Viitorul, aprilie 1921 (Anul 15, nr. 3913-3937)
1921-04-08 / nr. 3918
| LUNI II APRILIE I ț—T usarere» ■xk.-uac’essK&vu gaggsgsa țg m APARE la TEMISOARA , „Nădejdea“ J CONSULATUL AMERICAN Face cunoscut că nimeni nu este admis în oficiul e viză pentru examinarea pasportului și documentelor înainte de rândul său în lista numerelor Exceptând: a) Părinți cetățenilor americani cari sunt însoțiți e copiii lor aflători în București și b) Copii supuși străini însoțiți de părinții lor cetăeni americani, cari se află cu ei în București. tHeR’s LA VIENĂ Nu pierdeți ocaziunea și vizitați renumita firmă: ANTON PORGES ■ Vii, Mariahilferstrasse No. 4, Etajul Sil. SpeciaSätääi: BATÄSITE cîiar Bandă ?I batist; Cale malarode essa BATISTi pentru Domni, In mătase I cu îsatiea Cabană1; CRAVATE da mătase etc. PRETURI MODERATE “3»§ 1 Corespondează și in limba română. § ■ ..........»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] »-l—........mm ■ ........ I '■ [UNK] [UNK] [UNK] »»"MWr—i ......... AAAA -H --*•►, fiA’'».,’’-»,'! Ifll EÍ0IIÍ im »I« PiîOTia AL ROMÂNIEI 1 Cormsn im TsMrSli IOl oa I Băile (Movila) «% I )» 1 . . „ I Pe malul mării, tornaiad BudSfSȘl Căliâ Vte fond 1 | renovat, Bulină electrică, Anunță că a importat 1: «fi«»»*, ocdastru, Rosott iar a in §». E SMHFUSB* §3i112$SGAl © 8*<£ i§2$« I «minci Mți jj |S|ju is U m pentr u ni A se adresa bucurești Villa min hi I popTeSu 2 ® 3128 ..t J; * * ‘ „ Í! Dein 1 Mai a se adresa direcf Hotel, Ss oieri ca ersUMEüigJaL li Biroul desdlis z,laic îatre orel"10-1 Robite si faluri] de LE» și de FIER i pentru Sonaloîli, Hoteluri inciderne si Bile I ia Știi Sunt Climatsrace și Bazanare Se găsesc cu prețuri avantagioase la Oficiul economic al României s. A .Didin! ZORILOR“ áÉtrativ STOCK 2 £ .eí kim »851r»SM * • W I țl ^ ’ s 201 „UNIVERSALA“ fuică călți. II f> „ 15 societate anonima Prețurile se înțeleg fără sticlă. jgajitii figílt SIB. lüteralg si MM Serviciul în domiciliu București, Str. Paris 4 bis. Comensile se primase la constanța, strada Carol 51 laCIH H1ÉEÍ1Q7.M.1P P ,iiT fT: c"irei P llemn^ "mSSíE^CÁ^mTl amssaga p@ Domnii Dentiști din România Mare că în urma disolveiei Soc. Anonime Centrala Dentară, continuă conducerea vechiului său Depou Dentar sub denumirea de M ■118T4M im Candel Societatea în comandită Când o deosebită desvoltare întreprinderei face cunoscută mutarea depoului în Calea Victoriei 76, etaj 11, unde a instalat un depou dentar model unicul în toată țara. Domnii Dentiști sunt rugați a vizita Depoul care este cel mai mare și bine asortat. ~kwiZ „SAIUIATOR” în ziua de 12 Aprilie Oraș di 1 Cabinet medical fondat In 1300 Băneața până la 12 se va vinde ție Medici specialiști pentru boale de a licitație publică la Tribunalul Piele, Sifilis și Venerice illistra, moară sistematică propri- Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin tot« Dior ^hatotok, "AASif?Sustanța 8 kilometri lurtucaia. Controlul diagnosticului cilic pun toate specificările la Dosar. ANALIZA SÂNGELUI I Microscopie și Ultra-microscopia. -----------------------—--------------- PASJMMIL RDM^W 9. (SânScZnsu î L n-TÎi s~r’U 'ji' *. 't” b/j Calea victoriei 6,67 și Ü Imprimeriile Indepeni str. lipscani 77 București, denta“ execută prompt! - telefon 33/13 - mor ;ce lucrări de arte graj Mare Depozit de: . §| fice, îndeosebi reviste I . I.v.® || săptămânale în tiraje câte folosint fî iluminat H Ide mari. ZIAROL 1 I. .. ■.■ r- - .________________ _ Teatrul LYRIC Vineri 8 Aprilie 1921 ora 8 luni. seara Reprezentată extraordinara dată de CELEBRUL BALET RUS de la ,.Opera Imperială din Petrograd cu concursul d-lui JEAN ATHANASIU și Baletul Opferei Romane PREMIERA ANDRUl ZiaftA Pantomina-Balet în 1 act. -----Biletele la JEAN FEBER-----Tuf Nl JKBUM Attur Compania dramatică «Bulandra* Astăzi Joi 7 Aprilie 1021 MATINEU cu prețuri reduse. „CAFTEAUA MISA“ „Un Dașmati a! PoporüM“ Vineri 8 Aprilie 1921 „Un Dușmn a! Poporului“ Duminică 10 Aprilie 1931 MATINEU „COCOȘUL VIGILU“ Biletele !» Cassa Teatrului. Titlafui 52/51 « —e——eee»»»»ee»geee«re ®» Teatru lyric! Asociația dramatică Excelsior_ Astă seara Joi 7 Aprilie ora 9 ONOAREA Cu : Manalaecw, Storin, Ioncanti, Chamel, Lefter, jEconomii, fVecera, l’cyov, Vigny, Kutzi Stănescu DiinUnică in Aprilie MATINEU ONOAREA -----Biletele la Feder. — -----------------i - • I-|-ni I ni. | ■ [UNK] ni MMi Mitotow ■ [UNK] manri Mi ■»—mni ! Partenes!sie (ceramică) în diferite culori și desemne. hMmm de bazalt pentru s tratuare și curți AAILA de faianță indigene nn0 în diferite desemne și culori. Mal Partial Sar MHic [sust UnSaA 1 calități superioară, furnizează prompt și convenabil București Calea Victoriei 152, 1 Telefon. La Raionul karticole pentru Domni au sosit un însemnat transport de stofe pentru haine, pardesiuri precum și diferite pânzeturi pentru linjerie. Se execută prompt orice comenzi de costume și linjerie fină. fpsihistrul Calea Victoriai 5Q _____București. ȚIGLE , solzi și jgheab—calități superioare — furnisează prompt !! din Fabrică *— având vagoane la disposiliona | 1.SCHCEHFELD %mm%m tie som 1 București, Calea Victoriei 152 § Telefon. Direcțiunea generală a Cailor Ferate Române PUBLICATIUNE Se aduce la cunoștința d-lor exploratori de păduri și a fimfizonilor de travonte. că prin decizia minisisterianlă înregistrată la No. 124375 și In. Ir No. 59085 din 17 Martie 1921, că nu se poate permite exportare de traverse decât cu condiția ca domnii exportatori să predea în prealabil direcțiunei generale C. F., B. 40 la sută din numărul traverselor de fair admise la export cu prețul de 20 lei bucata și 50 la sută din traversele de stejar cu prețul de 29 lei bucata pentru cele de categoria 1-a (7 bucăți la mc.), 25 lei bucata pentru cele de categoria 2-a (9 bucăți la mc) , 18 lei bucata pentru ce]o de categoria 3-a (14 bucăți la mc), rămân de domeniul fanteziei. Dacă asemenea calcule ßer fi făcute prin ziare, în un articol nesemnat, eu sunt de neiertat în un raport tehnic făcut pentru a convinge pe un ministru asupra avantajelor unei oferte. Din această cauză orice calificare la adresa autorului lor n’are nejustificată Intre Olteh se afirmă prin ..Epoca:" că locomotivele ce va aduce d-l Brutinel sunt oftine fiindcă se vor plăti în produse interne, și costul lor, va fi micșorat cu diferența între prețul de cumpărare din interior și cel de vânzare. Această afiniațiune este atât <es pefond af, încât ne îndoim de buna credință a celui ce a scris axsste rânduri. Costul ce comptează pentru produse,este cel ce se poate obține 0n piața mondială; dacă statul se obține sub acest cost nu înseamnă că dânsul sau producătorul nu perde diferența. "Apocă" găsește drept A SE JEFUI ROMANII PENTRU A ÎMBOGĂȚI STRĂINII ȘI SAMSARII, după cum găsește că e o economie ca statul să renunțe la taxa de export comisionele. în favoarea d-lrii Brutinel 0l general Brutinel nu furizează însă locomotivele canadiene contractate ci oferă acum locomotive europene de diferi se tipuri. Se c ®su s’a adulat cœ Intratim Brusinal D-nul Cosmovici nu dă asta locomotivelor europene, ce vor înlocui ve cele canadiene pentru că lumea ar vedea în acest caz scandalul; el caută numai sa enumere avantajele acestei înlocuiri afirmând lucruri inexacte. Nu se mai schimba bazele esențiale ale unui contract. Avatntanjul contractului fiind cel de a avea un singur tip, nu se poate admite să nu se predea mai multe tipuri; dacă generalul Brutinel nu-si ține angajamientele, contractul traduc reziliat urmând ca statul să-si procure locomotivele prin o lieüatiune publică, cu concurența nelimitată-Dar afacerea era, disigur, ziduHă de mult. Pentru ca d-nîi Cosmovici să convingă pe ministrul să aprobe modificarea contractului cu d-l Brutinel în sensul de a înlocui locomotivele canadiene cu cele europene, zi sa a afirmat, și „Epoca“ reproduce argumentul că avantajul mare al mod&cărei este CA ULTIMELE LOCOMOTIVE VOR SOSI MULT MAI REPEDE. Locomotivele europane zice d-sa, sosind montate, ele pot fi prezîcute mai înainte decât cele canadiene cu cel puțin 40 zle, durata montăruiriilor. Deci fiecare locomotivă europeană fiind predată în funcțiune car cd puțin 40 zite, înainte de o locomotivă canadiană, se câștigă la fiecare locomotivă 40 zile de exploatare. ceda se dă un câștig total de 2.400.000 de bucată. (D l Cosmovici evalulază venitul zilnic al unei locomotive de 60.000 lei).? ORII DACA RAPTUL ESTE AȘA DE CE D-L COSMOVECI N*A AVUT ÎN VEDERE ACEL ARGUMENT SNAINTE DE A INCHEIA COMU5ACTUL CU D. GENERAL BRUTUNEL? ID-SA $TJA CA O LOCIGAMOTIVA EUROPEANA DE .CEL MAI MARE TIP COSTA CEL MULT 2-400.000 ILH.ORI, DACA NUMAI PRIN FAPTUL Im TREBUINTAMBAiNTICIPATE A UNEI ASEMENEA LOCOMO- i TIVE CU 40 ZILE ACEA LOCO- I MOTWA SE AMORITSA .COMPLECT. DE CE DELA INCEPUT N*A RESPINS OPERTLA D-LIMERiUTOBEL CU LOCOlMOKIIVE CANADIANE SI W A APROBAT OFERTELE EUROPENE PE CARE LE PRIMISEM DUPĂ CARE O LOCOMOTIVA COSTA CEL MULT 2.400.000 eh? Argumentul e al. d-hil Cosmovici, răspunsul l’am putea da si, noi gi cititorii. El califică modul de administratie al regimului. (ana trebuia« să fie pre» grala'locomotivfa în Dair nu numai atât. După contract d-l genreral Brutinel trebuia să furnizeze până acum: 10 locomotive până la finele lui Decembrie 1920. 1 20 locomotive până la fitvrie lui lajaruarie 1921. 20 locomotive până la finele lui Februarie 1921. oada cea mai primejdioasa pentru principate, care isi perd la sfîrșitul sec.XVIII începutul ■ celui de al XIX, Bucovina și Basarabia, după ce fusese primejduite în cursul războaielor prin ocupațiile nemțiești și rusești, fie existenta intregei Românii, fie aceea, a fiecărui principat. Numai rivalitatea celor două mari imperii creștine și împărțirea Poloniei a scăpat existența chiar a principatelor în această tristă perioadă. Din punct de vedere al influenței culturale grecești, ea s-a manifestat puternic in clasa de sus prin școlile grecești, academiile, înființate în București și Iași, și care increditează pe români că limba lor nu este aptă pentru o cultură mai în înaltă. „7 /. 1 Boerimea noastră în tot cursul sec. XVIII și începutul celui de al XIX este în mare parte grecizată și nu se adapă decât la acea cultură. Limba in biserică singură menține tradiția și deci limba ță [tei, iar începuturile cronicarilor din sec. XVII se continuă și ele prin tradiție în al XVIII-lea. In Iași și București strălucește o cultură înaltă, dar pentru greci și in afară de orice cultura națională. Ea - i pregătește eterna iar nu pe Tudor Vladis miresar, pe care il pregătește nu cultura, dar revolta stnbă a poporului contra asupririlor fanariote și străine de tot felul. Influența grecească se întărește insă din ce în ce mai mult la mănăstiri, care prin averile lor mari sunt stăpânite de lăcomia grecească. Astfel că mișcarea lui Tudor Vladimirescu găsește principatele la punctul cel mai jos al vieței de stat. De aproape 150 de ani dispăruse orice rezistență națională în afară. Războaiele turco-nemțești și rusești jefuiai țara. Lor li se adăugau jefuirea regulată oficială a o sută de ani •20 locomotive ,până la finele 1 lui Martie 1921 _1. Ori d-sa până acum nu predat nimic. Sten perdut din această cauză ca întrebuințare 2700 zile de locomotivă, care socotite cu prețul de 60.000 tdi pe zi stabilit de d-l Cosmovici dă o perdere totală pentru stat de 162 milioane ! Cine plătește această pagubă? Această pagubă împreună cu cea de 200 milioane mertionate mai sus, și cu 60 milioane dobânzi și cor.milioane dă rarmai până acum, chiar după d. Cosmovici, O PERDERE DE 380 MELTOANE ! JUR DEBUTÎNEL DEȘI NU PREDA NIMIC, ÎNCASEAZĂ DOBÂNDA DE 6% ȘI COMISIONUL DE 2% LA TOATA SUMA DE 25.500.000 DOLARI AIDSOR LA SUMA DE UN MILIARD SI JUIMATATE LEI! O concfifiaste scandaloasă Dar nani isprăvit. Cu toată această situațiune grozavă, art. 13 al contractului civi d-l Brutinel mai prevede: Jitlul de proprietate a locomotivelor rămâne lui International până la plata complectă a prețului de cumpărătoare .Guvernul român se angajează a pune în posesiunea locomotivelor pe societatea International, la simpla cerere, în cazul când plățile datorite nu au fost executate. Această dispozițiune devine aplicabilă dacă Întârzierea de plată durează mai mult ca 90 zile după scadența uneia din rate și în acest caz plățile efectuate vor rămâne proprietatea lui International cu titlul de indemnitate prin bună învoială". Credem că asemenea enormitate nu a mai fosti scrisă până azi în «tei un contract cSn lume al vreunui stat, și e sturprinzător să se fi găsit cineva, care să iscăSea să im contract a cărui valoare este azi de 1.536 060.000 teiți SA CONSIMTĂ A RENUNȚA DE BUNA VOIE LA TOATE SUMELE PLĂTITE DE STAT ȘI SA RESTITUIE TOT DEODATĂ TOATE LOCOMOTIVELE DE STATUL AR FI FĂT PANA ATUNCI. PE SEWPISCJL FAPT GA STATUL NU A PUTUT IN 90 DE ZILE DE LA SCADENȚA SA DEPUNE CASTIUL LA CARE ERA OiELLGAT! ! Trebuie găsită o sancțiune în contra unor asemenea funcționari care riscă averea Statului pe o singură greșeală și care au cinismul de a învinovăți pe cei ce le denunță greșelile sau incorect Hudinele ! Nu trebuia să se traseze ! cu^omfarii Se face multă paradă de faptul că aceste locomotive nu sunt plătite imediat din termen de 5 grî și că toate ofertele europene, cer plata imediată, la predare- Chiar dacă ar fi asa, ceea ce nu credem, greoaia este anii 22 Crnului. Dacă în ka de a fi tratat ca te fi vocat, cu ușile închise, ar fi provocat o acuzație, cum ste obișnuit totdeauna până azi la căTe feratei și ar fi garantat fermelor austriaca sau germane că sumele ce ar fi avut de luat de la noi nu vor fi sechestrate în contul datoriei de război (ceicee Belgie a făcut de mult) am fi obținut, ar tusei în Septembrie 1920, când s’a încheiat acest contract, prețuri și 090 dîtlsmi foarte avantastatse. In sprijinul celor ce afirmăm «sie refirmatul strălucit obținut la aceiași dată de Spania la ridicație de locomotivei când a primit din Germania ofertă cu jumătate preț ca cele engeze, iar termenul de plată de câțiva ani ! Faptele vorbesc de la sine și vinovatiî în această afacere vor fi mai curând scai mai târziu trași la răspundere. •^® e»e#»ee ® ee ® ® ® ® ee»e ® ® 99» I Siarul „Wiltonif* va confisiya și sa triștii bt m SQ basii și trupil aprelia. WUJWgBABBiK BS^ra de fanariotism, care adusese populația celor două principate la cel mult 1.200.000 de suflete (cu Basarabia). Boerii proprietari de moșii în loCi de sate, adăogau prin exploatarea lor crescândă a săteanului, la aceia pe care impozitele grele o făceau în favoarea turcilor și exploatatorilor fana . Astfel că țările românești sunt la începutul sec. XIX ca pământ jefuite, iar i cu o populație înjumătățită care nu mai are absolut nici un drept la o viață mai liberă. j j Revoluția lui Tudor Vladimirescu a gonit pe fanarioți, iar regulamentul organic a căutat să dea o schimbare pentru o administrație mai ordonată; nici una,nici alta însă nu au schimbat situația săteanului, care rămâne sub regimul de apă , sare adus în secolul XVII și al XVIII, adică de o adevărată robie față de stăpânul de moșie. 1 Negreșit că o îmbunătățire s’a făcut prin faptul că în secolul XIX nu s’a mai jefuit țara de turci cum s’a făcut sub faț [UNK] narioțî, că după tratatul de la Adrianopoli, România h’a mai fost de fapt câmp de război, ci numai câmp de trecere la 1854—56 pentru armatele austriace și rusești. Cu toate acestea regulamentul organic, deși desființase regimul impozitelor de sub fanarioți, impunea condiții atât de grele în favoarea proprietarilor, încât emigrația se făgea peste Dunăre. Aceeastă situație de iobăgie grea ține până la 1864, când se desrobesc clăcașii. Situația Î1 care legea de la 64 găsește pe clăcașî este negreșit mai bună ca cea de la sfârșitul sec. XVIII, fiindcă populația este încă redusă, ea plătește mult proprietarului, dar are loc întins de cultură prin curăturile ce face și căre indică că de sătean depindea să aibă pământ cât vrea. Comisionarea aprovizionarei cu lemne a Capitalei Comisiunea interimară a Capitalei a ținut ori după amiază ședință publică. S’a discutat chestiunea concesionărei către o societate a aprovizionarei Capitalei cu lemne. Propunerea a fost făcută de d. Doicescu și susținută de d. Gheorghian care a arătat avantagiile acestei concesiuni. Deocamdata nu s’a luat nici o hotărâre rămânând să se studieze chestiunea în tot complexul ei. S’a luat apoi în discuțiune cererea societăței „Alimentarea“ de a i se concesiona, pe malul Dâmboviței un teren pentru organizarea unui obor de vite pentru tăiat. Cererea a fost respinsă, luându-se deciziunea ca Primăria să înființeze un nou abator comunal pentru vite de tăiere. Plângem Ărații PENTRU D. MINISTRU DE RĂZBOI. — Primim din partea d-lui Guiu o scrisoare, cu rugămintea a atrage asupra ei atențiunea d-lui ministru de război. In rezumat, este vorba de prizonierii români, cari și astăzi se găsesc internați la Moscova, la mănăstirea „Ivanovsky“. Iată numele acestor prizonieri: Dr. Ion. Balzariu, prizonier de război din Oct. 1914, fost avocat în Alba Iulia; Marcu Antoniu Alexandrescu I (fratele d-lui Alfred Alexandrescu) , căpitan de rezervă, chimist, din București, Pantelimon Petric din com; Tohanul-Nou jud. Făgăraș; Brutus Herlea din com. Șibot, jud. Hunedoara și alții ale căror nume , ne scapă. Toți, arestați din iulie 1919, sunt într’un hal de mizerie neînchipuită. Scrisoarea d-lui Guiu este un tablou dureros al tiarei acestor prizonieri maltratați de bolșevici și uitați de ai noștri. TOT PENTRU D. MINISTRU DE RĂZBOI. — Subofițerii reangajați reușiți la examenul de, sublocotenent de rezervă în Ianuarie 1920 roagă pe d. ministru de război să revină asupra ordinului No. 42163 din 5 Ianuarie prin care sunt trimiși la înaintare, la expirarea reangajărei, adică peste 2—3 ani. - ----------------------------------- SPORT Duminica trecută a avut loc a III-a , reuniune de sport pe câmpul F. S. S. R. de pe șoseaua Kiseleff. I Football Assoc.— Cupa de primăvară, Șoimii II c. bate Val Vârtej 11 c. , cu 4 . o. Aurora ITB, bate Universitara II , B.cu 3 : o. Tricolor II A. bate Val Vârtej II A. cu 4 : o. Excelsior I B. bate Venus I B. cu ‘ i : o și 1 Venus I A. bate Tricolor I A. cu *2:0. 1 Rugby.— Campionat amatori. Educ. fizica bate Stadiul Român cu 7 : 6 și ’ 1 Tenis-Club Român face match - ul (3 : 3) cu Sportul Studențesc. 1 Cu prilejul matchului între echipele Educația fizică și Stadiul Român 1 a avut loc un incident cât se poate de regretabil datorit apucăturilor cu totul lipsite de spirit sportiv ale elevilor școalei de Educ. fisică. Dintr’un schimb de cuvinte între d. Matei Sudan, arbitru de linie al match-ului și un d. căpitan, acesta din urmă a lovit- pe cel dintâi. Totul s'ar fi terminat jaci și după rostul celui ce s’ar fi găsit vinovat de acest incident dacă elevii * școalei veniți cu toții să asiste la match-ul echipei lor nu ar fi găsit cu • I cale să sară cu toții asupra arbitrajului pe care l’au bătut până la sânge." Cazul a fost raportat celor în drept , dar credem că comitetul F. S. S. R.: va aplica cu stricteță regulamentul câmpului excluzând școala de la folosința terenurilor sale. V . • %T /AC* rT' Vom reveni. * N. G. COST. și pășune și mai întinse pentru multele safe vite. Apoi după tratatul de la Adrianopoli» monopolul vânzării în favoarea ..turcilor, deșființându-se toți profită de această libertate. Greutatea pentru săteani nu este deci în găsirea mijloacelor de trai, dar în zilele de corvoadă, nu plățile în bani și dijmă pe care trebue să le facă proprietarului. 1864 schimbă pe clăcaș din această situație și i dă pentru moment libertate mai multă, dar sporirea populației, întinderea culturei marei proprietăți în urma creșterei prețului cerealelor, restrânge mereu mijloacele de trai ale săteanului, atât de largi până la 1864, încât cu încetul săteanul intră într’o altă clacă, cea nouă, a nevoii de izlaz pentru vite, de loc de cultură, de la marele proprietar, care prin monopolul ce are și mai cu seamă prin arendășie, introduce o nouă robie care a dus la 1907 și apoi la legea izlazurilor și acum in urmă la expropriere, când de fapt se rezolva după mai bine de trei șe ) , care chestia improprietărirei, aducînd prin noul regim pe sătean sn regimul vechi al răzeșilor și moșnenilor. De fapt precum azi după 1800 ani se rezolvă unitatea politică a neamului prin România Mare, tot astfel prin expropriere se rezolvă după 4 secole chestia agrară restabilind drepturile sătenilor față de încălcările făcute tot în acest timp. Generația noastră a văzut sub ochii ei această transformare făcută; ea transformă pe noul clăcaș, de după 1864, în proprietar și în muncitor liber de pământ. Să nu uităm că acum 13 ani existau încă trusturile arendășești, rusteturile, pui de găină, munca la tarla și toate aceste semne ale nouii iobăgii. Din punct de vedere cultural, după cum am văzut, epoca fanariotă este a greci i» jkria a Rimmuii lin studiu al d-Ssd P. s. Ghaorghiut director geoeral al vămilor D. Dum- I. Gheorghiu1 directorul general al vămilor a făcut să apară ntr’o broișieră articolul său „Puterea reoretă a Germaniei și traitaitul de pace d'n Versailles“ publicat în revista „Journal des Economistes“ din 15 Decnmbrie 1920. Pe baza principiului de drept comun: „Orice persoană care a cauzat o pagubă unei alte persoane, trabuc kî o repart!“, Germania — spume d- Theorighiu— a fost obligată prin trantul de pace să plătească asigțtMt« ■» cauzat statelor, cu care a fost n război. Germania princpal îndaorat este obligată să plătească înantea die 1 Mai 1924, 20 iaskatid © fie mărci, în aur, mărfuri, vapoare, etc. Plata tuturor despăgubirilor este garantată,cu toate resursele economice de Germaniei. Va fi în stare Gersrain&j să i platească aceste despăgubiri ? Ea susține că suma lor nu trebuie uată după mărimea pagubelor ci djupă starea economică a ei pe care ea o prezintă cu culorile cele mai înfulecate. D. Chirtolighiiu, cercetând starea economică a acestei țări și dinainte de război, și de bupă război, caută să stabilească adevărate putere de plată a ei. Datoria politică a Getrrranei pe calp de locuitor este puțin mai mare acuim după război ca aceea a Franței. Trebua să mai ținem în seamă spună din Gheorghiu, că datoria germană este în țară și că despăgubirite trebuie să primeze în acest caz aurexistă datoria inifimă Examinând bugetul vedem că la venituri limita nu este atinsă, deoarece în Germania nu există nici un fel de monopol, iar cheltuelile sunt umflate. Reducerea ar putea mări anuitatea. Trebue să ținem seamă iar de faptul că utilajul industrial al ei, este aproape complect, că îi rămân încă multe resurse în minerale, în animale, ceea ce îi va permite să își desfășoare activitatea comercială, în lipsă de marină comercială în orientul și sudul Europei și în Asia Dispozițiile tratatului de la București impuneau:>României o: adevărată robie economică.Tratatul de la Versailles, asigură Germaniei independența economică și o propășire completă. După ce expune astfel situația financiară și economică și a disponibilităților existente, d. D. Gheorghiu crede că Germania este un debitor solvabil și ar putea plăti o antitate de 10—12 miliarde franc în aur, ceea ce în capital ar reprezenta aproximativ 200 miliarde fr în aur. Insă pentru executarea tratatului, înțelegerea trebue să ia anumite măsuri. Certicii P. d. L — Program săptămânal — JOI, 7 APRILIE, ora 5 film. d. a.; Delegația permanentă ă Capitalei, Ora 1> d. a.; Comisia bisericească. VINERI, la orele 5 jum. p. m. membrii comisiei administrative. VINERI, 8 APRILIE, ora 6 da.; Comisia muncii. ft AMBATA. 9 APRILIE, ora 6 da.; Cormisia financiară (bugetul). Aceste ședințe se vor ține în sala clubului la orele indicate. Pot W parte și persoane, ce nu aparțin organizațiilor liberale. " CONFERINȚE PUBLICE MERCURI, 13 APRILIE, ora SPm.; D-l N. Pascu, avoc/-l. „Problema valutii". , MERCURI, 20 APRILIE, ora 6 da.; Dl N. Petrescu-Comnen. ..Factorul muncă în urma răzbâinrii". ..-------------— --------------------—— cismului, care merge până la începutul Sec. XIX. Părinții noștri știau grecește și în familiile părinților lor se vorbea grecește cum vorbeau ai noștri franțuzește. G. Asnathe și G. Lazăr unul în Moldova și altul în Muntenia, nu aduc redeșteptarea culturei naționale decât după 1816 și deci roadele școalelor lor moi se produc decât după ce elevile lor se răspândesc în țară. Generația de la 1848, a învățat la școalele elevilor lui Lazăr, după 1830. Această școală n’a avut deci influența asupra mișcărei dela 1821 a lui Tudor Vladimirescu, ieșită din revolta contra asuprirei fanariote, iar nu din o conștiință națională datorită culturei. Revoluția dela 48 este eșită din școala lui Assache și Lazăr și din cultura elevilor lor în Franța. Ei au găsit, în lucrările, lui Samuel Micu, lui P. Major și ale lui Sinkai, tradiția vechilor cronicari, conștiința națională și latină, și mândria față de rușinea timpurilor. Prin istorie ei au redobândit conștiința dreptului nostru de trai față de lumea întreagă și, am luat din trecut încrederea în viitor. Ardelenii au luat de la noi, prin cronicarii sec. XVII și XVIII și ne-au iobit în sec. XIX prin Lazăr ceea ce stinsese epoca fanariotă. Cu revoluția eroică a lui Tudor Vladimirescu și cea culturală a lui Tazar și Assache a început a treia perioadă a istoriei noastre, aceia a redeșteptărei naționale care ne-a dus prin revoluția de la 1848, prin unirea de la 1859, prin războiul neatârnărei dela 1877 și prin cel din 1016 18 la România Mare. DE LA CONGRU ............... SEARA Con îBteriuri A CAPITALEI Capacitatea —yRTI Haoi Preturile se înțeleg loco gările de predare.