaboratorilor mici și mari o muncă fără preget, nu va fi necesar de ignr decât numai sprijinul celor cudevărați convinși, fiindcă unnmai cei convinși vor putea adute o contribuție de muncă și de lumini cu adevărat folositoare. Intrarea în partiduil național, liberal a grupărei nationalist-deutadatăfi pe baza programului nostru democratic, reprezintă deci fără îndoială o constribuție de atoui energii binevenite la opera amüaneasca care se va înfăptui de aci înainte, mai ales câtind gestul grupărei acesteia politice a atost inspirat numai din credinte . V&mstögpXiov.. ■~ tri'* t . ; • A jt - ε V * IofiÉ Iliul iltlit Pili Anodatb menirilor Corpului Didactic Primar a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă de omagii : la clipa când Vă întoarceți glorios in Capitala Țării, în fruntea eroilor de la Oituz, Măriten, Sușița si Mărășești, corpul didactic primar român, e fericita de piute la picioarele Tronului Majestatii Voastre, I Rege al tuturor Românilor, omagiile lui de nețărmurit devotament și recunoștință. Ați crescut generația anilor 1910—1917—1918, in crezul înfăptuirii eroice jertfa a Idealului Românesc secular. Ne-am vărsat din belșug sângele pe front cot la cot cu ostașul care ieri ne era școlar. Nu ne-am îndoit o clipă, in mijlocul restriștilor apartei, de biruința finală, ținând veșnic aprinsă flacăra credinței, în subetul ostașului-camarad, și purtând-o și peste Prut, prin toate satele și colțurile scumpii Basarabii chemată la lumină. Tar astăzi, zid împrejurul Majestiții Voastre și al scumpei Dinastii a Neamului, vom face tot ce este cu putință ca în mijlocul poporului să domnească liniștea, pentru ca, pe cale legală să se înleznească iuiâptutrea Regescului cuvânt spus, pe stsenni și reînoit prin Proclamatias din 24 Octombrie cu privire la împroprietărirea țăranilor și participarea lor la viața politică pentru întronarea Dreptății în Sodripa și, întregită noastră Patrie. Să trăiți M ajestate fericit și preamărit de tot neamul Românesc. * Sa trăiască Majestatea Sa Regina Maria, iubita noastră suveranii, Să trăiască Dinastia Regală Romei!, înfăptuitoarea cu jertfă și eroism a Idealului străbun.. Președintele Asociației Generale a Corpului Didactic Primar. I. Mihalache. fiarsil trenulöL:; în itinerariul întocmit până în prezent, s’au adus următoarele: modificări trenurilor de la 421—426 inclusiv, pe liniile: Ploești-Urziceni și Urziceni-Ploești,pe care vor circula trenuri mixte in zilele de Marți și Joi. Prin această modificare, se reduc trenurile 421 și 422 între Ploești și Câmpina pe* care circulau 5 trenuri pe săptămână rămânând numai trei, în zilele de Luni, Miercuri și Vineri. Trenurile Buzău-Sihlea Vor pleca la ora 6.30 dim., iar Sihlea-Buzăulău d. a. în zilele de Luni, Mie?* Shamfâ. ' y. * h l plecat din vifftfav'dif'Nord primul tren spre Predeal, cu călători. Trenul acesta va circula, deocamdată, o singură dată pe săptămână, Sâmbăta. El se formeazâ la Ploești, având legătură cu acceleratul de Iași care sosește în Ploești la ora 2 d. a. și cu cel de București-Iași care sosește în Ploești la ora 1.40 d. a. Mâine dimineață va pleca primul tren spre Craiova. Tilet înmis Dolrofiților catre M. tistsis -Dobrogenii refugiați în Moldova au trimes următoarea: telegramă M. S. Regelui: Sire. Locuitorii Dofroțierii refugiați în Moldova adunați astăzi 18 Noembrie, pentru a se consfătui asupra măsurilor necesitate de repatrierea la căminele lor, parasite de atâta creme și pustiitete dușmanii prădalnici își îndreaptă primul lor gând către Maiestatea Voastră, care a întrupat neclintiti înfingurata nădejde a unui Neam întreg și uniți în cuget și simțiri cu toată Românimea sunt fericiți ca pot să aducă omagiile lor de admirație și devotament către Marele Voevod, în clipa când în fruntea citejilor dein Topraisar și Mărășești. El reintra, triumfător în Capitala României liberate și mărite. Intervându-se ht ceia ce a mai rămas din vechile lor așezări de munca și străduința lor necurmată de atâta timp, pentru a reîncepe cu îndoite untori opera de refacere și reclădirea Dobrogei pustiite, populațiunea Dobrogeaneș care a suferit cel mai mult din as* primea Războiului Neamului, $n* crezătorie în Înalta solicitudine a Majestăței Voastre, face cele mai călduroase urări pentru fericirea glorioasei noastre Dinastii și pentru Prosperitatea României Mari. Comitetul fie repatriere a Dobrogenilor: Dr. Saioveanu, loan Roman, Gheorghe Minimkmu, Marcel Opreanu, C. Alimănișteanu, /. Nicolau, Alexandrescu și Sanda Petroianu. De asemenea următoarea telegrama a fost tranică domnului prim-minitru. Locuitorii Dobrogeni refugiați, în Moldova, întruniți azi 18 Noembriei însuși pentru a se consfătui asupra întoarcerei lor neîntârziate la vetrele părăsite, vă roagă v-aMuroa să le ««öntezi toată solivitu'diiwarkwaniei-voastre j pentru înfăptuirea repatrierei tor și toată prețioasa asistență a guvernului în munca de vor dep.c « pentru refacerea Dobrogei pustiitei Comitetul ’de acțiune a Dobrogenilor: Dr. Sadoveanu, Iov. Romanú Gh. Mumukmii, Marcel Opremiu, C. Alimanișteanu, I. Nicolau, Alexandrescu, Petrochim, Farmacist Shunda. Telggrăras ociipareaLux^^irt«!i?í Paris. Trupele aliate în contformitate cu clauzele armistițiului au ocupat Luxemburgul. Această ocupare s-a făcut de acord cu guvernul și populația Ducatului. Trupele aliate au fost primite cu mare entuziasm în capitala. Orașul Luxemburg este pavoazat. S’a făcut mari manifestații in special regimentelor franceze. Prin ■ocuparea Luxemburguilui de către Aliați populația a scăpat de grelele parităti pe care le impunea administrația germană, astfel că Aliații au intrat ca liberatori. Visi primirea piraților din Londra. — Mareșalul Foch, d. Clemencea, primul ministru francez, d. Orkindo, primul ministru italian și baronul Sonino ministrul de externe al Italiei, au sosit astăzi după amiază. Ducele de Comandht, Lloyd George, Bonar Law și alți distinși membrii i-au însoțit pe străzile pline de mulțime spre ambasadele franceză și italiană. Mulțimea a făcut apoi entuziaste acormatii în fața hotelului in care a descins Mareșalul Foch. ** enfeminița aliată nr.1 £ or$is Paris. — Deliberările internaționale cari au început Duminecă la Londra are de scop de a fixa procedura de urmat la conferința inter-aliată care trebue să aibă loc în curând. Aceste deliberări Se vor deviza în conversațiuni între puterile aliata și apoi împreună cu toate puterile care au participat la luptă contra puterilor centrale. Prima fază se va deschide după sosirea d-fan Wilson în Europa. Matrimm dia captivitate Londra. — Deba începutul armistițiului au sosit la Hull, Leb !» și Dere: 11.037 ofițeri, 29.308 soldați și 1930 civili, prizonieri ,de război. . . ... —.gr—--r—Ț-—-• ' -'-»s