Viitorul, iunie 1922 (Anul 16, nr. 4263-4286)

1922-06-24 / nr. 4281

MODIFICAREA LEGEI AGRARE DIN ARDEAL EXPLIC­ATIUNILE d-lui ALEX. CONSTANTINESCU MINISTRUL AGRICULTUREI $1 DOMENIILOR ■fB — Care samt motivele isaartrii care g*a simțit nevoia modificărei legei agrare din­ Ardeal TEXTUL NOUEI LEGI VOTATE DE PARLAMENT ȘE EXPUNEREA DE MOTIVE A d-lui MINISTRU AL AGRICULTUREI și DOMENIILOR la ședința Senatului de Luni 19 X c„ cu prilejul discuției modifică­­rei legei agrare din Ardeal, d-1 minis­tr de domenii a rostit următoarea cuvântare: D. AL. CONSTANTINESCU, mi­nistrul domeniilor. Sun­tem cei dini tăi­­ți interesați ți datori ca înain­tea Parlamentului discuțiunile să te facă cât mai liber și fiecare membru al Corpurilor le­giuitoare să se pronunțe în­ cât mai deplină cunloștință de cauză asupra tutu­ror­ chestiunilor mari sunt supuse deliberărei d-voastră­ In­ cazul de față timpul scurt cât Pa dura se­­munea aceasta, ne-a impus si­­ ara­ba în discuțiune. In fiecare din sec­țiuni s’a discutat însă proectul si personal am dat toate deslușirile ie mi s’au cerut. De altmintrelea prin acest proect, rni modificăm le­gea agrară ‘din Aredal promulga­tă la 23 Iulie U fiul trecut de­cât intr'un singur purici de principiu. In toate celelalte principii ale ei, le­gea agrară din Ardeal rămâne in­tactă. S’a spus de acor­­d, senator preopi­nent Că ar fi oare­cari inter­pretări greșite în regulamentul e­­xistent, declar că șî eu am consta­tat unele, pe cari le voi soluționa prin schimbarea acestor, texte din­ regulament sa­u prin instrucțiuni ministeriale. D. senator Bran nu-mi semnalea să precis nici Una, îl rog să­ mi le enunțe și-i promit că le voi exa­mina cu toată bună­voința. Zic Că prin prosgt nu se schim­bă din legea agrară de­cât un sin­­gur principiu și anume modul de finanțare al reformei agrare. . După legea agrară promulgată la 23 iulie anul trecut, finanțarea se face prin Banca Agrară, în con­formitate cu o convențiune pe ca­re a încheiat-o guvernul cu acea bancă în baza art 137 din lege. III Vinventie se arată sistemul de fi­nanțare și comisionul care i se plă­tește de Stat pentru această opera­țune. Guvernul actual crede că este o datorie a ori­cărui guvern ca să se urmărească de aproape ideia de unificare în toate chestiunile, și mai des în chestiunile care interesează ordinea socială și economică, cum este reforma agrară. Am crezut că­­ nu este bine ca un sistem de finanțare altul, să fie numai în­­ Ardeal, iar, în tot restul țărei, în vechiul regat, în Bucovi­na și Basarabia să fie altul. Credem că precum Statul este acela care face exproprierea, tot el să facă finanțarea și tot prin el să se facă încasarea sumelor da­torite de țărănime, căreia el este dator să dea pământul expropriat și să nu se mai facă cheltueli za­darnice prin plăți de comision, And statul aere­organizat sistemul tău de încasare pentru toate veni­turile lui. Aceasta este ce s’a schim­bat pre logo și nimic alt ca el es­te de principiu. Toate Celelalte dispozițiuni su­nt dispozițiuni de formă și de proce­dură, în­ scop Ca să se realizeze după cum doriți și dv. cu un ceas mai înainte reforma agrară, iar fiu prin Banca Agrară. Celelalte modificări sunt sau im­puse prin schimbarea modului de finanțare al reformei agrare în Ardeal, ori dispozițiuni de simplă procedură făcute numai în scop ca exproprierea să se facă mai repede și țăranii îndreptățiți de lege cari sunt astăzi simpli arendași să-$i capete cât mai repede pământul cu­venit. (Aplauze). Și eu, dacă am făcut aceste sim­plificări nu le-am făcut pentru ca doar să aud cuvântări ca a d-lui senator Mironescu, nici îndoeli ca ale Ș. S. Părintelui Bran, ci numai din­ dorința și mai ales din datoria de a vedea că și în­ această parte a țării săteanul îndreptățit a devenit stăpân pe pământul pe care-l aș­teaptă de sute de ani. (Aplauze pre­lungite): , Nu mă îndoesc că majoritatea Senatului este pătrunsă de sarcina și de datoria ce ne incumbă de­o­potrivă și că va vota legea propu­să de guvern. Nu am pornit în con­cepția noastră de la nici un spirit de ostilitate contra nici unui par­tid politic sau vre­­unei instituțiuni din Ardeal. Avem prea mult conș­tiința de sarcina și de răspunderea noastră, pentru ca să nu ne dăm Cum se vor judeca di­­feritele incidente •uamunak^BouMai Domnul senator Policrat obser­vă că aceste comisiuni care sunt constituite cu trei membri vor lu­cra numai doi membri și întreabă ce se face dacă între acești doi membri ar fi divergentă de păreri. Proectul de lege rezolvă acest punct hotărând că părerea Preșe­dintelui es­te hotărâtoare. Comisiunile județene după lege sunt conduse din trei persoane, a­­ceste per­soane sunt: judecătorul, care este președintele, consilierul agricol al județului și un delegat al ministerului de agricultură. De asemenea si cele de ocol. In acestea în loc de consilierul agricol, este agronomul regional. Comisiunile pot însă lucra cu doi membri dar președintele trebuie neapărat să fie față. Președintele care este magistrat, trebuind să fie față în toate cazu­rile atunci când comisiunea judecă cu doi membri și se ivește diver­gență de părere între ei, atunci pă­rerea președintelui prevalează. Să presupunem că delegatul ministe­rului zice dau 100 lei pe hectar, iar Președintele judecător zice că me­rită 500 lei, atunci în consider­ațiu­­ne că hotărârea comisiunei județe­ne nu este definitivă, pentru că în cele din urmă Curtea­ de Apel deci­de asupra prețului și în dorința ca să se limpezească chestia la comi­terea pentru aplicarea reformei agrare din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș prevede, în­­ partea, privitoare la executare, o serie întreagă de formalități, cu­­ termene adeseaori prea lungi, cari toate îngreunează și întârzie apli­­­­carea. Prin proectul ce prezentăm ur­­mărim, în prima linie, înlesnirea operațiunilor de expropriere și îm­proprietărire, prin simplificarea formelor și scurtarea termenelor. In acest scop propunem modifi­­­­carea articolelor: 48, 49,58, 59,61,62, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 81, 86, 87, 101, 102, 103, 105, 106, 108, 111 și 137. Pentru a ne da mai bine seama de aceste modificări, reproducem mai la vale textul în vigoare și tex­tul modificator. De asemenea, spre deosebire de Vechiul Regat, Basarabia și Buco­­vina, finanțarea operațiunilor de­curgând din aplicarea acelei legi este dată prin art. 137 Băncii Agra­re, societate anonimă din Cluj. In acelaș articol, pe lângă finan­țarea reformei agrare, se mai pre­văd dispozițiuni privitoare la mo­dificarea statutelor Băncii, la spo­rirea capitalului ei și la autoriza­rea consiliului de miniștri ca, în condițiuni ce va stabili prin con­vențiune cu Banca Agrară, aceasta să beneficieze de toate drepturile a­­sigurate prin legi speciale institu­telor de credit jun­ciar ungar pri­vilegiate, cari nu își au sediul prin­cipal pe teritoriul României, pre­cum și lichidarea acestor institute. In fine, în legătură cu finanțarea operațiunilor agrare, se conferă Băncii dreptul de a-și urmări de­bitorii pe cale administrativă. Din examinarea celor mai sus sie cu un moment mai înainte am prevăzut că părerea președintelui care este magistrat este hotărâtoa­re. Dacă delegatul ministerului dă mai puțin și judecătorul mai mult va prevala, hotărârea judecătoru­lui rămânând bine înțeles ca par­tea nemulțumită fie stat fie pro­prietar să meargă la Curtea de A­­pel care va judeca și va hotăra de­finitiv. Pentru celelalte chestiuni afară de preț, există de asemenea dreptul de revizie la Comitetul A­­gtar, prevăzut de art. 56 și 57 din lege-Nu am voit să se tărăgănească lucrurile când părțile au în contra acestor hotărâri ale comisiunei ju­dețene deschise, căile de mai sus. Am înlesnit formele, dând însă părților garanții suficiente pentru apărarea drepturilor lor. De aceia am prevăzut că comisiu­nea de și în principiu este consti­tuită și judecă cu trei membri în­să poate judeca și cu doi și atunci în caz de divergentă de păreri pre­valează părerea magistratului ca­re este presupus că prezintă­­ mai multă­ garanție de imparțialitate, iar partea care va fi nemulțumită nu ars decât să uzeze de căile de reformare prevăzute de lege. Deci această dispozițiune am luat-o ca o măsură de celeritate ca să se ispră­vească odată cu chestiunea expro­prierilor și în Ardeal, iar pentru cei interesați se păstrează toate ga rănirile pentru apărarea drepturi­lor. (Aplauze). arătate se constată în mod neîn­doios că, în afară de finanțarea reformei agrare, toate celelalte dis­­pozițiuni din acest articol —chiar dacă s-ar crede că se pot acorda a­­cestei instituțiuni de credit — ele nu aveau ce căuta în cadrul refor­mei agrare. In ceea ce privește însă finanța­rea reformei, care intră în spiritul și cuprinsul legii, credem că modul cum este soluționată nu corespun­de sistemului financiar adoptat pentru toate provinciile țării, și a­­nume de a se face finanțarea de către Stat. In adevăr, Statul făcând expro­prierea, el are sarcina plății ei, iar pământul expropriat trecându-l ță­­rănimii, se cuvine deci ca el să-și perceapă prețul datorit prin siste­mul legal cu care își recuperează toate veniturile sale. A se creia sisteme deosebite, este a prod­uce încurcături și greutăți, cari nu pot fi în interesul unei bu­nie administrări a averei Statului. De aceea propunem suprimarea în întregul lor a fiecăreia din dispo­zițiunile prevăzute prin art. 137 din lege, și, ca consecință, desfiin­țarea oricăror convențiuni, modifi­cări de statute, acordări de privi­legii, cari ar fi fost prevăzute prin acest articol sau făcute în executa­rea lui. Propunem deci desființarea to­tal­ă a acestui articol, și înlocuirea lui prin altul, care prevede finan­țarea reformei agrare și în Ardeal tot de către Stat. Dacă și d-voastre împărtășiți modul nostru de a vedea, fă­rog a lua în­ considerațiune și a vota pro­iectul de lege alăturat. Ministerul Agricoli și Domeniilor AL. CONSTANTINESCU Art. 1. — Se modifică după cum urm­ează : Art. 18. — Prețul cu care se plă­tește pământul expropriat se fixea­ză în prima instanță de comisia de ocol și de comisiunea județeană pentru expropriere, iar în ultima instanță de Curtea de apel, con­form dispozițiunilor de la art. 77. Art. 19. — Hotărârile Curților de apel pot fi atacate în termen de trei luni de la ultima pronunțare înaintea înaltei Curți de casație, pentru violarea acestei legi, numai de către ministerul agriculturei, prin procurorul general de pe lân­gă înalta Curte. Curtea de casație va judeca în secțiuni unite citând părțile și mi­nisterul agriculturei, considerând afacerea urgentă.Dacă înalta Curte casează hotă­rârea, Curtea de trimitere este da­toare să se supună hotărârii Curții de casație. Art. 58. — In fiecare județ va funcționa una sau mai multe co­misiuni județene de expropriere compuse din câte trei membri, și anume: a) Un consilier al Curtei de apel sau judecător de tribunal, desem­nat de ministerul de justiție, ca președinte ; b) Consilierul agricol județean ; c) Un delegat al ministerului a­­griculturei și­ domeniilor. Pe lângă fiecare comisiune ju­dețeană va funcționa câte un se­cretar delegat de președintele tri­bunalului, dintre notarii și practi­canții de sub conducerea sa sau din personalul grevei, dintre cei ce au examenul de carte funciară. Secretarul va lua parte la ședințe și conduce efectiv toate lucrările biuroului comisiei județene. Comisinile Județen­e Art. 59. — Comisiunile județene pot judeca cu doi membri. Preșe­dintele trebue să ia parte neapărat la ședință. .. Hotărârile­ comisiei județene se pronunță cu majoritate de vo­turi. In cazul în care la judecată nu au h­at parte decât doi mem­bri și se ivește deosebire de pă­reri între ei, părerea președinte­lui este hotărâtoare. Hotărârile se vor pronunța în­dată ce lucrarea a fost terminată și vor cuprinde susținerile părți­lor, motivele hotărârii și părerile deosebite și semnăturile membri­lor comisiunii și a secretarilor. Comisiunile de ocol Art. 61. — In fiecare circum­­scriptie de judecătorie de ocol va funcționa una sau mai multe co­misiuni de ocol pentru exproprie­re compuse din câte trei membri, ști anume: a) Un judecător de ocol sau de tribunal delegat de ministerul de justiție ca președinte, dintre jude­cătorii circumscripției Curții de apel; b) Agronomul regional; c) Un delegat al ministerului agriculturii și domeniilor. In chestiuni de expropriere de păduri acest delegat :""te fi un silvicultor. Pe lângă fiecare comisiune de ocol va funcționa câte un secre­tar delegat de președintele tribu­nalului, însărcinat cu conduce­rea efectivă a tuturor lucrărilor comisiunii de ocol, care de prefe­rință va fi conducătorul cărții funduare. Comisiunea de ocol poate jude­ca cu doi membri, președintele însă trebuie să ia parte neapărat la ședință. Hotărârile comisiunii de ocol se pronunță cu majoritate de vo­­tu­ri. In cazul în care la judecată nu au­­ luat parte decât doi membri și se ivește deosebire de păreri in­tratei, părerea președintelui e ho­tărâtoare. Hotărârile se vor da îndată ce lucrarea a fost terminată și se vor constata prin procese-verba­­le, cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărârii și semnăturile membrilor comisiu­­nii și a secretarului. Aceste procese-verbale vor cu­prinde și opiniile separat. Atribuțiunile comisiuni­­lor de ocol Art. 62. — Atribuțiunile comii­­siunilor de ocol sunt: 1. Se pronună în prima instan­ță asupra situației juridice a pro­prietății din punctul de vedere al exproprierii, asupra­ întinde­rii și situației, alegerii ș­i stabili­rii terenului expropriabil, asupra cuantumului­ acestui și celui ce ră­mâne neexpropriat; determină valoarea pământului și fixează lotul tip. Art. 71. — In ziua fixată comi­siunea de ocol se transportă la fața locului și se rostește asupra întinderii proprietății supuse în total sau în parte exproprierii, asupra diferitelor categorii de pă­mânt, asupra clădirilor și altor îmbunătățiri Și asupra suprafe­țelor cari în limitele articolelor­­ dela cap. I U­rmează a se lăsa pro­prie­tarului. In acelaș timp comisiunea fi­xează lotul tip ș­i prețul pămân­tului pe jugăre cadastrale pen­tru fiecare categorie de pământ, urmând normele prevăzute la art. 50 din lege. Art. 72. — După terminarea lu­crărilor prevăzute la art. 71, pre­ședintele comisiei de ocol este da­tor a rămâne în comună și a face verificarea tablourilor­­ de împro­prietărire, dresând procese-verba­le individuale, pe baza cărora co­misiunea va da la reședința co­misiei de ocol hotărârea cu­ pri­­v­ire la lista celor îndreptățiți. Art. 73. — Hotărârea comisiu­nii de ocol se va da îndată după terminarea­ lucrărilor la fața locu­lui chiar în aceeaș zi, ea se va trece în proces-verbal și se va afi­șa până în trei zile de la pronun­țare la ușa primăriei locale, con­statând aceasta prin dresare de proces-verbal semnat de primar și secretar, care se va înainta pre­ședintelui comisiei chiar în a­­ceeaș zi. Art. 71. —■ Hotărârile comis­iu­­nii de ocol pentru expropriere fiind supuse apelului. Apelul se poate face de ministe­rul agriculturii și domeniilor, de proprietari și de săteni. Apelul se va face către preșe­dintele comisiei județene în ter­men de 5 zile libere de la pronun­țarea hotărârii comiisiunii de o­­col. El se depune în mâna preșe­dintelui comisiunii de ocol, a se­cretarului sau arhivarului comi­­siuniii sub luare de dovadă. Aceștia sunt datori al trimite cu întreg dosarul președintelui comisiunii chiar în ziua prti­­mirii. Art. 75. — Comisiunile județe­ne și cele de ocol pot lucra și ju­ fixarea terenului*<l­ ex-Pentru înfăptuirea urgent a exproprierei mai mSEBE ® $i, domnilor, această reformă de­­ i­votată din Iulie 1021, în Ardeal până azi nu s‘a făcut aproape ni­­mic pentru punerea ei în aplicare. La care am început să o aplic, sunt cel dintâi nemulțumit, căci su toate silințele, abia mai alaltă­­și- am putut să trag prima brazdă de împroprietărire în pământul Ar­dealului (aplauze), și aceasta la moșii de ale Statului cari nu a­­veau nevoie de expropriere. La par­ticul­ari până azi nu e făcută nici o expropriere. Formele sunt prea lungi. Odată principiul expro­­prierei admis nimenii nu poate să dea înapoi de la el. Trebue să se supună lui toți proprietarii din Ar­deal, în limita legei, așa cum s’a supus la expropriere toată sufla­rea românească de la Carpați la Nistru. In cera de privește prețul cu ca­re trebue să se plătească și la care se reduce în ultimă analiză inte­resul expropriatului, i se dau aces­seama de actele guvernărei noas­tre. Ridicarea finanțărei reformei agrare de la Banca Agrară impu­nând suprimarea actualului articol 137, impunea prin aceasta desfiin­țarea a tot ce s-ar fi făcut pe baza lui precum și a altor privilegii ce el acorda Băncii Agrare, în afară de finanțarea reformei Agrare. Aceste din urmă dispozițiuni, streine legei agrare desființându­­se, numai organul competent în materie rămâne judecătorul de ce ar fi de făcut în viitor, cu privire la asemenea chestiuni. Vă rog, terminând domnilor Se­natori, a vota proectul, el consti­tuind un pas înainte în grăbirea realizaroi reformei agrare în Ar­deal, pe care cu toții o dorim. (A­­plauze prelungite). Cum se va aplica noua mmmmmm/mamaumamm Kssama Baam »ege După alte cuvântări în care s'au cerut lămuriri asupra chipului cum sa va aplica noua lege, d-1 ministru de demenii a dat următoarele expli­catiuni: D. ALEXANDRU CONSTANTI­NESCU, ministrul domeniilor: Sunt gata să dau d-lui senator Po­­licrat explicatiunile pe care doreș­te să le aibă. In mecanismul legei agrare sunt două instanțe de fond: comisiunile de ogol si comisiunile județene. Co­misiunea de ocol este cea dintâi co­­misiune care se pronunță asupra exproprierei, arată suprafața de expropriat, situația pământului ex­propriat, și își dă și părerea asu­pra prețului. Partea nemulțumită are drept de apel la comisiunea ju­dețeană. Comisiunea județeană judecă de asemenea în fond toate aceste ele­­mente, decide asupra exproprierei luia toate garanțiile, căci sunt trei0 dom­ini­stanță numită comisiunea județea Instante: comisia de ocol, comisia județeană și în ultima instanță justiția, care fixează prețul pro­prietății expropriate, nă nu este definitivă într un punct în privința prețului. Pentru vrei partea mai are dreptul să facă a­­pel la Curtea respectivă, de apel. Cu alte cuvinte, în ceea ce privește toate fazele exproprierei, adică si­tuația pământului, întinderea, de expropriat, chiar prețul, se judecă de două comisiuni: de ocol si jude­țeană. In ceea ce privește însă pre­țul mai este o instanță care spune cea, din urmă cuvântul, acela este justiția. Adaug că chiar asupra­ fondului prai există ca instanță de revizuire comitetul agrar conform art. 56 și 57 din lege care nu se mo­­difică. LEGE PENTRU MODIFICAREA art. 48, 49, 58, 59, 61, 62, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 81, 36, 87, 101, 102, 103, 105, 106, 108, 111 și 137 din legrea pentru reforma agrară ■ I ■....I MUMII I III ■! din Transilvania, Banat, Cri­șana și Mara­mureș, promulgată la 23 iulie 1921 Legea votată nu schim­bă principiile fundamen­tale a­u reformat In această situație domnilor, mă rezum și zic: legende față nu schim­bă nici unul din principiile funda­mentale ale legei agrare existente, decât modul de finanțare, care se prevede că se va face de­ stat. direct EXPUNERE DE MOTIVE deca valabil în toate operațiunile Stee­le sunt atribuite prin legea de față cu majoritate de doi mem­bri, din care președintele trebuie să ia parte neapărat, conform dis­pozițiunilor de la art. 59 și­ 61. Art. 76. — Președintele comisiu­nii județene, primind dosarul ex­proprierii, fixează termenul de judecata apelului la maximu­m 15 zile de la înregistrarea apelu­lui la comisia de ocol; ziua fixa­tă se afișază la ușa sediului com­i­s­iunii județene , cel puțin cu 5 zile înainte de judecată. Hotărârea dată se afișează în ter­men de 5 zile de la pronunțare la ușa sediului comisiunei județene , afișarea se va constata prin pro­ces-verbal dresat de președintele sau secretând comisiei județene și care se va atașa la dosar. Contra hotărârilor comisiunilor de ocol nu se acordă drept de opo­ziție. Hotărârile comisiunilor de oc­ol cari au rămas definitive prin nea­­pelare în termen legal, precum și hotărârile comisiunilor județene, sunt definitive și nesupuse recur­sului sau vre­unei alte căi de re­formare, asupra tuturor punctelor judecate, afară numai de dreptul de a face apel la Curte în privința prețului. Conform dispozițiunilor din articolul următor. Dreptul de apel MSB—■—— — Art. 77. — Părțile nemulțumite a­supra prețului fixat, au dreptul de a apela fie hotărârea comisiunei de ocol, când ea ar fi rămas defi­nitivă, prin ne­facerea de apel în termen­ legal la comisiunea jude­țeană, fie hotărârea comisiunei ju­­dețene, în caz că s-a făcut apel. Apelul se face la Curtea de apel respectivă, care este ultima instan­ță cu privire la fixarea prețului. In caz când hotărârea c­omisi.Tîrna de Ocol este cea definitivă, apelul la Curte se face în termen de 15 zile de când a rămas definitivă, a­­dică de la expirarea termenului ce avusese pentru facerea apelului la comisiunea județeană. Contra hotărârii comisiunei ju­dețene termenul de apel la Curte va fi de 15 zile de la data afișării. Art. 81. — Delegatul direcțiunii cadastrului, în conformitate cu ho­târârile definitive a­le comisiuni­­lor de expropriere, va alcătui pla­nul terenului de expropriat, folo­sind în acest scop planurile cadas­trale existente, iar relativ la mo­șiile comasate hărțile și celelalte lucrări teh­nice de comasare, sau va executa un plan nou în confor­mitate cu dispozițiunile regulamen­tului special și cu toate prevederi­le cu privire la lucrările teh­nice de comasare. In acest din­ urmă caz, după ve­rificarea zidului plan, se vor fixa în natură hotarele terenului expro­priat de către delegatul cadastru­lui, care va dresa un­ proces-verbal despre aceasta și pe care îl va de­pune la primăria locală, prim­ lua­re de dovadă de la primar sau se­cretar. In termed de 10 zile de la data acestui proces-verbal, părțile au dreptul să facă contestație la Co­­misiunea județeană, însă numai cu privire la executarea teh­nn­că. Judecarea contestației se va fa­ce în termen și după normele sta­bilite la alte 76 din lege, iar do­sarele se vor înapoia de urgență comisiunei de ocol pentru execu­tare. . . Lucrarea delegatului direcțiunii cadastrului neapelată în termenul de mai sus rămâne definitivă. După terminarea lucrărilor de e­­xecutarea pe teren, judecătorul de ocol va trece în cărțile funduare hotărârile definitive de exproprie­re, intabulând dreptul de proprie­tate al Statului. Planul originar se va trimite direcțiunii cadastrului, cț copie va fi reținută la dosarul exproprierii care va fi păstrată la arhiva ju­decătoriei de ocol, altă copie va fi trimisă primăriei respective. Art. 101. — Organele de aplicare ale împroprietăririi sunt: 1. Comitetul local; 2. Comisiunea de ocol; 3. Comisiunea județeană. Comitetul local se compune din: secretarul comunal, primarul, preo­tul, învățătorul diriginte și doi­­trei săteni aleși din sânul lor. Comitetul local are însărcinarea de a întocmi în­ fiecare comună un tablou de toți sătenii cari ar avea dreptul să fie împroprietărit­ în conformitate cu dispozițiunile legii și cu ordinea de precădere ce ea stabilește și cari se vor des­­volta prin instrucțiuni. Comisiunile de ocol pentru îm­proprietărire se compun ca și la expropriere din aceleași persoane prevăzute la art. 61 din lege. Art. 102. — Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca lis­tele întocmite de comitetul local cu sătenii îndreptățiți a se împro­prietări, și se va așeza în ordinea de preferință potrivit art. 92 și ur­mătorii. Comisiunea hotărăște cu majoritatea de voturi. Hotărârea se dă cu apel la comisiunea jude­țeană de împroprietărire. Apelul se va judeca după normele stabi­lite la art. 76 din lege. Art. 103. — Comisiunile­ județene pentru împroprietărire se compun din aceleași persoane prevăzute la art. 58 din lege. Comisiunea județeană pentru împroprietărire judecă la reședin­ță la ultima instanță toate contes­tațiunile ivite la întocmirea tablou­rilor de împroprietărire, stabilind în mod definitiv listele sătenilor ce furmează a fi împroprietăriți. De asemenea hotărăște în mod definitiv, ca instanță de apel, mă­rimea lotului tip din comi­nă și face tragerea la sorți a celor îm­proprietăriți, iar dacă va fi cazul o va face chiar la fața locului. Art. 105. — Comisiunea de ocol pentru împroprietărire, în cel mult 30 de zile de la promulgarea legii de față, va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul lo­cal. Judecarea­ se va face }a reșe­dință. Listele încheiate vor fi afi­șate 5 zile la ușa primăriei din co­muna respectivă. Comisiunea va încheia proces-verbal de încheierea și afișarea lor în dublu exemplar, păstrând raiul la arhiva comunei, iar altul înaintându-i comisiiunii județene, chiar a doua zi după da­rea hotărârii, împreună cu dosa­rul. Sătenii nemulțumiți vor face apel la c­omisiunea județeană de împroprietărire în cursul celor 5 zile de afișare după normele sta­bilite la art. 74 al legii. Art. 107. — Comisiunea județea­nă de expropriere fixează terme­nul și judecă în conformitate cu dispozițiunile art. 76 din lege, atât în ceea ce privește tabloul de îm­proprietărire, cât și mărimea lo­tului tip. Dacă este cazul de a se face tra­gere la sorți, comisiunea o­ va face în ședință publică și pe categorii. Ziua fixată pentru tragerea la sorți a îndreptățiților va fi adusă la cunoștința sătenilor cu 8 zile înainte. Delegații sătenilor vor fi invitați­­ să asiste. Art. 108. — Pe baza lucrărilor de împroprietărire rămase definitive, comisiunea județeană va dispune întocmirea planurilor de parcelare prin inginerul operator sau dele­gatul direcțiunii cadastrului, in art. 86.­­ Plata prețului pentru conformitate cu regulamentul s pe­fiecare proprietar . se TM face de­cia Odată îndeplinite îndată ce exproprierea este defi­i­nitivă. Statul face plata prețului totdeauna prin consemnarea nume­rarului sau a rentei cuvenite la Casa de depuneri și consemna­­țiuni. El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnării pre­țului. Proprietarul va ridica nu­merarul sau titlurile de rentă de la Casa de depuneri și consemnațiuni numai cu autorizațiunea judecăto­riei de ocol, ca autoritate a cărții funduare competente. Art. 87. —­ Orice acțiune de re­vendicare, urmăriri, imobiliare sau de venituri, precum și orice drep­turi reale ca: privilegii, ipoteci legale sau convenționale, uzufruct. Flota pâmânturilor a ex­­propriate formalitățile prevăzute la art. 81; parcelarea rămâne definitivă, propriat servituti, embatic sau besmail, sau orice alte de orice natură, chiar cunoscute Statului, nu pot împie­deca exproprierea și rămân desfi­ințate de drept asupra porțiunii expropriate din ziua consemnării prețului cuvenit în­ rentă la Casa de depuneri și consemnațiam. J­u­decătoria, prin oficiul cărții fun­duare, în urma cererii Casei cen­trale a împroprietăririi și sub do­vada consemnării prețului, va or­dona radierea tuturor acestora deasupra porțiunii expropriate și închiderea oricăror dosare de ac­țiuni sau urmăriri. De asemenea, până la desemna­re, orice cesiuni, urmăriri, po­priri și sechestre nu se pot înfiin­ța în mâinile Statului, Care nu­ are a ține seamă de ele, iar cele înființate rămân de drept desfiin­țate. Organele de aplicarea împroprietărire! Efectuarea operațiunilor financiare. Art. 137. — Toate­­ operațiunile fi­nanciare decurgând din aplicarea acestei legi se fac de Stat. Plățile anticipate din­ preț se fac în contul și pe seama Statului. ConHfiuara în pagina 4-a

Next