Viitorul, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 3190-3218)
1918-12-08 / nr. 3197
mmmmis&Aa ■ Ecotsorsic» film din preocupările de că j%enie ale tuturor este din drepții spurtoi astăzi chestiunea apro Vizionării. Problema "prezintă o atât de, < lincare însemnătate încât trebue s studiată cu grijă și atenție din" »toate punctele de vedere. Indeosebi, trebue risipită atmosfera de ațâțare și zăpăceală pe care dușmanii neamului o îmifărăștie mereu în straturile societății. N’a fost greu de descoperit firele unei acțiuni bolșevice care de fapt nu e de fapt continuitatea tendinței de distrugere a Statului român, manifestată sistematic și metodic de vrășmaș îr tot timpul războiului nostru. Chiar după alungarea hoardelor lui Mackensen peste frontiere, această tendință de înformetare și anarhie alimentată dei nemți, n’a luat sfârșit. S’au descoperit de curând, în Capitală, nenumărați agenți înarmații cu sume de bani importante,] ! lăsați dinadins ca să mtreție agitații și tulburări printre literaturi și muncitorime, nădăjduind astfel ca prin izbucnirea bolșevismului în poporul românesc, să facă imposibilă realizarea unității noastre naționale crearea României Mari, vnsa avântul patriotic și simțul de disciplină al rasei noastre friguroase și tenace, nu numai că au opus o putere refractară nebănuită oricăror influențe bolșevice, dar în anii cumpliți ai țțteboullui, au spulberat și a stârpit toate duhurile otrăvite de craițului bolșevic care amenința să înăbușe Moldova: „După înfrângerea bolșevismului rusesc, nu ni se cert o prea mare sforțare ca să distrugem și ultima armă de luptă germană. Greu a fost ca să descoperim focarele și vinovații. Manevra teutonă a fost următoarea: După ce au prădat și jefuit Muntenia, Oltenia și Dobrogea, secătuindu-se fie prin [hoții nerușinate, fie prin rechiziții sălbatice, ridicând până și igranele trebuitoare pentru samânță, s’au năpădit apoi asupra •Moldovei și Basarabiei, și cu complicitatea, reprezentantului iomandanturei la cârma Statului român, au început secătuirea teritoriului liber. Din nefericire însă, rechizițiile se făceau de astădată prin mijlocirea jandarmilor noștri ceea ce a primejduit o clipă contopirea sufletească a Basarabiei și poate chiar și unirea. Noroc însă că oamenii luminați de peste Prut au înțeles scopul nemților de a sfărâma legăturile dintre frați,și au demascat, nelegiuirea. În Moldova, complicitatea fostului guvern cu Mackensen s’a dovedit și prin aceea că Ministerul lucrărilor publice, din ordin nemțesc, a lăsat dinadins (fără combustibil căile noastre ferate, pentru a face cu neputință mobilizarea armatei noastre )și a dezorganiza aprovizionarea țării. Planul german era ,ca la plecarea armatelor de ocupație, fara și faime în foamete și anarhie,și în acest scop, pentru a nu lăsa autorităților nici o putință de a hrăni populația, au vândut la speculatori cu indicațiuni ca ssâ se împrăștie, toate stocurile de cereale sau alimente pe care l »mi se putuseră ridica în fuga doi precipitată. Au distrus de asemeni pădurile, telegrafele,telefoanele, au luat locomotivele tvși au dat foc magaziilor, ca să întrerupă comunicația și să ză f hărnicească transporturile de orice fel. a /. Iată condițiile grele în care în no’d guvern caută să rezolve 1 porturilor și a alimentat populției. Această problemă a forma obiectul de discuție și de procupări a celui dintâi consilii , miniștri. Oricât de dificilă situația, putem încredința populția că se va da cea mai grabică și cea mai deplină desieare acestei probleme hotărâoare. Preocuparea guvernului constă Să știe ce grâne, alimente sau obiecte de primă necesitate există în țară. 2) Să organizeze ransporturile pe C. F. R. și pe Dunăre, șî să restabilească compect comunicația telegrafică telefonică. 3) A intervenit penru readucerea în țară a locomotivelor furate de nemții ruse în Bulgaria sau Ungara 1) A luat măsuri efective pentru distribuția normală a alimenteor, și 5) A intervenit pe lângi narii noștri aliați, care ne-au făgăduit întregul lor sprijin pentru implectarea aprovizionării noastre care numai așa va pute fi asigurată până la noua rentă. E ușor de înțeles că rezolvarea acestor probleme cere uiții și prezintă dificultăți serioase Nădăjduim că populația va dovedi și de astă dată simțul de solidaritate și de patriotism înlăturând orice fel de agitat care de fapt izvorăsc din dorința de distrugere a germanlor și din sprijinul pe care vrmașii noștri U au avut din parte autohtonilor slugarnici și venal Socotim că datoria presei î aceste vremuri istorice este: n să întreție nemulțumirea și a citarea în popor prin felurit știri tendențioase sau speciih țiunt tulburi, ci să îndemne toat energiile obștești la Solidaritat și la muncă pentru a putea duc la bun sfârșit opera de consolidare și de refacere a nouli Stat român. . ■ — Lesppes a tarat sa vorbească generalul — „stidânduie cri publică un initerview ca â. general Averescu. In legătură cu iiiterviewid drnile, avem de făcut o primă constatare: d. general Averescu evită să vorbească de ori&Siturile care-l privesc. Nu ne spune nimic d. general Averescu despre cartele cu conservatorii, nu vorbește nimic despre afacerea cu plecarea misiunilor aliate din Iași, pe când d-sa prezida consiliul de miniștri și, mai ales, nu vorbește nimai generalul Averescu despre corespondența cu Mackannon, deși e de mult dator o explicațiile în acest ■stă chestie pusă în discuția presei. Cu un cuvânt, d. general Averescu evită să-și spună cuvântul asupra singurelor, chestiuni, despre cari „Epoca" pretindea, căsei tor rămâii odată cu sosirea în Capitală a generalului. In schimb, în loc Să-ți tdădeze] cauza, în propriul d-sale proces, d.l general Averescu face procesul partidului liberal pe tdtelinica reformelor și pe aceea a guvernării dțda 1916 fcr 1918; —și fiindca pare că nu e încă lămurit în aceasta chestiuni, o să-l lămurim noi. Partidul liberal a amânat reformele până la 1917, fiindcă altele erau ci uici preocupările războiului general. ■ Totuși, după cum o recunoște singurul, general Averésen, guvernul Brătianu a profitat de singurul moment prielnic ca în vara lui 1917 să înscrie în Constituție reformele agrară și electorală, după ce fine 4e doi ani de zile a avut de lupt cu opunerea sigtetistică și continuă a copsei, chorVcrile, opera de democrațifizare a țării. Ca să evite țări, în vreme ce ■ timid] bubtia la frontierele noastre, sibuciumările interne cu cari ■ amenintmi conservatorii pe chestia reformelor, guvernul Brătianu a trebuit să le amâne până în vara > ■ iui im. • < , Af«i pretinde (s. general Averesc mai dd<a 1916 la 1918 țara n’9 ^ avut le fapt un guvern. ’ Uită d. general Averescu că nu- 1 , mai datorită guvernului de alunei j după retragerea în Moldova, am [. (nebuit să ne organizăm în limitele jnT.fie 'treimi din țară; că datorită ' , aceluli guvern s’a putut asigura 1 nu Hwawwi aprovizonare polpulaței civile și a armatei noa- jime, ktr să asigurăm în acelas .j [.] trmplupw Vizionarea unei armate , .IrmeȘ’i éc peste un milion de oa~ nmri.i. mg* uită iarăși rf. general J Averii spar că fără guramul de « /tomce orient o armată dur orga- ]: , www Hngură. mi s'ar fi putut pre-ji golit atâta succes Oltuzul, MărVrăștir și Mmășeștii Daci în acel** shwp găii firului î Acel eseu ar trebui să-și remnii jitească că, din opoziție chiar, port , titlul"liberal a avut să repare pre yisele comâpromimiror de la guvern . ale I lui Averescu du dușmanul (ț ) și că,, purtând mai departe steagul j ] . con țintei naționale, partidul liberal a salvat față de Aliații noștri cele mai de seamă interese ale ( neamului, iremediabil compromise !! I la un moment dat prin preliminări"de ."era Buftea și prin cursa întinsă în Basarabia de către d. ge • . nemț Averescu misiunilor Aliațil lor din noi. - ; ’ las4 atâtea chestiuni importante despre cari d, Averescu a uitat să vorbească la interviewul d-sale; ei a / sa ».-vit-.f -/aa nr, Zi cu zi „Steagul“ tovărășiei Margini« titari-Mackensen, ocupându-se d noul program „progresiei“ (?) afirmă că partifet d-lui Marghili iiiriTii o „ten papsid de ordine și d 'nnii patrioți“. Ei bine, „Steagul“ a pierdut pînă și simțul realităților. Dacă «patriotismul» d-lui March Roman se referă la toate sermeiile cerute și nu cerute pe cm 1 sa le-a făcut administrației iasnice de oerapatiune, atunci deși sur că și Mackenssen se poate unui «patriot român» ca și d. Marghiloman,r .De altfel d. Marghiloman Chinos sarad mai bine decât „Steagul“ motivele pentru cari a fost silit să părăsească puterea, știe iarăși ma »ine decât „Steagul“ la ce «’are Un’ patriotismul d-sais în operaedernă de guvern, * Cu toată desmințirilă ca Agortdare i s’a dat, „Eiroca“ continui aria invențiilor în chestia illiu.ean Lulea Niculescu. Asta dovedește că„ plecarea fosului ministru de industrie cu„ Liga Poporului“ a supărat fașa de mult socotelile politice aib îndreptări“ ca și pe ‘acele alt epocei“. Era și natural pentru o organație politică în care d. Argetoiiu ține loc de fruntaș. * „Epoca" se ocupă de „sinceritatea democratismului brăzienist“ se supără așa de mult socotelile ;acționare ale d-lui general Averi „Epoca“ par putea ocupa cu mai un succes și în mai multă cunoștiță de cauză de lipsa de pro■am a generalului Averesen care, lipsă de ceva mai bun, a retrs în ultima instanță până și laprijinul d-nului Marghiloman, care meconizează în chestia reformelor micile silite și arendările forțate, ° 0 » 9 \ liftsMsart fluency i , u dacăîe mai, titurii de Stat, căile ferate, se aflăr, într'O stare de adâncă de eorgany care, din fapta voită și cugetată a le dușmanului, silit săi părăsească țara. :e Liniile, podurile, clădirile, servi*e ciile de mișcare și traclunet sunt deteriorate improprii serioiului. Și totuși, căilor ferate li se cere în momentul de față săt îndeplinească nevoi mari și urgente: trebue să se readucă autoritățile evacuate la locurile lor, să se asigure transportul celor necesare armatei, să se transporte refugiații, și să se asigure alimentarea orașelor. J E o sforțare uriașe, care "totuși va trebui să se îndeplinească. " Pătruns de acest însemnat,rol al [ l’ administrației căilor ferate, harii_ cui director general al acestei ins*] *' ttuiții, d. A. Periețeanu, a adresat întregului personal un Îndemn, pe care-l vom publica la numărul nostru de mâine. In cuvinte calde și convingătoare, d-sa arată cât de însemnat pentru ■- viața Statului și bunul său renume este rolul personalului de toate categoriile, al acestei administrații. După ce arată normele conducătoare ale reorganizării serviciilor, i- d. director -general își exprimă în.credințarea că și de data aceasta, cu toate greutățile,căile noastre ferate, vor executa la timp ceea ce țara așteaptă de la ele. Se vor lua toate măsurile pentru a ca nistele revendicări ale personalului de toate gradele, să fie împlinite. intre altele se vor face înaint țările întârziate din cauza războiului și se vor împlini revendicările personalului inferior și ale lucrătorilor, i Cu bunăvoința și sforțarea cooridonată a tuturor, *e de* nădăjduiti că și de data aceasta căile noastre ferate vor împlini uriașa muncă pe care interesele vitale ale tarei le-o cer. iltBria fărm tn Uls Urittl Btáií I fie ÉríaPal. I ■ [UNK]&:t;$* to* f Paris. — PHțipd Nicalae dl Románicí, al doilea fiu al Regelui Ferdinand, a sosit Miercuri dinu Vneaß la Paris venind din București prin Roma* i Prințul a fost primit la gara dl Lyon de d. Antonescu, ministru al României tu Path, precum și dl, personalul legațiunei române, d \ locotenentul de Beari, reprezintăm pe ministrul de război, colonelul Ionescu, atașat militar român de Paris, etc. Prințul Nicolae va petrece două zile la Paris, de unde va pleca în Anglia. Acolo își va urma studiile un an de zile, iar dupăă aceea se va reîntoarce în Franța, la Saint-Cyr, unde Regele României dorește ca Prințul să-și desăvârșească educația militară. Prinții Nicolae, este însoțit de ă. Mișu fost ministru al României la Londra, de colonelul Boyce din armata engleză, de L. Rosenthal, locotenentul Qeipsha și Alexandru Crețeanu. Joi dimineață, la ora 11, cu prilejul sărbătoarii Sfântului Nicolae un Te-Deum s’a ■ oficiat la capela română din Paris, în prezența Prințului Nicolae. ltom nu va_iincluzi Goliano.—D. Orlando a declarat în Senat că Italia nu poate încă demobiliza. Greutățile din timpul răsboiului, nu numai că n’au dispărut, ba ceva mai mult s’au în’ mulțit. ’ Primul ministru a declarat apoi, că nu poate comunica încă în public, rezultatul convorbirilor cu privire la chestiunile internaționale cu atât mai mult cu cât aspirațiunile Italiei sunt subordonate principiilor care vor prevala la conferința de pace. Ministrul de război adăugat că rezolvarea problemelor privitoare la armată depinde de, decisiunile ce se vor lua la conferința de pace. m**#m*#*~*~TM*TM*~m*~* onagia PflniM pentru Generalul Laffont Azi dimineață, la orele 10, s’a oficiat un parastas la Catedrala Sf. Iosef, pentru regretatul General Laffont, fost atașat militar j pe lânga legațiunea Franței. M. S. Dogele era reprezentat prin d. Henry Catargi, mareșalul “Curtei Regale, iar M. S. Regina, prin d-nele Irena Procopiu și Simona Lahovari. Mai erau de față: d. Marquis de Saint Aulaire, ministrul Franței, Robert de Flers, atașat de legație, Von Ypersele de Strihon, ministrul Belgiei, Vopika, ministrul Americei, Jules, atașat militar, Naetasievitch, însărcinatul de afaceri al Serbiei, colonel Hadgiich și căpitan Petrovici, atașați, militari, Auriții, însărcinatule’ afaceri al Italiei, Capiero, atașat de legație, Principele Barbu Știrbey, generalul Th. Râmniceanu, șeful casei militare al M.S. Regelui, generalii Berthelot, d’Anselme, Cistescu, d. de Viflneuve, oaspeții noștri din Ardeal împreună cu d-nii frifu și Ernest Rossi, de h externe, atașați pe lângă dânșii. După oficierea serviciului divin, persoanele prezente au exprimat condoleanțele lor d-lui de Saint Vilaire, ministrul Franței. BULGARIUH POPOR +* Const.Minute corespi Ziarul „Timed’ din 1I Noembrie » c. publică următoarea descriere a corespondentului său din Sofia: O parera a sârbilor. r Când în Twin« neaș^taf^stui în Aireeii sotia bântuit! iWdat g&a]ralirlHi wvfmt garda ar,[nated sârbev «nun. ptohw în pragul Bulgariei a fost oprită în stimkL»dnanJnpui din masin:ei aSaptra Soltok t* Sai'bnorett to«I © aforift/FdéV «Wtot4 îți'tranpd» 'a ani, ah for#ti» tradav, factimsk Ctnu&ateffitaT 'or în tot cși îxrtttraeuâe ®« tije furia !« caii © îl aranjase ae-^st vte tbn, trná apost . . . k: V © ii veidea âȘ sclîv oi acel tisd imtrafflhmt, vor strigra a-| nu ei în tmidhivana el cu «un fosat ravioli, ci«i este însă de război im propria în avoiimță» Ei vor spune că pritciîîjile sperfitia cai« aMadt iMptat. fiind supuse îst para* sari m<tTiîcM*r. ara. deveniM live pentru ea, «ipeesistai» detori nubnd «posuosmen, de a se adî« dr«prăte* Miadkor spieatni * naalisa aspiraturaMe lor de rtebsi. Ei vor ridic» sta[unile în sus tot din de tirofâș, ea»! extai «r. merita nectearva pustm strimele pe care le va« eemis împotriva moftur aȘai. motstre. Necazurile lor din a sosi război vor fi în curând’ whííaie io.ei M vor fi în parând g»tia pentru noi agre^Éjaf. O fyșvteimB* ețpft fair pedepsi țara for, star uxii îi va fi învățat minte. Bar filornn drumul fiind netezit, și fei scăpând sta- Sopsei, numai eisd că , vor îi averti pftti prin forța rmd&r, fapt oaijș Sr fi tr&bult si| R pe Îîntâmpl*. / .ApG sto cuvinte P spriBi simlfSI ^nerabol.%vinatei sârb^.. J Nu neirti^h fcî inglnște 1 Abia fi’M îi putut aiștepte că poa 1 stder&fcinnme care au străbiî tintea aliaților, p cari au fost îndemni SS« de eroarea creștină și sisn[simfeța, mátsaitsis, vor fi$EB vre-o preomupănare în judecat a nani popor -adie cărui găudari de 8 ani a» fost legate de aina nSa«p ® ti: dBstin* Țî'pritor țârM ba'Î este denoneelitan* Imit de « cum profeți* sârbă «techusbj . f>riv«ste evote,ti«i»est pribologfion Tu Bnfe'airist, for UVH» *e$»ST&. ;Ana îi ptâîtttîil tio vorbă acum eu midti dintre due&ttaria polst,so st BtúgariÉj fie în cabinelrie lor, fie în afară șî trebue să noiws făptui că în trângerea lor est ó câte odată eu ne-az :fi rzoiavă admiși de rțoiiî față de streini, de alții însă este negata, șî la cufârsd va fi uitată. Spiritul poporului care' de buni treptate, ro tânguit în ultimele an [este luaiai Septembrie, când Sârbii stau la porțile lor, acum este dacă au tocmaii jubilenii, este «IM de omu schimbat íricaÜ uită ori și cel abligat'îm © față de puterile cam. L-au scăpat tSe la zeița răz.bun.hei, f ie care nimeni și numai clementa « Enntem/'oi' a putut să o abațiȘ din tcruplul său. Și este sigur că atetuda lor uitare de pericolul din care shitt au scăpat este destinat a se cu, brand« într’o unitate vrednică. De jure ce presa și conducătorii mațimiei lor caută’ să, elimine din mintea lor un episod atât da ,neplăcut ranițătei lor naționale și să consat ■re în textele lor iistorice, plăcuta., tradițione cu toate că au trebuit să ie predea, judecă toi imparțiele Zhhliei pate a marei« puteri, ei au rămas totuși o națiune nieînviisă. —* De aci înainte, zise foarte gentil Irigații bulgari pentru pace, miOre Ustimul general francez din Salixic, „ne veți considera ca neutrali". — „Nn d-le* răspunse generalul ,nu sunteți deloc neutrali dar inamici învinși care s’m predai la discreție”. . * wcf.ís!HÍSáít«areSei îlg iste semim FH spun că Bulgarii ar putea să se poarte fortrkt Iod mai independent, trupM «Of.îștigat, acum războiul OMpficitai ca organele MKEmmeÍ Este adevărat, că și ol ídteatea ínata », îngrijit scum îrma în urma ecrereî, auftsrttfitfli illiítre franceze punuympo-i ii lunile capitula tí ítt4 «ă mife aste. 4«e oniinefft te «p. nei.o’é. ipesoc ptdb de.. l&krîmSl te ü, pretext ca PO. m !# laimos. Not p'Ayam Á* mpomi xmp piedici «wiräMUivr da fit t«ițiii noștrii moraeö <»rec«nt. «na>ade gate de a se timpwae eu o mi i Mim jiateasaM. Am «ari* de n ** m cana na generai fTaurw ® líiffiSÜ cartier peniteru trapele satirteerranfuziaS de ni» «© Taaad'ai ia ieșii stat», însă stooxdad. de m »trai de răsboi, în urma «meniri fre# ac‘frt imediate bombardă! *fo âagiune întreagă <]* Buig«® iiAftiP» decexa că *a temi în rit a Rsuii Entennet. P-nd Mdiaáol L& asigafa că ta« printi>e. «eește !Spar «Bfeft foari› gmd de A înnorte șoastă mărturisire ca un articl «dârjit n!«ti-P.nfeinUst, om« ăapi it „în organul Domniei Sale „P« euriS»’ ia ,11 Septembrie. Nu eșt urobilă cil, imprejmuitu d. Grer off, mulți Bulgari desaprobă pitica cam a convn- guvernul lor a mira în război. Dar tonul gpi ’ilor în timpul și viagrind capității a fost ostil nouă. Nici o mupție nu era la această regulă. Acuzațiile ce le adu? ffîx regele ■foți acel c»aîp se dficiaTă aoun satru Balostită» mârtau'iiseao o âptorul bulgar m. avea vot în litmi tea« ■jJOiWtieed guve,maiim iot. I «t bimPul. cite când A Radosi avrovmit !» guvern, boad pater†tm aceștia, era beau cantraM i lâtnI ex-Regiaui țffiui create rA el «ața. Atacat Sfe Im. în IMP a fost, după cnnoj, expi £ si, decisățrl refonfera Camera .cese «ta» a foste cu totul clasatpn sst de popor, «if faiRefefei ăi ia di MótS. Mai mult d ! 3.030 d» stoîda : ofițeri au fost înt:|MiptTd peififet szgrtaa* saîi refuz iSft S. pornii < A Aa împouriter ci^r rifeboá-'M. A 'foat și mai dezaprobat, daci ptor șî-ar fi putertft dk tone scami af ajoiii lui ofi'Titna Sorbiri, Tar e*s în conflict cu. Rusia, Angli« franța. Cu totul _ exculpated sur cphioantten He dat« pentru a justica aiacul Bulgariei împotriva i ațitew Sârbi și Gheoi în 191B. Dacă fi să cred spuselor informatori miei !ar trebuii să socotesc popsul bulgar că nu a avut, nici o u ...r . rV&kââtiW Snm***. O, ten^ujjie iea în toate împrejurări ^»numeite din a fi«a deci ani. ( p| privire la praeceale lor a ® imanizarea Albaniei, și laíocesul liber I« Adriatioa prceaisi și arvîxi, nawvi N * Șal,h și vfteî Moravia, și »Vima y Sfishms a Doristentru opedului, tos «nieste proeote » aso acum «uni, . b Tumente c* ffihid concepțiunile » ambiționei neînfânate ale Regii «* Bewlintípd am putut rețelege ( » fortuin'ciănte <!é mai ] înaintea 5 dulgari«* asprii Criteriilor d * i$r vor fi mc, pliluște pe eii«4o»co, î n prizont ,. i «m MMnilHHua intBMETiler Syart' d © feiilaa. Pqmxmpish imigat'ti a» met a 6 , rot fie m>rb$ zip, rot. chfem -A* o jj ifaratotArte&ertle ’o», decemu-Bfugawț riț, Ub? apiarțîm m3t. odei# dg therme eim H b> fote* mna inferiori «HM 'tu poptmftu “J țmt și în extindere ierîtoricăă h jj «te ccilar stă trei vecini. AW terh vor informa despre safer Ud Jj ingeemtemtë mnm fost UAnnf id.de prizonierii de război în: Bids jj. rla. fn multe împrsfuuri* aceste .*■. scrinri le-au fost în mod conști j.. date de oficialitatea brutala, dar ■ermWz ori au fost rezultatului I, culpabile indiferențe și neglijenta. Prizonierii englezi și framede ru avut de înde mt nenorociri mai g,șoară Sârbii, Grecii și Ronoh jcric mai multe. Astăzi o știre sen oficială ne aridă că 'dbh are 100.00 vi de Sârbi internaji tmmai 53 suin 'J viețuiesc. ft în om ăMo de prizărit ® Sârbi în lagănd din Raskobo, ar murit nu mai pufim, de 5MO In 1 * gând prizonierilor români din kaakik, isbucnind tifosul, nici un doctor bulgar nu a Încercat să-i himi* Șească. Un dock» român fiind clamat, să îndeplinească această deff rin, a fost wMpety și a murit. Briarfi a fost apoi îndepibbați ! 2 Ar'o clădire, și lăsați '• prado < atestor nenorocite. Sovi din cei s p. bolnavi au pierit în chip mum a* f, inmrUm,â epidemia să înontine. . du. da prizonieri anglozi capturați, g. te supldmihd după aecmta hhy !. 'Patron au fost' disbrăcați de c jjm‘M și zmârîte lor j forțați -a meargă Ut Stu'fu, o distriță de *.prorimatiiv 'OSb mile, cu picioar. .. goale neavând tuid îmbrăcămd j- 4e Alt cămășii# și pantrahmk aspră, fără elfii hrană de col cec- Îi puteau culege pe câmp și pe drifi constetând din ceapă rădăcini, râii cim și câteva grăunțe crude i-n porumb. Abia la Rademiir U ■ il- dîa Is.lecara câte o mică bucătă ăir pâlme. CMatoria a durat Ifi W i- Aceste informații mi lur au fost A ydje 5 soldați din acest, nenorocit ee conducătoare. ■a*aawE»r^®«»»9»»Hw« Aroganța Bulgarilor. • Mtt - miwrTM * Adevărata situație a tot de apă»i nu poate sa facă o impresie infernică asupra Bulgariei. Supunerea necondluziona italia care au fost constrânși este exprimată și scrisă prin cuvântul „armistițiu”. • luvanistul capittulațiunei fiBta cu to l ni interzis. Purtarea acestui popor nu poate fi calificată decât arogarită. Acesită latitudine tot se poate comara cu aceia a celor trei ofițeri ugari cari la 30 Septembrie,au vest la Tzarovoselo pentru a întrebă dacă este adevărat că Sârbii au primit ordin de suspendarea ostili jăIilor. Atitudinea acestor emisari era deprianată și foarte raspectoasă. Deoarece ei se temeau că la urmă ,ârbii vor continua totesc inainarea lor. Acea spaimă, acum în carență uitată trebue să fi cuprins iste inima bulgare în acele zile o îngrijorare. Soldații ca și civilii, poporul, cu îngrijire vor să uite pe lamăcinl lor sau îi privesc cu sânge se ®, ca și cum? totuși ar voi văzi PS ,f Păreți a fi bură soldați, dar P duși sunteți foarte departe ăf> anoștri. SoMarții naștrii englesi un *- 0 ***% ULTIMA ORA 1 Mil. ..... ..|....... Tmrii Michii Titiii TiTiTimrr*^^ Hege!a faliei la Paris Lyon 5.—Cu ocazia vizitei Regelui Italiei în Franța, președintele Camerei, de Deschanel și mareșalul Jolîre au adresat ziarul« „France-Italie“ o scrisoare prin care trimit Italiei salutul poporului și al armatei franceze. Generalul Maigh în Germanii Naueti 5 Decembrie.— Comandantul suprem al armatelor engleze. Generalul Sir Douglas Haigî a sosit în Colonia Luai itiraineni, cu un tren special, prestarea äietterusr " , UzirÄr Itfinis > Rarhavon 4 Decembrie. — Serviciul din Essen a arestat trei principali directori ai uzinelor Krupp Unul dintre ei este D-rul Bransenberger inventatorul tunurilor .Berk cea groasă. Nu se știe ce învinuire se aduc acestor directori. Steinde Inspii transformate în tgsatorii Rama von Ziarul „Berliner Lokalanzeiger“ anunță că făbricile Krupp vor fi utilizate pentru industria Textilă. Sirl istorirea alipire a Alsaciei-îamgi Lyon 5 Decembre— La începutul ședinței senatului francez dir. 4 Decembrie, d-l Antonin Dubait președintele Senatului, a anunțat primirea călduroasă pe care i-ai făcut-o autoritățile din Metz și Strassburg, cu prilejul ultimei sale mite în aceste orie. Curburările Sin §2rin» Kărnavon 4 Decembrie—. I Danzig se anunță serioase turbarii. Toate închisorile militare și vile au fost deschise. Pe stradă a avut loc lupte. - Situația pe Berlin Byk 6 Decembrie. — Toate diziile de gardă cad în prezent se concentrate în Berlin au dedas că nu vor mai recunoaște autoritea sfatului soldaților. Primul regiment de gardă arie inițiativa unei mișcări, care, e , săbii, ca în scurt timp, să aduci, schimbare radicală în situația clitică ce predomină în Berlin. Ziarul «Le Matin» din Paris, clară că în ciuda negațiunilor umane, comisariatul poporului a rut aliaților să ocupe Berlinul, primiîî-miniștrii spMld la fm. Paris. —Contele Romanonesmul ministru spaniol a plecat Paris, spre a conferi „cu Witsnfleroencean, Lloyd George și Jando. Acestei vizite i se atins o mare importanță ptentru poli și internațională a Spaniei. Paris 6 Decembrie. — O po same fremeo-română a sosit la rad, de unde ea își va conți drumul spre Budapesta și Vie Comisiunea este însărcinată să spelească o comunicație de drumier între București, și Paris, se asigura transportul armenn și repatrierea prizonierilor și vi:napilor. Comisiunea va stabili asemenea o legătură radioteleg m între Paris și București, Optară în Paris și București