Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-15 / nr. 3849
IN TARA: Un an. . . .Lei 120 Sase luai. . . » 00 Trei * ... »30 Un an . . fjaee luui Trei » • eui .. 110. . . Lei 210 . . » 120 . . » 60 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No 17 STRADA EDSARD QUINET No. a (Vin-i-vis de Hotel Capsa) Tele. Stanele: Direcția Sini 3; redacția ț Administrația, 11 —mwiii jw. ,u mu nmmjmtmmmzmmzmmmmmm- Sâmbătă 15 Ianuarie 1921 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrațiia ziarului, straia Academiei No. 17 și la toata Aguațiii de publicit ii> BUNI 50 b&at DEZORDINEA FINANCIARA In in<ni«t‘titlâ de fată toate statele bine conduse se preocupă sa pună ordine in finanțele lor zdruncinate elei pe urma războiului. De altfel încă <]“’acmit diteva tuni conferința financiară internationally de la Bruxillas» ale cărei un’idiato s’au mărginit după cumi se știe, in ,a se da numai sfaturi statelor participante, a îndemnat cu stăruință,pe toate statele cari vor să scape de ruina financiară sa practice o severă politică de economie și de echilibru bughiar. In această privință exemplul Angliei e edificat d' și tai guvern conștient de datonic sate desigur cam ar fi urmat. In această țarii, — deși situația financiară e neasemănat mai bună dafcât în alte state, cari au participat la războiat— s’a dus o Întreabă campanie de opțiuie publică pentru practicarea unei politici de economii, §i guvernul cel dintâi s’a raliat la această campania. In special primiși ministru Lloyd George, prin nenumăratie discursuri, s’a solidarizat cu politica de economii căutând să convingă opinia publică de necyrsitatea lax absolută pentru însănătoșirea finantelor. Economiile bugetare sunt intotdeauna dureroase si tocmai de aceea e nevoie ca opinia publica să-și dea bine seama că operațiunea, oricât de drrriroasă, e necesară pentru ca Statul să evita ruina, și pentru ca, restabilindu-se echilibrul bugetar, să se poată stabili o situație normală și sănătoasă, care singură îngăduie apoi o prosperitate generală în vjt tnc ce în Anglia guvernul face aceste sforțări, la noi asistăm la fenomenul univers. Lucrurile sunt tocmai răsturnate și guvernul tarei e acela cade dă 1 opiniei publice ,pilda celei mai deșănțate destrăbălări financiari, a dezoriáinei în finanțe, a risipei banului public prin diritue, tot fugi mari și mai inutile. Cu cât Statul se înăimplește într’o situare financiară din ce în ce mai grea, cu atât se pare că guvernul se preocupă mai puțin de political de economii și practică cu o inconștientă vinovată dezordinea în interbeli. Să mai reamintim ceea ce se intâmplă la Genova, unde delegația la „Liga Națiunilor“ costă 1 milioarie pe an, și unde uui singur trimis an d-lui Takte Ionescu a încasat 50.000 franci elvețieni pentru zelce zile? Dar, numirile de miniștri plenipotențiari acolo unde nu se cânte și indici nu aduc nici un folos tăxei? Dar numirile de atașați ,militari La Lisaibona și tailurea, muie n*au unvisip de învățat și unde se cheltue,se surienjioune, ,mai ales din cauza schimbului defavorabili? Dar călătoriile în străinătate ale d-lul Take Ionescu, subvențiao și banchetele de pe urna cărora țara n’a folosit nimic? In țară impozitele nu se încasează și tezaurul public egol, mandatele sunt refuzate la casieria centrală a tezaurului public, soldele soldaților sunt neplătite pe luni de zile, — dar in acelaș timp guvernul face, nouă creațiuni bugetare, la toate departamentele se deschid, peste bugetul care nici n'a fost examinat și votat nenumărate credite suplimentare și extraordinare. Statul cumpără pe prețuri exorbitante, pe aceste vremuri, o mulțime de imobile, oferite de samsari cu trecere. Nici o regulă, nici o ordine nu se mai păstrează în cheltuieli, din pricina lipsei unui buget legal, care să nu fie depășit. Numeroșii miniștrri și subsecretari de stat dispun de banul public după plac, fără nici un control, fără nici un sistem,—și guvernul întreg practică cea mai cumplită destrăbălare financiară. După ce guvernul a avut 6 luni de zile ca să pregătească bugetul n’a făcut absolut nici o lucrare și a obținut de la o majoritate docilă acel bili de indemnitate menit să perpetueze această dezordine. Dacă opinia publică ar vedea o cât de slabă tendință spre regulă și economic, ar mai trece peste neregulele trecutului. In loc de această tendință ea vede insă tocmai contrarul. In aceste comlițiuni, când guvernul țării dă dovada unei asemeni politici financiare dezordonate, evident că nu putem să cerem ca alții, din afară, să dea mai mult credit țarei românești și să aprecieze moneda ci mai mult decât propriul său guvern. Până când această stare nenorocită va continua,până când țara va continua să nu aibă un amnistru de finanțe cu autoritate și răspunzător, care să pună ordinii în finanțe și să inaugureze o politică sănătoasa de economii ți de echilibrare bugetară,—i nu ne putem aștepta nici la restabilirea în afară a creditului și ipprtetighti lui țărel. Din nenorocire opinia publică mi vede nici un semn de îndreptare. Lucrurile merg din rău în mai rău. -----------OOXUO——--- ZI CU ZI Guvernul preocupat de prestigiul parlamentului, și pentru a arăta provinciilor desrabire importanța cri dă alegerilor de acuma, ca și tortușile, a rugat pe d. Pascal Toncescu să bine-voiască a primi să candideze la Soroca. Credem că d Dilin Zumai t ' va primi cu mult entusia&i această c : • • dictatiară, care îi va par din in .a?, oi reușită, sa aibă dreptr tatament pe un emfnent cor ■".* * ..Adevărul" annunță semănțios: „După cum am anunțat și ieri d. Vintilă Brătianu n» va candida la scatnul Picant de senatoriu. București“. Cetitorii vor ceti informația partidului nostru prin dane se vede că Vintilă Brătianu a candidat la București. informatice ziarului Casei Blank nu sunt sigure decât în ceea ce privește combinațiunile finanței internaționale. * Ministerul de interne a trimis prefectului de Soroca o instrucțiune telegrafirie asupra alegerei parțiale din acel județ, spunând că guvernul face din alegerea d-lui Pascal Toncescu „un punct de onoare“... •Credin că formula nu e suficientă. Alegerea d-lui Pascal Toncescu e un punct de onoare nu numai pentru guvern, ci pentru întreaga Românie Mare !... # Telegramele alarmante pe care d. Take Ionescu le trimete in străinătate, cu privire la pericolul de pe Nistru, primesc din s partea „ îndreptarei‘‘ celle mai categorice desmințiri. Dacă d- Take Ionnescu n’ar fi având rolul, pe care l’a jucat cu succes și Don Quisjotte adică acesta de a sa război cu morți © de vânt, adică cu germanofilii din țară, poate că d-sa a fi dispus să se retragă din guvern. Dar ce se face Antanta fără Venir zelos-ul nostru. ----------00x00-------. Clioștiința dinastică In Ungaria preocupă d’aproaine cercurile frâu, eprc și „Isp, ICjjaro“, prin părul ddui Tharrand, îi dă următorul comentariu : „Vom vedea oare, după Constannta a si pe ceilalți mari prărbușiti, reocupând tronurile lor ? Căci, iata, se vorbește, acum, în Ungaria, despre iminenta retragere, a amiralului Horthy și, de sire o restaurațiune monai lisiáú "Această eventualitate, de altfel, nu are nimic problematic : Ungaria e un stat regailist prin excelentă. I’pntru țăran ca și pentru nobil, ideia de pataie e legală, ca în vechea Franță, de însuși persoana suveranului Pentru mui Maghiar, -attâta vreme cât comana Sf. Ștefan nu repauzează pe mirul unui rege, statul ungar nu e înfăptuit și rămâne veșnic frământat de revoluțiuni. O ficțiune constituțională Dar chiar acum încă, cu toate aparențele. Ungaria o’a încetat, d'a fi o înnyarhie. Parlamentul întrunit — sunt câteva lupi d’atuKci — în Adunare Constituanta a declarat, în adevăr, că statul e tot monarhie, deși regele e absent. Așteptând întoarcerea «a, a fost numit «a regent amiralul Horthy, care s’a distins în vremea războiului și, mai târziu, în luptele împotriva bolșevismului Această ficțiune «institutională nu poate fi decât provizorie—după cum toți o cred. Insă, dificultatea înceiie de îndată ce utilează a se ști tâne va "fi mâine rege el Ungariei. Ce prevede constituția maghiară dóimulimn, să fi capul său de călim arhiepiscopul din Hronici, prințipole-primat al negotului și, de către președintele Camerei, împodobit cu relicvele tradiționale noul rege părăsește, după aceia catedrala din Buda, vechea biserică a lui Mataiaș Corvin și în piața publică, de față cu poporul, depune jurămâtntail constitutional Această ceremonie îi conferă monarhului un caracter greru. imieabiLemu îmi «punea, într’o,i. «șa de pitoresc, contele Teleoki: „Dacă o întâmplare absurdă ar da coroana feciorului meu din casă desigur că o ar fi rege au ochii nici“.« Carol de Habsburg coi^ nuâ a fi rege în Ungaria? Or, după moartea lui Franz-Ioscl, contele Tisza și dr. Csernasuh, principele-primat al Ungariei au încoronat ca rege pe Carol de Habsburg, care a fost nevoit s â aibrifice curând. Totuși, pentru legitimșt, acesta continuă sa fi acelas conducător al destinelor iigjtiunei și nu va înceta de a fi. Adversarii săi declară, însă, că reîntoarcerea co-împăratului CaUl or e imipoși îiilfă. Mai întâi, după opinia sa Antanta nu via permite ca ea să se producă, deoarece vechile visuri de logomonie ar reînvia atunci imediat. Și, dacă e de crezut, marea majoritate a locuitorilor, fericiți în mijlocul nenorocirilor toate, sa» 61 »copii, în sfârșurile austriaei, privește cu teamnă orice ar putea favoriza o resurectiune a Austro- Ungariei. De asemenea, se împacă ex-împăratului Carol, ca o absență de loialitate, tentativele de pace separată pe cariteu făcut în 1917. Imputarea aceasta privește, mai ajea, de soția sa împărăteasa Zita, care a simpatizat mereu cu Aliați. Pe d’asupra, faptul d’a fi lăsat, imediat după armistițîn, ca Ungaria săe zbată în ghiarele revoluției, pînă o acuzație ce îi ce aduce. De aceia, mulți sunt aici, împotriva sa. Cutiva erediniciosi se gândesc în schimb, la fiul ex-împăcatului, dar acesta e încă pipn copil c,%n să-si nerunne onsa de mare grijă. Situația Arhiducelui Josef Attil preferă Pe arhiducele Josef, carp o foarte popular în Ungaria și ale prtmi țarisSYi războinice au rămas vestita JWîfclmiștiii susțin dimpotrivă <și arhiducele au trădat cauza restaUtiătei prin mumOH-ștema regimului institui do Karolyi. Bar el replică, la învinuțirea angast&w că însăși el-împănatul CitroL l’-a smUxrizat ca să facă pasul. Jn timpul Ikxi- cevilsmuluii, amiciuoele Josaf nu a părăsit o clipă Ungaria, dar a fost silit, după ce li se arestase -filth sa munceasc SL împrospiă cu familia, la câmp ori să taie arborii din parcul castduluii său. Iar când a «Samt Bela Kulm, a devenit șeful guvernului provizoriu ca să se dea apoi discret la o parte, ascultând de ordinele Antantei, Carol sau arhiducele Josof — încheie ziaristul francez — care din doi va domni în Ungaria î Iată întrebarea“. — ooyoo ■ ....——» CE SE PETRECE LA VECINI RESTABILIREA BOHIRHIEI IN UNGARIA - Interesantele âenSinuări ale iiari* NOTE Medici pentru profesori inamái, bogătî, cupt putini, marea mulțime a celor săraci suferă de toate lipsurile. Iar dintre nevoile cule cari nu așteaptă, ește ajjuîi a găutărei sănătăteT. Si răzbviul, cu privațiunile, cu temerile, cu di minuiala nervoasă ce a neostimat-o, cu «Irmariul fieielogie că te pricin uit a fost» și «st © una din cauzele cele mai importante ale înmultiei burilor la noi, cai și în tot restul humid. Niciodată, nu a fost un conglomerat anal variat de boli microbiane. — nici odată corpul omenos» nu a fost mai asaltat de loviturile virulente ale virușilor de tot felul, de cât acuma. Dar cum toate astăzi «’au scumpit, evident că și asistenta medicală nu ei putut face excepție. ProfesorÎT care sunt în marea lor majoritate oameni atract, fi*ă a nu iposea astfel apoi a la o atât de trebuincioasă, dar totuși atât de scumpă îngrijire a sânătățel, prin medici. Casa Corpului Didactic, pornind de la aceste con«ideoatiuni a crezut că e de datoria ei de a muta pemtru membrii «ăS, peristenta medicală. Ea a apelat de luminile științifice ei la devotamentul d-loji <£ r. Deme Man și Th. Mironescu, cari vor da consultații medicale gratuite atât protonon.low de ori ce grad și funcțonarilor miniserelor de insttrucție și culte, din cai ifai, cât și membrilor .»rpntul didactic, din pro* VMU12.01 Cfiv ce modelează sufletele generațiilor, au prilejul de a apela la <> ai«isterită medicală gratuită, si cum nici un bun pământesc nu face cât sănâdalca, credem că’ inițiativa casei corpului didactic. nu vai răimâne din cele ce n’au răsunat Pstrenius ------------OOXtte----------- SALVATORUL ANTANTEI VICTIMA GERMÁNÖFÍLILOB E noua poză luată de dl Take Ionellen pentru a explica finanței internaționale eșecul verificat de vasalitate și imposibilitatea de a se tine de angajamentele luate. E poza omului care în țară nu mai pășește nici un Sprijin pentru politica vânzărilor. «fără doar de articolele echivoce ale naționalistului tor<m și a bunului său Mecenar d-l Biank. D-l Take Ionescu o victimă. O telegrafiază de două ori pe zi în Apus, o spune în interviewuri, o poftă la urechea streinilor ce vin să-i afle părerile1 după en și a făcut o dini Chiradume... Totul în fara romonească a gerym.noi U. începând cu Dinadia, — numai el. veni zelosul Dunărei L. mai păstrează legătura cu :Antanta, singurul sprijin și salvator al politicei ei fn.Olteni. Astfel confundând politica inteleperei cu interesele vânzărilor sale caută în Apus sprijinul pe care în eră nu-l mai acordă nimeni. Profitând de un echivoc, vorștp să safteze situația Pierdută, profitând de un neadevăr, vcește să-și atingă ținta ,v- si îndepărtează veșnic... Dar ni prilejul acestor manevre trebue examinat și răul care l fac tăreț 4 toate aceste neadevăruri, iata de pildă o telegramă, din zecile ce le expediază d-l Take Ionosai. — reprodusă după ziarul francez ..Le Temps": _ _ *Două informații fagure din România, situația politică s’a ameliorat simțitor în ultimile zile. Pericolul îndoit extern (aluzie la tefegramele date de d-l Take Ionescu asupra amenintărei bolșevice la Nistru si ungare la Tisa. N. RJ a irrodus o miscare spotemnicA iintre unire si. ,utlinetul ca Și d l Take Ionescu au găsit concurs nfsperat, chiar în opozitia parlamentară pentru a se opune venirei Regelui Constardou la București chiar dacă Invexiruul grec ® r îosista silvie. Această vizită rămâne deci putin probabilă. COALIȚIA AMT KINTOFILA CA ÎNTĂRIT si INFIMA MINORITATEA GERMANOFILIT,OR E LIPSITA DE ORICE SPRUTIN”. Această telegramă, după ritm bine se vede. este un fals deja început până la sfârșit, vre&etitănd o sttuxurie complect inexactă asupra luptelor politice din țară, st creând o atmosferă neprielnică în Apus. De unde vin toate aceste ..erori1“ f Ușor de văzut când d. Take Ionesau este separat de ..cabinet" în scopul de a esi în evidență lupta „titanici” ce o duce pentru sarpierea Antantă. Dar manevrele âupistrului de Externe nu pot ramâne fără o strictiune. Această sancțiune este complecta sa izolare de întreaga opiatii publice, ce nu confundă politica Antantei cu politica din concesii ii slugărnicie dusă de d. Take Iovescu, care cum foarte bine a arătat oficialul guvernului „creând tărele situație deJicuta fată de Aliat?. ------—ooxoo-----------ECOURI Obiceiul d'a începe anul la 1 Ianuarie e foarte vechi. Romanii, cei dintâi, au axat această dată, fiindcă atunci, intrau consulii în funcțiune. Mai tirziu, lucrurile s’au schimbat; inaugurarea anului se făcea, de pildă, in Franța la 1 Martie până când a intervenit reforma lui Carol al IX, care restabilește vechea dată. totînâra femeie a depus, zilele trecute la autoritățile din Wiltesden (Anglia) o plâogere împotriva soțului său, care a maltratat’o pentru faptul de a nu fi voit să subscrie, la următoarele trei comandamente: e Să nu pătrunzi în casa vecinului. «Să nu vorbești cu nimeni pe stradă. «Să nu-ți vezi mama decît la moarte!.. Datorită insistenței opiniei publice americane de a se face economii bugetare, Camera reprezentanților, din Washington, a operat o reducțiune de 421 milioane dolari asupra capitalului creditelor cerute de către minister. Sovietele rusești sunt dispuse să conce sisneze 140 de milioane desiatine (280 de milioane hectare) din suprafața totală a pădurilor, in acest sens au șnceput negocieri cu societățile engleze care urmează a fi angajate pe un period de 60—70 de ani. In ultimul nostru articol asupra acestei atât de importante chestiuni am arătat că a făcut actuala administrație comunală in ziua de 16 Decembrie 1920, operă cu colț d-l Katz se laudă în articclu său publicat in ziarul „Îndreptarea“ din 30 Decembrie 1920. Cine a citit acel articol, ușor a putut vedea cum d l Katz, sub cuvânt de a arăta ce avantagitme comuna din operațiunea pusS l t cate de d-sa, in realitate caută să se justifice pe dânsul. Astăzi arătăm și facim evident că tot cei care afirmă in acel articol,cu o pură mistificare, bazându se 1a <tic și alrmări absolut false. <a spoit adiace temwna In articolul nostru y publicat în ziarul „Viitorul“ din 29 Decembrie 1920 am arătat cu titre, că dl Katz beagă comuna într-o asociațe în care asociatul Soc. de gaz și electricitate pune un capital care aduce anual un beneficiu de 750.000 lei, iar comuna aduce un capital, care producea până acum un venit de aproape 2 milioane lei anual și vom arăta mai departe că de aci înainte acest capital,dacă primăria îl va exploata singură, în regie, îi va produce mai multe milioane anual, venit pe care primăria i! va da cadou soc de gaz dacă intră in asociație cu ea. Di Katz nu spune un cuvint asupra acestei chestiuni ba chiar ne amenință că acel răspuns al său este „Ultimul râspuns în the si’unea iluminatunni CapitaleT". Ivi bine îl vom forța noi să se demaște definitiv. Pentru astăzi ii urmărim în răspunsul său, pentru a dovedi punct cu punct și cu cifre cum minte îl ținea și pe cel în drept a-l controla, pentuu a putea să salveze afacerea pusă la cale în detrimentul Comunei. Cine este vinovat de la primul rând d-sa afirmă că dacă „Primăria este păgubită, vinovat de această pagubă este Consiliul Comunal din Ianuarie înru care a aprobat ceia ce astăzi a înfăptuit'*. Am dovedit în ultimele două articole cât este de falsă această farinrațiune, reproducând textual, căci ar fi pus pe cetitori În fața textelor actelor, după copiile legalizate pe cari Pumăra a fost nevoită să uite de a. Trecem acum la o altă afirmare a d lui Kurz, considerată de ci ca cea de un adevărat efect. Dl Karz arată că prin cointeresare Comuna va avea o economie de 5 milioane anual, chettucii baute anim în buget și caii vor dispare în viitor. In primarrâmi cum este umflată, căci iată ce se consistă asupra acestui punct din bugetul Comunei pe 1920/21 făcut chiar de d-l Katz: La pag. 40—r din buget găsim: Capu. ]X Direcțiunea serv. Expluatărilor, luminatului și controlului : Art. 1y6— Retribuția personalului, indemnități, etc. 1.058.440. •Să se noteze insă că această sumă reprezintă retribuțiunea întregului personal de la toate aceste servicii din cari cele mai multe vor rămâne ți după ce uzinele vor trece la Sol. de gaz. Cheltuiala personalului Uzinelor o găsim la pag. 6ă sub titlurile Divizia Uzinelor fosforifervlor și Uzina de electricitate, care însemnează 488.980 lei. Mai găsim la pag. 40—1 următoarele : Material articolele 197 combustibil 2400.000 lei. An. 199.— Uleiuri, etc. 90.000 lei. Art. 200.— Materiale pentru exploatare, etc. 280.000 lei. Art. 201/202 și 203.— 235.000 lei. Total: 3 493-930 lei. Să se noteze insă că sumele dt l t articolele 199, 200, 201, 202 și 203, privesc cheltueli și pentru alte servicii, care rămân la Primărie chiar după trecerea Uzinelor electrice la Soc. de gaz, și dacă o parte de aproape jumătate din aceste sume vor figura 1 buget și de aci înainte. Mai găsim însă I11 acelaș buget, prevăzut tot de d-l Katz, la venituri, pag. 19, la articolul 47, venitul stațiune centrate a exploatăre a uzinei electrice precum și din instalațiunile de electricitate in sectorul rezervat: 3.500.000 lei. Va să zică, dacă odată cu cedarea Uzinelor Comunale, dispare din bugetul Comunei cheltuiala cu ele de 3493.980 lei, dispare și venitul de cel puțin 3.500.000 lei. Unde este prin urmare avantajul Co. iund ! Peăavantagiile pentru comună Dar să-i arătăm <11ui Katz imediat desavantagiul, adică pierderea reală a Comunii. Dacă Ministerul de Interne mai inainte de a se pronunța asupra deciziuneî Comisiinei Interimare de instruinare a acestor Uzine, ar cerceta printr-o comisiune de experți, ar constata că venitul brutal t prnind de la Uzinele Comunale trece de 7 miliane. Am văzut mai sus însă că chiar cu cifrele arătate de d l Katz în buget, Comnna nu are nici-o pierdere, căci venitul este mai mare ca cheltuiala. D-l Katz n'a vrut însă să spună, că Comuna afară de venitul arătat, mai are gratis curentul pentru uzinele sale de apă (pomparea la București și Bragadiru) 4.000.000 kw, precum și pentru iluminatul electric public al Bulevardelor Carol, Elisabeta, Colți, Lascăr Catargiu, șos. Kisdoff, rondul al II-lea, grădina Cișmigiu, atelierele Comunale, localul Primăriei cum și celelalte instituțiuni Comunale de circa 1.000.000 kw. Dacii prin urmare pentru suma mai sus arătată înscrisă în buget ca cheltuială pentru aceste uzine, Comuna are beneficiul 11e tăgaduibil ce l-am evidențiat, atunci când Comuna ar înscrie pentru aceste uzine o sumă de 7 milioane lei, s‘ar face, pentru că cererea de curent ar fi mai mare, și în acest caz Comuna ar avea de încasat o sumă de cel puțin dublu decât cheltuiala, căci astăzi chiar Comuna vinde Societăței de electricitate cu 2 lei .kw, care costă în realitate între 95 bani și 1 leu kw., iar pe deasupra și întreaga această cantitate ar încasa încă 50% din vânzarea brută și 50% din venitul net, conform actului de concesiune. Este o chestiune elementară pentru oricine știe— afară de d-l Katz — cum se alcătuește un buget Că dacă exploatarea Uzinelor ar cere 7 milioane, sau chiar mai mult, această cheltuială nu se duce pe gârlă, ci se va produce curent mai mult și deci venituri mai mari. Pentru d-l Katz, însă, nu știm prin ce minune acest venit dispare, însă numai dacă Uzinele rămân Comunei, căci ritmele trec la Sprire gaz, veniturile reapar, pentru a se arăta că pe această combinație, Comuna va incasa 10% din Imit și 50% din nei Curioasă scamatorie! D-l Katz se ferește, să arate că anual Primăria furnizează S. T. B. curent și că or cât ar costa acel curent, chiar peste 7 milioane, S. T. B. este obligată să-l plătească cu un spor de 10% peste cost, deci la 7 milioane. Comuna ar câștiga 700.000 lei. Dacă ar mai trebui încă 7 milioane pentru altă cantitate de curent, pentru a-l vinde Soc de gaz, dacă va avea novoi, ea plătindu-l Comunei cu i leu peste prețul de cost. Comuna ar câștiga încă câteva milioane anual. Deci oricare ar fi suma pe care ar înscri-o Comuna in buget, nu numai că nu ar pierde nimic, ci din contra ar câștiga, și pe deasupra ar avea gr*-* (is curentul cum am arătat mai sus, pentru iluminatul public al bulevardelor, precum și pentru pomparea, apel in întreaga Capitală, aproape 5 milioane kw., pe cari Primăria va trebui să-i plătească Soc de gaz, dacă se face fuzionarea,sau mai bine zis cedarea Uzinelor Comunale către Soc de gaz. Cum vedem prin urmare afirmarea d-fbt Katz că se realizează în cheltueli o economie bugetară de 5 milioane este falși și realitatea este că prin operațiunea concepută de d-sa, realizează o pagubă de la venituri de mai multe milioane, pe lângă că Comuna va trebui să plătească Societăței cuantul pe care până acum îl avea gratis. Și asupra acestui phnet d-l Katz vrea să păcălească lumea. In adevăr d-sa f acelaș răspuns, arată că grație convenției ce încheie cu Soc. de gaz, aceasta va furniza Comunei curentul electric de forță motrice pentru nevoile Comunei cu prețul de 30 bani kw , și că aceasta ar însemna că Comuna ar avea să plătească numai 600.000 tei pentru pomparea apei-Continuarea în pag. 21 COINTERESARE LA PAGUBA INSTREINAREA UZINELOR ELECTRICE COMUNALE Câteva cifra edificatoare asupra chipului cum a fost păgubită comuna București Sănătatea este prima condițiitnd pe ©atrie trebue să o îndeplinească omul spre a tinde la fericire- Se întâmplă însă, că nori românii suntem printre, cei dintâi cari nu luăm în seamă acest lucru. Și dacă înainte de război eram în drept să ne mistrăm de numărul enorm de tineri amânați la recrutare pentru slăbiciunea lor, apoi acum după război ne putem îngrozi de numărul nemai1 țpomitenit de model al ofițirilor. Listele de stare civilă ce se publica în ziare, ne arată, aproape zilnic, numărul morților cu mult mai mare decât al născuților. Tuberculoza s’a întins atâta și face ravagii că ne-ar trebui cel puțin 200 (două sute) de sanatorii spațioase ca să poată adăposti pe nenorociții, fii ai României Mari, bolnavi de aceiastă durplită boală, etc., etc. Ei bine, dacă conducătorii statuii nostru, din fel de fel de motive, mai mult sau mai puțin justificațte, nu se ocupă îndeajuns de sănătatea poporului pe care-l ocârmuesc, apoi fiecare dintre noi avem posibilitatea să contribuim la păstrarea sănătăței noastre. Acesta riște rolul educației fizice. Poate că e nevoe să lămuresc pe unii ce este educația fizică, spre a nu crede că aceasta este un lucru greu șii care să ad răpească prea mult timp. In câteva cuvinte, educația fizică ar însemna spălarea corpului cu apă și executarea câtorva mișcări rationale, pentru care ar fi univoc de cel mult 10—15 minute pe zi (viazi „Sisiteittuil meu“ de danezul J. P. Müller. Biblioteca pentru toți. Mai mult încă după cite se vor vedea mai departe, strictul necesar de educație firadă, în cazuri extreme, s’ar putea reduce la o pierdere de timp de 1 minut pe zi. Așadar motivul „lipsa de timp“ este exclus.Este oare o perdere diet timp ca cineva, dimineața în sculare, sau seara la culcare, să întrebuințeze un minut pentru a întinde bnatele și a trage aer în pulpi dând găsește ore întelegi pentru a sperge la teatre, concerte, cinematografe, dans ©, jocuri de cărți și alte nproace, chefuri cu sau fără lăutari etc.? i Nu trebue să se înțeleagă prin educație fizică toate extercițiile de sport și gimnastică. Toate sunt plăcute, distractive și folositoare, dar e drept că acestea ar cere mult timp. Or, pentru păstrarea sănătăției ne putem dispensa de un mare număr din ele. Apoi, scopul educației fizice nu este de a ne face buni acrobați, echilibriști pe frânghie etc, ci de a alege și executa metodic acele exerciții cari contribuesc te desvoltarea armonică și menținerea normală a tutelor mușchilor și a organelor noastre interne. Așa se întâmplă că din cauza lipsei de metodă în excercițiile fizicei, un mare număr din atleții celebri au murit tuberculoși. Aceștia zilnic făceau exerciții de ridicare de greutăți până ajungeau la 1—200 kgr, dar nu făceau de loc exerciții pentru întărirea plămânilor. Am putea spune chiar, că mușchii brațelor, ior sau desvoltat în paguba acestor importante organe interne. S'au găsit unii, leneși și răuvoitori, cari pe lângă lipsa de timp, mai aruncă anatema asupra educației fizice, că ar micșora inteligent și celulante facultăți sufletești. Tocmai contrarul se întâmplă. Omul sănătos, oare nu are inteligenta mai vie, memoria mai rapida, atenția mai încordată etc.? Pe când*, îi mai arde unuia să lucreze, să asculte muzica ori să citească poezii, dacă îl doare capul, stomacul sau chiar o unghia ? Acestora te voi reaminti că sunt popoare cari au făcut cele mai mari progrese în omenire (Englezii și Americanii) Cari depun cea mai încordată muncă, conformându-se cu sfințenie devizei: „timpul costă bani“, dar cari găsesc, cu toate acestea, timp și pentru educația fizică, făcând toate sporturile. Nouă nu ne lipsește timpul, ci metoda de a trăi. De aceia nu am fi rău să-i imităm fie pe Englezi fie pe Americani. Atrag atenția că a imita un lucru bun, nu e un motiv de a se zice de către unii (famieniții și falită intelectuali) că aceasta © anaim uită reală. ] Domnii laoQștia, în genere, mu imită pe cei ce învață înotul, dar intrită pe sctivisitul de toarnă pe el kilografivite de parfum, spre a ascunde mirosul f sudoarei și altor murdării, isvorâte din disprețul său pentu apă. Pentru a ne da seama de importanța exercițiilor fizice în ajutorarea facultăților intelectualei, e desfid, cred, să pomenesc pe căile de scrimă și boxă. Scopul nu e de a provoca, sau lua la bătae pe toată lumea. Dar făcând aceste exerciții, ești nevoit să-ți încordezi atenția, să-ți desvolți spiritul de observației, pentru a prinde cât mai repede lovitura adversarului și a-i putea riposta cu iuțeală, deci să fii și vioi. Intuilția, curajul, voința etc. sunt facultății sufletești, pe cari în special exercițiile de boxă le mărește și întărește până la cel mai înalt grad. Ca parte aplicată, ocazional, îmi aiduc amtmnte că am citit mai multe cazuri de ofițeri francezi, cari fiind făcuți prizonieri s’au salvat boxând. Termin acest capitol prin a îndemna pe toată lumea să facă zilnic ©•xereftii de educație fizica și să se îmscrie în societățile al căror scop este păstrarea sănătă a membrilor și răspândirea acestor precepte folositoare și morale Intr’un număr viitor voi dî&nonstra importanța extoctelor de respirație, ce au de scop să rie întărească plosmânul și să ne ferească astfel de tuberculoză și voi arăta cum se execută aceste exerciții. Dr. EUGEN T. PETRESCU. EDUCAȚIA FIZICA Metoda de a trăi de dr. if. T. Petressa — Pmiza generală — Abona Iouia „VIITORUL“ Cel mai bine scris Cel mai bine informat mai răspândit ZIAR DL -SEARA -