Viitorul, februarie 1919 (Anul 13, nr. 3257-3275)

1919-02-10 / nr. 3257

imn­im din Târgoviște Membrii partidului național-libe­ral din Târgoviște și județul Dâm­­bovița au ținut­ o întrunire în ora­șul Târgoviște în ziua de 27 ia­jua­­trie cu care prilej s’a votat urmă­toarea moțiune : Orășenii, sătenii, învățătorii și preoții din Tîr­igoviște și județ întru­­niți azi 27 Ianuarie, 1919 ascultând cuvântările rostite și luând cunoș­tință de reformele înfăptuite de partidul liberal chemat a așeza țara pe "tem­el­ia trainică de circulare și în­­frățire",declară că vor lupta pentru deplina realizare a programul­ui li­beral trimit șefului partidului re­prezentant al țărei în congresul pă­­cei catusite­lor urări pentru îndepli­nirea dreptelor cereri ale poporului Român exprimă adânca lor recu­noștință urărilor aliați care ne s­pri­­jinesc în revendicările noastre se leagă ca strâns uniți să ducă lupta pentru izbânda partidului liberal în apropiatele alegeri cu votul ob­ștesc. Pentru íis­ íi in Kreouastul si Azi si în zilele următoare se va proecta goluidSasul film SĂRUTUL SIREfIEI b­acată fie csî nsol­enii artiști Ermetia Z^© ©sii și B ® i*as*d „ Orchestra Clasică. — Sala bine încălzită. — începe la ora 2 jam, precis RĂZBUNAREA UNUI SOȚ (IN TEMNIȚA DIN NEAPOLE) _ R F­R­T­I­N­I cu Gustavo Sefrenia patenerul d-nei ® ® A .. . $9 "^2" JsSLs. • immM­ikb» « Mmm di loin­oîa hmm Ho. 3. — Osia erele 2 p. a. si ni m la 11 mln, Teatru Om­ensa nî eB*B»a‘a % in curând inaugurarea Teatrului American B TRUPA DE COMEDIE ȘI REVISTE la „LACOL CCI GLOME“ I w ...................................... ^— ta* I fg Suli: MIMII Vilu­l 8Ä ?• Basul«*«, l­emna. 1. la»!«» g m­uite: Paste Ioana. Ma Stârna. B­ate: Mariona fiji­ M­m. Man­elto üimj hm tell. ai­. ^pr Í ^rBiw Ukiă. fi 1­­ i§W* 1 al Magasinului j­8­m .1 W fa i CIOBANU sra ăletaclsls tsbî Eitssri^ wmM îs cetona si comestMe s „La ecMui firtistllt i ifr^cla MtLLO IO (Cßlü BSuSőiíIflei BüPSVlCi) pt­ si săsesc zilnic p?&spătu H si allisaaf ®!® cele mai fin« ! Pf@atssii Cinema 99TÉflifft** | «A!h!DSSBORE?a?| Spioni aueriean suff sin sef cs Inssfî sî cântece, nini frsÉi in Baul^teste. .... M ! Ultimele represe si toțdmni cu g cu următoarele elemente: mL FRíconann. Membru al Societăței de Dermatologie si Sisi Ugrassis din Paris Esm­e É pitié, mWi i'Síisrlci Ätraa Câmpineanu Re. m ai Intrarea prin strada "Valter Mărăcineanu " Orele 8­~9 supl. , a. m­., 3—7 p. m. ppG lila CMJMla BOALE INTERNE și LUMEȘTI Tratament rațional al Sifl­isulu­i și blenoragiei ! Cerisurt. 1 jum. la 7 jum. ă. np. 1 STRADA ANTON PAN, 38 No. IfIf< vf •>*mp mnvHi t will Mái îl»âll < aî3> ®i -M.iSGiIl.IJ < SERVIT LA ||T| «li IITRU ' , J>CfîICILi» ^ L.IJ&ÄW , .JîULMULOr. ‘Cale-a w'icf.os-SeS, im mir, mmimml % — CAZANE de RUFE — f g SOBE tíe B-AÉ pentru lemne | $ _ VASÁRIÉ de METAL — | i mm k mßmm 1 ARTICOLE de MENAJ — 0 — BIROURI de LEMN | COMENZI in TABLA, FER, § A • EOMTA si METAL 4 I „flflSfö BARlfi“ 1 g Cal. Victoriei 27, lângă Poliție Jg WftHtt M | Direcțiunea Serviciului de Mișcare fi­in1 s Se aduce la cunoștința candida­ților cari s’au prezentat la concursiii de admitere în scoalele de mișcare și de telegrafie că, cursurile acestor scoale nu se vor putea începe de­cât la 2­115 Martie cr­., când vor fi avizați la domiciliu spre a se prezenta la cursuri.­­ Prin urmare nimeni nu va veni 18 București pontă nu ve pripii­i­­­vizul scoalelor că este admis ca elev întruna din aceste școale. București 19 Februarie 1919 Direcțiunea Școalelor ifie cyrie s’a insfalat In Capitnini DOAMNA DOCTOR .ii mm pb f â­cință Universitară fost medic de spital și asistentă în clinicele ids boale du copil, cîhî Paris, Berek sur Mer­gi Berlin.—Cbigtd*. 9-4 p. m., str. Regală 16 boale de copii­­(triopedw , chirurgie infantilă, boale in­­’ ter­ne și etate se nas, gât și urechi)­ITsiiifiT IS&fifia Imn VA (Coif cn Wmî) 1 ■ interne si sifilitic © i'ilf­ s “arrlfssir ® CensuP- C~9 și 5—8 p. m. '­­if if ti 'f­y V­v •­v" ' I Illinois 2 zis» Urn íltifioraiiar­is: § I WOllitSl I I Cu începere de azi reluarea pentru H 1­­ scurt timp I­I EOtOSTi! ISlilS ! Tokit ills ii Iii I Olga Desmond 1 I în­ain­tea fericirei I­­i Dramă în 4 acte. Orchestra spomla Jji Tis.aftmi8 :LYRIQ' Compania lirică MAXIMILIAN— LEONARD (Festă Griper­itz) Are uzină electrică proprie Azi Sâmbătă 9 Febr. La orele 8 precis „La ül mmi Duminică 10 Februarie, Matineu Jaiiu­ felia“ „«îl mir Teateul REGIM S5AÄIA Ctompatiia äramatloä B U I* ü. ?£ D Ä Sâmbătă 9, Duminică 10 Febr. Seara la orele 8 MUGURUL Comedie în 3 acte de Feydeau Duminică 10 Februarie. Matineu ALTA PRIMEJDIE Luni 11 Februarie 1919 CAPENEUA MICA de Tr. Bernard Marți 12 Februarie 1919 MUGURUL de Feydeau Miercuri 13 Februarie 1919 FRAȚII KARAMASOV de Rostoâewsk­i Joi 14 Februarie 1919. Matineu SAPHO de Al. Daudet Joi 14 Februarie 1919. Seara _ MUGURUL de Fondeau Vineri 15 Februarie 1919. Premiera MAMAN COLIBRI I unii mm I ■ S si OLGA DESMOND | 1 la jelest mm C?aW | mum­isi BUGURESTI, CALEA GRIVIȚEI 407 ] Medici specialiști vindecă radical boale se­­­­crete ; Sifilisul, Blenoragia și alte boale la bărbați și femei Se curăță sângele prin injecționi fără du­­­­rere direct în vine cu mercur și 60G CONSULTATION! DELA 8—12 și 2­8 Are și cabinet dentar modern pete, dulci, scob Hibái w uriaș, sosite la: mum, woridje^ ^miniciü In ziua de 28 Ianuarie 1919 mi s’a­u furat din sertarul prăvăliei urmă­toarele valori: II O poliță No.­ 13365 de asigurare pentru viață emisă de Soc. Generala de asigurări generale din București; 2) O poliță No. 4225 de asigurare pentru viață cum și o chitanță No. 47943 în sumă de lei 84,10 emise de Soc. de asigurare „Agricola” din Bu­curești pe numele lacob o zis și lauen Moscoviță. (i) O cambie în sumă de murei 383 Goetz și Meicu­sner și semnată de L. Hainich și Comp. București. Le de­clară mile și fără valoare in mâinile oricui se va găsi. Iacob Moscovici­­, " Comerciant Brăila, Bulev. Carol 158 /­­ «r­—s—­COXXOfi ■ tșt.... Zjm Spitalelor Civile BUCUREȘTI Fi»lun­ © afS © Domnii Studenți în medicină, cari au trecut concursul de inter­nat la Eforia Spitalelor Civile, in anii 1913 și 1915, sunt invitați a se prezenta la Eforie, Serviciul Per­sonalului în ziua de 26 Februarie stil nou 1919 orale 4 pe ani, pentru­ a-și alege locurile conform regula­mentului. In locurile de interni, cari nu se vor ocupa de către aceia cari au trecut concursul de internat, vor alege d-nii Studenți în medicină cari au trecut concursul de exter­nat în anii 1918 și 1915. * 'Eforia flintistirii Justifisi Direcțiunea Afacerilor Judiciare PUBLICAȚIUNE -----—afixxoo-----­ III iu leii (De la corespondentul nostru special) IAȘI. — Administrația comunală a fost­­ înștiințată că în afară de cota de grâu ce la repartizat Iașului de către Direcțiunea generală a apro­­­­vizionarei, s’a­­ mai dat Iașului 40­1 vagoane grâu din­­ cerealele sosite la Surcina. De asemenea din aceleași cereale ■s’au dat alte 5 vagoane grâu pentru populațiunea fi in județul Iași. — D. Suita și noul director al re­­­giunei c. i’. r. din Moldova a plecat, la Cernăuți. — S’a fixat­­ omisiunea compusă­­ din d-nii profesori d-rn Tânăsescu, și Amza Jianu și Tr­iron pentru examie- b nul de docență a d-lui doctor Horte­­lomeu. — D. N. Maxim prefectul poliției ca și general Anastasia comandantul­u­­­ militar al orașului Iași vor stabili n .prețurile de consum pentru restau- p­irante cari vor fi clasate în trei cate­­h­­­gorii, Știri teatrale — ș­i TEATRUL LIRIC.­­ .Vineri 15 Febr. la ora un sfert precis se “ va juca pentru prima oară sub în­ t­raltuil patronaj al M. S. Regina, 1 .fIare de Soare“ alegorie patriotică ” în 5 tablouri de I. Dragas, P. Pro­ I dan și un poet necunoscut. D. Vasile Stepleanu doctorand din București, a făcut cerere acestui­­ Minister pentru adăogirea la nume­­l­­e său patronimic de Stepleanui a acelui de Horbatski spr­e a se numi Vasile Stepleanu Horbatsky. Ministerul publică această cerere conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra, numelui spre știința celor interesați cari ar­ dori să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol: ■ —----OOXXQtr—----—1 . _-----ooxstop—■­ .... In circ ühMSI lun­U Sode’aka pn. De gaz și­­ electricitate Din lacu­rești ÎNȘTIINȚARE Ca urmare la ordonanța No. 2691 din 31 Ianuarie 1919 a Comandamen­­­tului militar al orașului Bucureștii] și a Prefectierei Poliției Capitalei,­ prin care se oprește distribuția ga­­­zului aerian la ora 10 seara în loc de­ 1 noaptea cum se făcea până în­ prezent, Societatea Generală de Gaz­e și de Electricitate reamintește pu­blicului consumator rrecomandațiile din trecut și anume : înainte de ora 10 seara trebue să se observe cu multă băgare de sea­mă ca toate becurile și aparatele de încălzire cu gaz să fie bine închise, cunoscând că ia caz contrar se dă loc la scăpări de gaz în momentul când începe din nou distribuția ga­zului adică la ora 6 jum. dim. Aceiași recomandație privește și ora 8 dimineața când încetează de asemenea distribuția gazului în o­­raș. Numai observând cu strictețe a­­ceste măsuri se pot evita tot felul de accidente posibile , e deci în in­teresul abonaților ca recomandatule de mai sus să fie îndeplinite întoc­mai. Administrația. Căutăm Dep © sIe tari de la­­ Piatra Olt Strehaia Vârciorova A se adresa Administra­­ției ziarului nostru Tineretul intelectual din clubul î 5 național-liberal din Iași, a luat ho­­t­ă târârea de a înfința un Cerc de Stu­dii a cărui acțiune, strâns legată de programul și doctrina par­ti­du­­­­lui liberal, să tindă­, în primul rând,­­ la o pregătire politică și socială cât­­ mai apropiată de necesitățile de 1­1 astăzi ale societătei și ’n al doilea­­ rând la organizarea unei propgande ?­­ serioase în toate straturile :a de­­c­e­mocraitismului și a naționalismului și sănătos care trebuie să triumfe în I ö țara noastră. a Printre invațiatori sunt d-nii Eu­­­­gen Herovanu, C. Toma, Ed. Lăză­­r­­ă­rescu, Victor Tamandi, O. Teodores­­­­e­cu, N. Moșim, I. Rang­, Gh. Vasiliu , Voina și alții. Cercul va organiza conferințe, zători, va scoate o­­ revistă și va cău­­­g­ea ca, din toate punctele de vedere, să cor­espun­dă necesităților și sco­pului pentru care se eroiază. ---------~OQXXQÚ——■---* [laute sălii! a­ l D. Dimin, 1. română; L. Bachelin, ten­. franceză; E. Pașcanu, 1. germană;j .n|G. Alesseanu, contabilitatea; M. Du­­­izimitrescu, dreptul; E. Dinescu, ec. po­li­­niti­că; N. Idieru, geografia; A. Me­le­tencovici, matematică; Al. Pandele,1 șt. fizic­o-naturale; V. Dumitriu, cur­să sul mărfurilor; N. Idieru, istoria; M. a- V. Ghe­orgh­­iu, caligrafia, ie Examenele se vor ține în armata a­­­ t, rele localuri: la Clasele I și II liceu, băeți, în loca­­­l Iul școalei elementare de comerț No. a- S din str. Primăvere­i, clasa III li­­­ceu, băeți, în localul liceului Matei și Basarab; cl. IV liceu, băeți, în levá­ig­iul liceului Matei Basarab; Cl. V ii-­ii­ceu, băeți, în localul școalei inferi­oare de meserii din str. Principatelo­r tiuite No. 9; clasa VI liceu, băeți, în b­ localul școalei comerciale elementare a_ No. 1 din str. Traian; clasa VII li­­tig­ceu, băeți, în localul seminarului Ni­­­ 0_ Ion; clasa VIII liceu, băeți, în loca­lul seminarului Nifon. Fetele dela clasa I—VIII vor da e­­_xam­enele în localul școalei secunda­*** i-e de fete gradul I Carmen­ Sylva din­­ Calea Victoriei. Is ® Examenele pentru comerț se vor ■ ține în localul școalei superioare de “ Comerț din Bulevardul Domnitei. #■­ ---------*mxi#—— Stări artistice In ziua de 10 Februarie, cun­oscu­­­­tul pic­tor Moldian v­a deschide la A­ a­­i­toneu o expoziție de picturi, în sala Exarcu. Majoritatea lucrărilor isunt stf­­l 1 bosxoo--«■ [UNK]­»»■.a '' Hin și Erotu, înainte, literați cari nu do­­mfdreau, în ruptul coupului, că ar pu­tea există și ziariști învestități cu t datul scrisului. Gazetarul era, după ei, un analfabet ursit să schilodea­­­sca prin jurnale biata limbă româ­nească. Stilul ziaristului? Galima­­tios ! Sufletul lui ? Pustiu ! Și tot așa, au fost unii gazetari — ?­ mai sunt încă—­destul de con­vinși că servitorul nu este în stare să facă ziaristică. După acești jur­naliști poetul este >un exaltat, bun să bată câmpii,­i să umple coloanele cu vorbe sunătoare, dar fără de nici o idee. Stilul gazetăresc, o născocire a lor ce nu corespunde absolut nici unei necesități, ar fi superior, în ceea ce privește presa zilnică, seri*­arului autorilor noștri de talent. An% schițat mai sus două erori, pe cari vremea a început să le risipea­scă­: Că scriitorii pot alcătui arti­cole de gazetă, mai bune decât cei ce socotesc că limba literară npare ce căuta în presă, ne-o dovedește în mod strălucit volumul­ „Sărbătoarea Pâinii“ al poetului Corneliu Moldo­­vanu. Intrat în ziaristică în clipe mari, ca și Mihail Eminescu, Alexandru Vlăhuță, /­ Al. Brătescu-Voinești, Ion Minulescu, etc., poetul ,,Cântării Cântărilor“ și al „Cetății Soarelui“ a colaborat zilnic la gazeta sa, iar bucățile publicate le-a adunat, în­­tr’un volum: „Majestatea Mărfii", de­spre cari s'a vorbit fie această ru­brică și „Sărbătoarea Pâinii“. Mărturisim­ ilela început, că sun­tem­ în fața unei concepțiuni cu to­tul superioare­­ de a înțelege gazetă­ria. Poetul pi a ținut de loc să cuce­rească așa botezatul ,„stil gazetă­­­resc", or autumul displace prim acea­sta adevărurilor, vechilor, clișee. Multe din bucățile din acest nou volum a­e distinsului nostru scriitor, conțin adevărate profeții. Artistul prevedea cele ce se vor întâmpla. A­­ceastă viziune a viitorului au mai avut-o și alți poeți mari ai străină­tății. înălțătoare și duioasă este bucata „O lacrimă pentru un poet“, scrisă pentru prietenul nostru neuitat, e­­roul Mihail Săulescu. Iată sfârșind, demi de condeiul unui Ibsen: „Apele repezi­șii însângerate, ale Prahovei îi plâng și astăzi mor­mântul răm­as în robie, acolo sus pe culmile încununate de nouri, în vecinătatea cerurilor — nemărgi­nita Patrie a sufletelor ,înfrățite cu Dumnezeirea“. „Muzica de la Turtucaia, povestea unor muzicanți disprețuitori dieI moarte, este pură literatură — un articol de gazetă. Dar Regele? Dar Sărbătoarea Pâi­­v­ei ? Nu ești vorba, a se consacra poet. Carne­ Un Moldovami și-a scris de mult numele în rândurile celor mai de seamă scriitori ai no­ștri. "După cele spuse despre el de un Mihail Dragomirescu, de pildă, ce ai mai pu­tea scrie nou? Am ținut numai să relevez că și atunci când face gazetărie— după cum mărturisește în prefața acestui volum­­—, pecuil Corneliu Moldo­va reușește să se ridice până la pi­scurile cucerite numai de marii ar­tiști. „Sărbătoarea Pâinei“ poate­ sta cu cinste alături de ,,Flăcări", „Cântarea Cântărilor",,,Cetatea Socu­relui“, „Venus și­­ fioconâa", „Fhatm nni", „Neguțătoriii de arme", etc. Iată o carte care trebue cetită pentru că rar pagini de actualitate OM găsit un condei­cat de fin ca să le înregistreze. ------------ - --­-Ti- un c. m. ti I [Siliții iii 111 11 Pliälilill-lllfil ti d ? 1 Cercul de studii al partidului na­tional-liberal își reia Joi 14 cor. con­ferințele publice la ora 5 jum. seara in sala mare a clubului național li­beral din Calea Victoriei 44. Comitetul cercului a hotărât pen­tru anul 1919 un ciclu de studii și conferințe asupra principalelor ches­tiuni politice,­­administrative, econo­mice, sociale, culturale, etc. cari se pun pentru consolidarea României Mari. In aceste studii și conferințe pe de-o­ parte se vor cerceta condițiu­nile de viață ale neamului românesc împrăștiat, până ieri, sub patru re­gimuri deosebite, iar pe de alta ce va arăta cum­ ar fi îndrumările de dat pentru a unifica și coordona viaț­­a noului stat românesc în toate ra­murile­­ sale de activitate. Iată în linii generale problemele puse în studiu. i 1. Care ar fi Constituția României Mari așezată pe baze largi democra­tice pe care să­­ se consolideze neamul românesc. . 2. Chestia administrativă bazată pe o largă descentralizare adminis­trativă și o viață proprie regională. 3. Sănătatea și­ asistența publică. 4. Economia națională a României Mari. Agricultura. Cum este și cum ar trebui să fii în România Mare, mijloacele necesare pentru încuraja­rea și desvoltarea ei. 5. Industria. Cum­­ ar trebui să fie și mijloacele pentru încurajarea și desvolta­rea industriei naționale. 6. Comerțul. Mijloacele pentru or­ganizarea și întărirea comerțului ro­mânesc. Căile de comunicație pe uscat și pe apă. Coordonarea­­ aitualelor re­țele în­ vederea desvoltărei economi­ce a României mari și punerea în valoare a situa­ți­un­ii noastre geo­grafice la porțile orientului. Un­­ sis­tem de canaluri și porturi care să utilizeze apele curgătoare din Ro­mânia­­ mare. Canalul Cernavoda- Constanța. 8. Chestia financiară. Circulația­ monetară. Care ar trebui să fie noul regim fiscal și de impozite a timpu­­­rilor noi? 9. Monopolurile Statului. Care este starea monopolurilor acum existente și cum ar trebui să fie. * 10. Școala. Unificarea și coordona­rea diferitelor sisteme d­e învăță­mânt din teritoriile românești spre un învățământ național educativ. 11. Biserica. 12. Justiția. Organizarea pe prin­cip­iul descentralizării. Coordonarea și modificările de adus legiuirilor astăzi existente în diferitele provin­cii românești. 13. Organizarea militară de mâine pe baza principiu­lor ce se vor hotărî la pacea generală. Deocamdată, s’au fixat următoare­le conferințe:­­D. Vintilă Brătianuu va începe se­ria conferințelor Joi 14 cor. ora 5 juni. seara desvoltând conferința d-sale: „Privire generală asupra pro­blemelor puse în studiul Cercului­”. Joi 21 cor. va vorbi d. C. D. Dim­i­­triu, tratând despre „Des­cent­raliz­are și Autonomie”. Joi 28 cor. dr. Dr. Victor Slăvescu își va des­volta conferința d-sale „Aspecte din viața economică și fi­nanciară a Bucovinei”. Vor urma apoi alte conferințe asu­pra chestiunilor din program, acum în studiu, referitoare la organizarea viitoare a României și a diferitelor­­ probleme, politice, sociale, adminis­trative, economice, financiare, cultu­rale, etc., ridicate din noile timpuri și cari se vor anunța la timp. Reamintim că aceste conferințe fi­ind publice pot asista și persoane străine cari nu sunt membri ai cer­cului de studii sau ai partidului na­țional-liberal. ARTISTICE Sculptorul Vasile, Chiria,chire, di­plomat, al Academiei de Belle-Arte din Florian­ța, a terminat o lucrare de mare valoare artistică. E vorba­­ de un bust, modelat la Tulcea între 191&—1916, al marelui Spiru­­ Haret. Acest bust, care a fost îngropat în timpul ocupațiunei, e­ste ca­ dimi­n­­aiuni cel mai mare de la noi di­n țară, și are o a­sem­ăn­are remarca­bilă cu Haret. Statuia aceasta este menită a fi­ ridicată la Tu te­v­a ca un­­ omagiu a­­dus aceluia care a înzestrat acestt județ, cu nenumărate școli primare, și a închis pentru totdeauna școlile primare bulgare din Tuleau. D. Ministru I. G. Duca a i»­­itat pe tânărul artist pentru merioasa sa lucrare. TEATRALE Premiera „Roșind" meritoasa fi­­­crare a d­uși Claudia Mopan va a­­vea loc Vineri 22 Februarie, în beneficiul Societăței­ Scriitorilor Români. Va fi un spectacol de gală. LITERARE ZBURĂTORUL este titlul noiuot reviste literare care va­ apare în cu­rând sub conducerea și­ cu colabora­rea­ celor mai de goarnă -Si­mon i1. . o­ri ro­ Iliiul lElliil El I! — Comunicarea d-înl N. Iorga — D. prof. N. Iorga a făcut în ședin­ța de elt a Academiei o comunicare despre „Poporația românească din D­obrogea la 1859 după­­ manuscrip­tul de la Zaclau”. D-sa a început spunând că au feri trei Do­brogii, una pe malul Mărei Negre, legată cu Bizanțiul, Dobrogea din apusul Dunăr­eii, etnic ește legat­ă­­cu România și Dobrogea interioară care a fost drumul de scurgere a trupelor și mărfurilor dintre Basa­rabia și Peninsula Balcanică. Cea mai înfloritoare­­ a fost­­ by ds­auna Dobrogea d­e pa m­alul Du­nărei. Camilla Allard, care­­ scrie pe -atunci, înfățișează pe romanii de­­ aci ca un element­ de viito­r, de cin­­ste și ca pe un popor sobru. Nuror­­românii puteau alimenta și treori Dobrogei căci erau singurul­­ pope puternic și s­trăvserii. încă de mult romanii din Corr­o­gea au­ avut cele mai strânse lega­turi cu romanii din tara româneasc? La guras Talomiței Se făcea un mar bâlci de către mocanii din D­o­brot.». D. pro­f. Io­rga vorbește apoi­­ manuscriptul d­e l­a Zaeläu, culeg­­de pomenii (ofrande făcute prin biserica din Ali-Beshi). Manuscri­sul­ datează de la 1859 și e făcut de­­ postol Teodores­cu dascăl la acea bi­serică. Aci sunt niște scrisori a­ dascălului din­­ care se desprind da­­importante asupra vechim­ei el­ean­tului românesc în satele din Bobr­­ea, însemnările de la Zaclău abund în nume românești de sate și lo­­c­tori. Exemplu: Cerna, Vaca,­TM­­Greci, Tișița, Tulcea, et­c., Pasul Tudor, Mărinu,­­Stoica, Găvan, el Din manuscris se vede și vechimi și­­ dreptu­rile românilor din: Dobro­gea, bbxxou in ssr.: illirnltv IliiMb Subscripțiile la împrumutul Unirei abundă la toate casele pu­blice și particulare unde s’a hotărât primirea lor. Deși până în acest moment nu s’au centralizat încă la mini­­terul de finanțe datele precise privitoare la suma totală a subscrie­rlior, se știe totuși că ele întrec chiar cele mai optimiste așteptăr­i. Toată lumea, fără deosebire de clasă socială, se grăbește să-și plaseze în mod atât de avantagios economiile, procurând în ace­lași timp și Statului resursele de care are nevoie. E o datorie patriotică pe care toată lumea o împlinește cu grabă și cu Soros. "Ziarul « Re »afferea Română» de la Si­biu încearcă să polemizeze cu noi, și cu acest prilej tinerii purificatori debitează, cu valoarea unor documente, o mulțime de zvonuri asupra «co­rupției» și «ticălo­­șiei» celor din Regat. Nu mirăm că n­u pomenește și de trenul cu vinuri al fa­miliei Brătianu care — se zice — că a fost evacuat în Moldova. Acuzarea doar a fost trâmbițată de întreaga presă româno-ger­­mană și a avut chiar răsunet în faimosul parlament ales sub ocrotirea lui Mac­kensen. Ne-am îngăduit să-i amintim acest fapt mai ales că el ar spori opera de deni­grare națională atât de... oportună astăzi când la Paris delegații Promâniei fac sfor­țări pentru apărarea drepturilor noastre întregi și pentru așezarea frontierelor pa­triei în apusul încălcat de bandele dis­trugătoare și ucigașe ale maghiarilor. In ceea­ ce privește articolul nostru la care confratele din Sibiu face aluzie, c*l a fost destul de limpede și a arătat fără co­tituri drumul cel drept, al datoriei și al unirii, singurul care poate consolida noul stat român abia închegat. Rămâne ca fie­care să-și urmeze chemarea așa cum o în­țelege. Nu-i vreme de vorbe, ci de fapte. ”­­Misiunea americană de­ sub conducerea d-lai Storey a plecat la Brașov după ce a­ I vizitat mai întâiu Sibiul. I D. Charles Moorfield Storey este atașat al N­offissi unei americane pentru pace, — atta­­p .had to american Commission to, Negotiate Peace,—iar dl. Ervin Davidson este secre­tarul său, D. Charles Moorfield Storey face­­ parte din comisiunea prezidată de d. Loo­­ísdoff,­­profesor la Universitatea din Boston, ip.strom­a și să studieze la fața locului stă­rile politice și­ economice de fapt din Un­garia și din părțile cari s’au rupt din Un­garia. Cei doui delegați americani vin din Buda­pesta, — unde se găsește d. profesor Coo­­lidge, — și au trecut prin­­ Arad, unde au fost primiți de comisarul guvernului ma­ghiar Variássy. Față de unguri, misiunea americană a avut o atitudine foarte rezer­vată, nefăcând nici o declarație. Sosiți la Sibiu, d-nii Storey și David­son au avut mai multe convorbiri, foarte cordiale, cu membrii Consiliului dirigent, interesându-se de aproape de situația ac­tuală din Ardeal și de sforțările ce se pun pentru organizare.­­ De la Brașov, misiunea americană va pleca din nou spre Arad și de acolo la Buda­pesta. «Gazeta oficială» publică decretul Con­siliului diriguitor prin care se hotărăște fixarea unor denumiri românești în admi­nistrație și justiție. Pe viitor dar, în loc de comitat se va spune: județ, în loc de cerc, plasă. In loc de comite suprem, prefect, în loc de Vice­comite, sub-prefect, etc. BUCOVINA «Glasul Bucovinei» sub semnătura d-lui Burac, discută chestia delegaților Românii, la Conferința de Pace, regretând faptul că din comisiunea română nu face parte și d 'Nike Tonescu. Asupra cauzelor care au fă­cut imposibilă prezența oficială a d-h. Take Ionescu - Paris, confratele bucovi­nean este rău informat, de­și noi am in­sistat îndeajuns asupra lor. Totuși sunt an și noi de părere cu autorul articoluln când spune că și fără d.Take Ionescut drep­turile și revendicările poporului româneS câștigate prin suferințe de veacuri, eroist neasemănat, jertfe și valuri de sânge,­i pot fi prejudecate ln fața aeropagului po­­­poarelor. —Telegrama cifra a.fi. SJIOT ministru k Interne — IA.SII. — In ziua dfe 24 a. o. socie­tatea meseriașilor, „Vulturul“ și-a serbat a zecea aniversare de la în­­fiiințare. Cin acest prilej s’a trimes­­ Mni mi­nistru de interne unnaioa­ oa, tele­­gramt: . „Adunați, pentru a s'â abatori sul înaltul d-voastră patronaj zece ani de la înființa­rea societeții de între­­prinderi și economie, muncitorii­ ți meseriașii ieșeni facä&da­ va cele mai calde urări de viață lungă ,pentru bi­nele și p­rosperarea țlrii, vi încredin­țează da într­egul lor sprijin și db»­votament in gieana operă, de­ conso­lidare internă și ître armonia Boeia XI la carm ați avut deosebita, onoare­a a fi chemațui Muncitorii m­ nmseriașii Ieșeni aăă deplină încriedifire în, distinsa stră solicitudine greaitea,nevoile nelor mulți și p ropriți ei sunt convinși odată cu regenerarea înseregei nwak,' stre organizații­ de «chat veți tfeoxdteh, I laculii nostru ei al D.-yea.strft thaiî^ i drepturile pe cari le justifică! no­n -întreg recent dlengllrii­ ei de­­ficiț», ■ Subscrieți la împrumutul Unirii! ■ lamțWt majist. ARDIJUJUL * -------­

Next