Viitorul, iulie 1919 (Anul 13, nr. 3385-3413)
1919-07-03 / nr. 3385
fel eral TM & M ! f>e tergna) test „Mini grlinor“ i ir ~~ MIERCURI 2 IULIE ! PREMIERA REVISTEI ! Pisti pt orei!? ! noua revistă a D-nor MIRCEA RADULESCU si CONST. SOLOMONESCU: ! BILETE LA ÎEJDERI TEATRUCINEMA„TERRH“ Str. Pars-Doamnei Moti MM Mărfi 1 Sul IUI in zilele următoare : Si riRMELESOJ pista-minare și sifilis bărbîți și tai. Consultațiuni 5—7 Calea Dorobanților 8. In folosul societații „Merift!“ Societatea toianalla , Sran^ailor Jurcuriști are nevoe de ovăz și furage (mei păsăresc, fân și pae) recolta nouă. Oferte închise se primesc la Directiuna Generală a Societății în București, Bulevardul Domniței No. 12, până în ziua de 22 Iulie 1910. Se va arăta în oferte greutatea hectolitrică cantitatea de corpuri streine pentru grăunțe, și modul de , ambalaj ș calitate pentru furaje. Docil] predării București, Depourile | IMS" Iasic [elision, Epdifii Hifji Ui Autorizată' de Unor. Minister de Finanțe Str. Speranța, GALAȚI și-a redeschis biuroul și se ocupă ca și în trecut ca orice fel de operațiuni vamale, tranzitări, intrepozitări, înmagazinări și expedieri de mărfuri pentru întreaga țară. IlP | I Klim HIM tlfel HIlllff 11 iun««!» Sărată ghimpată | plină ie Sârmă § £alvan toată. Cazanfe, târnăcoape, 1 Țâmhi ie cânepă 1 diferite dimensiuni . Soară* Ce tâmpă jWasitmak isnpsimsäbüs. 1 IN DKPCSIT „horara* 1 .SOC. ANONIMA București, Str. Paris 4. lifr. | G-dî IlflCiilT găsesc la „Comerțul General“ Str. Regeln Mo. 5 cu preț convenabil, SFOARĂ BE «ANALA calitate superioară, pentru secerătorî și legatul sacilor. IPIcpEIP • RUSEȘTI i a CALITATE de vânzare la: H I. IESI IBM Sgr Esfe ți inlistricii București, str. Bursei 5. Anti Findl VÂNZARE DE CA La 5 iulie 1919 ora 15 se va preceda în București, strada Virgiliu (Cazarma Reg. de Escortă Regală) la o vânzare prin licitație priblucă a 11 c ai și catâri Vânzarea va avea loc pe bani geta. Se va percepe 5% peste prețul principal, pentru eventuelile de vânzare. Arătarea pauzelor de reformă sau ■a defectelor,animalelor nu vor putea în nici o ipoteză angaja responsabilitatea Statului Francez, chiar atunci când obiceiurile sau defectele aceluiași animal n’ar fi fost anunțate . Plătitorul Q. G. al armatei „ Franceze A. LIEGEOIS Mile é In Ed. Ferdinand 36, Lei 80.000, C-tin Moroi 19, Lei 150.000, Calea Rahovei 74, Lei 70.000, Adresați Negrescu, 27 str. Paris et aj. Intermediarii excluși. „SĂLbator« Cabinet medical fondat în 1906 de Jelici specialiști pentru boale de Piele, Sifilis și Venerice Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeutice nedureroase. Examenul canalului prin Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvassan Cianură de Mercur și Iod Colloidal. LABORATOR' M POPMî) Pentru Analiza sângelui (Wassermann) PASAGIU. ROMAN No. 1 (Lângă Teatrul Națională, București Consult. îi—1 și 5—8 POLICLINCA JIAIA“ BUCUREȘTI, CALEA GRIVIȚE 1107 Medici specialiști vindecă radical boale secrete : Sifilisul, Blenoragia și alte boale la bărbați și femei Se curuță sângele prin injecțiuni fără durere direct în vine cu mercur și 6. 6. CONSULTAIIONI DE LA 8-12 și 2-8 Are și tabinet dentar modern DOCTORUL A. ARTOWIU Dă consultațiuni pentru boale: Interne, Nervoase, Mintale,$ifliis-Nervos, Pshyho-Physioterapie la Sanatoriul său Str.MB(3ijel £ 03#s.Kite!eff) — DELA 2—4 p. m. — PEa jteteft sunt Gompn!3^MyUAy||a3!{| operă comică în 3 acte Muzica de Suppé TEATRU LYRIC Duminică 6 Iulie Matineu Ia 2ljz BQCC&CIO ' Janskr al intrărilor pitice Căile Ferate Române '■ PtsMii afi isise Se aduce la cunoștința exploatatorilor de păduri și comercianților mari de lemne de foc că în ziua de 10 Iulie a. c. ota 16 va avea loc o consfătuire, în localul Drecțiunei Generale a Căilor Ferate Române din București Calea Victoriei 124. Scopul acestei consfătuiri este de a se stabili măsurile <ce trebuesc luate pentru ca Bucureștii și orașele din țară să fie aprovizionate cu lemne de foc pentru iarna viitoare. București 24 Iunie 1919 DIRECȚIUNEA GENERALA NR. 27943/919. ®@® ® ® ® ® ®«®†® ® ®†#†® ® ® ® ®«® ® ® mmm m tisle Căriilzippniafs curkins $înzeit S â. Hsgr cÄ sub direcțiunea G. GIROPfISTTA & D. DEffilAf« oferă produsele mult cunoscute cu prețurile cele mai avantagioase. ®^© a^a ® ®†® ® ® ® ®†«@® ® ® ® ®†® ® ® j Ministerul Jnstițkri Direcțiunea Afacerilor Judiciare PUBLICAȚIE Domnul Moritz (Max) Goldenberg domiciliat în București a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Güldenberg în acela de Rădulianu spre a se numi Moritz (Max ) Bădulianu D. loan Motohoi, domic'liat în Iași a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Motohoi în acela de Ștefanu, spre a se numi loan Ștefaniu. Domnul Adolphe Gruenberg-Buleta, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Gruenberg-Ruleta“ în acela de „Ruleta“ spre a se numi „Adolphe-Ruleita“. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. ----------o oxxoo----------la sate după *agiul legal de 6 ani, 300 lei lunar. • 6) Institutori urbani, 350 lei lunar. 7) Se acordau gradații a câte 25%, dintre care indndații la vechime și una la distincțiune. j) Fiecare $ială, ca și fiecare buserica, veti împroprietărită cu căli - tutun și fiecare învățător, ca și fiecare preot,eosebit, cu câte un lot. 1) La 10 Iulii a. c., va apare Țte- Revista învăț cujrimii, cu concursul ministerului știub conducerea celor mai de seamă IepicaliHi în ramura științifica, pedapogică și literară. Acestea s’izim realizat și sunt pe cale de realiztă pentru școala primară numai din Decembrie IMS, până în presel Pentru învăți iat(stil secundar,profesonal, speci )aj superior s‘a făcut de asemmi tot ce a fost cu putință. La timp Ice nor da dantele ne- i coșare, s Sperăm că ticoală bună, bine înzestratâ, bine ii reținută și cu învățători solidar, pățiți și bimi plătiți va aduce folce vădite culturii naționale și as ța cu suflet în acest ■ iseibs o o âwi.KeȚofssfî datore pentru toți acei cari înțeleg menirea în ■ aceste vremuri mari și de însemnate prefaceri. Ne treime <_ „Românie Tiare“, prin cultură, pin cinste prin muncă, și prin ordine într’o „Românie Mare”, prin Marele etnice și geografice. In chipul mun învățătorimea va ști să lucrase ță vitorul neamului. Deci la lucii vihnos g; spornic! cgacTC?r r iifl^Țigawass. joigazacaM CJW COHORES studențesc la Cluj PreședintulQ ,și dialiegații Centurului studențesc unversitaar din Cluj, împreună cu președinții tuturor societăților speciae de la Universittatea din Bucureși, luând în discuțiiune orginizarea celui de al IV-lea congres «l nemț-cultural, hotărăsc un principiu cei^a atui congres caree va avea las La Cluj între 10 și 20 Septembrie. Se vor forma in Cele 4 centre universitare, .Bucureșt, Iași, Cluj,.Cornan, ti biroum ciumise_ diin delinstatii Centrului respctic și președinții sau delegiatii societatilor spe iiale care se vor ocum cu organizarea Congresului. Alenificările d vor intervenii când împrejurări nepevăzutla «e vor ivi —ise vor anunla,prim publicificate ulterior. Președintele • Centrului. Studențesc Cluj. loan Grize ; Președiimitele studentilor din Cluj, Valeriu Bilțiu ; Preș.Idáastene Soț. studentlor în medicină, Marius Geoirgiescu ; Președintele Soc. studenților în drept, V. E. Dann ; Preg^ilinteflo- Soc. s tudenat'for hi litere, pr. Floreacu ; Preșadintele Soc. sitenilor în științe. P. S. SiSciasmi: Pe ședintele Soc. studr.miiliîir în fam .maie. Ion Berberian; Peședinția Le Soc Pinulențlilor în teologie, A. V. Plamnescu. ----------o pxoo--------— li Iiiilipi RfldKr Noul comitet ei Asociațiiunei întru«îindu-se Sâabăta. seara a luat mai mvuJîte deciziunii de mare inftarțe pentru corpul Dedicai : t S‘a dveis a ea iintarveni pe lângă Comisiunea însărcinată cu unifca rea lejuriilor, pentru realizarea dezidiiratelor exprauate de corpul sanitar. De Sisericdoa pis lângă givolaț •’’« de la ospeci4o se va cere extinderea lor la toți! timpul definitiv latutlu nasaí creosi f.i.d.ica],a». S’a hotărît comad’ :a isntru Vineri Iscar al 1 Iuliei a lui iiar mpdicUor din București, în vedera alcătuirei unui memoriu cu deeuctrațiele Asociației în chestiuîrea iinte tsiiKmului medical. S’a numit o oboisiune peinitru statuarea stetnarior Băncei Medicilor. S’a concllidateu-venirea la'autoritățile în drept 'pentru a se da avansari din din apă.gaibirile «avendte Poinfraților din Dobrogea grav amenințați în stuncientu palim devastărrile dușmanui și ocupațiunea stirăină. S’a votat înscrierea a 55 noi membri. S’a dispus orfaniaaira a unei serate i.u 7-Lua de Sf.Petru pentru a strânge mai mic.St natețiunile de colestiailitaile răle pedicilor și a te procura o diistiactin« de ordin artiștiioor cultm’aL Comisieril a piai drtcis in urma iluvitațiUi mei Lie... Culturale au Ios îmstorite în bloc, în Ligă, invitând pe toți membrii să facă la fel pentru a da concursul acestei mari instituțiiuiai de cultură natională. Pentru a continua opera congresului din acest am sta alcătuit o Cosmisiune pentru afecuul proiecte unei copilăriei,compusă din d-nriP d-r. Marinescu, dr .Manidatide, dr. Sion, dr. N. Bialiș și, d-l dr. T. Gane care să elaborare propuneri procrastice în acest sasp. De aserioinea sta făcut un imemoriu pintru ,a dia satisfacție foștilor masti ei scenadk"nearoc" dreptul de -a osuna spitale de special italie în Dilrectia Sanctuaria Și când am văzut mai întâi, dealungul șoselelor, trecând artleria, în pesajil 3 estompate de negura serei, în acele peisagii de vis caracteristic tarei românești , când am văzut defilând în ritmul încet al căișurilor românești, defilând tunurile noastre de 75, am avut senzata că preiim artileria românească, ca să nu vorbim decât de ea, nu era așa de proastă. Și în urmă am vizitat instalațiunile de corturi și de bara,ce, în genul barajelor noastre Adrian, ridicat în diferite puncte ale României. Am vizitat miile ateliere de artilerie înființate la Botoșani și într o zi, invitat de Rege, am asistat la o defilare. Am văzut două divizii, românești și toți ofițerii francezi cari, erau cu mine ca și ganteralul Berthelot, deprins totuși, a-i vedea, a le urmări educația, am avut în acea zi, un sentiment de adâncă admirație pettru armata română Ținuta acestor țărani pe cît de solizi pe atât de simpli din care câți au fost chemați de mai după defilare a trimis generalului Berthelot, strigătul de admirație, pe care l’am repetat de mai multe ori de atunci. „Privește-i spunea dânsul, N’ai TEATRU-MUZICĂ , GRADINA BLANDUZIA, Pentru prima oară „LULU“ operetă în 3 acte, de J. Gilbert. "] Compania liriscă Gabri cleseils în'registrat un succes Lambărf, seara cu opereta „Lulu“ a lui J- Gilbert, j Rolul zvăpăiatului Lulu s fost jucat in travesti dle d-na Marbara , Cix’,sky care a obținut un fnumos succes deși a dat an Bébé cam... ■ anemic. 1 D-nii Cigalla tin rolul „Bricee coeutr“ 'plin de humor, iar Kanner a reușit să smulgă multe aplauze. I D-na Ana Grand a fost în aceeași vervă, iar d-rele Gina Hermeziu și Meir van au cântat și au jucat cu multă drăgălășie. 1 Ceilalți s’au achitat conștiincios. 1 Opereta a fost bine studiată iar mu-i izică e destul de agreabilă. 1 ! Păcat numai că începându-se spectacolul la orele 10, aproape jumătate din public a trebuit să părăsească grădina la orele 12 % cana de-abia se terminase actul al Il-lea. . INTERIM, ! PARCUL OTETELEȘEANU: Pentru prima oară „BOCACCIO“ o perilă bufă în 3 acte de FR. SUPPE. Este vorba de o aventură a scritorului care a biciuit :pe bărbații încormorați și pe femeile ușurele. Bocaaccio se înamorează în FLorența de S fumoasa Boalrina în cuda ponorului cairo aflând de prezența lui în naș vrea să -l sfâșie. Aici se împrietenește Bocanco cu tânărul principe Orllandio dornic de aventuri. Este o simmäsirie continuă de stituiațiunii comice prinitru cei doi înarmânați , cari caută mijlocul de a avea o întâlnire cu cele două femei păzite, una de soțul ei cealaltă de tutorele ei. Principele prins de șketul înșelat și luat drept Bocaceio, prihest,sau o aspră păruială, iar Bojeacio uzând de un truc își bate joc l de tutorele iubitei sale. j I Lirismul muzicei lui Suppe a dat priiej d-niei Ele na Mavrod, să-și exp . Pilime distinselo i calități muzicale, care adăuga le ia un joc de scenă vioi și plin de șiLegafliță, au scos în relief tipul scăpaiat al scriitorului , savoinitniilor .ampila fete, Boccacio, într-un admirabil travestit ! Alături de d-sa, d-na Zilly Roșianu a fost Beatrice încânullătoare, iar I d. Maximilian aesfiaș izvor ine pui sa.Ml de -volivă comică și de vioici’ - o. Cu ansamblul reușit al d.meilor . . ... ...'lUii'. ....U, u. Tuiuiniiu și al d-Ioir Aii. Gheorghin, G. Timică, Dinescu, Peftrovicesym, opereta subliniată la premiiara de în 1 deil uiigatto aiplauze^ va face desigur »miP INTERIM. mni I lOtUf ít MiOfEK după amiază a avut loc la Palatul regal din Calea Victoriei, adunarea generală a societăței „Invalizii de război“ prezidată de M. S. Regina Maria. Au asistat D-nele ji Simona Lahovary, Presidentă actvă, Ana Săvescu, Elena Isvoranu, Lea Slătineanu, I. Petrovici, Elena ii Vladimir de Hertza, precum, și d-nii I dr. Ghiulamila secretarul societăței, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, miniștrii G. Mârzescu, O. Kiriacescu și Ștefan Pop, Generalii Nicoleanu , și Stanciovici, d. Clinceanu, Nicolescu Dorobanțu, Vladimir de Hertza , etc. D. dr. Ghiulamila face darea de seamă asupra activității societăței pe ultimul an și schițează planul activităței viitoare. D-sa mulțumește persoanelor care au dat sprijin societăței. D. Clinceanu casierul societăței face darea de seamă asupra situației financiare, arătând progresele făcute de societate sub patronagiul M. S. Regina și A. S. R. Principele Carol D. Gpiran, cenzor cere admterei să dea descărcare gestuumei comitetului de direcție. După îndeplinirea formalităților, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen rostește o călduroasă cuvântare în care cere ca activitatea societăței să se întindă și în Basarabia, Bucovina și Ardeal. D-na Petrovici mulțumește în numele polpulațiunei ieșene pentru sprijinul adus invalizilor localnici. D. ministru Pop roagă pe M. S. Regina să intervină în vederea ajutorărei invalizilor din Ardeal. O rugăminte asemănătoare pentru invalizii din Basarabia face d-na Elena Vladimir de Hertza. M. S. Regina promite că va lua măsurile necesare. Se proclamă membii în comitetul central d. ministru Pop și d-na de Hertza. Ridicând ședința M. S. Regina decorează .pe d. dr. Ghiulamila cu Crucea Regina Maria clasa I. zice că sunt soldații noștri .” Nu există elogiu mai măgulitor pentru o armată. Soldați francezi... soldați români. Ei au luptat vitejește, solid câteva luni mai târziu. In străzile însăși ale Iașului se simțea îmn acel moment cum soldații români erau copleșiți de armata rusâ, se simțea că soarta nu depindea numai de cei dintâi. Știți cele ce au urmat. Cu toată ofensiva românilor, cu tot succesul tot câteva luni, mai târziu, frontul lor se dizolva. Armata rusă se împrăștia, survine revoluția bolșevistă și curând după aceia, pacea dela București Pacea dela București.» e pentru mai sinonimă cu o serie întreagă de suferințe grozave îndurate de eroicul popor român. Pacea dela București... Este era tuturor restriștier, tuturor durerilor pentru toti acei bărbați d'n România la cari au sperat în viitorul și în mărirea tărilor. Pacea de la București.O pace cariei amintesc aceaista amicilor mei francezi, a fost pentru România seminarul mai multor nedreptăți grave. Dacă am ținut no viu azi ne a» fost pentru ca să atest, nn cuvinte ____4 _ _ _ _ ------— • fervorile Mpeie din Pașcani. Se vor distribui diferite premii sătenilor Iași, 29 Iunie. — In ziua de Sf. Petru și Pavel ® vor avea loc la Pașcani mari serbări naționale aranjate de „Cassa Națională“ din București. Vor participa delegațiuiii românești și umneitorești din toate centrele Moldovei, precum și din Bucovina și Basarabia In program figurească Case alegorice de actualitate Cu acest prilej se vor distribui eătenilor premii în valoare de peste 60.000 lei. Programul serbărilor a fost supus și a >no Irat de M. S. Regele. -00XX00-Pacesea (imn Regele Angliei către Președintele Republicei Franceze Lyon, 30. — Regele Angliei a adresat președintelui Republicei franceze următoarea telegramă: „In această fericiă zi când vrăjmașii noștri, și-au recunoscut înfrângerea, vă rogăle președinte de a primi cele mai călduroase felicitări ca și urările mele că sub auspiciile gundului vostru și sub ăh&âțiimea admirabililor conducători ean au fost marii ei soldați și oameni de Stat, Franța și-a ates în fine scorul final, după atâtea crude suferințe. „Pentru jertfele din ultimii ani, ea își primește azi glorioasa răsplată, Franța și vitejii ei copii pot să sar fie cu bucurie, acum chiart întunericul a dispărut consacrarea celui mai mare triumf pe care la înregistrat vreodată istoria. Poporul britanic împărtășește bucuria și triumful Franței, după cum a împărtășit suferițele și durerile sale El nu va uita că în lumea întreagă soldații francezi și englezi, ca și marinarii și aviatorii, au luptat cot la cot, ca niște camarazi loiali și credincioși, în marele război pentru libertate de care lumea este asigurată de acum, mulțumită sforțărilor lor comune. Sarcina noastră este în mod glorios is,frșita. Ne incumbă încă o muncă imensă căci ne mmnele acerstui conflict formidabil trebue sa Toticiscă o nouă și utcii oouă^ soriu apa. Sunt sigur că Franța și imperiul meu vor lucra împreuna la această mare renaștere , nu maindoesc că amintirea jertfelor și triumfului comun, dragostea și respectul mutual al țărilor noastre, bazate pe o tranșeă și nezdruncinata , camaraderie de arme, va crește continuu, favorizată de confrderivitatea binefăcătoare în pace ! Marea Britanie exprima smeenle sale mulțumiri Franței Și îi urează cel măi mare succq^qi^q^< scurte, că în ceasul de față ca francez, și ca democrat iubitor de dreptate, că în acest ceas mai mult ca în oricare altul rămân credincios cauzei românești (vii apauze). Sunt bărbați de stat responsabili cari au spus : „Româna a intrat fără îndoială în război într’un moment grav, dar în momentul penibil, că a slăbit”. Sunt oamieni cari uneori nu și măsoară cuvintele și cari au spus „Româna ne-a trădat...“ (Murmure). Ei bine - am venit aci ca să reamintesc francezilor ce ar putea să uite, în ce situații teribile s’a găsit România în diferitele faze ale războiului ei. . Dacă cineva a fost trădat... apoi n'a fost Antanta, cu România (bravo aplauze)», trădată în momentul chiar când a început ofensiva, când putea grea siguranța de a fi aprovizionată în abundență in material și muniți. Câteva luni funa după ofensiva română, aflându-mă în Rusia, putui constata cum misiunile franceze răsfirate dealungul căilor ferate ruse, cu toată bunăvoința lor, erau incapabile să transporte în România materialul și munițiile de care avea nevoie. — sfârșiiaul în numând „viitor — Specialist în boli DESFACEREA PRODUSELOR N.G.CANTACUZINO Calea Mfisilor celt cu Str. @-Fia Vineri Sto. 1. ■ VROM ALESE Sil Si RS$K. TISCBHlla.-- KShli! 1 töjES.UNT De MASA. — BRANZA. — MIERE. — PRUNE USCATE. — MAGIUN. ------------ PRODUSE DE lA CALITATE DIM VIILE ȘI FERMELE PROPRII. -----------SERBĂRILE „PAOEI DM . CAROL I ”zi Jlirți 1 3tilie h la mk 4 și jm. pani llmissafa. Spectacol de gală în onoara n âSaip. — M^ăsfil «ttf.iifliîa — Hifi triim. La orele 9 seara în „Arenele Romane“ va avea loc un mare Festival Artistic cu program a ei, între altele se va representa: „ÎNVIEREA DOCHIEI" Poem napona! de Vasile Leonescu distinsul societar al Teatrului Național Luminăție Grandioasă —Zilnic progroasa *mm 1 Tramvaiele cu cai vor aduce publicul până ln fața parcului. Biletele de intrare fiind vizate de joc. „Mărăști“ dau dreptul la libera circulație toată noaptea. Intrarea generala 1r Iol. Militarii s*î cost ii 1 Ie«. Grim BÜZINEI COMIC Lirică JMM NICOLAIT Astăzi 1 Iulie 1919 CEL MAI MAreE SUCCES Se va cânta "OL 1 «JL (PUPPCHEN) Operetă în 3 a te, muzica de GILBERT Biletele se vând la Mag. de misică Hans Jäckel Calea Victoriei 70, de auree 10-12 și dela 4—7, iar dela 7 în sus la cassa Gradinei. Duminica și sărbătorile biletele se vând la cassa Gradinei. DE FETRU ȘI DE LÂNĂ SE GĂSESC LA: JEAM RABINOVICI REPRESENTANTUL CASEI BOESALI NO GIUSEPPE FJJ£ București, Strada Lipscani, 94. j Did ptaim a sut flip se fetim üié tespst fe i Lei 4ä Mi ile fie Lei 401 j mMs&Mnismtm,m bărbătești s®ssBa®raBsaasaaa 1 La Sanatoria *■ ScMiei* s-sor. I — STR. ACADEMIEI -19 — i_____Se vinde En detail și En gros._____J UHimua Omisa lll-I 03g Sfârșiftal EplssdMl II 1 «MISA /ACQUELINEI Episodul His LilEriA Epfeschíl XII: ERTAREA AI DRAGOSTE — Deschis 10 a. m.—1.30 noaptea — <Ma Brain ^g a« g<>tat_germanii bucovineni alipirea de România Ziarul „Deutsche Tagespost” organul șvab loit din Banat, reproduce după ziarul „Deutsche Velkzeitung’’ organul germanilor bucovineni, un important articol relativ la pozțiunea germanilor bucovineni față de România Mare. Autorul articolului spune între altele următoarele : „Noi germanii din țara fagilor (Bucovina) am avut un interes evident de a ne alipi la țara, unde agream perspectiva de a ne creza cui mai repede înlăuntrul unei organizeții de stat a armate, condițiunile legale pentru o viață națională. Să privim în uzul nostru și să vedem dacă aceste condițiuni puteau fi realizate mai bine și mai ușor în altă direcție, decât aceia a rezoluției de a fi încorporați la Statul român. La nordul colonei noastre ne amenință valul bolșevismului rus azi încă destul de puternic, dar care în momentul când am adoptat rezoluțiunea de alipire era și mai puternic. Acest val risca să năruiască întreaga situație și cum se vede din rezultatele activitatii bolșeviste, ci poate să distrugă, iar nu să creeze un stat de ordine în care să se poată manifesta liber voința tuturor cetățenilor. La Vest, se petrec exact aceleași evenimente. Ungaria nu prezintă de fel aspectul unui Stat, în care să se poată trăi Mne, în conformitate cu noțiunile de proprietate și de organizație de stat regulate, care sunt înrădăcinate în oricare german. La Nord și la Vest eram deci a menințați de anarhie și de ruina bunei noastre stări; la Sud și Est ne învecinam cu România, a cărei ordine de stat a rămas în picioare, a căror așezăminte de Stat autoriză speranța îndreptățită, că mai devre 1ine sau mai târziu ni se va oferi prilejul de a obține acelea aranii de la popor la popor ce ne sunt indrespensabile pentru a ne menține departe de celelalte oclauii mai compacte germane. Să rămânem singuri ! Cu ce scop ? Trebuia să ne gândim cum sa ne asigurăm viitorul“. După ce arată cum Austria germană ea însăși caută peste orice rezistentă și dificultăți interne să se alipească la Germania sau la o confederație Dunăreană, autorul articolului conchide: „Și noi să rămânem singuri? Nu t de o mie de ori nu. Consiliul național german nu putea să-și ia aceasta răspundere în fața viitorului. Iată de ce spunem: „Cu toate dificultățile, cu toată situația actuală incomodă în multe privințe, nu se putea lua altă hotărîre. Oamenii conștienți de răspundere care nu s’au intimidat de greutățile momentului, spre a pregăti un viitor mai bun, nu puteau proceda altfel, decât delegații consiliului național german, care la congresul din 28 Neritoria, în ‘numele populației germane a Bucovinei și din adânca convingere s’au rostit pentru alipirea la România. Cugresul puteilor din fără PROGRAMUL DEZBATERILOR Iași, 30 Iunie. — In vederea congresului general al asociației profesorilor, ce va avea Ion la Iași, în zilele de 12—14 Iulie st. n. s’a întocmit următorul program • Sâmbătă 12 Iulie ora 10 dm. Parastas pentru pomenirea membrilor corpului didactic din vechiul regat și din ținuturle alipite, căzuți în războiul pentru întregirea neamului. Ora 3 g. m. Ședința de deschdere: 1) D. Petru Poni, președintele comitetului provizoriu, va deschide congresul. 2) Raportul secretarului privitor la întemeerea AG. P. 3) Raportul eemsoriiloir asupra sutuației foviciului de propagandă. 4) Cuvântările a câte unui delegat din Transilvania, Basarabia, Bucovina și vechiul regat. 5) Alegerea biroului congresului. După ședință vizitarea oTM-ului. Duminică 13 iulie ora 9 dim. Discutarea modificărilor itranim da diferitele secțiuni în statutele A. G- P. Ora 3 p.x m. Discutarea modificărilor propuse în Programul de activitate. Discutarea soluțiilor propuse asupra următoarelor n"m"* din Program : 1) Descentralizarea Casei de economie , credit și ajutor a corpului didactic 2) Descentralizarea Ministerului Instrucțiunii. 3) In■fiintarea în Iași a uneia, a Asociațiunei și tipărirea cărților de popularizare. 4)Situația materială ,a corpului didactic. 5) Reorganizarea învățământului. Ora 9 seara. Festival artistic în onoarea Congresiștilor. Luni 14 Iulie, ora 9 dim. Continuarea discuției asupra Proganului. Ora 3 p. m. Alegerea Comitetului central și a sediului său. Alegerea cenzorilor. Fixarea 1kw.?.j se va tine Congresul general din 1920. închiderea Congresului. Luni seara sau Marti dim. plecarea la Chișinău. -----------ooxxoo-----— [«pil «frâli'iî «S© eerascie — Hotărîrile luate — Comerciantii cerealiști, coni.mați de Asociat maifca generală a circa. dl.fluor. a tirait în zilele de 29 și 33 Iunie un congres în palatul Cameruidie .comerț, cu delegați din toată țara. După discutiiunile care au avut loc și la care au participat d-nn : Manisaarlrâm, Focșeneanu, E. Einun, Caropol, Vrachen și Dutniulely cu circ., s‘a votat o moțiune prin care ooaigrasul cere: Libertatea comerțului interior de cerca$-1 și deschiderea oboarelo Ailbortatea exportului pentru acele articole agricole care prisosesc consumului intern , reglementarea comerțului de cereale în interior in exterior să fie făcută numai cu concursul și consultarea asociații unei. S-a ales o pornisiune care urmează a prezenta această moțiune d-lui man."Litru de refinerț: , Sî a hotărât apoi in primi apacu, înfiinlțarea unei bănci ----------ooxxoo--------- PUBLICAȚIE In conformitate cu ordinul 945 al Secretariatului General se pune în vedere tuturor domnilor ofițeri din rezerve și retagere, mobilizați pe la diferite Comandamente și servicii care au și ani,reședința în București, cum și pensionarilor, văduvelor de război, invalizilor și orfanilor din război, care nu sunt înscriși la Comitetul Pocite boarilor din Război General Tell ca pentru semnele G4 care au nevoie pentru iarna 1919/21 să se adrese și acestui serviciu până în ziua de 8 Iulie pentru a fi înscriși în cantitățțile necesare. Dovada că îocuesc in București • vor face-o cu acte. Intendența Garnizoanei Burureții No. 2379 1919 Iunie în 28. t| — ■ "j|—ooxxoo----------