Viitorul, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 4417-4436)

1922-12-07 / nr. 4421

Stilul, d. Leygues a spus că „s’a com­promis și dânsul. DAR EL NU E­RAIM­BOLUL TRADAREI IN ACELAȘ PEL CA CONSTANTIN; numai tră­dările acestea ale lui Constantin pe cari le-ar aduce în Grecia sunt de condamnat formal și unanim. Ara, conchide președintele de consiliu, cea mai buna im­presiune de mersul pe care îl vor lua deliberările noas­tre de la Londra; chestiunile sunt foarte bine orientate și eu sunt urm­ă­rit de ideia că acordul se va face cu ușurință și asupra tuturor probleme­lor cari au­ mai rămas de discutat“. O declarație a primului ministru francez Lyon, 4. — Presa franceză repro­duce, declarațiile următoare ale d-lui Georges Leygues: .^Pretinsele­­ neînțelegeri dintre aliați nu există. Nota predominantă a politicei puternice este să aducă pe cât mai curând posibil pacea in O­­rient și să asigure respectul tuturor obligațiunilor existente“. Președinte­le Consiliului a mai adăugat că do­­­­rește să ajungă la o înțelegere cu po­porul grec, DAR NICI SA NU IN­TRE IN GÂNDUL GRECILOR CA SE POATE SCHIMBA POLITICA DE DETRONARE A ALIAȚILOR“. Desmunicarea notei aliați­lor la Atena Horsea, 4 Dec.— Consfătuirile din­tre miniștrii englezi, francezi și Ha­fen­ la reședința oficială a lui Lloyd George au început astf­i. Chestiu­nea declarațiunei privitoare la plă­nuita reîntoarcere a ex-Regelui Con­stantin pe tronul Greciei fiind rezol­vată, miniștrii s’au ocupat cu alte chestiuni în legătură cu criza greacă și în special cu viitorul Asiei Mici- S’au dat instrucțiuni miniștrilor en­glezi, francezi și italieni dela Atena că s’au trimis aseară nu numai ca să înmâneze declarațiunea aflaților gu­vernului grec, dar să îi dea și o largă publicitate în presa greacă. Dacă plebiscitul se va ține Duminică, nota aliată va fi citită de către greci cu 48 de ore înainte de a se hotărî în privința alegerea. •După o știre primită la Londra se pare totuși că este iposibil ca plebis­citul gr­ec să fie amânat, aceasta cu un rezultat al n­eclarațîunei aliaților. Ce spune presa italiană Borna 4 Decembrie. — Ziarele­ ita­liene scrie că­­ onorul italian este de părere s­ă traduc să i se lase depli­nă libertate tiziu&rului arce asupra chest­iinci dinastice. Dacă contele Sforza a plecat la Londra a fost pen­tru motivul că Italia nu putea să lipsească de l a o îtriboinire a marilor filiali în cutie se punea în discuție chestia orientală ..Confere Holla lern“ spune că Dalia, nu s'a asociat în 1017 la Andin și Franța pentru îndepărtarea lui Constantin atât rațiuni juridice cât rațiuni militare împiedecă ne­aliate a se­ opune voin­ței, poporului arce. Comentariile presei englase Horsea. 4. — Corespondentul diploma­tic ai lu-„Eveniting Standard“ spune­ că punctul de Căpetenie în conferința de om­ care a determinat declarațiunea a fost cu­vântările lui Lloyd George, Loygues, Sfor­za 41 lord Curcan. De mult timp, spune co­respondentul nu s-au mai finut cuvântări așa de dramatice la Downing Street Nr. 10. Acuzasiunea lui Lloyd George contra lui Constantin a fost tăioasă și zdrobitoa­re. Primul ministru francez Leygues a fost rur mișcat și la plecare și-a exprimat marea sa recunoștință pentru unanimita­tea absolută a aliaților. „Daily Chronicle“ spune : Nota este sa­lutată in prim­ul rând pentru­ că ea întru­pează unitatea celor trei aliați. Se poate ca ex-Regele să fi contat pe un eșec al con­ferinței aliaților. Amânarea bruscă a ple­­cării sale din Losana anunțată acum în urmă arată probabil, că ultimele lui in­­formațuri i-au arătat că la urma urme­lor aliații vor găsi o platformă comună de poate ca publicarea notei să­­ hotăras­că a nu se mai reîntoarce deloc dar dacă nu va face aceasta aliații au acum mână liberă. Dânșii nu vor arâta nici într'un fel dezaprobarea lor, dar atâta timp că­ a­­menințarea va dura dânșii se vor abține de la ori­ce măsură ce ar fi sa se ia in fa­voarea Greciei. „Daily Telegraph" în articolul de fond relevează că­­ încercarea îndrăsneață de a restaura caful dinastiei ar putea fi scump plătită prin retragerea prieteniei și protecțiunei aliaților. In ciuda celor ce sau întâmplat nu este nici o dorință din partea Angliei ca să slăbească Grecia, sau ca amicii ei să fie puși în podțiune de a Profita de eșecul ei, pentru a-i primejdui îndeplinrea marelor sale idealuri. Unitatea întregei rase grecești este idealul pe care politica engleză a încurajat-o de multă vreme și pe care o sprijinim și acum. Noi nu dorim sa anulăm tratatul de la Sevres vrei să înapoiam străinilor și musulmani­lor districtele cedate sau să împiedicăm re­afișarea idealului de rasă legitim și țelul național al Greciei. Crearea unei Grecii mari a fost planul bine stabilit al bărba­ților de stat englezi și nu ne gândim să-l părăsim atâta timp cât aceasta nu va fi necesară. Acum este rândul poporului grec, întru­cât au avut timp suficient să se recu­­leagă din spasmul frământării electorale ca el însuși să-și hotărască soarta. Noi nu-i vom dicta forma de guvern și sun­tem conștienți de greutățile pricinuite de neînțelegerile militare și de violența gu­vernului. Sperăm numai că elementele să­nătoase din țară ar sfătui pe concetățenii lor să se lase de acțiunea care, în cele din urmă va conduce pe Grecia la încurcături și umilință. ■---------ooxxoo--------­ INFORMA Cercul de stadi­i al IIIj. Cercul de studii al partidului na­tional-liberal va tine următoarele La 8 Decembrie. — D. C. Disescu: „I. Deforma constituțională. II. Uni­ficarea monedei­". Ija 15 Decembrie. — D-l Mih­ail Pascanu: „Participarea muncei la întreprinderile capitaliste La 22 Decembrie. — D-l Mir­cea T. Djuvara: „O nouă organizare a Se­natului“. La 29 Decembrie. — D­l G. Corbes­­cu: ,.Principiile generale ale unei nouă organizații administrative"". Aceste conferințe sunt publice fi se­­ in la ora 6 d. a., în sala cea ma­re a clubului. La ele pot participa și persoane în afară, de organizațiile partidului. In cursul să­ptămânei, care urmea­ză, cercul de studii va lucra după următorul program: Sâmbătă 4 Decembrie:­­ Comisia­ 110a pentru regionul muncei (contrac­tat de muncă). Luni 6 Decembrie: Comisia admi­nistrativă (Comuna). Comisia șco­­lară (Scoalel­ confesionale). Marti 7 Decembrie: Comisia pen­tru discuțiile Constituționale (Sub­­sicord­uri de stat). Comisia medica­la și a ocroti­rei generale. Marcuri 8 Decembrie: Conferința publică a d-lui Dissescu. Aceste comisiim țin ședințe la ora 5 și lum­. d. a. în localul clubu­lui. Pot lua parte la discutai toate persoanele, care se interesează, de a­­ceste probleme. * Toți acei cari aderă la statutele acestui Cerc de ’Studii și doresc a se înscrie ca membri, sunt rugați a se adresai, în fiecare zi de lucru in­tre orele 4 jum. și 6 luni. 1­. a., secre­tariatului general al clubului națioi­nal-liberal central, Calea Victoriei, No. 44, București. Secțiunea Sănătatei și a ocrotirei sociale anunță, pe toți d­nii membri ai cercului care doresc a lua parte la studiul ante-proectului legilor­­ sani­tare și de­ ocrotire sociale, că s’au fi­xat următoarele zile pentru discuți­­unea lor: Marțea dota 6—8 seara Lgea sani­tară (autoritățile sanitare). Vinerea de la 6—8 seara legea a­­sistenței publice. Reuniunea va avea loc la Clubul Liberal. Cercul de studii P. N. L., Joi 9 Decembrie ora fi p. m. va tine șe­dință la clubul national-liberal cen­tral Comis­iu­nea bisericească discu­tând asupra unificărei bisericii. Depozitul manutanței armatei din Râmnicu-Sărat, despre a cărui dis­trugere prin incendiu am vorbit, era instalat in cea mai mare magazie a gărei, în lungime de aproape 400 metri. In câteva clipe întreaga magazie a fost cuprinsă de flăcări.­­In magazie se aflau 120 vagoane de grâu, numeroase coloniale, pre­cum zahăr, făină și alte alimente. Au ars de asemenea și câteva va­goane aflate pe linie. Pagubele sunt peste 4 milioane. Orice ajutoare pentru salvarea de­pozitelor au fost de prisos. Se aduce la cunoștința tinerilor care au depus examen la București și Iași pentru școala de ofițeri de administrație și au fost calificați ca ,,admisibili“ că sunt admiși acum și trebuie să se prezinte la București la școala militară din dealul Spirei, cât mai in grabă. % # * Ministerul de industrie și comerț. Ministerul de interne a luat ur­­a revenit asupra deciziunei date a­­matoarea deciziune : cut­­ câteva zile, prin care importul Punem în vedere funcționarilor articolelor prohibite la import insa aduse în minime cantități și pentru uzul personal, erau îngăduite. Pe viitor nici articolele din acea­stă categorie nu vor fi permise de­cât cu autorizațiuni speciale. Direcțiunea generală a c. f. nu mai admite, începând de la 1 ianua­rie 1921, creditarea taxelor pentru transporturi efectuate de diferite ministere. Această măsură a fost luată cu autorizațiunea consiliului de miniștri. De la acea dată toate ministerele vor plăti taxele conform tarifelor. Fabrica „YOST“ din NEW­ YORK, care are o filială proprie de peste 25 ani în București, 54 calea Victoriei (Pasagiu! Comedia), spre a nu mai scumpi prețul miasmelor de scris Yost, a suspendat pentru moment fa­cerea de recla­me atât de costisitoare azi. De altmintrelea reclama pentru mașina Yost este azi de prisos, când știut este că mașina­­ Yost este SINGURA care scrie fără spangle­t, este cea mai rezisten­tă mașină de scris, preferată de toate Ministerele, Autorităților și principalele Ins­tit­u­­turi de Comerț. S'a deschis­ un credit suplimentar de 70 000 lei pentru exploatarea moșiilor statului Clinciu-Spanțov, Tatina și Valea lui Soare. • Un studiu interesant pentru mi­litarii de toate gradele este des­crierea făcută de generalul D. Iliescu asupra pregătirei militare în răsboiul pentru întregirea Ro­mâniei. Volumul se poate expedia în ori­ce parte a țărei. Prețul este de lei 3. Comenzile se pot adresa la Imprimeriile Independența Bucu­rești str. Academiei 17. STAREA TIMPULUI Buletinul Institutului Meteorolo­gic Central — 4 Decembrie 1920 — Ca și în ziua­­ precedentă, timpul ne menține posomorât umed si ce­țos, formând prin unele locuri, bur­ l­’tă ploae și zăpadă. Depresiunea sa­ scurs în S-Vestul tarei dând prin unele locuri pănă la 3 mm. de apa (Pitești). Temperat­u­rile în cursul ultimelor 94 de ore au­ fost ceva mai ridicate, maximele oscilând între plus 6 gr. la Sșttlina $î 0 gr. la Sinaia, iar tem­peraturile minime intre minus 3 gr. la Sinaia si 0 gr. în m­ai multe loca­lități din Vestul regatului. Presiunea atmosferică a fost mai scoborâtă ca eri, ea a­ fost cuprinsă între 769 mm. la Nord-Est și 772 mm. la Vest. Vântul ia suflat în general aproa­pe liniștit în Moldova dela E, și SE iar în Muntenia și Oltenia dela S. și S.V. In Sulvna marea a fost lină, cerul armerit, ar vântul a suflat tarcei dein E. Pe seama ministerului lucrărilor publice s-a deschis un credit extra­ordinar de 2.500.000 lei din care : Un milion pentru înființarea școa­lei politeh­nice din Timișoara (per­­sonal și material până la 31 Martie 1921). Un milion pentru înființarea școa­lei politechnice din Iași (chirie, personal, material până la 31 Martie 1921). 500.000 lei pentru complectarea lucrărilor de construcție și refacere a clădirilor școalei politeh­nice din București. Absolvenții școalelor­ superioare de comerț sunt invitați la deschide­rea Cercului de studii comerciale care va avea loc Duminică 5 Decem­brie 1920 la ora 10 dimineața la Ca­mera de Comerț din București, str. Bursei, în sala Bibliotecei. D. Petre Drăgănescu-Brateș va vorbi despre învățământul comer­cial în România în legătură cu ne­voile economice ale țărei. D. V. G. Vrânceanu, licențiat în drept și chimie, a fost numit șef al serviciului pentru identificare și fotografiere în direcția poliției și si­guranței generale. D. Mihail Gheorghiu, directorul poliției Silistra, a fost numit poli­țai la Călărași. D. C. Tănăsescu, comisar la Călă­rași, a fost numit director al poli­ției Silistra. Prefecturile polițiilor Craiova și Galați vor depinde pe viitor direct de ministerul de interne, fără să mai fie sub ordinele prefecturii județelor Dolj și Covurlui, având atribuțiuni analoage cu prefecturile de poliție din București și Iași. D. inginer Vasile Roșu, șef de divizie la ministerul comunicațiilor, a fost înaintat sub­ director al ser­viciului hidraulic. Consiliul superior s’a întrunit ori la direcția generală a serviciu­lui sanitar sub preșidenția d-lui dr. Pascal. Intre altele s’a cerut ca toate ser­viciile sanitare de pe lângă minis­tere — afară de ministerul de răz­boni — sa fie trecute la direcția sa­nitară. La Câmpina s-a înființat brigadă de siguranță. o sub- Punem în vedere funcționarilor administrației centrale și tuturor serviciilor dependințe de acest de­partament că legea le interzice a fa­ce parte din asociațiuni profesionale neautorizate de minister. Cei ce vor contraveni acestei dis­­pozițiuni rămân expuși la sancțiu­nile dictate de legea în contra sindi­catelor asociațiunilor profesionale a funcționarilor statului, județelor, comunelor și stabilimentelor pu­blice din 20 Decembrie 1909. Ultima situație a epidemiilor din Capitală este următoarea : 145 ca­zuri scarlatina, 11 difterie, 25 febră tifoidă, 1 variolă, 1 paratifus, 18 e­­risipci și 1 caz de encefalită letar­gică.­­ ____ începând de mâine trenul de Ga­lați va pleca din gara de Nord la 8.20 seara și va ajunge acolo la 6 dimineața. Din Galați va pleca la 9 seara și va ajunge la București la 6 dimineața. La aceste trenuri se va atașa câte un vagon de­ dormit. In urma unei consfătuiri ce a a­­vut loc la ministerul industriei s-a stabilit ca repartizarea proporțio­nală a produselor petrolifere in in­tr­eaga Basarabie, pentru populație și industrie, să se facă prin secreta­­riatul general. Studenții facultătii de Teologie, sunt rugați ai lua parte la­ ședința ordinară a societătei care va avea loc Duminecă 5 Decembrie a. e. ora 3 p. m. în sala XVII-a de la Univer­sitate. A apărut: „Din zbuciumul Cap­tivității“ de maiorul G. Caracaș. Prețul lui 15. D. Ioan M. Ionescu, diplomat al școalei superioare de agricultură Herestrău, a fost numit agronom regional la consilieratul județului Ilfov. Prețuri maximale pentru me, mezelur Pe viitor, cu incepere dela 6 Decembrie 1920 și până la noi dispo­zițiuni, primăria Capitalei a stabilit următoarele prețuri pentru vânza­rea mezelurilor atât cu ridicata la fabrici cât și cu amănuntul în piețe și haie, băcănii, precum și în orice foc­al de desfacere, vor fi următoa­rele : Șunca fiartă fără os cu ridicata kgr. lei 28, cu amănuntul lei 32 ; Salamul Românesc cu ridicata­ kgr lei 16, cu amănuntul 20­; Salamul de Severin­­ zis de Sibiul cu ridicata kgr. lei 60, cu amănuntul 70 ; Fran­kfurter cu ridicata kgr. lei 15, cu a­­mânuntul 18; Debrețin (carne de porc) cu ridicata kgr. lei 15, cu a­­m­ănuntul 18 ; Câr­nați (cremvurșit) cu ridicata 15, cu amănuntul 18 ; Toba cu ridicata 12, cu amănuntul 15 ; Parizer cu ridicata 15, cu amă­nuntul 18 ; Leber vvurșit cu ridicata kgr. lei 15, cu amănuntul lei 18 ; Mortadela cu ridicata kgr. lei­ 15, cu amănuntul lei 18 ; Ornați de purcel cu ridicata kgr. lei 12, cu a­­mă­nun­tul lei 15 ; Ghindem cu ridi­cata kgr. lei 16, cu amănuntul lei 19 ; Costițe, slănină afumată și alte articole similare cu ridicata kgr. lei 20, cu amănuntul lei 24 ; Pastramă de oaie cu ridicata kgr. lei 16, cu a­­mănuntul lei 20 . Pastramă de capră și vacă cu ridicata kgr. lei 16, cu a­­mănuntul lei 20. Toți comercianții de mezeluri sunt obligați a afișa prin tabele scri­se cu cifre de cel puțin 5 c. m., pre­țul de vânzare pe kgr. fixat prin a­­ceastă ordonanță pentru fiecare spe­cialitate în parte. Atât fabricanților de mezeluri cât și comercianților detailist­, cari se vor constata că au vândut mezeluri pe prețuri mai mari decât cele fi­xate prin prezenta ordonanță, pe lângă că li se vor confisca forțat marfa fără drept de despăgubire, și vinde populației mărfurile pe prețu­rile maximale stabilite, iar sumele rezultate din vânzare se vor vărsa Casieriei Centrale în folosul Asis­tenței Publice, dar vor fi dați și ju­­decăței pentru a li se aplica pena­litățile prevăzute de I. D. Lege No. 2969 din 1919 art. 7 și 8 adică : a) Se pedepsește cu amendă de la 100—5.000 lei comercianții detailiști care nu au afișat lista prețurilor maxi­male fixate. b) Se pedepsește cu amendă de la 1.000—10.000 lei comercianții cari au vândut mezeluri cu prețuri mai mari decât cele fixate. Toți cetățenii sunt rugați a nu plăti prețuri mai mari decât cele fi­xate și a exercita singuri un control semnalând autorităței comunale și polițienești atât pe contravenienții speculanți cât și pe funcționarii cari nu-și fac datoria. ----------00X00----------­i­lllititi ACCIDENTUL­ DIN STAȚIA B. M. — Barbu Marin, maestru în atelierele nouă ale căilor ferate, pe când se afla era pe o linie din stația B. M. a fost apucat între două vagoane și tamponat. In stare disperată a fost transportat la spitalul Filantropia. --------—00X00-----------­ st­inistrul plenipotențiar al Ceho-Slovachiei la Berlin Prag­a 4 Decembrie. — Postul pre­ședinte de consi­liu Tu­sar va­­ pleca în Italia, iar de aco­lo în Egipt. Du­pă reîntoarcerea sa în patrie, se va duce la Berlin ca­ ministru al Ceho­slovaciei.■ ■­­ 00x00----------­ A — CHEST­ilEA . Sileziei superioară Silezie­­.­ Un interview al preșadia­­îsthr Consiliului de miniș­tri polonez d-i Witon Președi­ntele con­siliului de miniș­tri a acordat redac­torului ziarului „Journal de Pologne,1 mi interview cu referire la chest­unea Sleziei su­perioare. El îi făcu următoarele declarațiuni: „Apropierea datei plebiscitului a fost primită de către populația Po­loneză cu mare bucurie ; această apropiere grăbește stabilirea defini­tivă­­ a frontierelor occidentale ale Poloniei. Silezia superioară, veche provin­cii poloneză, cu toate că este de omijilc detașată de patria-mumă, e­lementul german ne­consttitiind de­lementul german peconstruind de­cât un ușor strat artificial, al popu­­lațianei. Această populațiune se ser­vește de vechiul idiom polonez și întrece celelalte provincii poloneze prin conștiința «a națională , ceia ce garantează plebiscitul în favoa­rea Poloniei cu toată acțiunea sub­versivă a Germaniei. Guvernul german profita de fap­tul ca înregistrarea deceselor n­u este obligatorie ]la ei, așa că pot prea Lite substitui alti indivizi mor­ți­ d­or. cei­ace explica de altfel faptul­­ că au declarat 400.000 emigrați pen­tru votul plebiscitar. Asiduitatea germană în Silezia superioară este prin importanța a­­cestui teritoriu polonez pentru răz­boiul de revanșă german. Acest fa­pil este relevat printr-un dosar de..documente industriale germane. Am­ aflat cu mare satis­facțiune de­­claratiunile juste ale președintelui consiliului de miniștri francez Loy­­gnes, care se opune la admiterea la 1 vot a emigraților. Ele problează că­­ președintele consiliului francez este absolut conștient de pericolul unei revanșe germane. (B. P. P.) um emis morți pentru patrii — Omagiul românilor din Argentina — Ca un omagiu de admirație și recunoș­tință adus eroilor căzuți pentru apărarea și întregirea Țărei, românii (ortodocși și israeliți) emgrați în Argentina, au trimis o frumoasă placă comemorativă lucrată în bronz pentru a fi depusă în Mausoleul Unității Naționale ce se va ridica în Bu­curești. Predarea plăcei se va face cu mare ce­remonie Duminică 5 Decembrie 1920 în Sala de spectacole a­ Ateneului Român, la ora 16 dimineața. *I>in partea româ­nilor din Argentina va vorbi d-l Căpitan Lavron aducătorul plăcei răspunzându-i d-l General Ștefănescu Amza, Secretar General al Ministerului de Război. Se vor rosti cuvântări ocazionale din partea studențimei și a societăților cul­turale. Parlamentul,­­ școalele, corpurile de trupă, instituțiunile culturale și universi­tatea a fost invitate oficial să trimeată delegațiuni.­­00X00- M. S. Regele a binevoit a primi în audiență pe dl inginer inspec­tor Gh. Popescu, director general al comunicațiunilor pe apă, delegat la conferința internațională din Paris, pentru statuarea navigabilității pe Dunăre. D­l .ingner Popescu a făcut Suve­ranului o expunere asupra lucrări­lor acelei conferințe. M. S. Regele a primit o călduroa­să scrisoare de felicitare și omagiu din­ part­ea mareșalului Foch și a ge­neralului Berthelot, cu­ prilejul ce­lei de -a doua aniversare de la ali­pirea Transilvaniei și de la intrarea triumfală a armatei române în Ca­pitală.---------00x00--------­ Cauzele caderei guvernului Teleky Budapesta 4 Decembrie. — Căde­rea cabinetului lui Teleki se dato­­rește dezbinărea partidelor ce până acum au fost imite si au­­ sprijinit guvernul, dezbăinare care a crescut m­ereu de la ratifficare tratatului de la Trianon. In special agrarie­nii au făcut o opozițiune înverșuna­ții guvernului în chestiunea rech­i­­ziționărei grâului și au cerut comer­țul liber de grâu. Agrarienii care re­prezintă partidul cel mai tare au ce­rut de asemenea cu insistență să se facă o decla­rați­un­e solemn­ă de că­tre adunare car să fie ales numai un Rege national lg. Cjj h­absburgii vor fi exclușii de la tronul Ungariei. A­­­ceassstă declaratiune tera socotită necesară pentru a împrăștia neîn­crederea țărilor vecine care încă­­ se tem că maghiarii nutresc­­••tentațiu­nea ei de a reinstala pe BabsIblurej L Chestiunea Dinastiei în UNGARIA Budapesta. 4. — Ministrul­ agricul­turii Szabó Nagy spune că prin pră­bușirea Dublei Monarhii nu se poate recurge la sancțiunea pragmatică. Marea și Mica Antantă sânt cu to­tul protivnice reîntoare setei ex-împă­­ratului Carol. Chestiunea dinastică se va decide de acord cu­ întreaga națiune. Numai deputatul Brnight se opusese regali­tății. Contele Teleki s-a declarat în favoarea Regatului național. ------------00X00----------­Farmaciile de serviciu in tim­pul noptei Sâmbătă 4 Decembrie Bente V. dr., calea Grivitei 80. Thois G., (Pantazi N.) calea Vic­toriei, 144. Vespreneanu I., calea Șerban Vo­dă No. 47. Mihalovici Ar. dr., cal. Călărași 35. Mihălcescu I., str. Romană, 214. Nircseher (Parepa Dtr.) B-dul Ca­rol No. 67. Georgescu V., str. Apolodor, 6. Opreanu Al., cal. Victoriei, 78. Iacobi V., Str. Patriei, 14. BURSĂ DE AZI Cursul zilei 4 Decembrie Burea în continuă fermitate începută de 2 zile, în special la petroliferă și la Re­șița, câștigând aproape 100 puncte de bu­cată. S’au încheiat în oficial Banca Agricolă. . . Banca Generală. . . Generala Petroliferă Concordia . . . , Creditul Petrolifer . TA^yL LIBER A apărut : Locuințe Eftine . . — — . 5S0 . 2020 . 650 . 1645.50­75 . 2000 FELUL CERUTE JOPERITE Efecte Mica........................ 400 450 Locuințe Eftine . . — — Govora pr. . . . 370 400 Marele Hoteluri . 1100 1200 Postavul pr. ... 50 60 Clădire Promânescă. 525 550 Drajna................... — — Sind. Agr. Ialomița. — — » * Ilfov . — — «Reșița» ..... 1020 4040 „DEMOCRAȚIA“ Marele Hoteluri . I 1100 I 1200 No. 10.­­ Octombrie íre 525 558 cu următorul sumar: Dram­a...... — — Probleme financiare internationale Sin d-AKr*'^fenuța. — — de Horia Furtună. «Reșița. . . . . 1 4020 4040 Câteva cuvinte despre Mica înțe­legere de Mircea Djuvara: învățămintele grevei generale de Romulus Anghelescu. |2| If I B | Blas jS? g | Cronica internă, externă. Fapte și B­isu­ri I­i Documente și Recenzii. VíüfVÚ fiftö fillMMMUn Democrația se găsește de vânzare »IliilB Ililu CUUiPuiu la librarii și chioșcuri de ziare cu fUK­Umggf# § Lei 4 exmplarul. Depozit general la Avîlu­lsyi­m Misliiliiu­ administrația revistei,București Str. «-.a» p* a­­/IV't'T'f4Dff7| M/i pîg Academiei 17, unde se primesc și alto ArtLCA v­ra­i 1AIO. Do­­namente cu 40 lei pe an, lângă Pasagiul Român. 3 JOUTERII Pietre fine cumpăra Schimidi­n Mula! CALEA VICTORIEI No.53, lângă Pasagiu­ Român. C­i­ I­i din origi­nilul Riillri HIRIIÉIUL DE RĂ­ZBOI Direcția XI­ Domenii Militare PUBUCAȚIUNE Ministerul de Război având ne­voie de circa ap.coo m. p., geamuri clare de 2 lum. — 3 milimetri gro­sime, aduce la cunoștință generală că primește oferte pentru aseme­nea materiale, cari vor fi predate franco București. Ofertele se vor depune personal la direcțiunea Domeniilor și Cazar­­mamentului militar, situată în ca­zarma regimentului 21 Infanterie, strada Fracmazonă, colț cu Făgă­raș, în ziua de 18 Decembrie 1920, orele 9 dimineața, în cabinetul di­rectorului când se vor deschide lr fața tuturor ofertanților. In oferte se va arăta : a) Cantitatea ce se oferă în M. p. b) Dimensiunile ca grosime. c) Prețul pe m. p. d) Timpul de predare. Geta Liga Națiunilor nistă.^iSi,or în Sllezia k sas Bordeaux, (Lafayette) 4. — Prima comisiune a chestiunilor constituție- Comentariile presei sale, pendinte din Liga Națiunilor, germane prezidată da către d-l Balfour (An­ . . . . . , J­ulia) a votat regulamentul interior aî .rmprun 16' ® a Mimării și amânarea pentru viitor­ s-a aflat fe Berita și ve­nea strsmne­a discitiwnei amenda­­grama din Varșovia, după care Po­men teilor, aiduise pactului... Ioni­a refuză și ea de a admite ca Co’inisiunea va pregătii, apoi, la­ «ilezienii stabiliți în imperiu să ra­­portul asupra instituției unuii­­ibirou : teze. în provincia ocupan­tă a Rinului, permanent de higiena. A treia -cprtii-S ® e înt»k*e că si în Germania pro­­•Siune (curtea permanentă de ins­i Pu»®*ea En­tantei­ sa respînce ca­vi­­tatia internațională), prezidată de d-l "“^†Dtibilă,­ recunosc.» •> l.sin- Boursneois (Fanta) va trebui mi­ ¥ siul condescendent al notei și • ® rfco­s .b­nauțul va ne­ tnii, ma Igi apreciindu-se motivele englezești, iute de -a-și prezenta raportul, la dis­teria care se caută a­­ se stabili o con­­d­iți­e propunerea biuroului interna­»cordantă Intre prot­ectiun’,e polona­­țional al travaliului, în ce privește ze, susținute de Franța, și punctul •inftMarea lumii tribunal, destinat, de vedere german, prin care s’al chestiunilor muncitorești. Corn,is’iuraeia ■ ««i*ura neutralitatea votărei. 4-a­­ finanțe, probleme soc­iale), spre­ 1 Ziarul independent ,.Freiheit“ re­­zistă de dri Quinones de Leon (Spa­ Mrarea încă că nici alegerile (ple­­nia) își termină actualmente rapor­t> ^^tul) in teritoriul ocupat nu o. v_ . , ,,, . _i foră giaranti suficiente cu privire as­upra repartizare­­a indicuelilorj O executare imparțială a drep­­mtre membrii Societății națiunilor. >­itului de vot. Ziarul observă că Comisiiunea 5-a (admiterea de noui, EiManta dispune în Silezia din sus membrii în i Ligă), sub președinția­ de forțe suficiente pentru împiedi­­c-lui Htm­ée, a decis­­ să prezinte va­l­oarea exceselor. Pe de -oă parte portul pentru admiterea Austriei și im­axul „Boreoncourier“ spune că Eu Casto­ Rouis și împotriva intrărei în fanta, este liberă să întărească tru. Societate­a Licihtensteinuilui, Anzei­­p,ele (IS-_af0?<!’ <:a,cu a­ sufici­­be,« 5i Utotaei. In .»misiune­aÂAA dlȘ 6 a (aliniiamente, bblocusuri, man- i­mprȚsi; puterilor Entantei în date), prezidată de d-l Dranting (Su­ această privință, edita), sub comisiamaa blocusului, Vossische Zeitung, esti © de prmn prezidata de d-l Robert Cecil (Africa ) că dacă Entanta s’ar intimida de de Sud) a anunțat proectull de raport amenință­rile lu­­i KritÎstiIv, acesta asupra întrebuințărei armatei aco­­lu ar fi un motiv pentru poporul norr­i­oe. Raportul acesta va fi pre- germ­an­ele a renunța la un drept. in­i­tentat la Comisiunea plenară, în se- ați^rat ® rm tratabd de ~ n . j. ’ * ; căci aupa concur>+^ fforma­dinta publica. O parte din »concluziu­ pre]cvata asta,7Î si de presa din iunile Iui va fi supusa Adunarei spre B­a.ți:a sile^ba de sus «m-i­ tine în­­ aprobare imediată, iar cealaltă parte m0(i îndicolizbil imperiului si dac­­ă va fi susținută de către com­isiiunea Germania ar r­enunța în un drept a­­l internaționallă a armamentelor, a­sigu­rat adică și la propunerea c ori [­cărei creare e­ iminentă. Promis anglo-franceză. ace­­s­te­ai I Mâine va fi o nouă ședință a Adu­ însemna ca Sileziu să fie cedată t­â­nărei pentru a se examina chestia­ Tonilor. . .. . . „ I nea ipusă de d-l Ba armes (Anglia) a- lC; j supra ostilităților dintre Polonia și mun TS depBMd înțelegerile stabil Soviete; propunerea delegațiunei e!~­inonim curând de Internat­oma­­vețiene în ce prior­ște intervenția în vor îngriji ca plebiscitul în; Si, favoarea copiilor încercați de război, ]]en­s de sus să decurgă în liniște, ca și chestiunea adapterei iraportului j .­­ | primei comisiu­uni, privitor la reia­ 1­00x00 — ț­uunie dintre Consiliu și Adunare. I A sosit un red transport de STRUNGURI MAȘINI DE GĂURIT HANS HERZOG & C* — BUCUREȘTI — Strada Decebal No. 20.— Telefon 10/30. PU8UCATME La­ prima licitație ținută penfaru tipărirea părțiie anuale de regii stars și­ imprimate, neobținându-se mici un rezultat favorabil, se aduce la cu­noștiință, că se tine o nouă licita­ție la direcțiunea a 7-a Intendență (Stra­da Jules Mici­etet No. 28) la ora 12, în ziua de 17 Decembrie, 1920. Unele cantități de regi­stri și îm­­primate au suferit modificări, așa că urmează a se revedea din nou can­tul de sanerie precum și modelele a­­fl­ate la Depozitul de Imprimate. La ora Ir­ei tetfel se va aduce ofer­te în carre se va trege atât preturile unitare cât i­i preturile pe loturi. Ofertele vor fi însoțite de garan­ți­i legale numai în roespisele Casei­ de depuneri. No. 26.363. 1 Dec. 1920. .1 LA CASA Băi celelalte boli ale li Scailor ui M­AFIE­­I se vindecă repede și nui­aim I prin singurul remediu. 1 I prescris de câtiv toți doderii EUMIOTINE­­(SANIA[01. SA10L UROTROPINI)% B 8 -12 Capsule pe zi. ■­ I \ Se găsit in foste OroguenRe sistatofile. 3 ^LrMleprince.62 Ruedelekur.Pins. B \ Representan­ț­i: St­oder­us Sfo București 3 ATELIERUL Soc. Română Se Automobile LEONADA 8 Co. Unite $© se afla Jianul Ho. 13« CAUTĂ PORTARI Putere de Vânzare La 26 Dec­antere 1320 st. n. orele 10 dimineață va avea fee la, Banca Iașilor din Iași, vânzarea spre ex­ploatare, prin licitație publică» cu oferte închise, fără asupra oferte­i pădurilor Iapa și Porcarul, din co­muna Leca-Ungureni, jud. Bacău, suprafața circa 189 hectare, pădure, bătrână în majoritate esență tare, lemn de construcție. Informtiuni si lămuriri detaliate se dau prin poștă sau verbal la ce­­rere. Bănet, la­­ dor SIFILITICII la cabinetul boalelor de piele și venerice „SALVAT ©«“ (fondat în anul 1906) Tratamentul BLENORAGIEI CRONICE prin metode electroterapeptice nedureroase. Examenul canalului prin Uretroscopia 0^^® lui diagnosticului clinic prin analiza sângelui Microscopie și Ultra-microscopie. PASAGIUI­ 9. . (Lângă Teatrul Național). București Consult, K­ -1 si 5—8 Telefon 33 |­81. ’PLEBISCITUL în Silezia t­e sas Comentariile presei Șoseaua J­anas Ho. 13. germane CAUTĂ Nauon 4 Decembrie. — Odată cu S*TM^ Tm­ HP SK 1?T publicarea notei Entantei în Silezia * *­■ JL J*­ ^ A de­­ Sus, s’a aflat la Berlin și radio­­grama din Varșovia, după care Po­lonia refuză și ea d­e a admite o^ 1,1............ teze în provincia”ocupan­ă a Rinului. Potițiia !? Vinzare SLaffSASrAT mLa. » Decwzele Iffli IU » nacceptibilă,­­ recunoscâ­nd l.im­ Í dimineața va avea ce Ia, Bai ca hagiul con­descendent al notei și Iașilor din Iași, vânzarea spre ex­­il apreciindu-se motivele englezești, ploatere, prin lyertație publica» eu prin­ care se cantă a­­ se stabili o con­ j oferte incluse, fără asupra oferte a­cordantă între proil?etinn'­e polone- Pădurilor Iapa 81 * orealul,­­bn­co­ze, susținute de Franța», și punctul 1 numai Un­ iop de vedere german, prin care s’ar suprafața circa< 180 hectane, pădure, asigura neutralitatea votărei, bătrână m majoritate ofonta « *• Ziarul^ independent . Fuaiheit“ re­­lefn^gS^lămuriri detaliate marcă încă că­rei alegerile (ple- 1 .­­ „...u­il la op­lin­scitul) în teritoriul ocupat nu o­ 80 ^au pr p 0­t!­­o,.nor­feră grai­anti.î suficiente cu privire rere* la o executare imparțială a drep- --------- ,, . . tutei de vot. Ziarul observă că ^ Entanta dispune în Silezia de sus C*i li de forțe suficiente pentru împiedi- 11.8 i ulmm­­­area exceselor- Pe de -Mă parte zi axil 1 „Borcancourier“ spune că Eu pot urma tratamentul cu medici specialiști tamta­i este libera să întărească tru­ la cabinetul boalelor de piele și venerier­­ele de­ acolo, dacă nu ar fi isufici­ente. Ziarul­­ spune că până acum ®* rfondat în anul 1903) Angliai s’a sustras de la obligatiu­­nile inmage puterilor Entantei în această privință. Vossische Zeitung, esti« de părere că dacă Entanta s’ar intimida de amenințările lui Korfanty, acesta, nu ar fi un motiv pomtru poporul german de a renunța la un drept in­­dubitabil, ar fi epirat aria tratatei de d­a­nșc­e. căcî după «oneeni te germa­nă, relevată astăzi și de presa din Bij­on. Silezia de sus­pinilire în mod indi­colabil imperiului și dacă Germania ar renunța îa un drept a­­sigu­rat, adică și la propunerea com­­promis anglo-franceză. _ aceasta ar însemna ca Silezia să fie cedată Po­lonilor. , i In același timp ziarul _ anunță: j că social-democratic poloni si ger­­­­mani, îndeplin­id înțelegerile stabili­­­te acum de curând de Internat; ontr- o vor îngriji cu plebiscitul în Si-, mari IFmagazine” J. WAPPHE8 Galea VICTORIEI E1­6? și Str. LIPSCANI 77. B­curești. __ TELEFON 33/13 — imposuii de _ d © su­ssiai și Huminat v

Next