Viitorul, februarie 1919 (Anul 13, nr. 3257-3275)
1919-02-10 / nr. 3257
imnim din Târgoviște Membrii partidului național-liberal din Târgoviște și județul Dâmbovița au ținut o întrunire în orașul Târgoviște în ziua de 27 iajuatrie cu care prilej s’a votat următoarea moțiune : Orășenii, sătenii, învățătorii și preoții din Tîrigoviște și județ întruniți azi 27 Ianuarie, 1919 ascultând cuvântările rostite și luând cunoștință de reformele înfăptuite de partidul liberal chemat a așeza țara pe "temelia trainică de circulare și înfrățire",declară că vor lupta pentru deplina realizare a programului liberal trimit șefului partidului reprezentant al țărei în congresul păcei catusitelor urări pentru îndeplinirea dreptelor cereri ale poporului Român exprimă adânca lor recunoștință urărilor aliați care ne sprijinesc în revendicările noastre se leagă ca strâns uniți să ducă lupta pentru izbânda partidului liberal în apropiatele alegeri cu votul obștesc. Pentru íis íi in Kreouastul si Azi si în zilele următoare se va proecta goluidSasul film SĂRUTUL SIREfIEI bacată fie csî nsolenii artiști Ermetia Z^© ©sii și B ® i*as*d „ Orchestra Clasică. — Sala bine încălzită. — începe la ora 2 jam, precis RĂZBUNAREA UNUI SOȚ (IN TEMNIȚA DIN NEAPOLE) _ R FRTINI cu Gustavo Sefrenia patenerul d-nei ® ® A .. . $9 "^2" JsSLs. • immMikb» « Mmm di loinoîa hmm Ho. 3. — Osia erele 2 p. a. si ni m la 11 mln, Teatru Omensa nî eB*B»a‘a % in curând inaugurarea Teatrului American B TRUPA DE COMEDIE ȘI REVISTE la „LACOL CCI GLOME“ I w ...................................... ^— ta* I fg Suli: MIMII Vilul 8Ä ?• Basul«*«, lemna. 1. la»!«» g muite: Paste Ioana. Ma Stârna. Bate: Mariona fiji Mm. Manelto üimj hm tell. ai. ^pr Í ^rBiw Ukiă. fi 1 i§W* 1 al Magasinului j8m .1 W fa i CIOBANU sra ăletaclsls tsbî Eitssri^ wmM îs cetona si comestMe s „La ecMui firtistllt i ifr^cla MtLLO IO (Cßlü BSuSőiíIflei BüPSVlCi) pt si săsesc zilnic p?&spătu H si allisaaf ®!® cele mai fin« ! Pf@atssii Cinema 99TÉflifft** | «A!h!DSSBORE?a?| Spioni aueriean suff sin sef cs Inssfî sî cântece, nini frsÉi in Baul^teste. .... M ! Ultimele represe si toțdmni cu g cu următoarele elemente: mL FRíconann. Membru al Societăței de Dermatologie si Sisi Ugrassis din Paris Esme É pitié, mWi i'Síisrlci Ätraa Câmpineanu Re. m ai Intrarea prin strada "Valter Mărăcineanu " Orele 8~9 supl. , a. m., 3—7 p. m. ppG lila CMJMla BOALE INTERNE și LUMEȘTI Tratament rațional al Siflisului și blenoragiei ! Cerisurt. 1 jum. la 7 jum. ă. np. 1 STRADA ANTON PAN, 38 No. IfIf< vf •>*mp mnvHi t will Mái îl»âll < aî3> ®i -M.iSGiIl.IJ < SERVIT LA ||T| «li IITRU ' , J>CfîICILi» ^ L.IJ&ÄW , .JîULMULOr. ‘Cale-a w'icf.os-SeS, im mir, mmimml % — CAZANE de RUFE — f g SOBE tíe B-AÉ pentru lemne | $ _ VASÁRIÉ de METAL — | i mm k mßmm 1 ARTICOLE de MENAJ — 0 — BIROURI de LEMN | COMENZI in TABLA, FER, § A • EOMTA si METAL 4 I „flflSfö BARlfi“ 1 g Cal. Victoriei 27, lângă Poliție Jg WftHtt M | Direcțiunea Serviciului de Mișcare fiin1 s Se aduce la cunoștința candidaților cari s’au prezentat la concursiii de admitere în scoalele de mișcare și de telegrafie că, cursurile acestor scoale nu se vor putea începe decât la 2115 Martie cr., când vor fi avizați la domiciliu spre a se prezenta la cursuri. Prin urmare nimeni nu va veni 18 București pontă nu ve pripiiivizul scoalelor că este admis ca elev întruna din aceste școale. București 19 Februarie 1919 Direcțiunea Școalelor ifie cyrie s’a insfalat In Capitnini DOAMNA DOCTOR .ii mm pb f âcință Universitară fost medic de spital și asistentă în clinicele ids boale du copil, cîhî Paris, Berek sur Mergi Berlin.—Cbigtd*. 9-4 p. m., str. Regală 16 boale de copii(triopedw , chirurgie infantilă, boale in’ terne și etate se nas, gât și urechi)ITsiiifiT IS&fifia Imn VA (Coif cn Wmî) 1 ■ interne si sifilitic © i'ilf s “arrlfssir ® CensuP- C~9 și 5—8 p. m. 'if if ti 'fy Vv •v" ' I Illinois 2 zis» Urn íltifioraiiaris: § I WOllitSl I I Cu începere de azi reluarea pentru H 1 scurt timp II EOtOSTi! ISlilS ! Tokit ills ii Iii I Olga Desmond 1 I înaintea fericirei Ii Dramă în 4 acte. Orchestra spomla Jji Tis.aftmi8 :LYRIQ' Compania lirică MAXIMILIAN— LEONARD (Festă Griperitz) Are uzină electrică proprie Azi Sâmbătă 9 Febr. La orele 8 precis „La ül mmi Duminică 10 Februarie, Matineu Jaiiu felia“ „«îl mir Teateul REGIM S5AÄIA Ctompatiia äramatloä B U I* ü. ?£ D Ä Sâmbătă 9, Duminică 10 Febr. Seara la orele 8 MUGURUL Comedie în 3 acte de Feydeau Duminică 10 Februarie. Matineu ALTA PRIMEJDIE Luni 11 Februarie 1919 CAPENEUA MICA de Tr. Bernard Marți 12 Februarie 1919 MUGURUL de Feydeau Miercuri 13 Februarie 1919 FRAȚII KARAMASOV de Rostoâewski Joi 14 Februarie 1919. Matineu SAPHO de Al. Daudet Joi 14 Februarie 1919. Seara _ MUGURUL de Fondeau Vineri 15 Februarie 1919. Premiera MAMAN COLIBRI I unii mm I ■ S si OLGA DESMOND | 1 la jelest mm C?aW | mumisi BUGURESTI, CALEA GRIVIȚEI 407 ] Medici specialiști vindecă radical boale secrete ; Sifilisul, Blenoragia și alte boale la bărbați și femei Se curăță sângele prin injecționi fără durere direct în vine cu mercur și 60G CONSULTATION! DELA 8—12 și 28 Are și cabinet dentar modern pete, dulci, scob Hibái w uriaș, sosite la: mum, woridje^ ^miniciü In ziua de 28 Ianuarie 1919 mi s’au furat din sertarul prăvăliei următoarele valori: II O poliță No. 13365 de asigurare pentru viață emisă de Soc. Generala de asigurări generale din București; 2) O poliță No. 4225 de asigurare pentru viață cum și o chitanță No. 47943 în sumă de lei 84,10 emise de Soc. de asigurare „Agricola” din București pe numele lacob o zis și lauen Moscoviță. (i) O cambie în sumă de murei 383 Goetz și Meicusner și semnată de L. Hainich și Comp. București. Le declară mile și fără valoare in mâinile oricui se va găsi. Iacob Moscovici, " Comerciant Brăila, Bulev. Carol 158 / «r—s—COXXOfi ■ tșt.... Zjm Spitalelor Civile BUCUREȘTI Fi»lun © afS © Domnii Studenți în medicină, cari au trecut concursul de internat la Eforia Spitalelor Civile, in anii 1913 și 1915, sunt invitați a se prezenta la Eforie, Serviciul Personalului în ziua de 26 Februarie stil nou 1919 orale 4 pe ani, pentru a-și alege locurile conform regulamentului. In locurile de interni, cari nu se vor ocupa de către aceia cari au trecut concursul de internat, vor alege d-nii Studenți în medicină cari au trecut concursul de externat în anii 1918 și 1915. * 'Eforia flintistirii Justifisi Direcțiunea Afacerilor Judiciare PUBLICAȚIUNE -----—afixxoo----- III iu leii (De la corespondentul nostru special) IAȘI. — Administrația comunală a fost înștiințată că în afară de cota de grâu ce la repartizat Iașului de către Direcțiunea generală a aprovizionarei, s’a mai dat Iașului 401 vagoane grâu din cerealele sosite la Surcina. De asemenea din aceleași cereale ■s’au dat alte 5 vagoane grâu pentru populațiunea fi in județul Iași. — D. Suita și noul director al regiunei c. i’. r. din Moldova a plecat, la Cernăuți. — S’a fixat omisiunea compusă din d-nii profesori d-rn Tânăsescu, și Amza Jianu și Triron pentru examie- b nul de docență a d-lui doctor Hortelomeu. — D. N. Maxim prefectul poliției ca și general Anastasia comandantulu militar al orașului Iași vor stabili n .prețurile de consum pentru restau- pirante cari vor fi clasate în trei catehgorii, Știri teatrale — și TEATRUL LIRIC. .Vineri 15 Febr. la ora un sfert precis se “ va juca pentru prima oară sub în traltuil patronaj al M. S. Regina, 1 .fIare de Soare“ alegorie patriotică ” în 5 tablouri de I. Dragas, P. Pro I dan și un poet necunoscut. D. Vasile Stepleanu doctorand din București, a făcut cerere acestui Minister pentru adăogirea la numele său patronimic de Stepleanui a acelui de Horbatski spre a se numi Vasile Stepleanu Horbatsky. Ministerul publică această cerere conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra, numelui spre știința celor interesați cari ar dori să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol: ■ —----OOXXQtr—----—1 . _-----ooxstop—■ .... In circ ühMSI lunU Sode’aka pn. De gaz și electricitate Din lacurești ÎNȘTIINȚARE Ca urmare la ordonanța No. 2691 din 31 Ianuarie 1919 a Comandamentului militar al orașului Bucureștii] și a Prefectierei Poliției Capitalei, prin care se oprește distribuția gazului aerian la ora 10 seara în loc de 1 noaptea cum se făcea până în prezent, Societatea Generală de Gaze și de Electricitate reamintește publicului consumator rrecomandațiile din trecut și anume : înainte de ora 10 seara trebue să se observe cu multă băgare de seamă ca toate becurile și aparatele de încălzire cu gaz să fie bine închise, cunoscând că ia caz contrar se dă loc la scăpări de gaz în momentul când începe din nou distribuția gazului adică la ora 6 jum. dim. Aceiași recomandație privește și ora 8 dimineața când încetează de asemenea distribuția gazului în oraș. Numai observând cu strictețe aceste măsuri se pot evita tot felul de accidente posibile , e deci în interesul abonaților ca recomandatule de mai sus să fie îndeplinite întocmai. Administrația. Căutăm Dep © sIe tari de la Piatra Olt Strehaia Vârciorova A se adresa Administrației ziarului nostru Tineretul intelectual din clubul î 5 național-liberal din Iași, a luat hotă târârea de a înfința un Cerc de Studii a cărui acțiune, strâns legată de programul și doctrina partidului liberal, să tindă, în primul rând, la o pregătire politică și socială cât mai apropiată de necesitățile de 11 astăzi ale societătei și ’n al doilea rând la organizarea unei propgande ? serioase în toate straturile :a decemocraitismului și a naționalismului și sănătos care trebuie să triumfe în I ö țara noastră. a Printre invațiatori sunt d-nii Eugen Herovanu, C. Toma, Ed. Lăzărărescu, Victor Tamandi, O. Teodoresecu, N. Moșim, I. Rang, Gh. Vasiliu , Voina și alții. Cercul va organiza conferințe, zători, va scoate o revistă și va căugea ca, din toate punctele de vedere, să corespundă necesităților și scopului pentru care se eroiază. ---------~OQXXQÚ——■---* [laute sălii! a l D. Dimin, 1. română; L. Bachelin, ten. franceză; E. Pașcanu, 1. germană;j .n|G. Alesseanu, contabilitatea; M. Duizimitrescu, dreptul; E. Dinescu, ec. polinitică; N. Idieru, geografia; A. Meletencovici, matematică; Al. Pandele,1 șt. fizico-naturale; V. Dumitriu, cursă sul mărfurilor; N. Idieru, istoria; M. a- V. Gheorghiu, caligrafia, ie Examenele se vor ține în armata a t, rele localuri: la Clasele I și II liceu, băeți, în local Iul școalei elementare de comerț No. a- S din str. Primăverei, clasa III liceu, băeți, în localul liceului Matei și Basarab; cl. IV liceu, băeți, în leváigiul liceului Matei Basarab; Cl. V ii-iiceu, băeți, în localul școalei inferioare de meserii din str. Principatelor tiuite No. 9; clasa VI liceu, băeți, în b localul școalei comerciale elementare a_ No. 1 din str. Traian; clasa VII litigceu, băeți, în localul seminarului Ni 0_ Ion; clasa VIII liceu, băeți, în localul seminarului Nifon. Fetele dela clasa I—VIII vor da e_xamenele în localul școalei secunda*** i-e de fete gradul I Carmen Sylva din Calea Victoriei. Is ® Examenele pentru comerț se vor ■ ține în localul școalei superioare de “ Comerț din Bulevardul Domnitei. #■ ---------*mxi#—— Stări artistice In ziua de 10 Februarie, cunoscutul pictor Moldian va deschide la A aitoneu o expoziție de picturi, în sala Exarcu. Majoritatea lucrărilor isunt stfl 1 bosxoo--«■ [UNK]»»■.a '' Hin și Erotu, înainte, literați cari nu domfdreau, în ruptul coupului, că ar putea există și ziariști învestități cu t datul scrisului. Gazetarul era, după ei, un analfabet ursit să schilodeasca prin jurnale biata limbă românească. Stilul ziaristului? Galimatios ! Sufletul lui ? Pustiu ! Și tot așa, au fost unii gazetari — ? mai sunt încă—destul de convinși că servitorul nu este în stare să facă ziaristică. După acești jurnaliști poetul este >un exaltat, bun să bată câmpii,i să umple coloanele cu vorbe sunătoare, dar fără de nici o idee. Stilul gazetăresc, o născocire a lor ce nu corespunde absolut nici unei necesități, ar fi superior, în ceea ce privește presa zilnică, seri*arului autorilor noștri de talent. An% schițat mai sus două erori, pe cari vremea a început să le risipească: Că scriitorii pot alcătui articole de gazetă, mai bune decât cei ce socotesc că limba literară npare ce căuta în presă, ne-o dovedește în mod strălucit volumul „Sărbătoarea Pâinii“ al poetului Corneliu Moldovanu. Intrat în ziaristică în clipe mari, ca și Mihail Eminescu, Alexandru Vlăhuță, / Al. Brătescu-Voinești, Ion Minulescu, etc., poetul ,,Cântării Cântărilor“ și al „Cetății Soarelui“ a colaborat zilnic la gazeta sa, iar bucățile publicate le-a adunat, într’un volum: „Majestatea Mărfii", despre cari s'a vorbit fie această rubrică și „Sărbătoarea Pâinii“. Mărturisim ilela început, că suntem în fața unei concepțiuni cu totul superioare de a înțelege gazetăria. Poetul pi a ținut de loc să cucerească așa botezatul ,„stil gazetăresc", or autumul displace prim aceasta adevărurilor, vechilor, clișee. Multe din bucățile din acest nou volum ae distinsului nostru scriitor, conțin adevărate profeții. Artistul prevedea cele ce se vor întâmpla. Această viziune a viitorului au mai avut-o și alți poeți mari ai străinătății. înălțătoare și duioasă este bucata „O lacrimă pentru un poet“, scrisă pentru prietenul nostru neuitat, eroul Mihail Săulescu. Iată sfârșind, demi de condeiul unui Ibsen: „Apele repezișii însângerate, ale Prahovei îi plâng și astăzi mormântul rămas în robie, acolo sus pe culmile încununate de nouri, în vecinătatea cerurilor — nemărginita Patrie a sufletelor ,înfrățite cu Dumnezeirea“. „Muzica de la Turtucaia, povestea unor muzicanți disprețuitori dieI moarte, este pură literatură — un articol de gazetă. Dar Regele? Dar Sărbătoarea Pâivei ? Nu ești vorba, a se consacra poet. Carne Un Moldovami și-a scris de mult numele în rândurile celor mai de seamă scriitori ai noștri. "După cele spuse despre el de un Mihail Dragomirescu, de pildă, ce ai mai putea scrie nou? Am ținut numai să relevez că și atunci când face gazetărie— după cum mărturisește în prefața acestui volum—, pecuil Corneliu Moldova reușește să se ridice până la piscurile cucerite numai de marii artiști. „Sărbătoarea Pâinei“ poate sta cu cinste alături de ,,Flăcări", „Cântarea Cântărilor",,,Cetatea Socurelui“, „Venus și fioconâa", „Fhatm nni", „Neguțătoriii de arme", etc. Iată o carte care trebue cetită pentru că rar pagini de actualitate OM găsit un condeicat de fin ca să le înregistreze. ------------ - ---Ti- un c. m. ti I [Siliții iii 111 11 Pliälilill-lllfil ti d ? 1 Cercul de studii al partidului national-liberal își reia Joi 14 cor. conferințele publice la ora 5 jum. seara in sala mare a clubului național liberal din Calea Victoriei 44. Comitetul cercului a hotărât pentru anul 1919 un ciclu de studii și conferințe asupra principalelor chestiuni politice,administrative, economice, sociale, culturale, etc. cari se pun pentru consolidarea României Mari. In aceste studii și conferințe pe de-o parte se vor cerceta condițiunile de viață ale neamului românesc împrăștiat, până ieri, sub patru regimuri deosebite, iar pe de alta ce va arăta cum ar fi îndrumările de dat pentru a unifica și coordona viața noului stat românesc în toate ramurile sale de activitate. Iată în linii generale problemele puse în studiu. i 1. Care ar fi Constituția României Mari așezată pe baze largi democratice pe care să se consolideze neamul românesc. . 2. Chestia administrativă bazată pe o largă descentralizare administrativă și o viață proprie regională. 3. Sănătatea și asistența publică. 4. Economia națională a României Mari. Agricultura. Cum este și cum ar trebui să fii în România Mare, mijloacele necesare pentru încurajarea și desvoltarea ei. 5. Industria. Cum ar trebui să fie și mijloacele pentru încurajarea și desvoltarea industriei naționale. 6. Comerțul. Mijloacele pentru organizarea și întărirea comerțului românesc. Căile de comunicație pe uscat și pe apă. Coordonarea aitualelor rețele în vederea desvoltărei economice a României mari și punerea în valoare a situațiunii noastre geografice la porțile orientului. Un sistem de canaluri și porturi care să utilizeze apele curgătoare din România mare. Canalul Cernavoda- Constanța. 8. Chestia financiară. Circulația monetară. Care ar trebui să fie noul regim fiscal și de impozite a timpurilor noi? 9. Monopolurile Statului. Care este starea monopolurilor acum existente și cum ar trebui să fie. * 10. Școala. Unificarea și coordonarea diferitelor sisteme de învățământ din teritoriile românești spre un învățământ național educativ. 11. Biserica. 12. Justiția. Organizarea pe principiul descentralizării. Coordonarea și modificările de adus legiuirilor astăzi existente în diferitele provincii românești. 13. Organizarea militară de mâine pe baza principiulor ce se vor hotărî la pacea generală. Deocamdată, s’au fixat următoarele conferințe:D. Vintilă Brătianuu va începe seria conferințelor Joi 14 cor. ora 5 juni. seara desvoltând conferința d-sale: „Privire generală asupra problemelor puse în studiul Cercului”. Joi 21 cor. va vorbi d. C. D. Dimitriu, tratând despre „Descentralizare și Autonomie”. Joi 28 cor. dr. Dr. Victor Slăvescu își va desvolta conferința d-sale „Aspecte din viața economică și financiară a Bucovinei”. Vor urma apoi alte conferințe asupra chestiunilor din program, acum în studiu, referitoare la organizarea viitoare a României și a diferitelor probleme, politice, sociale, administrative, economice, financiare, culturale, etc., ridicate din noile timpuri și cari se vor anunța la timp. Reamintim că aceste conferințe fiind publice pot asista și persoane străine cari nu sunt membri ai cercului de studii sau ai partidului național-liberal. ARTISTICE Sculptorul Vasile, Chiria,chire, diplomat, al Academiei de Belle-Arte din Florianța, a terminat o lucrare de mare valoare artistică. E vorba de un bust, modelat la Tulcea între 191&—1916, al marelui Spiru Haret. Acest bust, care a fost îngropat în timpul ocupațiunei, este ca diminaiuni cel mai mare de la noi din țară, și are o asemănare remarcabilă cu Haret. Statuia aceasta este menită a fi ridicată la Tu teva ca un omagiu adus aceluia care a înzestrat acestt județ, cu nenumărate școli primare, și a închis pentru totdeauna școlile primare bulgare din Tuleau. D. Ministru I. G. Duca a i»itat pe tânărul artist pentru merioasa sa lucrare. TEATRALE Premiera „Roșind" meritoasa ficrare a duși Claudia Mopan va avea loc Vineri 22 Februarie, în beneficiul Societăței Scriitorilor Români. Va fi un spectacol de gală. LITERARE ZBURĂTORUL este titlul noiuot reviste literare care va apare în curând sub conducerea și cu colaborarea celor mai de goarnă -Simon i1. . ori ro Iliiul lElliil El I! — Comunicarea d-înl N. Iorga — D. prof. N. Iorga a făcut în ședința de elt a Academiei o comunicare despre „Poporația românească din Dobrogea la 1859 după manuscriptul de la Zaclau”. D-sa a început spunând că au feri trei Dobrogii, una pe malul Mărei Negre, legată cu Bizanțiul, Dobrogea din apusul Dunăreii, etnic ește legatăcu România și Dobrogea interioară care a fost drumul de scurgere a trupelor și mărfurilor dintre Basarabia și Peninsula Balcanică. Cea mai înfloritoare a fost by dsauna Dobrogea de pa malul Dunărei. Camilla Allard, care scrie pe -atunci, înfățișează pe romanii de aci ca un element de viitor, de cinste și ca pe un popor sobru. Nurorromânii puteau alimenta și treori Dobrogei căci erau singurul pope puternic și străvserii. încă de mult romanii din Corrogea au avut cele mai strânse legaturi cu romanii din tara româneasc? La guras Talomiței Se făcea un mar bâlci de către mocanii din Dobrot.». D. prof. Iorga vorbește apoi manuscriptul de la Zaeläu, culegde pomenii (ofrande făcute prin biserica din Ali-Beshi). Manuscrisul datează de la 1859 și e făcut de postol Teodorescu dascăl la acea biserică. Aci sunt niște scrisori a dascălului din care se desprind daimportante asupra vechimei eleantului românesc în satele din Bobrea, însemnările de la Zaclău abund în nume românești de sate și loctori. Exemplu: Cerna, Vaca,TMGreci, Tișița, Tulcea, etc., Pasul Tudor, Mărinu,Stoica, Găvan, el Din manuscris se vede și vechimi și drepturile românilor din: Dobrogea, bbxxou in ssr.: illirnltv IliiMb Subscripțiile la împrumutul Unirei abundă la toate casele publice și particulare unde s’a hotărât primirea lor. Deși până în acest moment nu s’au centralizat încă la miniterul de finanțe datele precise privitoare la suma totală a subscrierlior, se știe totuși că ele întrec chiar cele mai optimiste așteptări. Toată lumea, fără deosebire de clasă socială, se grăbește să-și plaseze în mod atât de avantagios economiile, procurând în același timp și Statului resursele de care are nevoie. E o datorie patriotică pe care toată lumea o împlinește cu grabă și cu Soros. "Ziarul « Re »afferea Română» de la Sibiu încearcă să polemizeze cu noi, și cu acest prilej tinerii purificatori debitează, cu valoarea unor documente, o mulțime de zvonuri asupra «corupției» și «ticăloșiei» celor din Regat. Nu mirăm că nu pomenește și de trenul cu vinuri al familiei Brătianu care — se zice — că a fost evacuat în Moldova. Acuzarea doar a fost trâmbițată de întreaga presă româno-germană și a avut chiar răsunet în faimosul parlament ales sub ocrotirea lui Mackensen. Ne-am îngăduit să-i amintim acest fapt mai ales că el ar spori opera de denigrare națională atât de... oportună astăzi când la Paris delegații Promâniei fac sforțări pentru apărarea drepturilor noastre întregi și pentru așezarea frontierelor patriei în apusul încălcat de bandele distrugătoare și ucigașe ale maghiarilor. In ceea ce privește articolul nostru la care confratele din Sibiu face aluzie, c*l a fost destul de limpede și a arătat fără cotituri drumul cel drept, al datoriei și al unirii, singurul care poate consolida noul stat român abia închegat. Rămâne ca fiecare să-și urmeze chemarea așa cum o înțelege. Nu-i vreme de vorbe, ci de fapte. ”Misiunea americană de sub conducerea d-lai Storey a plecat la Brașov după ce a I vizitat mai întâiu Sibiul. I D. Charles Moorfield Storey este atașat al Noffissi unei americane pentru pace, — attap .had to american Commission to, Negotiate Peace,—iar dl. Ervin Davidson este secretarul său, D. Charles Moorfield Storey face parte din comisiunea prezidată de d. Looísdoff,profesor la Universitatea din Boston, ip.stroma și să studieze la fața locului stările politice și economice de fapt din Ungaria și din părțile cari s’au rupt din Ungaria. Cei doui delegați americani vin din Budapesta, — unde se găsește d. profesor Coolidge, — și au trecut prin Arad, unde au fost primiți de comisarul guvernului maghiar Variássy. Față de unguri, misiunea americană a avut o atitudine foarte rezervată, nefăcând nici o declarație. Sosiți la Sibiu, d-nii Storey și Davidson au avut mai multe convorbiri, foarte cordiale, cu membrii Consiliului dirigent, interesându-se de aproape de situația actuală din Ardeal și de sforțările ce se pun pentru organizare. De la Brașov, misiunea americană va pleca din nou spre Arad și de acolo la Budapesta. «Gazeta oficială» publică decretul Consiliului diriguitor prin care se hotărăște fixarea unor denumiri românești în administrație și justiție. Pe viitor dar, în loc de comitat se va spune: județ, în loc de cerc, plasă. In loc de comite suprem, prefect, în loc de Vicecomite, sub-prefect, etc. BUCOVINA «Glasul Bucovinei» sub semnătura d-lui Burac, discută chestia delegaților Românii, la Conferința de Pace, regretând faptul că din comisiunea română nu face parte și d 'Nike Tonescu. Asupra cauzelor care au făcut imposibilă prezența oficială a d-h. Take Ionescu - Paris, confratele bucovinean este rău informat, deși noi am insistat îndeajuns asupra lor. Totuși sunt an și noi de părere cu autorul articoluln când spune că și fără d.Take Ionescut drepturile și revendicările poporului româneS câștigate prin suferințe de veacuri, eroist neasemănat, jertfe și valuri de sânge,i pot fi prejudecate ln fața aeropagului popoarelor. —Telegrama cifra a.fi. SJIOT ministru k Interne — IA.SII. — In ziua dfe 24 a. o. societatea meseriașilor, „Vulturul“ și-a serbat a zecea aniversare de la înfiiințare. Cin acest prilej s’a trimes Mni ministru de interne unnaioa oa, telegramt: . „Adunați, pentru a s'â abatori sul înaltul d-voastră patronaj zece ani de la înființarea societeții de întreprinderi și economie, muncitorii ți meseriașii ieșeni facä&da va cele mai calde urări de viață lungă ,pentru binele și prosperarea țlrii, vi încredințează da întregul lor sprijin și db»votament in gieana operă, de consolidare internă și ître armonia Boeia XI la carm ați avut deosebita, onoarea a fi chemațui Muncitorii m nmseriașii Ieșeni aăă deplină încriedifire în, distinsa stră solicitudine greaitea,nevoile nelor mulți și p ropriți ei sunt convinși odată cu regenerarea înseregei nwak,' stre organizații de «chat veți tfeoxdteh, I laculii nostru ei al D.-yea.strft thaiî^ i drepturile pe cari le justifică! non -întreg recent dlengllrii ei deficiț», ■ Subscrieți la împrumutul Unirii! ■ lamțWt majist. ARDIJUJUL * -------