Viitorul, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 3478-3506)
1919-10-14 / nr. 3489
A «N 'A 20 SS ABONAMENTE In țara ... . im an 60 Lei . . șease Imi 30 Lei la străin8tate . . un an 100 Lei . . șease Imi 50 Lei __ un mim ár vechiulO Banix ________ REDACȚIA ADMINISTRAȚIA STRADĂ ACADEMIEI No. 17 STRADA EDSARD QUINET Nr. 2 „pln. «rxnFMNIFi h» „ (Vis-a-vis de Hotel Capsa) STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: \t recfUt tilH&t; Redtuezj* tf Administrația^-IPIZSț Sill ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academiei 17 și la toate Agențiile de publicitate .ten—I msan msas ss sâms stasmsmeasmaafs^ssuuxxssts Hifi terii lulfl giffllC: 4 puri. rC f tu £ ii|| 0“in JiciWj|||||||| Foimisi Unfol Sin reprezentanții noilor tacuri la «dresa Coroanei și a ax; , Titral iar reprezentanții noilor țin Tiri», d-1 ih Stolistin Incul«!, prin declaratiile făcute ziarului „Izbânăș“, dă o aspiră lectin politciam senonai român în «soni». Nu știm întrucât ui vor folosi învățămintele și ti«DaÜ 3 Etide cu putință vin-o salvar» In ceasul «1 uneptrezecelea. Suntem însă migrări că opinia noastră publică va embliniai constatările și observațiile atât de interasantte și pline de adevăr ele ministrului basarabean care reușește stă1 sintetizeze cu o putere de forațtură osabtbiele situații din țara noastră, în atmosfera generală de prefaceri sedate și duflettești care premerge patriei de mâine, d-l Inculeț aduce micul tei mm și maschează uni spirit îterosanator pe care nici rutina, nici aUșoe o vechi ale politicianismului, nu pan kituneoai chemarea. In bassarul Oriental al ambițiilor și moravurilor politice învechite din fostul regal t, im de orice aventurier politic, idupă o carieră compromisă, vrea să apară în ispos baza unui „homo norus"”, apariția fostului Stagiar al manei revoluții ruseștii înlătură orice echivoc și ajuta la dovedirea surogatului național. La amenințarea opoziției ia e cât de etnică pe atât de ridiicolra, cu revoluția, d-l Inculeț răspunde printr’o frază care închide în ea înțelesxăunea unui aforism: „Revoluția și iicum o începi doar nu știi cum o sfârșești". Revoluția a sfiâtrânit un imperiu de 159 de milioane, înmormântând un popor uriaș pentru mai insulta decenii. Revoluția distruge într’un sfert de pensag ceea ce veacuri kiscregi aibidă vor fi în stare să reclădească. Revoluția este aieea formă violentă a evoluției îi care pentru a fia peregâiți ca să faci un pas înainte trebue să te dai zece spăfi înapoi, — înjur'.Trai cuvânt revoluția, ca o soluție politică, este o nebunie pe care numai un cneaz bolnav sau criminal o poate preconiza. D l înecici adaugă : „Din fosta mare Ruse numai, acele dKxmuri nutai șalvarii, Mi cane era, tare simțimântul național Drumul seriiței a fost nu drumul internaționalismului, ci drumul naționalismului“. Poporul nostru reîntregit după atârniea suferințe și vitejii, o adânc convins de acest mare adervăr și nu ne îndoim că ‘ba un bum român nu va îngădui pu ..rul ÎSalos al rirUionixtelui și «aeriJmului Bâmăsmint din NoaSu război, ea fie cei promis'partn tentativa «rara visală' a unor laan,bujț•oși și poftitori de putere, caireș'iliimnd de jur4', înainte că vor învinși în lupta dreaptă și fățișă a votului obligas?, încearcă să câștiga ții§a ț «mintam irevolut&ei, am prim pferi J*rân nimic morunat sau justifiscat, în viața puQteă a xreamlui Lie. D-1n Inculat, cana nu poate înțelh înO altă atitudine în politica go Bardă a eternului, decât rezistenta, .■na poate decarii osândi discordia internă, larii ales când sunt în cum pftiia marile »temsa ales neamului. „In tocite tiărnte opoziția își are rostul ei. La uluii un neam nu s’a visat și în aHriiratVl’e osterne, acuală opoziție să nu dorească celo țin integri îdea revendicărilor, în ăoiași intterifi în «ano o cere guvernul“. Dar mai departe frontipiul basarabean ediingiă : „Genemiille vodtoane vor fi doci în drept să sptiiă că generațiile caruo au 'Asistat ln în mal»umit României Mari dau fost dorme de ea“. Ac»estă consternare, poate incapeshnii MÜí. e întemeiată >» ur.ii crimca proconlooîor și moramrilor nos. puli t’oe. Dl. I.icule ț .nu poate înțelege opera, do doniamare și delațiune «ă. fw'Äiie de poliliotaniii noștri care nu î?i tăim niresc tetrijröo și uneltirile iclauntrul țuirii, că sunt veșnic îr b căutarea und't cosnsiliettăȘ pece hotare. „Rămâi încremeniri! când un n-ar Kd declarând abținerea dela altagetic fiotărăști ca dea’® rațiile acastea să fie ad aso, cu toată stăruința, la cunoștința saTilinălSății. Pentru ce la cunoștința străinilor ! Ați mai văzut așa oi va fa olt neam, cât de tiddos ar fi el ! Sri pierdut nirinen, sVi pierdut domnitatea națională în expt.a mai'exista dușm ăîS.o.asă dintre partidio“. Dim fericire însă toate aceste izbucnirii, ameniințării cu revoluția, atacuri la ladresa Coroanei și a ar ’matei sau isordâchia revidware a tuturor vulgariiiiăților și minciuaților, 1 sinit mvijloace iare niu mai sprităîd. [ Aceste x’asturi ale politâdîanismului ] care lioaxe sub ochii noștri, abâai] de nul pot alcătui elemente ukiuîi uita sa:u actacol de carnaval electr>- 1 ral. Dana cuioaiște și farsa care se joacă și pe afetSochi răcuflații și dar mediați aii scenei părănite. In atmosfera sămătreasă a României Nou'', curentdte tirane care suflă vor asi varii repede în pulbere lampioanele și chirvorsele de hârtie ale ultimii tor poli V dani pe care bimul fimnț și patrieiiiigruuil obștesc îi va goni repede din arenă. Dacă noi nu vem fi in măsură că ne facem daboriri, „darcă se va trăita noi paliiiimici voastor regat, — spune d. mânstru Iniculeț—salvarea , va venii da la țările, noul sunte care ■ictu majoritatea lor în Parlament, vor aduse și energii proaspete și înțelepciune neointânecată de duș , mânie“. Căci „în privința, viitorului neamului meu, n’am p’rita, n'am teamnă!“ In mișcarea economică a țării e ceva anormal, care nu poate avea altă explicație decât în războiul european. Seria de îmbogățire, pofta nemăsurată de căștig, specula, goana nebună în vârtejul celor mai nechibzuite combinațiuni, lipsa de cumpătare,în cheltueli, — toate aceste manifestări simt simptomele unei stări de lucruri care va trebui să ia cât mai repede sfârșit. De altminteri, sunt și semne. Zigzagurile bursei au contenit. Nebunia urcărilor și scăderilor fără motivare a încetat. Lumea s-a mai cumințit sesne pe cale. • Totuși noua industrie a „fabricănei de societăți“ continuă. Azi nași peg., ui iu, munpa a’ifi, și publicul Te supoi ia pb~ toate,fără să râd&e unde e binele și unde e răul. Așa, bunăoară, nimeni n‘a fost surprins când o recentă înjghebare a cerut nu mai puțin de 50 lei la o acțiune de 500 lei ca... cheltueli de constituire. Nimeni nu s‘a întrebat, nici n‘a cerut socoteală, unde mergemi. Moravii adunat astfel și de care în veci nu se va da socoteală. Astăzi citim un prospect chilometric, pe două coloane unn,iar, imprimat, cu petit, și care e vorba de societate pentru „gospodării țărăiî«t £ în Capital I 10.000.000 lei. Scopul? Nu se poate mai frumos. O revărsare de fraze umflate, un alt truism ne mai pomenit pentru binele săteanului. Noi știam că s’au creat instituții de stat care urmăresc acelaș scop. Totuși, nu ne dă teamă că se vor lua la întrecere. Cu atât mai bine, dacă din această emulație va folosi țăranul român, j Dar, tot citind prospectul, ajunge cu privirea la Consiliul de administrație și iluzia încetează. Când i-a aplicat pe oamenii de azi, dragostea ‘ asta patetică pentum popor? Ilar'câ mai cri, la adăpostul baionetei lui Nackenson, propuneau „munca silendă“ cu putere de lege. Par’că mai ’ ori, refuzând împărțirea moșiilor către țărani, veneau cu un proect năz jdruvan de reformă agrară,rămas de pomină sub numele „Surogatul Garoflid“. Dar să uităm trecutul. Să presuspunem că toți s’au convertit peste noapte și că toți vor astăzi binele obștesc. Suntem datori să acordăm credit moral unor oameni care vor să se reabiliteze în fața poporului, chiar cărui încearcă să ungă ochii naivilor cu combinații financiare de felul „Sociatăței ainouiimie „Gospodăriile țărănești“. Mai bine să trecu 1 că deja noi, decât să rămânem datori. J ta Papă pace german merge cu pași r . Fostul imperiu german merge pe zi spre dezastrul ecor Ultimele cremiroanite din Garma .Ionia au contribuit la mărirea dezas- întrunlrilermoaniil și financiar al că » unui început ,a fost sfârșit mil războiului din care fosta împărăție ceratmală la eșiri înfrântă. Socialișta germană punând mâna lxe putere și-au și îndreptat toată activitatea legislatisti vă și mimimisemnativă asupra socia «a laănei țri a triansfonmsrii sobrietății la conform programului marxist, ne- axglijând cu desăvârșire toate celelalte te probleme ce se puneau după tot; rw nainaiua unuii război nenorocit. In d £ atari împrejurări graba adesitora de te taraailij'.a cărările proletariatului re convins că epoca de aur era apr&a j rtz po. a precipitat catastrofa. Aci Corespondenltul din Berlin al lui orikLe ^Demiplas“ făcând 4^1 ® reflict. rixkana Ktaeoe (asupra stării de fapt am airpra căreia dă următoarele amăgii munte vădind mersul acestei țării ml spre falimiaratul socinal. -su Patrimoniul național e tr .-..a^mrSi.a.v..-«.s«35v.J iSRa^Riat H ussa compromis fa c Revoluționada a compromis cu desăvârșire patrimoniul național german. Impozitele prooctate și confist■cărili anunțate au provocat un exodiu al capitalurilor pe care raiier un fel de măsură rau-l poate opri. Irmobacile și fialxmeóle cu mașini au tot suntui cedate streinilor pe prețuri derizotrii. Englezii tcumpără mine în "■ batrimul Kuhr, iar societatea lameri- șircană „Nahotal City-Dank“ se tiustaletană la Berlin și în marile orașe , germania încetul cu încetul averea imobiliară trece în mâinile străini- v ® lor. ’ vi Pe de altă parte salariile mari da îngreunează cuflatiunea fiduciară și trecum peste enorm mijloacele de mai. De altfel producțiunea totală în Germania, nu ajunge imiect în timup proletariatului așa cum erau forme mulate de partidul socialist. Guvernrul vede cu spaimă mensul ,acesta e vertiginos spre pl âpaicÎăe și cu toate acestea lîii lipseaște curajul să si marturiseasda leal că utopiile marni xiigila sunt irealizabile. Iu S’a retaras la emfisLuții de hârtie mm cruț rondismentul muncaî. Acesteia toate îrasă xiu i«s dim domeniul feeriei. Afluxul spre Berlin ■asw«Bsiai^'.aa«sEs>iv. ossssisawsss»« Toate măsurile. lisate pentru a împiudica afluxul .evulației spre Berlin au fost zm sendee. Aichizațiunile ca.mereiar .part.. utaire .dau naștetre la imeidemice in ■. arsraraate. S’a găsit un nou rometic : cei fără locuințe ■surat încântând în palatele imperiala Berlini, Crottcubwff șî Poetdam, poedajcemaBză distrugarea tezaurelor artîn * co din aceste vechi reședințe princ:.jr». Aoscualii gruvernanți . vintimS. a voi să facă fericirea poporului prin metode ridicule. La Muniri, flamilân © lucrătorilior locuesc în cazărmi. La Berlini nu sa poate face acelaș lucru, căci gaii’i'javaina care era de 22.000 dlanifemi sub Wlîlh •mi este de 50.000 sub Nbiske.Iditr'un lîuvi I tot ceea ce sa petrece în GerBtru’la pe tărâmul oconomiiic, sixonacul și social tinde spre faliment căimi- aproape că nu (!) ne poate grăsi reixlui. A, mea este Maneia preludiul banse depreciază sediATî' grăbind prăbușirea economică a țărei. Speculanții și contra, ngavsaaggsg I bandistîi In interiorul țârei mișună neiguistori improvizați făcând naveta , între Germamia și străinătate, propuiând corateabanda realizând becae, fien ectrasidierabiile la" adăpostul lipi eei oare amui control . Inriselași timp o aumede alie de , dijinipiărători, străini au invadat piețele și profitând de prețul ecăzut ,și a schimbului xtifică stocurile de tot felul de mărfuri acumulate în timpul războiului. Elvețienii, scandinavii, spaniolii, englezii și paraeliopanii se întrec în goana lor dtr apă ,cumpărâturi, astfel că în curând nimic ,nu se va mai putea găsi în Geermania, producția fiind foarte slabă din pricina grevelor, a lucruiui redus, a lipsei de cărbuni și de materii pufene. Șomajul In marile adibie eleateice tnn lse mai primesc Bomencii fiindcă șomajul nu permite livratarea loi; la țeamesxele convenate. De această aiinațiune profită conenrenții elvețieni americanâ și acandinavi. In toate atelimale Barlimului se distribue manifeste Evitând pe loziunile e-i la sabotaj și la grevă. S’a digouteit mult reîntoarcerea ki sâstamul m în moed cu bucata precum și alte propuineri pentru a amelior fia. B^^eM8^^-aaaaEaap^«gBw waigeMaiaMww«MaiBMBi Mamil D. C. Miile i "respenat că nu găisește un „nebun“ Ne tre,bric !»di puțin un nebun, dacă r» va face nebc vreți să știu, a dacă ar ști și f. Se cere dar. nebunul!“ Și, apoi, r- ' jk cere și Uita mai mulți. Ce .! ăsta, de unde . Dacă aciști, și n’ar mai fi nebun, nebun ! Să vie dar apelul la nebuni ~ 38 ® Biserictile, să traiască C. Miile, omul să„Să vină nebunul să facă în Romafăcut d’Annunzio în Italia luOS, sfaișește: „va vina nebumia sau nebunii, cari să facă în România, cum a făcut d’Annunzio în Italia“. Veeși, numai vă acei nebuni la care se gândește d. Miile au o nebunie care e diametralmente apusă de aceea a marelui pocit. Ei ar cedă încă odată cârâirilor nu vreun niume românesc, ci toată țara . Ceea ce ar dovedi că ei nebuniile se schimbă după țări,după cum Pascal spunea că morala se schimbă după cum treci Pirineii sau nu ! * D. Ștefan Meitani nu iartă d-lui Brătianu „un plicat“, „cea mai mare crima“. Care e această crimă? „încercarea meșteșugită de a ocoli, mereu dreptele cerințe de a amâna mereu dreptele cerințe ale demnităței“. Și se spune aceasta contifia șefului acelui partid politic, care a realizat cea mai largă reformă agrară, prin exproprierea marilor moșii, și care a înfăptuit votul obștesc ! KO NOTE I Pălți MU In toate vremurile și la toate1 nea ‘, murite medicii s’au bucurat de-o au 1 reclie de excebitâ L*g^ți cu instinctul vieței și,tirăind tin atât de omenes-, oul .«atiment al fiicei de moarte, medicii au foat conte-devicii raid mi^ti decât ceilalți savanți, ciwrl nași depărtați <de nevoile ale vieței s‘au bucurat în mai mică măsură de resspectbl, de aureola, de ră«‘platta pe care discipolii lui Esculap au avut-o în lume. Dar timpurile grele de acuma’ au venit, când banii au ajuns un criteriu de măsurătoare a valorilor. Timpurile au venit, când scumperea vioței a îngreuiat bugetele cele mai bine echilibrate. Și atunci medicii s’au gândit că a venit vremea a cere și ei mai mult, a pune confiitii bănești și a stabili farifoele prețuri, — chiar fără avizul „Ligei consumatorilor“? Deși s’ar părea că hotărîrea medicilor se pretează la critici, noi credem că întrucât și ei sunt oameni cu aceleași nevoi ca toți ceilalți și cum sunt în categoria (seloulalți consumatori, era firesc și era normal ca să ceară onorarii mai mari decât cele de acuma, și ca acesta onorarii să ia forma tarifelor bine stalilite. Unele ziare au văzut în această hotărîre o greșeală, medicii secotfîndu-sa ca curier, pe când rolul lor este cu totul altul. Firește, rolul lor e nobil, e mare, e generos. Dar aceste spitale pe cari oi le merită nu pot ține nici de frig, nu pot să fie bonuri de plată la proprietar, ele. Iată de pe oriejt de ciudat ar fi la prima vedere sind calisaica mermite cheilor pentru a cere onorarii mai mari și fixe ni se pare că hotărîrea lor corespunde nevoei timpului. A ne ridica contra uuei bresle atât de utile omenirei, pentru că cere ea munca fie retribuită, nu este nici drept, nici folositor. Dar ce se vor face cei săraci? Aci intervine sufletul umanitar al savantului. Să iira siguri că un medic nu va refuza ajutorul său celui ce n’are cu ce plăti, dar îl va refuzași bine va fi oel aceluia care are banii, dar vrea să fie tratat gratis, cum vrea să intre și la teatru fără plată. Peironius I ECOURI Marele premiu municipal al orașului Paris, a fost câștigat anul acesta de calul Loisir al *d-lui Bally călărit de jokeul Bartolomew. Câștigătorul care nu era dintre caii favoriți a adus la pariul mutual 418 fr. ca câștigător și 77.50 ca plasat. Este una din rarila surprize în premii așa de importante ln Franța printre diferiții publiciști s’a început o campanie contra celor cari n’au participat la război, fie pe front fie în serviciul armatei. De aci au eșit o mulțime de asociații și sindicate din care au fost excluși toți publiciștii de la partea..... sedentară. Ca răspuns la această campanie, apare acum la Paris o revistă intitulată «Images de Paris» care porei. ca motto fraza: «Primim și colaborarea celor cari n’au luat parte la război» . Argentina bântue de câtva timp gripa pulmonară mortală. Bolnavii sucombă înainte de a putea fi tratați doftoricește. Duminica trecută s’au împlinit 17 ani de la moartea lui Emil Zola. Admiratorii marelui scriitor au făcut un pelerinaj la mormântul de la Medan. Ia trecut fruntașii și întemeetorii Partidului Național-Liberal au făurit Unirea Principatelor, au desființat vechile nedreptăți, au indurduit împroprietărirea țăranilor și secularizarea averilor mănăstirești. Partidul Național-Liberal a făcut războiul înpotriva dușmanilor de veacuri, dobândind la Plevna și Grivița, independența și Regatul. Partidul Naționaliberal a îmbunătățit învoelile agricole, înființând Băncile Populare, Obștinte și Cooperativele, precum și școli la sate. Tot Partidul Național Liberal a făcut războiul pentru întregirea neamului și a înfăptuit Reformele, împroprietărirea și votul obștesc, Partidul Național-liiberal susținând astăzi politica denunțații și apărării naționale, hsidă pentru întregimea revendicărilor noastre și pentru deplina torquatasforeig și suveranitate a României Mari. In cursul săptămânii trecute a avut loc, cu cuvenită solemnitate, deschiderea cursurilor celor patru școli organizate de către direcțiunea regională a căilor ferate. I. Scutești, directorul regional al C. F. R. în cuvântarea rostită, a arătat scopul acestor școli menite a contribui la educațiunea personalului căilor ferate și la aprofundarea cunoștințelor lor profesionale. Vom nota cu acest prilej că printre funcționarii ceferiști se află și numeroase domnișoare, precum, și mulți evrei încetățeniți, cari funcționează de mai multă vreme ,pe la diversele birouri ale direcțiunei sode. D. Sculașu depune o lăudabilă activitate în fruntea acestei direcțiuni menită a contribui la preocuparea economică a Iașului. Chestiunea locuințelor Ifac«s.ia!sigîs.asi isjKOKS^raÉaiaaKSJ Am înregistrat într’o cronică trecută faptul că s’au pus bazele unui sindicat al chiriașilor care își propune a duce lupta pe cai legale împotriva speculei chiriilor. Comitetul sindicatului având în frunte pe d. Dan Dimitrm, avocat și efor al Casei Sf. Spiridon, a ținut câteva consfătuiri în care a formulat programul de acțiune al sindicatului. Cu acest prilej un membru al comitetului, d. doctor Jean Boghen a lansat ideia că pe lângă acțiunea aceasta să se formeze o mare societate de către însuși sindicat care să construiască locuințe ieftine la Iași- Mesa a fost acceptată și ea va fi pusă în curând în aplicare. Specula chiriilor la Iași a atins proporții atât de mari, încât funcționarii comunei Iași, constituiți și ei în sindicat, au petiționat la Primărie cerând comunei Iași să vândă locurile virane sindicatului lor pentru a construi locuințe ieftine. Chestiunea va îi arde Cu ai Lír4-a. . . . •'.C'IPUîUOI...ț' nu ne îndoim că i se va da o solutiune favorabilă. La aceste inițiative se mai adaogă și faptul ca două casse de bancă din localitate au întocmit și ele un proect comun pentru a construi de asemenea locuințe ieftine, în genul celor din Capitală.. Cum se vede din toate aceste inițiative care vor fi transformate în fapt reali, specula chiriilor va primi o lovitură de gratie, binemeritată. Conferințe culturale umsm^xmB3B skamp s ski3sm^2 sssswsm. In vederea reluărei activității culturale, un grup de profesori universitari agită Meia de a organiza o serie de conferințe publice în aula Universității — așa cum se țineau pe vrem muri, în vechea aulă în care se află actualmente instalată facultatea de medicină. In acest scop vor avea loc o serie de consfătuiri între mai mulți profesori universitari, pentru ca odată cu p reluarea cursurilor universitare să înceapă și aceste prelegeri publice. In ce privește manifestația culturală a profesorilor universitari pe tărâmul publicisticei, semnalam rodnica activitate culturală a d-lui prof. Dim. Gusti sufletul diriguitor al „Arhivei pentru reforma socială“ în jurul căreia s’au gr Ivat și personalități din toate provinciile românești. Cu toate dificultățile tiparului d. Dim. Gusti a izbutit să imprime și al douilea volum al acestei interesante și vaste purcațiuni culturale.. Și fiindcă ne-am ocupat de activitatea universitarilor ieșeni, să înregistrăm această sărbătorire de către profesorii și foștii săi elevi, a d-lui I. Paul care după activitatea profesională desvoltată la Iași, trece acum la Universitatea din City. Distinsul profesor roman, tranșării* nean de origină, este și un literat ét valoare care a scris o serie de tsa* mulate nuvele din viata românia# transmAneni, intre cari și maHSBA nuvelă istorică „Fiorică Peterașu“, în care zugrăvește, ca un adevărif artist tablouri din timpul rervoane*# nationale din Ardeal. Centenarul nașterei lui Vasile Alexandri Concertele simfonice Terminăm această cronică săptămânala arătând că și în cursul acestei stagiuni Vom avea o serie de 30 de concerte date de societatea simfonică „George Enescu“ — amintire și organizare artistică prețioasă rămasă pe urma activității pe care maestrul Enescu a depus-o la Iași pe timpul celor doi ani de refugiu Societatea simfonică care poartă numele marelui maestru își continuă activitatea, datorită prețiosului cond-nei Zoe Gih.Mârzescu care etăței nu se scurs ai d-nei zoe u. Mârzescu -care pentru, progresul societăței nu se dă în lături dela nici un sacrificiu. În ce privește stagiunea Teatralul Național, ea se va deschide pe zona de 1 Noembrie cu ,,Chemarea Codrului“ — având laolaltă pe toți artiștii, întrucât cei „demisionați“ au revenit asupra acestor demisiona. Iași 10 Octombrie 1915. "Araid. CUm fi ime CRONICA ZILEI CRONICA ZILEI Problema eforilor.Ac&unea Universitarilor rea lui Alexandri.— K iaskefti. — Comemorarea lui Alexandri. ss Sr.izji x m^^i^BwaBwwirji^winiMrn î i Min TBi Wiw Baww ta MBa Ba Bi&an cretateni simfonioá G. Enescu Direcțiunea generală a teatrelor a anunțat sărbătorirea consenanda? nașterei lui Vasile Alecsandri, instituind un concurs prin „Societetiții Scriitorilor Români“ pentru două lucrări:" una cu caracter simbolic și alt cai“ pentru două feeter symbolic și alta cu caracter pur teatral în care să se spariade tipurile create în teatre românesc de către marele bard deie Mircești. Aceasta a doua lucrare au însemn« de fapt o revistă teatrală dar o revistă în care să se perinde numai celebrele tipuri ale lui Alexandri. Ea ar evoca astfel întregul nostru trecut de la epoca primitivă a teatrului românesc: canțonetele comice ale - a formulat „Soldan Viteazul“, „Herșcu Boccesindicatului, Barbu Lăutarul“, etc., până pe teatrul clasic al repertorilului rostin: „Despot Vodă“, „Ovidiu“, Fântâna Blanduziei“. Socotim că această comemorr^e culturală națională se culvine să fi făcută de toate teatrele naționale și în toate provinciile românești. Iașul în deosebi are datoria de a organiza această comemorare, întrucât cele mai multe din lucrările lui Alexandri s'au jucat mai întâi pe scena ieșană, în vechiul teatru de la Copou. Cu acest prilej semnalăm o importantă lipsă în repertoriul lui Alexandri: cea mai mare parte din mrudea scrisă vrutei* canțonete și operete Tb’uirtrtics^tS,b L**eCív df... ar*AT teatrului ieșan. Cine cunoaște melodioasele motive naționale pe cari compozitorii Frechttermacher și Wiest le-au scris pentru acest teatru va înțelege că se inpaine colectarea și păstrarea lor. In ce privește lașul, ar putea da izvoare prețioase d-nii T. T. Bachola și Eduard Candella cari în parte păstrează colecția acestor frumoase saci, precum și artistul pensionar d. Pechea S. Alexandrescu. Ziarul „America" care apare la Cleveland, Statele Unite, publică următorul articol datorit d-lui Frank Simonas: " Noua criză în răsăritul, apropiat care a luat naștere din disputele între România și Serbia din cauza Banatului, dă un exemplu admirabil și precis desime obstacolele Ligei Martimilor, fapt atât de puțin cunoscut In America, și de o importanță atât de profundă pentru Europa. Vorbind pe scurt, faptele asupra Banatului simt următoarele: Aceasta este o veche provincie a Ungariei, situată între râurile Murăș, Tisa și Dunăre. Are o suprafață de 10.000 mile pătrate — ca să zic așa, are o suprafață ca Rhode Island și Masachusetts combinate, și o populație de 1m milion și jumătate, între națiunile ce locuesc acolo sunt Români, Unguri, Germani și Sârbi, ca să numesc numai cele patru rase mai importante. Nici o rasă singuratică nu are majoritatea, cu toate că Românii întrec ca număr pe toate celelalte gruAcest ținut este pretins de Ungaria pe baza că de o mie de aici a fost stăpânit de ea, împreună cu iapșha, că locuește în acel loc o nouă majoritate de «ngisri. Este emis în întregime de România, pentru că ei constituesc cel mai numeros grup etnic, și pentru că i s-a promis prin tratatul secret încheiat de o parte de România, iar de altă parte de Anglia, Franța, Rusia și Rusia, acest tratat a atras pe România în război. Colțul sud-vestic din Banat este cerut de Serbia pe motivul nedisputat că în județul Torontal, Sărim compun majoritatea. La Paris cerința ungurilor a fost respinsă, României i s-a dat trei părți din Banat, iar Serbiei județul Torontăl, care este între unghia dintre Dunăre și Tisa, care este în fața capitalei Serbiei. Contra deciziei din Paris, atât Românii, cât și Ungurii au protestat. Acum este esențial ca să fim pretențiile României, care au fost reprezentate în America ca ner^onsbne și necropie. Dîn press smartcasia x iiU.~CTi^TíiR“iWT»);iTWMi' v rrturi,Ti,T gar o wăt iTiiniTi ROMÂNIEI de FRANK SIMONDS. România a intrat în război după tacit sa poartă cerințele României, ce i s’a făcut o promisiune specifică Italia este mișcată de faptul că și ei de către aliați. Ea a fost imensă, sin trădată de către Roșia a fost săită a face o pace separată, fasă guvernul Bs»nan susfice că această pace fiind forfelgi*tef.xnai târzii respânsă, nu distrage vaîchistea obhgațiilor făcute de către aliați. România arată cu dreptate că motivele economice și geografice îi dă dreptul de a pretinde întreg Banatul. Din punct de vedere economic, a hia din Banat partea de sud-vest, este ca și când ai pune în mâini străine sistemul liniilor ferate și a tuturor drumurilor ce iese spre răsărit din districtul muntos, deci această parte a Banatului este esențială pentru comerciil României. Din punct de vedere geografic, se argumentează că râurile jcare încunjură Banatul formează o frontieră naturală, înlăturând prin aceasta posibiltâțile unor certe în viitor, și aceste frontiere sunt desemjăte densivii « despăti națiunile ; taxa de alta. I Dw&ceea care importanți tu'ihi« împu că tialia și Franța au dispută cu J»i»P.Stein asupra orașului Faimé și coasta Dalmației, franța de partea mattârte luptă ca să ajate Berhăei in disputa cu haha asupra orașului Falme, simpatizează cu România nu numai din faptul că armata Română a fost reorganiszetă de ofițeri francezi, Ci și din faptul că Ronatella a devenit um factor considerabil în balanța puterilor din Europa, ci Franța nu vrea să ridice a arunca România în brațele Germaniei numai pentru a aplica doctrina autodeterminării în Banat. Sârbii au ocupat districtul Torontalului după deciziunea de la Paris. Ei au anunțat că sunt gata ca să apere acest ținut și au respins propunerea cu compromisul prin care România ar fi cedat o oarecare parte de temut Bulgariei în Dobrogea, și a face pe Bulgaria ca să recompenseze pe Sârbi la Vidin. Rezultatul deciziei Sârbilor a rezultat în ridicarea pretentiilor din partea României asupra districtului la sud de Dunăre (Valea Tnnucului în apropiere de Porțile de fier, unde populația Ro puncte este aplicat cu neîndurare, mână este în o majoritate covârși- Daca s’ar fi dat f orontari». României toate. Dacă principiul auto-datermie posibil că un oarecare timp Serbia nării e să fie aplicat contra Români- ar fi fost supărată, însă având ceartă lor în Banat, Bucureștiul cere ca să cu Italia, această supărare nu ar fi fie egal aplicat și în beneficiul Re-dus la un conflict, mâniei la sud de Dunăre. A da Serbiei ceva pe care ea nu-4 a „ „„... Aui p wk mi poate apăra și prin aceasta a atrage înainte de a Piá don iaris im ^t.Utat^ un ui stat care întotdeaas’a spus de către pretenii mei Roma va fi ^atemic, a proba a fi o imâni că în scurt timp armata romă- nerositate dubioasă. Și poate proba nă va fi trimisă în Banat și că sub ce este cel mai fatal cadou făcut în nici o condiție România nu va con istorie, pentru că acum Serbia se asimți la împărțirea acestui ținut, nntră în ceartă cu toți vecinii ei, aparență aceasta e ce se va întâmi Mai mult, noi vedem apariția und 1 rmn. r.^o^ac+pî >n mari puteri, și anume Italia, care sepia. Prin acorparea B„^ „ . folosește de complicatele din Barmânia s’a scanat de problema smgulCant Crin Rusia și Austria au întrerească. .. "bursițat statele Balcanice în anii din Atât cât privește conferința de la nainte de război. Teoria că la Paris Paris România știe că este suportată se poate rezolva chestii ca_aceia eș de Italia, iar Franța sub nici o cli-, Banatul, credința ca principal exprim * . . mat m cele patrusprezece puncte și cumstanță nu se va invoi ca sa tir, jn yga Națiunilor vor guverna, ese mită trupe contra ei, și ei sunt egal greșit și este foarte posibil că voa* încredințați că nici Statele Unite priveiea un conflict militar încă dafi Anglia nu este gata a trimite o sută izbucnind în Balcani în consecvenții de mii de soldați în ținuturile Dună îi urma deciziei diin Paris în chesarene ca să lupte a aduce la îndeplina Banatului, nire decizia conferinței de la Paris. ă Noi avem, atunci, imediat un exemp —opiu clar despre pericolul imediat dacă unul dintre cele patrusprezece Porțile de fier, unde populația Română este în o majoritate covârșitoare. Dacă principiul auto-determinării e să fie aplicat contra Românilor în Banat, Bucureștiul cere ca să fie egal aplicat și în beneficiul României la sud de Dwrire. înainte de a pleca din Paris mi s’a spus de către prietenii mei Români că în scurt timp armate română va fi trimisă în Banat și că sub nici o condiție România nu va consimți la împărțirea acestui ținut. In aparență aceasta e ce se va întâmpla. Prin ocuparea Budapestei România s’a scăpat de problema ungurească. Atât cât privește conferința de la Paris România știe că este suportată de Italia, iar Franța sub nici o circumstanță nu se va învoi ca să trimită trupe contra ei, și ei sunt egal încredințați că nici Statele Unite ori Anglia nu este gata a trimite o sută