Viitorul, mai 1922 (Anul 16, nr. 4241-4261)
1922-05-15 / nr. 4250
Pregătirea retinuirii impozitelor directe Am enumărat deunăzi, pe scurt, unele din lucrările pregătitoare pentru stabilirea regimului general al impozitelor noastre, în vederea unificării lor. Continuăm astăzi cu enunțarea principiilor generale pe cari desigur comisiunea financiară însărcinată cu studierea și pregătirea reformei financiare, le va avea în vedere. In ceea ce privește impozitele asupra venitului, trebue să se examineze în primul rând obiectul, impozabil, adică venitul din diferitele ramuri de activitate economică. In linii generale, acest obiect imposabil s-ar putea clasifica astfel: proprietatea neclădită producătoare de venit în urma muncei depuse; proprietatea clătită; proprietatea mobiliară producătoare de venit; comerțul și industria, cari au un caracter mixt, căci întrunesc: capital, muncă intelectuală de conducere și muncă fizică sau intelectuală de execuție; în sfârșit, munca sub toate formele: profesiuni libere,alariați în genere, munca brațeor. Trebue desigur cercetat caracterul acestor impozite in legătură cu prefacerile suferite de obiectele imposabile în timpul din urmă. Apoi sunt de studiat: efectele schimbării repartiției proprietăți rurale, din punct de vedere fiscal; transformarea orașelor și criza de locuințe în legătură cu impunerea proprietăței clădite ; creșterea neobicinuită și nestatornicia valorii capitalului mobiliar în raport cu impunerea; noile concepții sociale cu privire la protecția muncei și elitant*»area muncitorului, cari impun .■îm imite consecințe în ce privește impunerea venitului din muncă. Chestiunea cotelor impuriere sau a quantum-ului* impoziteor, este desigur de o însemnătate covârșitoare. Este necesar să s e stabilească cote mici pentru a înlesni astfel constatarea venitului, iar fixarea cotelor nu trebue să aibă caracterul de permanentă, ci să fie un act de politică bugetară. Nu mai încape îndoială că cotele de impunere trebuesc reordonate după obiectele impozabile, și trebue lăsată posibilitatea unei ridicări mecanice proporționale a cotelor. Pentru compledtarea cerințelor de justiție socială, impozitul trebue să fie progresiv. In această privință este de studiat: progresivitatea la veniturile speciale sau la venitul unic; mijloacele de impunere deosebită a venitului fundat și nefundat, în cazul impozitului progresiv pe venitul unic; apoi impozitele complimentare pe capital și legătura lor cu impozitele pe venituri speciale și cu impozitul pe venitul unic; în sfârșit, impozitele pe capitaluri neproductive, cum ar fi bijuteriile, obiectele de valoare, etc. însemnată este și chestiunea repartizării impozitelor pe venit între Stat și alte administrații publice sau quasi-publice. In această privință sunt de văzut, rari pot fi impozitele pe venit turi spectiale la comune sau alte administrații publice, precum ș impozitul progresiv pe venitu unic la Stat, complectat cu impozite complimentare pe capital zecimile comunale și județene li impozitele principale de stat, eun și zecimile pentru Stat la impozite principale comunale. In ceea ce privește impozitele pe capital, trebue să se facă o deosebire între cele permanente și impozitul exceptional pe capital, care este impus de evenimente extraordinare și se aplică numai în cazuri extreme. Intre impozitele permanente pe capital, concepțiile democratice de astăzi scot în evidență pe următoarele două: Impozitul pe succesiuni, care este un impozit direct pe capital, și nu o taxă de înregistrare cum o consideră unii. El îngădue aplicarea unei îndoite progresiuni, după mărimea avere și după gradul de rudenie al moștenitorilor. Impozitul existent pe moșteniri conține aceste două principii, și rămâne deci numa să fie armonizat cu regimul general de impozite ce se va înfăptui. Al doilea este impozitul pe supra-valoarea averilor. In această privință sunt de cercetat normele de aplicare la plus-valorile imobiliare; constatarea plus-valoare la transmisiunea bunurilor imobiliare și prin evaluări periodice la bunurile de mână moartă; apoprogresiunea impunerei în raport cu spațiul de timp dintre transmisiuni și cu mărimea plus valoarei. Altele vor [ deslgul normei» <i . í* phű?- v î lD IXAKS biliare. De asemenea alte chestiuni, cum este dispensarea de impozit a plus-valorilor datorită muncei proprietarului, ca și împărțirea acestui impozit, după cum plus-valoarea se datorește activităței Statului sau celei municipale,— vor trebui cercetate. Ne rămâne să trecem în revistă, într-un articol viitor, chestiunile însemnate ce sunt de examinat cu privire la așezarea impozitelor indirecte. ---------------------------------------ECOURI n luna Aprilie, cifra datoriei publici americane era de 45 milioane dolari. În Anglia, în localitatea Sefton s-a inaugurat o biserică pentru surzi. Amvonul este prevăzut cu un aparat de transmisiune, legat prin fire cu ascultătorii instalați în locurile credincioșilor. Grație acestui dispozitiv predicile divine pot fi auzite chiar și de surzi! Organul oficial al secțiunei comerciale a consiliului economic suprem al sovietelor, anunță că reprezentantul unui mare consorțiu german a supus comisiunii comerțului exterior un proéct tinzând la constituirea unui mare consorțiu italo-ruso-german, care să organizeze importul mărfurilor în Rusia. • ----•9 — 0 telegramă din New York semnalează un caz rar de fecunditate la o femee din Atlantic City, care acum, la vârsta de 42 de ani, are 24 de copii, dând naștere în șase rânduri la gemeni. Cs se petrece în reremuil Orient RĂZBOIUL CIVIL DIN CHINA - Chitor cauze sa datorește revoluH se desfășură in »nosnenuMitiu fațs In China — scrie .Journal des» Ultimul, Suite far Sen ai Debate se petrec evenimente grave. Telegramele primite din Peking arată că războiul civil face adevărate ravagii. Pretutindeni s’ai desfășurat lupte sângeroase pe care au fost uciși până și 2 generali, Cine nu este familiarizat cu evenimentele din Extremul Orient va socoti că situația d’acolo pare confuză. Dar spre a înțelege _ prezentul trebuie să privim, mai întâi, cu oarin care circumspecție trecutul. I Revolutiunile au continuat a fi endemice în China și după prima mișcare din 1911, prin care s-a intronat regimul republican. Se ști J că Yuan Tse Kai, un om de o extremă energie și ambiție, și-a atribuit, atunci, aproape imediat toate 31 puterile. "■ După instalarea regimului republican» l D‘abia instalat, amicii săi de altă dată au organizat o serie de intrigi căutând să ocupe locurile dintâi . Astfel, s’a format o portă camarila i cu vițiile celei vechi și cu o mare lăcomie de bani. S‘au introdus impozite zdrobitoare. Neopătârnirea populară a izbucnit pretutindeni și o nouă revoluție tulbură din temelii fostul imperiu asiatic. Aceasta a avut ca efect separarea provinciilor de metropolă, fiecare devenind un fief independent sub contducerea unui guvernator militar. Intre timp, Yuan Tse Kai, devenit [ dictator, visa să se urce și pe tronul imperial. Neputând să restabilească unitatea statului, incapabil 3 ’ d‘a se opune deplorabilei adminis*itratii din provincii si în nevoia d‘a le cere ajutorul, el s‘a bizuit pe si acestea ca să-și satisfacă ambițiunea. Proectul chiar a provocat într-o largă măsură revoluția de la 1917, după moartea dictatorului, când intransigența și rivalitatea. Toți exploatatiî și nemulțumițiî . se miră atunci spre a încerca o restauratiune republicană. Mișcarea ? n‘a parvenit să determine însă decât o sciziune între provinciile de ll la nord și cele de la sud. Primele, , totdeauna independente, s'au grupat în jurul guvernului din Perking, în timp ce restul provinciilor instalau la Canton un parlament ,fără autoritate serioasă. Luptele sau continuat din acea epocă necontenit, între provinciile nordice , și cele de la sud, ales președinul provizoriu ai republicei chinezi și apoi președinte sudist, de către Parlamentul din CantoniDrul Sun Yat Sen este un teoretician valoros, dar lipsit de orie inițiativă. Japonia urmerește a poai Bătălia se dă actualmente, la nord, intre armatele lui Sang Tso Lin și Wu Pei Fu, cu șanse pentru cel din urmă. Sun Yat I Sen se mărginește, deocalată, ia o expectativa în sud, Ci.T)furând câteva crucișătoare de ale guvernului din Peking. _ 1 Aceasta e situația în interior. " Peste granițe, Japonia urmărește cu mare atențiune mersul evenimentelor. Fără îndoială că ea va trimite, in curând, o flotă care să mențină ordinea pe coaste și armată pentru reprimarea răscoalelor. Statele Unite care au mari interese pe teritoriul Chinei, mai puțin răbdătoare au și expediat două vase de război, însărcinate să supravegheze starea de lucruri de acolo. * ------------.....-a-...------------- ZI CU ZI UA Confrate arată că la Genova s'au împărțit gratuit o sumă enormă de numere din „Gazette de ausanne“ în care se publicase un articol contra României și contra consolidărei natonale, în felul cum Maniu. Cum un număr din acest ziar elvețian costă în moieda noastră vre-o șapte sau opt lei, înțelegem ce mari au fost jertfele bunilor români cari au răspândit ziarul de care vorbim în momentul în care se discutau destinele României. Sunt fapte de jertfă națională cari merită a fi imortalizate prin statui și monumente. Propunem chiar o schiță de monument: — D. Vaida în atitudine de descălicare în Vechiul Regat, ținând în mână discursuri contra unificărei României. Pe soclu figurile lui Francisc Iosef și Banffy. Se spune că guvernul sovietic n’a admis propunerea ca să înceteze propaganda bolșevică în celelalte state. Această veste a fost primită de către țărăniști și în special a le dr. Lupu cu mare bucurie intrucât se vede astfel în putință de a duce mai departe politica anarhică. Ziarul „Aurora" va continua să apară ca și până acuma. *Ziarul „Patria“ nu înțelege Ce însemnează bolșevism. După ea numai Rachowski, Cicerin, ori Lenin sunt „bolceviști" adevărați. E posibil ca multe nuanțe de bolșevism să-i scape ziarului „Patria", dar noi susținem că aceia cari în momente grele ale tărei ,se alătură de spiritele disolvante și internaționale, aceia ce se muncesc să slăbească sentimentul dinastic, aceia cari nu văd în vitejia armatei desrobitoare obiect de admirație și de recunoștință, aceia fără a fi înrolați în vre o condică din Moscova, rămân bolșeviști „sui generis", cum dr. Lupu își califica socialismul său rentabil. ( ------- .. ) ce roMS. La începutul anului 1919, puterile europene au decis să intervină în China, convocând, la Sangai, o conferință care a eșuat lamentabil. In urma acestui fapt, jafurile, dezordinea se desfășurară și mai departe fără nici o stăvilire, amenințtând cu o conflagrațiune generală. Astăzi, trei oameni, trei super stușuri, domină situațiunea. Ei siau aliat pe alți guvernatori provinciali mai mici, împărțind China în trei regiuni transversale. [ Cine suni aceștia ? Sang Tso Lin, care comandă trupele din nord, este un cunoscut brigand, devenit șef al provinciei Fengtien. Grație stabilirea cartierului său general între Peking-Harbin și Seul-Harbin, el domină, actualmente, toată partea septentrională a teritoriului Chinei. In China centrală, cantonează Wu Pei Fu, un adversar înverișunat al lui Sang Tso Lin. Revoluționarul Wu Pei Fu este un demostrat convins, care a adoptat deviza lui Lincoln „prin popor ,și „ pentru popor“ și urăște de moarte pe japonezi. 111 jsir.... Activitatea „extraparlamentară“ a partidului național, mărginită la violențele ■celor două organe ale grupărei, a reușit să convingă pe toți ardelenii tip netemeinicia acuzațiunilor ce se aaiiopau atât partidului liberal cât și vechiului Regat. Regionalismul dușmănos a îndepărtat de acest partid elementele cele mai valoroase, opinia publică răspunzând prin ordine și patriotism îndemnurilor de vrăjmășie ce veneau dela Cluj. Astfel rând pe rând, s'au stins din lipsă de cetitori, după cum singure au mărturisit, — ziarele ce răspândeau ura și aveau calomnia ca armă de luptă. Țăranul ardelean,, care a fost cel mai mult înșelat în timpul campaniei electorale, odată cu primele măsuri serioase pentru împroprietărire și o mai bună administrație, a înțeles că „bizantinii“ voesc să aducă la îndeplinire reformele democrate pe cari d-nin Vaida-Bontescu, prin Banca Agrară și protecția acordată tuturor necinstiților, le zădărniciseră continuu. Liniștea Ardealului nu convine insă acelor fruntași din partidul național cari, în afară de violențe și agitațiuni răsvrătitoare, n’au la activul lor decât vanități nesatisfăcute ce-i îndeamnă mereu la rău. „Campania extraparlamentar- !■, 'n,“ a fost socotită insuficientă, „ ' w'ai ales în acest moment când tăi raiii ardeleni au început să intreg în stăpânirea ogoarelor lor Și își exprimă, fără deosebire de naționalitate, recunoștința față de gulivern. Atunci, paralel cu lupta violentă ce se duce în alegerile părții , ■ ale spre a intra încă un număr de ■partizani în parlamentul pe care l-au părăsit ca „ilegal paralel cu calomniile ziarelor și cu fluturările steagului roș din mâinile „ti ineretului“ partidului, se convoacă comitetul executiv spre a hotărî asupra congresului de la Alba lulia. Dar dacă manifestarea este naturali din partea unei grupări ce', se simte foarte rău, în uitarea îh , care a intrat, în schimb modul , cum voește să presante .„Patriă“, officiosul partidului, această adunare este o sfidare a aidevărului și o nesocotire a opiniei publice. „Alba ] Iulia — serie „Patrii*" — se va fi tone. Cetatea în care libertățile roomânești au mai fost proclamate " va fi din nou ioc de întrunire și 1 mgregare a forțelor românești și de apărare a românismului împotriva abuzurilor.“. Această îndrăzneaffă falsificare a adevărului din partea acelor cari voiesc să transforme Alba Iulia într’un loc de derunire și vrăjmășie între români, nu poate înșela însă pe nimeni. Chiar sub această mască nu se vor putea strânge la Alba lulia adevărații români din Ardeal ci vene 1 ticii, străinii dușmănoși cari vresc să se folosească de orice prijej penitru a favoriza mișcările centrisfuge. La Alba lulia partidului național i se va vorbi ungurește și nemțește. A Acolo vor fi și reprezentanții „Ardealului“ de la Viena și spionii budapestani ai lui Horii- Români adevărați însă nu vor fi. Și pentru aceasta manifestațiunea vrăjmașă , comandată de unii din fruntașii partidului național, ar fi o profacare a trecutului acestei sfinte cetăți, dacă până la sfârșit va reuși să se înfăptuiască trecând peste patriotismul și bunul simț al celor. 1 mulți. I ^ «vot—i Mauri Hrissi Reclama este cel mai bun mijloc de avil r face cunoscute mărfii ' u . rile si produsele fa cbricate. Uzați de ea 5 în cea mai largă mă dsură in ziarul cl . „VIITORUL“ , care este cel mai răspândit dintre ziarele ‘ poll.e, are fi tariful * cel mai redus. In OMf» C; \ Vorbind de formațiunile pe care ar putea să le aibă armata roșie rusă pe plot de război, generalul francez de Lacroix scrie : în „Le Temps" că, în urma informațiunilor culese, poate afirma că armata bolșevică este constituită din divizii de infanterie , compuse din câte trei brigăzi îie care, cu câte 15 baterii de artillerie. Brigăzile de infanterie sunt compuse din câte trei regimente și acestea din câte trei batalioane cu câte trei companii. Formațiunile de mitraliere ar formati a patra companie. !! In afară de Aceste elemente d ■ infanterie și ^artilerie, divizia d» [ infanterie cuprinde un regimen" ", de cavalerie un batalion de ginit ’,și un alttol de legătură. Efectiv>vul total :»,1 diviziei de infanterie l pe picior de război poate fi evaluat la 40.000 oameni. Divizi ■ de cavalerie mobilantă. Are aceia» 1 compoziție ca aceea din « vreme de pace. Efectivul ei ar fi de 9.5000 oameni și 9800 cai. Ea ar putea fi deci considerată ca mobilizată din vreme de pace. , Efe^g^l^^Tnobîlîzbîte Informațiunile asupra mobilizării contingentelor ce formeazî armata rusă surst destul de vagi . După proectele cele mai recente această mobilizare ar îngloba 11 clase instruite, acelea de la 18ÎX până la 1901. In zonele de la frontiere și în Ukraina ea ar putea să se întindă și la cele 9 clase precedente începând cu clasa a. 6U.ocute în mai multe rânduri de Trotzki, se poate deduce că efectivele mobilizabile ar atinge șase milioane oameni, ceea ce ar corespunde în medie cu câte 500.000 oameni la un contingent. La o mobilizare eventuală cele 75 brigăzi de infanterie din vreme de pace s’ar dubla formând 190 brigăzi, plus brigăzile cadrelor de instrucție. Acestea ar permite să se constitue 70 divizii din câte trei brigăzi, adică un efectiv total de 2.800.000 oameni pentru diviziile de infanterie. In cavalerie numărul diviziilor a fi de 18 până la 21 și efectivul total ar fi de 200.000 cai. Armatele de prima linie ar putea reuni astfel trei milioane oameni. Durata perioadei de mobilizare ar fi de 7 zile pentru frontul de vest și în Ukraina, și de 9 zile pentru restul teritoriului rus. , I tmă. In timpul celor dintâi ani ai revoluțiunii, uzinele de război, în virtutea vitezii căpătate, au putut păstra activitatea începută în timpul operatiunilor militare. Dar , încet încet ele și-au. "^izat descrescând stocurile de combustibil și de materii priime. O mare parte din ele au trebuit să înceteze fabricarea sau să o retrângă. Materialel de man trecut în Rusia Dar din punct de veiere al materialului de război ca tunuri, mitraliere, avioane, explosive, etc. generalul este convins că Rusia sovietică a fost totdeauna aprovizionată pe sub ascuns de Germania. Se poate spune chiar că o parte din acest material pe care Germania l-a declarat en distTM, a primit aceasta destinagine. Toate expedițiile s’au făcut , în bucăți demontate, spre a se evita astfel controlul comisiunlor aliate. Fără îndoială că Rusia va fi’aprovizionată în acela mod ,cu materialul de care are nevoe. Ceea ce dovedește această afirmatiune este faptul că uzine din general nu sunt ocupate decât cu reparațiunile și în special cu acelea ale tunurilor grele și ale materialului de căi ferate. Tot astfel, chiar din anul trecut s-a făcut o sforțare serioasă în Rusia pentru fabricarea armelor portative de către manufacturile de arme. Prezența inginerilor și tehnicianilor germani în uzinele ruse pentru fabricarea și repararea materialului de război, a fost .Aév " "chllijts în Rapaila n’a făcut decât să dea în vileag în mod oficial și public o colaborare germano-rusă care până acum fusese secretă, dar pe care ziarul „Le Temps“ n’a încetat nici o clipă să o denunțe opiniunii publice. Cu toate acestea, conchide generalul francez, fără căi ferate m bună stare, nu poate fi posibil războiul. Ori, refacerea rețelelor ferate ruse cere sforțări mari și un timp considerabil în care Rusia ar fi condamnată la defensivă la frontierele sale actuale. Acest fapt nu exclude însă ca armata ei să fie susceptibilă de a favoriza planurile și ambițiunile Germaniei. Rusia se află de altfel în întregime aproape situată în fața Poloniei și a României, și aceste state se găsesc astfel direct amenințate de invaziunea unei cavalerii numeroase care ar putea tulbura mobilizarea lor. Armata rusă izolată ar putea să fie ținută în respect de vecinii săi, dar în mâinile Germaniei, a cărei putere economică este intactă, deși constitue fără îndoială un instrument de război imperfect, nu i se poate totuși contesta valoarea. P»1 MM lammt» CUB ESTE CONSTUVCTI * ARMATA ROȘIE Ce a fi Lent Germania pentru a insfisnl aprovizionarea cu material da război.« Rusiei sovietice tre Rusia materialul de război necesar? Generalul francez se întreabă mai departe dacă Rusia sovietică dispune pentru acest numeros : personal de război, materialul necesar, adică de munițiuni pentru cele 1200 de baterii, de avioane, de care de asalt și de convoiuri de automobile? Asupra materialului însă nu se poate preciza nimic, afară de căile ferate cari ar trebui refăcute în întregime. De altfel situațiunea militară a Rusiei, ca și aceea a tuturor statelor, depinde numai de situațiunea economică, și aceasta se știe că e dezastruoasă în Rusia sovie- -------------—, DOROHOII de I. SIMBOIESCU Prof. univ. 1. Luna Mai îmbracă și Dorohoiul î ța și natura întreagă, în haina țesută numai din petale și frunziș 1 din de vlagă. In toiul verii, devenul de la Iași la Dorohoi, pe valea Jijiei, e drum de stepă, cu coastele id lealurilor încenușate, cu petece cargi de sărături albe, cu râul as scuns în fundul albiei înguste, cu cârduri de vite împrăștiate pe imacurile firave, pline de scaiuri, cu turme de oi care pot prinde colturi •el mai mic de iarbă, cu stânele de tuf adăpostite pe vreun dâmb din es. Grâul și popușoiul sunt sus pe c coama de deal. Jos e imașul, fabreața, stuful sau apa, după schimbarea vremii- Acum iasă, în Maic peste tot e întinsă pânza, verdelnic de primăvară, fraged, înviorător, alpinii, pălămida, trestia, stuful sunt câteva cu iarba hrănitoare. E faza copilăriei vesele, în care nu se deq- f sercești unele de altele. Mai pe urmă se diferențiază. Cele dintâi, se ,ra înalță, cea din urmă e mereu tunsă, până ce ajunge una cu pământul. " In plină lumină, "cerul adânc-albastru, cerul din pânzele lui Veroina, dorohoian din naștere, aruncă o patină de vigoare peste țesutulegantinian al ierbii proaspăt încolțite, cel mult stropită cu roto-te coaiele de șofran ale fiorilor de păr pădie.Spre asfințit, când luceafărul începe a clipi, iar cerul e încondeiat la orizont cu dungile de purpuri variate de la cele mai roșcate spre cele mai șterse, ca în vestitul tablou de Guido Reni, și apele, mai îmbelșugate, contribue la podoaba spiorilor. Ochiurile de apă, după un reflexul luminii, acum sunt ca de ergint, acum ca poleite cu aur, alcuim de culoarea opalului, până s când devin întunecate cu totul, fos aforescențe numai în vălurelele lătrate de înotul raței sălbatice, por pnită spre culcuș. i Primăvara vietei, încadrează însemnele ei de înviere și pașnicul oraș, cel mai dinspre miazănoapte de ínlezechiul regat. Văzut dinspre șoseaua Mamoraițel, ascuns în verdeață, întins pe un tapșan mai ridicat, înconjurat de dealurile trăgănate ce se tot înalță în depărtare, formându-i un fond domol vălurat. Orașul Dorohoi are o poziție geografică chiar frumoasă. Din mijlocul caselor scunde, ascunse printre arborii deplin desfășurați, se înalță Palatul administratiiv: de departe e ca un far, dovada că te aproprii de un oraș- Lângă el catedrala bogată în turnuri Primăria, clădire sveltă și gimnaziul bine întreținut, formează sâmburele orașului, în jurul căreia se întind casele din ce în ce mai tupilate dar curate, până ce se confundă cu acele din satul Tresiana, iar din depărtare chiar cu acele din Broscăuți. Dughenile, aproape toate cu nume neromânești,, arătând că și, aice românii sunt numai politiciani, funcționari sau muncitori de pământ, se întind spre coasta dinspre răsărit, coborându-se spre gară, înșirate le o parte și alta a drumului o circulație mai deasă, ori a celelalte drumuri radiare ce duc pre satele din împrejurimi. Așașezat, conteiudat aproape cu saulte întregi, care a fost rațiunea pentru care Dorohoiul a ajuns pri <s AT n infirmulä 4 nu trece prin el. Șoseaua mihăileni îl lasă la o parte. Calea spr Iași e nouă. Ca să se lege de drumul de pe valea Siretului a fos nevoie de un cârlig de cale ferată amnat la Leorda, de celalt cârlig mai larg, care ajunge la Botoșan. Din trecut, nimic n’a păstrat. Bericuța de lemn, ca o jucărie, ci acoperișul ascuțit ca și cel al episcopiei din Rădăuți, ascunsă și curtea gimnaziului, abea abea mai veche de un veac. Numai o biserică din vale, din centrul românesc, arată și pe aice urmele pașilor marelui Ștefan, încolo un mic. Și pe vremea lui Cantemirra: „un târg puțin însemnat". Ș pe vremea lui cei mari îl evitau „Aice e scaunul Viirincului din Țara de sus, scrie primul nostru geograf, fiind pururea ocupat la curte, e înlocuit prin 2 vornici ne mici". Explicarea rangului de oraș nu poate fi găsită, decât în configurațiunea geografică, fiind pus aproape de fundul unei lebi largi ai cărei păreți sunt formați din coastele dealurilor ridicate ca utrafiteatru de jur împrejurul lui de-a lungul Prutului ca și de cel al Siretului. Totuși ,valea deschisă a Jijiei s-a stricat în parte. Bogățiile ca și oamenii se indreptau spre ea, ocolindu-l. De această împrejurare se resimte întreaga viață și trecut a tihiuitului, prea tihnitului oraș. Intr în vreme, județul Dorohoi, vârât c - o pană între Bucovina și Basarabia, era uitat de toată lumea. . I Deși Knezaturile de mult asfntiseră, la Dorohoi Knejii încă doi . Iniau. Acum cel de la Vârful Căupului, acum cel de la alte moșii , împărăția era împărțită alternațiv . Knejii aveau însă reședința dura Inică la început la Iași apoi la București. Numai vara și-o petrecea I în parte în conacurile gospodărease spațioase, de la moșii. Din site , se explică faptul că într’un județ vestit în bogății, există foarte multe „curți boierești", adevărat castele moldovenești uneori, iar în , orașul capitală de județ, aproape nici o clădire mare, particulară n . se vede, așa cum e în Botoșani sau Iași. !_ Linia de drum de fier de pe Jijiia, cu veniturile kilometrice cele mai ridicate din vechea țară, ne dovedește belșugul județului cu unul cernosiom, pământ negru ,roditor Bogățiile însă ale județului se scurgeau spre sud fără ca să rămâie decât fărămituri în orașu mereu sărac. Cei mai mulți bogătași care-șî scoteau de alte avere mare — legenda spune că Bașoi» întindea galbenii pe scoarțe mari ca să-l vânture, — o cheltuiau departe, în capitala țarei sau a Franței,, nelăsând în orașul, capitală a județului, decât prea puțin, de tot putin, din ea. Așa se explică via Ița economică, ofilită a orașului. Totuși e ceva demn de pomenit dinp *el. Un semn de speranțe pentru viitor. I In această fijmă veșnică s’au gîsit și oameni de omenie, cu oarecare însuflețire cum nu se întâlnește în alte orașe de provincie- N» I putând prin modesta lor avere că»știgată din muncă să deie un avâneconomic orașului, au rupt adese din ea pentru ca să ațâțe o lumi uită măcar pe teren cultural. Unii pe alții se îndemnau, se plineau la întrecere, când le venea rândul lor putere, ca să facă școli. Unul din ei — de ce nu l-aș pomeni ? — d [ Burghele — habar n’am dacă e liberal, țărănist ori naționalist — s’a pus toată străduința și a creiat, cu concursul oamenilor de bine, un Ateneu unde se țin conferințe, o ’bogată bibliotecă publică, a așezat în fața primăriei bustul lui Kogălniceanu. Acum în urmă activitatea s-a întins și dincolo de Cordun, fia Seret. Oricum, față de indolenta celor care ar fi putut mai multesăvârși, merită laudă inițiativa celor putini, care dându-și seamă că ipsi mai pot nimic pe terenul economic, au apucat calea, răspândirii culturii, pentru a deștepta măcar în viitor energia elementului românesc, înarmându-L în lupta ce trebue să o ducă. Căci viitorul Borohoiului nu mai poate fi asemenea trecutului. Schimbarea generală a adus o prefacere și locală. Județul nu mai este izolat. i Lordanul nu mai este păzit de iuanti, nici Prutul de cazaci.“Bogatul județ capătă o importanță deosebită. Circulația, de orice natură, trebue să devie radiară, complexă, ca într’un organism sănătos. Mai presus de toate, orașul Doroften* va avea o însemnătate culturală, fiind cel mai apropiat centru de unde trebue să se împrăștie atât spre răsărit, către Hotin, cât și spre apus către Bucovina urmala legăturii sufletești naționale. Numai de și-ar da seama elementele tinere, pline de vlagă, de zarea largă ce se arată pentru activitatea lor și de menirea regeneratoare ce le e deschisă, în acest colț de tară odată triplex confinium. Râvna celor puțini, din trecut, pentru împrăștierea negurei deseor amenința viata, în orașul uitat, să servească drept exemplu, celor din generația tânără,care au fericirea să trăiască într’o vreme când se cer energie și jertfe, dar când munca lasă urme trainice, folositoare pentru țara întreagă. Astfel Dorohoiul va da înapoi caracul, rămas încă drept marcă a județului, măcar că vestitul Iezer e azi ogoare, iar celelalte iazuri, numeroase într’o vreme, sunt mai toate împotmolite. Imni«mii iirt