Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)
1920-11-02 / nr. 3788
w NueTechnic^&Industrielie ^»Publications Plajmon _ ä S*6«**® A.u Capital oe 1.000.000 1$í?ue Séguier, F&RI5 -VI T E C II i§ 1 o E >01 I I 3®^ a IK 11§1 § I I; a 151 Li H *JI ä i 3 a ___ I AMERICAH-FILM I «a« 1 lf w-*8. ...I AVENTURI EXTRAORDINARE—MAI TARE CA PAULIMAL^»-J^L~2E^Clt..S?. I ■< JBÄÖXÄMCÖ'IL. I»MIMC31ÎP®5S1SI II Seria I ] DRAGA. 6atle I până azi acest film este țgț" TH^II CIMIHH I pr sm DESCHIS NOUL MAGAZIN DE ÎNCĂLȚĂMINTE -The Capitol Shoe" Strada Paris No. 10 (colț cu strada Smârdan) de încălțăminte BALLY M Pite».. f»CARTEA ROMANEASCA A PUS SUB TIPAI LU lui K1 1 alcătuit de dl I. SIMIONESCU» profesor la Universitatea I din lu§L Membru al Academiei Române §1 va apare la S3 Noembrie 1920. 1 Ca ne bogat și variat material literar, artistic, științific, economic, informațiuni și cunoștințe din toate ramurile vieței omenești. Va fi o carte folositoare pentru toate familiile și va cuprinde: I „Calendarul* propriu zis, cu Sfinții și Sărbătorile creștine ale biserduteei ortodoxe de răsărit, sărbătorile legale, naționale, judiciare, variante, posturi, zile de bâlciuri anuale, lunare, săptămânale din toate 1^ localitățile ș. a. Î7 Cunoștințe practice necesare oricărei gospodării: higienă casnică, povețe și învățăminte cu privire la creșterea copiilor, povestiri și istorioare morale, povestiri istorice și patriotice din literatura și istoria . neamului. 3 Inănimări economic și practice referitoare la cultura pământului, a plantelor, cultura legumelor, a zarzavaturilor, cultura viilor, cu îndrumări practice pentru producția vinului, la cultura Vitelor și a Păsărilor. Tot astfel de sfaturi și învățături pentru creșterea albinelor și creșterea gândacilor de mătase. 3 .,Cett&sscî.ziimtîl Gospoda**i £ os», va avea o însemnată parte lterară și artistică, cu bucăți distractive de cel mai mare interes, scoase din tezaurul literaturii noaste. Va cuprinde povești alese, cântece populare, patriotice, poezii, datorite atât geniului popular cât și poeților noștri naționali, nuvele, și alte bucăți literare. Va avea un supliment artistic reproducere în tricoromie după un fiumos tablou al pictorului Strâmba. Cumpărătorii vor primi gratuit și un frusnt»a Calendar* de pavate. Pentru publicitatea se adresa la RAsia Centrală Bd. Academiei, 3 m .: ’ >r . .V fi SOSIT DE CURÂND i SEMINȚE de ZARZAVAT proaspete din FRANȚA. Cele mai bune varietăți SEMANȚA de SPANAC, SALATE de IARNA, CONOPIDA, VARZA ROȘIE, CEPA FRANCEZA și UNGARA, PRAZ etc. SPORI de CIUPERCI cu Estibiliutra, cu prețurile cele mai avantagioase. — VANZARE5NJ și EM DETAIL — FIARE „PROGRESUL AGRICOL“ SOCIETATE ANONIMA București, B-dul I. C. Brătianu Ho. 5. Depozit în BRAILA,Ia O. O. PETCU. CASE DE FIER englezești RATMIR, CHATWOOO'S MiritilrS, UPS, OSTSRTAfi, orice mărime cu prețuri ocazionale 5* expediază In orice localitate. VÎHD& ISIEINTRACIB Calaa Văcărești, nr. 5 Cumpăr atât Capitală, cât și provincie orice Casă de fier. OCAZIUNE A sosit usort tasuri din străinătate ȘI S’A PUS IN VÂNZARE CU PREȚURI REDUSE : IFerssstrae circulare« latere» etc. Materiale tec Tilica, Hochdruckpack, Salamander, Asbestplatz, etc. Materiale electrotehhnice» Schalter, Stehlampen, Indicatoure, etc. . Articole de porcelan, servicii de masă, servicii de cafea, cane, etc. Hârtia, diferite sorturi. Werkzeuge« (Scule) Schneckenbohrer, Beiszangen, Kombinationszangen, Bohrmaschine, Saegefeilen, etc. Sârbba, în colaci, diferite dimensiuni, FerSme« etc. DSPOZITS MAGAZIILE S. U. A. §t. 8 se aâesa: soc. import, export si comision I. Stratul«, l. Mteescu , co. Bucierești, calea Victoriei Ho. 51. El. h ( Piele mari C ! Salata JijilfcU Păr de cămilă Chingă de cânepă rar» fier și accesorii tDElului pentru apa șaburi 1 Asbest Fie A Klingherit GARNITUBl hmmmms-Cânepă cu seu F1S?I!1 vulcanică în plăci și vergele mari și hârtie șmirgel, etc. ElECTRICE CONDUCTE de aramă izolate cu cauciuc de la 0.75 -50 m m. p. secț. NTA de arama izolată cu cauciuc de la 2X0.75—2X4 mm. p. secț. DU1N« întrerupătoare, Siguranfe, Prize, Doze, etc. TU Slifts Bergman cu accesorii DYNAMURI și MOTOARE de orice voftagiu și putere BECURI monorate și semirate de la 5 la 3000 lumânări toate voltagiile. 66 a (lângă Fabrica Wolff, Cara Filaret). mmn IIII I Casa Victoriei 5 ®. | Sifiul II MÎELE MlTITII ® A primit pentru sezonul do 1 g toamnă și iarnă, jig Flanele și Pantaloni de fU~ |X d'ccoașe, Matane și Lână, Cio- 5 a rapt, Batiste, Cravate. 2 # Stofe englezești calilafi super- x fine pentru Haine, Fumeturi, S & fine pentru Lingerie. 2 # Ateliere speciale pentru co fi g mantie după măsură. AVIS INTERESANT pentru toți comsrciesîti și lindustri RSii din Bucaresti Pentru a primi repede, exact și cu prețurile cele mai avinUi ie*«o cete mai buna mărfuri sau orice fel de obiecte adresați* vă B-Lul CHAILLON 5 C-1Q PARIS — 27, Rue Chateau-d’Eau VINDE NUMAI EN CROS Altui« BENZ JfFobileinpiele. Sfotopuri di camuxie conficiabile in diferite forme. Tilobile îmbrăcate cu petardul gobelin.. D-n» B. IVOSCU SPECIALIST DIN PARIS, în BOALE I DE COPII Consult 3—5. — Telefon 29/31 Strada Polonă, 11 Dr. l. Friedmann Membru al Societății de Dermatologia și Sifiligrafie din Paris Boule de piele, Sifilis, Venerice Strada Câmpineanu No. 21 Intrarea prin strada Valter Marăcineanu Orele 8—9 jum. a. m. 9—7 p. m. DE VANZARE Fio! LiniStiM Iasi» vizibil intre 2—4 Or« MIRINESCU No. 54.— Str SPATARULUI.—No. 54. IDE YANNJE* FABRICA de SPIRT capacitate de producțiune de 1000 litrii pe zi prin avastagios, a si adresa la: lini Eusiiic al Konâaiei casa a VICTORIEI Ho. 1.r . o—oooooooo CARTON- ASFALTAT VERITABIL. Calitate fără concurență.—Cel mai resistent, cel mai durabil» produce și vinde fabrica Allied MiMa [o. BUCUREȘTI Calea Victoriei No. 146. furnizează prompt LIGNIT Utitife FR . Sat și f ân și Tăiate, spintecate, duse la domiciliu GREUTATE GARANTATĂ « București, Str. Zidurilor dintre vii (dara Obor) Biroul de vânzare strada Mihai Vodă 9.—Telefon 25167 și 27/13 Expediții In toată țara, cu reducere pe U. P. R. TegîtulJ Eiluz MARK Compania dramatică «Bulandra* 1920 Astăzi Luni 1 Noembrie 1990 „DEMI-MONDE" Marți 2 Noimbria 1920 -PARIZIANA“ și Miercuri 3 Noembrie 1930 „SANSON“ Joi 4 Noembrie 1930 MATINEU dietele D Casa Teatrului, Telefon 52/45. 4 Mici întristații: Maria «i Costică Ignat, Victoria și Mihail Ignat, Gaboriu Costică Dumbravă, Eleonora i și 1 Susnev, Maria și Bartolomeu Ignat, Casuca Gh. Ștefănescu, Maria Gh Ignat, Bp. GH. Ignat și N-Ic. Gh.ignat, cu nemărginita durere a anunța prietenilor și cunoscut lor moartea prea scauptâul lor frate, cumnat și unchiu Ilfsii B îrna, Avocat din Galați, fost polițan și primar al orașului, fost deputat și decan al corpului avocațiilor din Covurlui. Ofițer al Ordinelor Steaua și Coroana României închetați din viață în ziua de 29 Octombrie 1920, ora 54a înmormântarea a avut loc Duminică, 31 Oct. 1920. _________ SNSffifti I M Societatei findîimă Aduce la cunoștința domnilor acționari că consiliul de Administrație a decis chemarea vârsâmântului al II lea de 30 la sută sau 150 lei de acțiune. Plata se va face la sediul societate! In calea Plevnei No. 16 In fiecare zi de la ora 10 la 12 jum. a. m. și 4—8 jum. p. m. cu începere dela 1 la 15 Noembrie a. c. După trecerea acestui termen la plățile neefectuate se va percepe o dobândă de 10 la sută și în urmă se vor aplica dispozițiunlie art. 170 din Codul Comercial. A apărut In editura „CARTEA ROMÂNEASCA“ ATLAS III 11 Sili Cu cetiri Istorice pentru școalele secundare și normale da NATUIâ TULSimf Cu zece hărți litografiate și o mulțime de ilustrațiuni în text, cuprinzând și istoria tuturor teritorilor alipite, Lei M5. MARE STOC Flanelele* EDiteie cu prețuri de en gros foarte convenabile se găsește la Oficiul Umil ai Mii Calea victoriei No. 1. dar numai în câteva rînduri, principiul criticei sale personale. De ce s'ar face abstracție, de acest fundamental sentiment al existenței noastre, tocmai în realizarea celei mai profunde judecăți, edei mai clare expresiuni de afirmare și revelațiune, a celei din urmă creațiuni, arta . Judecata este inerentă existenței materiale și morale a vieței. Dumnezeu a criticat de la început pe om și femeie, i-a judecat și i-a consacrat vieței materiale, la care aptitudinele lor fizice îl dedicase că. Târziu de tot, când Apocalipsul îșî va realiza cronica, judecata din urmă, va pune ultimul ei sigiliu, pe acțiunea sufletească. Critica consacră existența și distrugerea operei de artă ca și judecata supremă a Bibliei de erî și a Apocalipsului de mâine. DIM. ȘERBAN -00X00 mit* Gâ«* sam ataM ca sXSRS. tamsm ^ NAGOPEL ADLER 5 TONE DE VANZARE LA: „UNIVERSALA“ Socret. Anonimă București, str. Paris 4 bis. .jv jri vovpncik? vl ivv U>C JICI’, 8 lgCxC sociErrAT^â. S „ELECTIin-TECHNICA“ TELEFON 24 — BIRU&SSTI.-----STR. SMÂRDAN II, aduce la cunoștința uzinelor Electrice si înțepi industrii m m cea primit ín ammit STOCum MARI de tot trei&ai de materiale Materiale pe siirw Bobinagiu ”«*«««« Sârmă izolată cu bumbac, pânzâ și panglică ceruită „Sterling“, bandă A, de saconaj, lacuri izolante, mscă, presspann, etc. instalcțiuni mMti tis faunei $1 centrals electrice. l^T Oferte si devize la il mm» Mobile în toate genurile îeiefori M/4'- Obiecte de arta-Cadouri. 29.x-Instalație complectă ca La plus Importante des publications techniques Irancaises Indispensable aux Ingénieurs, Indus/riels, Spécía/iste Articles eri£inaux.— Documentation mondiale Abonnements: 46 Fr$, par sn Le Mo. 4 Frs. AU BON GOUT 8, STRADA LIPSCANI, 8 IARE ASORTIMENT de MĂTĂSURI In toate genurile și in toate culorile cu preturi foarte avantagioase-MĂTASE BROCHE PENTRU DUBLURI lățime ISO centimetri dela iei 130« 10—12.000 oi; 30—40 000 mici. Din aceste tăeri ar rezulta 2.500.000 kg. sânge din care dacă s’ar extrage 10% album înă s’ar produce un câștig brute de aproape două milioane. •Conținutul stomacal ca și băligarul se aruncă «a <șî sângele la canal. Abatorul ar putea furniza anual 4.500 000 kgf. care transformat în îngrășăminte agricole ar aduce venit 7—800.000 fet. Părul de porc ar aduce un venit de cel puțin un milion anual. Coaumele, copitele, oasele se comercalizează ne prețuri derizoria. Pieile se vând astăzi cu 25 tei kgr. j acacă o piele de 40 kgr. se obține pe ea 1000 tei. Intr’un abate industrial s’ar putea face industrii anexe, unde s’ar’, putea transforma toate rămășițele animate, în materii foarte căutate îm comerț. Sângele se poate transforma: în albumină, în sânge cristalizat pentru invertirea vinului,, în îngrășăminte pentru câmpi în vinuri medicinale contra anemiei, în culori pentru pictură precum și într-o materie care se aseamănă cu celuloidul. Bălegarul și conținutul stomacal se poate transforma, în îngrășăminte agricole, în brichete de ars și prin presare și uscare în hârtie mai ordinară și carton. Coarnele copitele se transformă în piepteni, nasturi, plăsele pentru cuțite, precum și alte articole de artă și de montaj. Pieile se transformă în talpă, curele, șei, ghete, geamantane, os pistci etc. Buzele și boturile de bou care astăzi se aruncă de la spiei, se transformă în veritabila „salade de boeuf’’ foarte gustată ca aperitiv la berăriile din străinătate. Oasele și, în special fluierele piși spălat se întrebuințează ca aliment în toamnita ciorbă de burtă, precum și confecționarea cârnaților numiți de francezi „tripes âu la mode de Daon“. Mațele se sipală se usucă și se întrebmnțftază la facerea cărnaților, îiar d'în cele domnéi se fac coalde de groa iă _ 1 f Bășicile urinare servesc după ce * au preparat la umplerea și conservarea brânzeiurilor. Ambele aceste două brăduț pot aduce un venit de peste un milion laiiual, dacă _ toate mintele s’ar lucra și comercializa în abator unde există o instalații TM? specială și bigienică și nu în diferite localuri murdare nada actualmente se lucrează matele în mod higienic și rudimentar. Seul precum și grăsimile de porc servesc ca aliment și se pot industrial îna transtformându-le în mărgărină, săpun, unsori etc. Glandele, tiroide, capsulele supraitonare, oranfte, testiculele etc. se transformă în broduse medicamentoase, care astăzi se aduc din stres»ăzate în schimbul a mari sume de bani. Părul de nore se transformă în Wiiieli, peni, pensule etc. Organele și cadavrele confiscate din motive sanitare se sterilizează și se transformă în grăsime animală și inre pulbere bună pentru îngrășatul porcilor și ca îngrășăminte agricole. Având în vedere cele arătate mai sus nau întreb, dacă nu este timpul de a se transforma și Abatorul București, într’un stabiliment industrial și higienic unde totul să fie transformat și valorificat Pierderile suferite astă tul mai permit întârziere și aceasta este un strigăt de alarmă pe care-l dau Primăriei Capitalei. Ce ar trebui de făcut pentru a pune bazele unei asemenei întreprinderi industriale ! După mine cred că s’ar putea face o mare societate pe acțiuni cu un capital prim de 30 milioane în care Primăria Capitalei să fie comteresată, dat fiind că abatorul este proprietatea comunei, așa că comuna va fi una din cele mai mari acționare plus că va putea obține și venitul de astă?.' al abatrului provenit din taxarea vitelor ce se aduc la tăere, se înțelege că prmăria îșî va avea un delegat a ei care va supraveghea mcrsul stabilimentului precum ți veniturile ce s'ar cuveni să fie încasate de comună. Până în prezent s’au oferit mai multe bănci precum și fabricanți de sânge și mare care să vie cu capitaluri precum și mașini necesare (franceze și germane), dat fiind seriozitatea unei asemenea întreprinderi. Primăria singură nu ar putea conduce o asemenea întreprindere neavând fonduri necesare și neavând posibilitatea pe care o au societățile industriale de a conduce un asemenea stabiliment comercial. Societatea formată va putea aduce vite de tăiat, iar primăria va fixa prețul ‘4rnei cu un minimum de câștig având astfel posibilitatea de a ofteni acest aliment la prima necesitate. Se va putea face în abator o fabrică de mezeluri al căror preț va fi mult mai eftin ca cel de pe piața de astăzi, deci iar un profit pentru consumator. Mă abțin de a arăta sumele fantastice pe care fabricanții de mezeluri le-au câștigat în ultimul timp. Se va putea face ca anexă o fabrică de margarină pentru export, precum și o fabrică de săpun mai ieftin pentru populație. Ca anexe se vor mai putea face cu timpul următoarele fabrici: tăbăcărie, curelărie, laboratorii pentru produse medicinale, fabrică de conserve de carne, fabrică de peru de nasturi, ateliere peutru cojoace, creittle și pentru lucratul lânei etc. Frigoriferele abatorului s’ar mări și în ele s’ar putea conserva fie lângă conservele de carne și alte alimente precum brânzeturi, fructe etc., aducând venituri prin închirieri de compartimente. Abatorul indtrial ar avea absolută nevoe de o cale ferată care să facă posibilă „ducerea vitelor și descărcarea lor chiar în abator, iar nu cum se face astăzi când vitele sunt aduse pe jos de la Gara de Nord împedicând circulația și dând un aspect cu totul necivilizat acestui oraș, care a devenit Metropola României Mari. Abatorul cu împrejurimile lui ar deveni un mare centru industrial unde higiena va fi strict observată, iar producția industrială va arăta că și noi știm să muncim și să producem în mod tot atît de inteligent ca și cei de la care luăm exemple de asemenea natură. Medic Veterinar, Theodor Ionosia Subdirector al Abatorului, București. --------------00X00-------------— HÜ ÄilKlIfiil [Síiig L F. s. njaiffl iu S’au înființat două notusi direcțiuni regionale «a lângă direcțiunea generală a C. F. R. și s’a stabiit reședința tuturor direcțiunilor regionale cu liniie de căi ferate ce revine fiecăreia din ele, așa după cum urmează : Direcțiunea I regională cu reședința în București.— Cuprinde umătoarele linii: București-Pitești,Pitești-Curtea de Argeș, Golești-Câmbulung, Titu-Petroșița, București- Ploești, Bucureștite Constanța, Obor- Oltenița, Slobozia-V. Călărași. iMedgicea, Bazargic, Jurul-București, Poești-Țâmdărei Prtaști (Biur ru:-Brăila, Öacrele și, în special fluierele pi- Bucur.-Giurgiu, Giuirgiu-VițeM, Făetoarelor se fierb se scoate grăsimea uneteFetiaști, Medgidia-flamangia, Me în proporție de 3—4% și gealatina de ea-Mamaia, Brăila,Barboși, 14—15% care se întrebuințează ca inerfecțiunea In regionala en reseauiment, ca cleț, precum și pentru dința în Iași, cuprinde uirlătoarce mâncarea de roluri fotografice. fisticii.,Pichenii Femani-Odo-După ce s’a extras aceste materii d m <lmos rămâne partea scheletică din D ®cău-Piatra Neanțu, . Maiacare <se poate fabrica :nasturi, cufești-Bamboșt, Iaisi-Țecua, Romíon-.Bu titașe, plesele și diferite obiecte de hăraști, kișâ-ț Paișcanî, Podul Iloaneiartă «i de mona.i. Hârlău, Îașit Dorohoi iaște Secola, «• VSiT1 e*^iS s^? curățit Grasna-tlinși, Zor'lerti-Prii tel Basaraibia Și spălat se mtreti.uriteaza ca an R.„rhoti..pl.rl> .u ys-i.«'.'' mont in Tf’frmimitis rTz» Ltw-ix pârLOȘi iâ.Șîrjan Hdl. Direcțiunea IH regională cu reședința în Brașov cuprinde următoare« linși, Coț>ajică-Predeal, Predeal- Ploești exclusiv Câmpina-Boftana, Buda-Slănic, Brașov-Madefalea Maderatea-Adjud, Balj-Braid, Hașdeu- OdorheU, Coptșa-Mică-Pol Olt, Pod, Oibi Brasov, Brașov-Zemfeșd, St. Gepreg-Bratcu, Sibiiu-Agnita-Sîghisoara Sibiu-Cisnadia, Sibiu-Sebeșul Săsesc Petrilateu, Copșa Miel-Ioluș, Comănești-Moinești, Sebes- Săsec-Vințulde Jos. Direcțiunea IV regionala cu reședința în CiuJ cuprinse* următoarele linii: Feldioara-RăsboieniiMaielaien, Ludos-Bistrița, Târguite Mureș înguste, Oradea-Veneția, Simeria, Teiuș- Copșa-iMicăt, Simeria-Suspen- Jibot- Ghint, Albat Siililaj-Zlatna, Grees-Abriftj, Feldioara-Râaboieni-Uioara, Hiledin-Călăude. Direcțiunea V regională cu reședința în Temișoara cuprinde următoarele linii: Lokoshaza-Simeria, Subcetatea-Caransebeș, Hunedoara- Simeria, ■ilia-Lugoș-Iam, Temișoara-Radna, Termișoara-Arad, Anard-Condoșul-Mare, Lovrin-Carabeiș, Obessenyo,St. Andrei, Tomiișoara-j Michii>til Mare-Cenadul-Vechii, Cănpht tș n Garansabeș, Modova-Olari, Tetrișoara-Modo?, Timișoara-Stamora, JebeJi-Gyor, Terzi- Soara-Buziaiș, Zadoli-i Liabling, Vejte- Bocșa-Montană, Bocșa,Montană-Reșița, Oravița-Jidovin, Attilla-Beriíyte- Bazia, Galația Olapodia. Direcțiunea VI regională cu reședința In Satu-Mare cuprinde următoarele linii: Oradea-Ghibigt n, Oistigean-Fiod, Oradea-Vattsetta-Vascau, Sambătșag-Dobrești, Orad ta-Venața-Boiș, Epischorpia-Zoimlin- Iiasco pîa-Damen, Osși Korosszeg, Leitire de frontieră C- S. Secwente Satinöșag, Careii-Miari-Zalăai, GHvaiciu-Somcistas, Satu -Mare-Koroly&rdöd. Satul- Mare-Bocsad, Satu-Mare-Bajat Maate, Câmpu-Ilung-Tertibșin,Vidiu-Borsa. iDirectiunea V ® trage masă cuctlnța in Chișinău distrînde următoarele tinii: Christe^ți-Tigiina, Ocseața- Basarab-Ungheni, Bălți-Mirăuți, Bucovăți-Iiași, Tighina-Bsarabeasca - Reni, Baisferbeasca-Cetatea-Alba, Valul lui Traien, B.Bolgrad, Larga B. Vimovița, Noua-Smită-Volicineț, în mod provizoriu până la normalizarea liniei, când vor trece la regionala VIII Cernăuți. Direcțiunea VIII regională cu reședința in Cernăuți cuprinde următoarele linii: Borgo-Prund-Dămrănești B., Cârlitea-Botișa» Fund?» Morovei-Fundul Moldovei ramifeaua, Moldovița-Ferestreu-Vama, Ciudei-Cosoiica, Fălticeni Dolhasca, Suceava-Ițcani, Șipotoíe-Suceva Doinești, Adâncata-Lăpușna, Carapcii-Ciudai, Vijnicța-Nepoiîălcăuți, Neprolăcăiâți-Paașcani, Lujeni-Prelipcea, ?tfănești-Badin, Vrânceni-Ooia, Saragora-Notsa-Sullița- Petricvini-SătuiaUî’Vechi, Verești-Botoșani-Leorda-Dorohoi. Direcțiunea În regionera cu rindința în Craiova căinrinde următoare e Rn!î:Caransufl>es Pîteleti exr’uso Fii?aș^B^mbeșt’, P.^OIt-Podtul-Ofit, Craiova-Calafet, Piatra-Olt-Corava, Cositești-Trimu Măgilli ujte, Rosiopi-Tutru, C93.