Viitorul, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 4365-4390)

1922-10-14 / nr. 4376

ist km ■; ">v IOSEF WEISSMANN & Ci Biscurești, Str. Miliai Voda 9V Tele 25 © 7 furnizează cSSn dspozitele saie: INSTALATIUNI SANITARE Băi de fontă emailate, Sobe de băi de aramă, renumitele sobe automate „Walllant“, Lavoare de faianță, Closete, Bidouri, Reservoare, Țevi de plumb, Tuburi de fontă pentru scurgere și presiune, Țevi de fer negre și galvanizate, Chivete pentru bucătării etc. ARTICOLE TECHNICE Robinete bronz pentru aburi și apă, Țevărie, Fittinguri, Pompe, „Allweiler“, „Garvens“, Furtuni de cânepă, Frânghie gudronată etc. ÎNCĂLZIRI CENTRALE Radiatoare, Cazane „Lollar“ pentru apă caldă și aburi, Bolliere, Manometre, Ventile de bronz și conductele necesare pentru calorifere. MORAR 19 Șignerul reputatei Uzine SCHNEIDER JAQUET i ft, STRiSSBGURG-PARIS actualmente la București, execută gratuit proiecte pentru repararea, mărirea și construirea de mori, sistemele cele mai perfecționate „MECANO“ S. A. Adrese î s-vă la: Futureul iff. Barajfi aorgteflc I Teleseu 49/95 COSTUME ( PALTOANE CHIRLINGERIE ) gata și de comandă — pentru Domni și Doamne —„BERTHEIL“ Victoriei 56, București WamMwitteX I â.MwiGfo&(€ o.Zfr. Gara, Berbeco Cumpăr Briliante Diamante, Perle, Smarande, Aur, Platină, după cursul zilei „LA, RUBIN" Calea Victoriei 77, București Dealul ZORILOR TINDE cu începere dela 1 Oct. a. c. Vin alb de Dealul Mare Litru..................................Lai 9 Vin3 alb de masă etichetă verde Litru..............................Lei 10 Vin Alb de Drăgășani etichetă roșie .............. . 11 Vin alb Etuperior.......... „ 12 Vin negru Odobești....... „ 12 Vin negru superior...... n 12 Perin roș...................... . 1 ® Țuică veche........................ 20 Țuică de Văleni......... . 15 Serviciu la domiciliu de la 10 sticle la sus. D-nii clienți sunt rugați a observa prețul pe sticle. Pentru informationi, și reclamațiuni rog adresați-vă biroului nostru din Calea Victoriei 107. Telefon 16/59. NEOL-BevelDtn permite luarea de fotografii tu cea mai tare contra lumină, care nu au fost posibile până acum.. Broșuri deslușitoare la fotografi sau la J. HilliFF . Co., G. m. b. L Feurbach (Wfilemberg-Gemania) Reprezent.: Studerul aCo. București PLACIETERNIT pentru acoperișuri, garantat cea mai bună calitate furnisează și montează imediat FIM SIMMS București, Str. Sfinților 16 Telefon 47/79 Ploești, Str. Pandurului 2 .^TIOARnî^W i# DEABISINIa: 1 EXIBARD1 f feri Opiana Morfina W I G Foarte eficace contra W lASTMULULui Catarului,Opresiunii ^ J§ »É& . .. 35 »vin de Succes fpr Wk rled&ltJ de aur de Jg» % hf[?Pf.BLOTTIfR[^ J j1.16. Rue fppmbale t ^tf<fcPAms INJECȚIA INJECȚIA IM Vindecarea repede, sigură, fără pericol, a scurgerilor vechi sau recente. Suprimă Santal ți Copaciu cari obosesc stomacul ți trădează prin mirosul lor. 4. Str. 1‘itar Moșii, București ți la toate Farmaciile. spisa FUSURI \pentru circulare AM oinstein Str. Câmpineanu 16] Telefon 36 [ 66 eforia Spitalelor Civile București Serviciul Domenial Publicațiune Se aduce la cunoștința publică că bunul mic, conacul moșiei Valea Mărului, pendinte de comuna Valea Mărului, județul Argeș, anunțat prin „Monitorul Oficial“ No. 109 și 110/922, de a se vinde In ziua de 14 Octombrie a. c, nu se mai vinde. j.. : No. 32.452, 6 Oct. 19?2. 8011 „OPERA ROMM“ Joi 12 Octombrie VASUL FANTOMA Finert ÎS Octombrie PREMIERA BĂRBIERUL din SEVILA Sâmbătă 14 Octombrie VASUL FANTOMA Dumln. ÎS Octombrie Matineu LAKME CARMEN Luni 16 Octombrie 1922 LOHENGRIN Teatrul Carol cel Mare OPERETA VENEZA reprezintă azi Joi frumoasa operetă JieneM" cu marele tenor HUBERT mm Teatrul REdictA MARIA [ompania Dramatică „BULMERII“ uzina propeie Joi 12 Octombrie Matineu cu preturi reduse DON JUAN seara üAZBUMAREA Vineri ÎS Octombrie Răzbunarea Duminică ÎS Octombrie Matineu LILIOM „COLOMBIA" Societ aîe Franco Români de Petrol Convocare In conformitate cu art. 31 din Statute, d-nii Acționari ai Societății, sunt convocați în Adunare Generală Extraordinară, în ziua de 30 Octombrie 1922, ora 11 dimineața la sediul societății din București, Str. Romană No. 72, la ordinea zilei fiind" 1. Constatarea măririi capitalului cu lei 17.500.000 făcut conform deciziunei Adunărei Generale Extraordinare din 23 Martie 1922. 2. Modificarea corelativă a art. 6 și 7 din Statute. 3. Modificarea art. 18 și 19 din Statute. Pentru a putea participa la această Adunare Generală Extraordinară, d-nii acționari sunt rugați de a depune acțiunile lor cel mai târziu până în ziua de 25 Octombrie 1922. La București la sediul social și, la Bortea Marmorosch, Blank, și Că., Societate Anonimă, Str. Paris No. 1. La Paris la Bmque de Paris et Des Pays Bas, 3 Rue D‘Antin. Consiliul de Administrație Bana Ba Scoții a Boii® Societate Anonimft Aduce în cunoștința generală că pune la dispoziția publicului în tezaurul Băncei din Str. Lipscani No. 5 colț cu Str. Eugeniu Carada (fost Karaghergherghevici) Casete (Sares) de diferite dimensiuni, construite de Casa Fichet din Paris, pentru păstrare de valori și efecte. Condițiile de închiriere se pot vedea la ghișeurile Băncei. •..... ■'■ [UNK] [UNK]« ..■*» | INCUNOȘTIINȚARE Subsemnatele ateliere fotografice autorizate, aducem la cunoștința generală că colaborăm Împreună pentru fotografierea in cel mai mare stil a momentelor istorice ce ni se vor prezenta in decursul serbărilor de încoronare a Maiestăților Lor Regale, atăt la Alba-Iulia cât și la București, vom confecționa aceste fotografii In forma cărților poștale ilustrate și mărite la 18/24 cm. și le vom pune in vânzare cu începere de: mmna 11 octombrie 1932 Invităm, deci pe toți D-nii revânzători să ne adreseze din timp comenzile lor absolut fixe și necondiționate, arătându-ne numai quantumul dorit. Vânzările se fac cu rabatul obișnuit pe bani gata sau ramburi. Comenzile se vor executa în ordinea înscrierilor. .■Cartea lmmneasts Sect. „Foto-Glob“ Bulevardul Academiei No. 3 Foto-Royal Bulevardul Elisabeta Foto-Hlandy-S sor Strada Câmpineanu Hsimai azi și mâine se mai poate admira NAZIMOVA la Cinema „Pathe Palace 41 Lipscani Seara 1HWMIM jrawMwni w< «miuww—____ Anunț „ Direcțiunea Mărfurilor și Lichidărilor, caută un apartament liber de închiriat, compus din 6—8 camere mari și luminoase Ofertele se vor adresa d-lui Director Hârjescu, la Direcțiunea Generală a Comerțului, din Ministerul de Industrie și Comerț. ..-- organizarea, modernă, cealaltă izvorâtă din condițiile dictate de actuala viață democratică a întregei omeniri. Stăpânitoare prin cucerire, minoritatea maghiară și-a impus în cursul veacurilor privilegiile ei feudale majorității românești și le-a transmis, în parte chiar acelorași familii, oligarhia care a constituit până azi guvernele Ungariei E o stare sufletească ușor de pătruns, aceea creată de durerile care pot să întunece vederile politice ale claselor, diriguitoare ale Ungariei de până acum, când văd castelele ancestrale din turnurile cărora, o mie de ani, strămoșii au stăpânit țara si locuitorii, sub guvernarea satelor românești dimprejur. Asemenea procese sufletești nu se pot rezolva fără ajutorul timpului și nu e lesne de admis ca ,cel puțin pentru generația actuală a mari pretențiuni să se topească neîntârziat la Contactul realităților. Mai devreme e de crezut că sub înrâurirea curentelor democratice, care din ce în ce mai intens și mai general au cuprins toată lumea, orientarea politică internă a Ungariei nu se va putea desvolta nici din’’a într'alt sens și că atunci ,problema relațiilor cu Bucureștii nu ,va mai fi privită de la Pesta prin meterezele castelelor din Ardeal ci prin necesitatea marilor interese comune hotărâte de dezvoltarea unei vieți de pace și de civilizație ale întregului bazin dunărean. O profeție la 1848 După 1848 Maghiarii, strânși intre atotputernicia moscovită și absolutismul Centralist german de la Viena, fuseseră siliți, în restriștea exilului, să-și dea seama de realității și să primească discusiunea chestiunei ardelenești. Fără îndoială că plebiscitul, admis de ei în principiu, nu ar fi fost lesne de realizat. Veacurile imprimaseră procesului dintre Unguri și Români un caracter care greu i-ar fi îngăduit o soluție definitivă pe căile pacifice. Oricât de anacronice ar fi ajuns clădirile seculare nu se dărâmă fără sguduiturî și elementele, pe cari Evul Mediu le comprimase în sânul Austro-Ungariei, ca și acele ale Turciei, nu-și puteau redobândi fără comoțiuni libera și fireasca lor orientare. Unitatea noastră națională constituia un proces politic pe care, fără să-și dea seama, îl definea lapidar guvernatorul austriac Wohlgemuth, la 1859, când voind în chip ironic să arate imanitatea Daco- Românismului, el zicea: „Dacă poporul român se simte în stare de a restaura din puterile sale un stat dacoromân, el nu are decât să cerce, să înceapă. Planul de executat este simplu : o armată bine deprinsă de cel mai puțin 200.000 soldați valoroși, însoțiți de artileria corespunzătoare cu câteva sute de tunuri, o constelațiune europeană favorabilă, un aliat puternic, ca să poată declara dintr’odată război Austriei, Rusiei și Turciei Dacă Românii vor ieși victorioși dintr’un război ca acela, ca să poată dicta ei condițiunile la încheierea păcii, atunci toată lumea îi va , lăuda și admira ■ ca restauratorii imeriului dacoromân“. Cât de clăr a tras el în aceste cuvinte programul politic al Românilor și cât de profetice ne apar ele astăzi! o încercare de apropriere între români și unpri Totuși o clipă după 1848, precum și alta la 1866, iluziunea unei soluții pașnice a fost permisă și pe temeiul ei exilații români și unguri au început fiecare, printre conaționalii lor, să organizeze o nouă mișcare revoluționară. Intr’acest scop Ion C. Brătianu a și fost delegat de comitetul român din Paris să restabilească contactul cu amicii poliției. El veni la Sibiu în primele zile ale lui August 1850 cu îndoitul țel de a reîncepe o mișcare în Muntenia și în Ardeal. In Ardeal Românii erau îndurerați, întărâtați, dar nedumiriți. Fioroasele urme ale luptelor înpotriva Ungurilor erau încă proaspete și erau vii resimțimintele aprinse de ele. Nu trecuseră nici doi ani de când înfrângerea revoluției ungurești apăruse Ardelenilor noștri ca un triumf și o liberare și de când toată nădejdea și devotamentul neprecupețit se îndreptau către „Drăguțul de Impărtat“ simbolul și chezășia a vremurilor noul. Asupririle austriacilor contra românilor Dar íntr’acest scurt interval de timp decepțiunile fuseseră cirade. Cu toate simțimintele patriarhale de bun despot ale lui Wohlgemuth și cu toate foloasele materiale ale unei administrații riguroase, asupririle absolutismului și ale patigermanismului apăsau dureros poarte majii poporului, care din belșug își vărsase sângele, socotind că steptă pentru libertate și pentru deopotriva indrituire cu celelalte neamuri. Sub un regim de biurecrație militară și de stare de asediu intrigile și persecuțiile polițienești austriace înlocueiseră sălbăticiile și nelegiurile maghiare. Jandarmii din bou instituit primiau 4 fiorini, când cei pe care îi arestaseră erau condamnat! In nna în închisoare, și 60 fiorini dacă li se aplicia pedeapsa în moartea. Iar în eirentări cu Caracter oficial Căpeteniile clerului catolic atotputernic enunțau maxime ca acestea: „Cei mai mari vrășmași ai societății sunt Cultura superioară și Știința". Cei mai aprigi și mai eroici apărători din ajun ai Habsburgilor erau nesocotiți și pedepsiți. Fostul prefect Axelt fusese mai multe săptămâni în închisoare, chiar Avram labten fusese arestat, ziarul lui Bariț fusese suprimat. Mai târziu, după 1866, sub primejdiile crescânde și sub stomparea vremei, asprimile absolutismului austriac apăreau Românilor ca părintești, în contrast simpatic' Cu dușmănia stăpânirei ungurești care urmărea distrugerea lor etnică, dar în primii ani ai politicei de ingratitudine austriaca, ea revolta conștiințele și pregătea terenul pe care se puteau apropia mișcările revoluționare ale popoarelor din 1 mstrarbioL .... Acțiunea lui Ion C. Brătianu mammmmmaamaEEamaama în Ardeal Ion C. Brătianu alesese Sibiul ca reședință fiindcă acest oraș era, sub regimul austriac, centrul politic al Ardealului și fiindcă prin el trecea pe atunci drumul de uscat cel mai de seamă al Bucureștilor spre Occident. De aci se putea astfel mai lesne face legătură cu amicii politici din Ardeal și din Principat. Ca motiv al prezenței lui în vecinătatea Cârmenilor, Ion C. Brătianu putea invoca relațiile cu frații și surorile sale din Ostrov, Pitești și Tigveni. Totdeodată la Sibii și în sâtele din împrejurimi Brătianu afla vechi cunoscuți și oameni de încredere ai părintelui său, cu care acesta, ca crescător de herghelii,de cirezi și de turme, fusese în legături de afaceri lungi și amicale, înștiințate de sosirea lui, surorile sale mai în vârstă, Anica Furduescu și Maica Maximila, stăruta de la mănăstirea din Ostrov, veniră în grabă să îmbrățișeze pe fratele lor cel mai iubit cu tot dorul aprins în sufletele lor de dramaticele împrejurări ale revoluției și ale exilului după care nu știau dacă erau să-l mai revadă. Ca să-l alinte ele îi aduceau țesături și dulcețuri casnice și 80 de ani în urmă bătrâna noastră mătușă Anica, și dânsa retrasă la mănăstirea din Văleni după crude doliuri, ne arăta cu înduioșare între puținele obiecte ce-și rezervase în chilința ei călugărească pieptenii de baga ce-î dedese fratele său la Sibii și pe care O viață întreagă îi păstrase ca pe niște scumpe odoare, cu fina și stricta îngrijire cu care își ținea dânsa toate ale ei și care când îi intrai în casă, îiî da impresia ce îmi închipui că trebue să aibă omul călcând cu încălțăminte europeană peste pragul delicatelor lor cuinte japoneze. Iar la reîntoarcerea de la Sibii, pe drumul neșoseluit și prăpăstios care cobora dealungul Oltului, postalionul mănăstiresc, cu două femei înaceime, ducea ascunse sub pernele trăsurei brașovenești publicațiunile și proclamațiunile revoluționare. Sibiul, capitală a Ardealului, era reședința guvernatorului Wohlgemuth. Ion C. Brătianu după obiceiurile conspiratorilor își avea, două locuințe : una în casele doctorului Fribel, cealaltă în casele lui Grigore Matei, unul din cei dintâi și puțin numeroșii Români care aveau case în oraș, unde până de curând ei nu avuseră drept a poseda imobile. In prima locuia și un tânăr impiegat de la cancelaria guvernatorului, în care Ion C. Brătianu află o inimă caldă pentru ideea națională și un ajutor întru realizarea ei. Nicolae Barbu înlesnea în special circulația scrierilor de propagandă pe care Ion C. Brătianu în secret reușise a le imprima și care trebuiau remise bărbaților de meredere însărcinați cu răspândirea lor. Imprimarea și răspândirea acestor scrieri nu era ușor de realizat, fiind dat că poliția austriacă era una din cele mai strainic organizate de pe vremea inchizitorială a lui Metternich. Colaborarea lui Barbu era îndeosebi prețioasă prin faptul că el era însărcinat, la cancelaria guvernatorului, să primească și să distribue numeroasele legiuiri, ordonanțe și circulări prin care regimul centralist din Viena căuta să dea o nouă organizare monarhiei. Mulțumită acestei însărcinări expediția scrierilor revoluționare se făcea în pachetele care conținuseră Corespondența oficială și cu toate formele ei exterioare, astfel că, în Imunii lor, actele de propagandă revoluționară nu puteau întâmpina decât respectul funcționarilor imperiali suble căror "'iviri ar fi ajuns. O primejdie fără felesansasa assa: sehe. Activitatea personală a lui Ion C. Brătianu se desfășura deci în bune împrejurări speciale, în țară și în Ardeal. Aci el intrase în raporturi cu bărbații reprezentativi ai neamului și propaganda sa intensă și discretă pătrundea fără a fi stânjenită. Din parte-le, ungurii procedați la organizarea lor, dar cu mai puțină discrețiune, mai ales în ținuturile secuești, și deșteptau astfel atențiunea polițienească prevenită și de știrile primite de la Paris. Din nenorocire pentru ambele propagande, veștile ce veneau din Occident erau din ce în ce mai neprielnice : reacțiunea bonapartistă se întemeia tot mai puternic în Franța și imposibilitatea revoluțiunei se vădea tot mai limpede pe întreg continentul. La 1 Septembrie 1850 Galliau fiul membru al parlamentului prusian, bine informat despre situațiunea de la Paris, și în curent cu scopurile urmărite de revoluționarul român îngrijorat ca și părinții săi de primejdiile ce ele comportau seria lui Brătianu la Sibiu: „Vous ne nous dites pas jusqu’à quel point vous avez Pespeir de voir ceux que vous étos alles ehelicher, vous ne dites pas si vous resterez le bas longtemps.. Outre la sagesse et la clr conspection je vous recommarde de ne pas vous engager à la légére dans des opérations qui peuvent vous compromettre. Je sais que Vous n’étes passoues elix des intérêts matériels de la vie et que a poésie ou la benté de votre cöent vous entrainent plus loin qu’il ne faudrait... Vous permettez à meH amitié Ce langage doctoral“. Nici împrejurările locale nu înlesneau în țară reînceperea mișcărei. Sorți de izbândă nu se arătau aspirationilor revoluționare deprimate prin desbinările tot mai violent manifestate între conducătorii emigrații și Comprimate în primii ani ai domniei lui Vodă Știrbey, bărbat îu capacitate de guvernământ și însușire de voință nesemuite cu acele ale fratelui său Bibescu. In asemenea condițiunî generale și locale începerea unei acțiuni devenise o primejdie fără folos care ar fi Compromis elementele de luptă și CU ele posibilitățile pentru viitor. Cu durere dar fără desperare Ion C. Brătianu se vedea astfel silit să pună capăt misiunei sale și să se reîntoarcă la Paris de unde atârna în primul rând îndrumarea situațiunilor politice și unde prin urmare se putea exercita acțiunea cea mai eficace. La începutul lui Ianuarie ISGI,el se pregătea de plecare, și chiar Î3Î ii luase rămas bun de la surori, când într’o zi, la cancelarie, Bărbui auzi că se semnalase ea suspectă prezența unui boier român în Ardeal, și că poliția fusese invitată să cerceteze și să-l urmărească. Misterios și tulburat, Barbu veni la Brătianu și-l vesti de primejdie. Fără întârziere și fără șovăire, potrivit ficei sale, Brătianu se duse la poliție pentru a-și relua pașaportul, declarând că sfârșindu-și afacerile familiare care îl aduseră la Sibiu și neobținând autorizarea de a reintra în Țară, voia să se reîntoarcă în Franța. La poliție i se refuză cererea, împrejurările se precipitau și se agravau. Un Român, numit Tabacaru, aflându-se din întâmplare în anticamera poliției, auzi în camera de alături pe comisarul sas Kirchner zicând : „lezt gehe ich etwas essen, dann wieder in’s Amt, ich habe Befehl bekommen den Brătianu fest zuuehman“. Tăbăcaru, ieșind tipii din poliție, mersem, grabă mare la Brătianu, pe care nu-l găsi acasă, dar unde află pe Barbu, căruia îi comunică cele auzite. Barbu știa că Brătianu își lua masa la Hotelul „Curtea Mediașului“ în urmă Bonfert, unde de obicei se întâlneau intelectualii români și de unde în împrejurări aproape identice fugise Bărnut la 1848. In goană alergă acolo și de la ușă strigă lui Brătianu să fugă numaidecât, căci poliția îl urmează. Brătianu se repede la locuința sa de-a doua, își dea minimum de bagaj necesar și se face nevăzut, plecând în, ascuns la Cluj. In fuga sa Brătianu se feri de a mai trece pe la casa Fridel și lăsă în seama lui Barbis hainele ce le avea acolo. La Cluj, la comandamentul militar se afla un general de origină lorentz, în legături de familie cu bătrânul Galhau, prietenul din Prusia Renană al tânărului revoluționar român. Brătianu, pentru orice eventualitate, ceruse lui Galhau o scrisoare de introducere către mda sa din Transilvania și grație acesteia un amiral primit de comandantul austriac. " El îi expuse cu intenționată indignare nedreptatea ce comisese poliția din Sibiu, când nu voise să-l lase să părăsească o localitate unde nu mai avea nici un rost și de unde chiar condițiile de trai îl sileau să se depărteze. Generalul interveni călduros și grație stârci de asediu. Brătianu primi de la comandantul militar autorizațiunea de plecare pe care i-o refuzase poliția Fără a da vreme la noi complicații și investigații. Brătianu părăsi Ardealul , și prin Pesta și Viena se îndreptă la Vaudrevanges lângă Saarlouis la amicii săi De Galhau. Aici, el se odihni vreo două săptămâni la căminul lor ca și părintesc pentru dânsul, aflând în afecțiunea lor o alinare la amărăciunile soartei, care, după o jumătate de an de trudă fără izbândă, îl exila din nou pe malurile depărtatei Seine, după ce din câmpiile Sibiului și ale Făgărașului, revăzuse plici de nădejde și cu dor sporit piscurile munților în ale căror văi din spre miazăzi, se născuse și hqpătrise. Până să regăsească, la orizontul din Florina, priveliștea lor măreață și iubită, I. C. Brătianu era să înfrunte ani lungi de pribegie, de sforțări și de închisoare. El nu putu să se reîntoarcă în țapă decât la 1857 pentru a formula la divanul ad-hoc „cele patru puncte ale Unirei” și a continua lupta pentru desăvârșirea lor. Relicve scumpa Trecuseră 80 de ani de la aceste evenimente. In 1881, Ion C. Brătianu era președinte al consiliului, după războiul Independentei și proclamarea Regatului, când o ladă cu efecte de îmbrăcăminte sosi de la Sibiu, îmi aduc aminte veselia cu care fui întâmpinat când întorcândumă de la liceu intrat în sufragerie în cap cu o capelă, cu fundul lat și bordurile largi, cum se purta la 1850 sub numele de „joben“. De altfel masa noastră era de obște voioasă precum era în tot doamna de numeroasă. La capetele ei stăteau părinții iar pe laturi pe lângă trei, patru oaspeți zilnici, se așezau șapte copii și guvernanta. Firea tatălui, alintătoare și glumeață, se desprindea în clipele de răgaz ale mesei, cărora marele număr de tineret îi imprima caracterul lui de veselie, temperată de seninătatea liniștitoare a mamei precum și de acea atmosferă de autoritate și de respect care nu părăsea pe Ion C. Brătianumici în cele mai intime și familiare relații ale sale și care tradau din ființa sa ea și farmecul ei seducător. După prima ilaritate stârnită de apariția lui ee cercetă rostul anacronicului „J. bea" și se află că el venise cu o scrisoare și o fotografie de la Sibiu . Barbu după 80 ani trimisese pălăria și fotografia hainelor părăsite atunci. Tata ne povesti împrejurările În care se despărțise de dânsele, iar ca răspuns președintele consiliului Regatului asigură o pensiune colaboratorului conspiratorului de odinioară. Fotografia hainelor se află și astăzi în biblioteca de la Florica. „Jobenul“ a rămas în casa părintească din București până la învaziunea germană, când a pierit intot conținutul ei. La drept, pălăria își trăise veacul căci, pierdută în trudele începuturilor si regăsită în vremea primelor înfăptuiri, ea se sfârșea în ultimul act al jertfelor impuse de realizarea unitătei naționale. • Pe 8 măsuță așternută Cu alb, într*0 chilie a Vălenilor, din1 bătrânul codru de fagi de pe Topolog :.... Trei piepteni de baga, între dinți Cu vată proaspăt premenită. Intr-o cutie rotundă de piele galbenă, căptușită cu catifea violetă... Un „joben“ demodat cu părul sburlit. Cu fundul lat și cu bordurile largi. " Acestea sunt amintirile vizuale ale copilăriei mele ce au redeșteptat pe acelea ale faptelor pe urma căror s'a îndeplinit punctual în curs de trei sferturi de veac programul atât de precis enuntat de Wohlgemuth în 1850. ION I. C. BRATIANU FlorSa 1920, 1 Y -r v